Sunteți pe pagina 1din 2

MINISTERUL EDUCAŢIEI ŞI CERCETĂRII

DIRECŢIA GENERALĂ PENTRU ÎNVĂŢĂMÂNT PREUNIVERSITAR


SERVICIUL NAŢIONAL DE EVALUARE ŞI EXAMINARE
OLIMPIADA DE ISTORIE
ETAPA NAŢIONALĂ - CLASA a VIII-a 2005

 Toate subiectele sunt obligatorii. Se acordă 10 puncte din oficiu.


 Timpul efectiv de lucru este de trei ore.
I. Citiţi cu atenţie textele de mai jos:
A. “Documentele ni-l prezintă pe Basarab drept primul suveran al unui stat românesc liber şi
independent pe malul stâng al Dunării. (…) Tot el face dovada forţei militare a noului stat, zdrobind în
munţi, în 1330 armata lui Carol Robert de Anjou, regele Ungariei.”
(Gheorghe Brătianu, Tradiţia istorică despre întemeierea statelor româneşti)

B. “Mircea a avut mare război cu Baiazid sultanul. Făcutu-s-a acel război pe apa Ialomiţei.
Biruit-au Mircea pre turci şi fără de număr au pierit, trecând Baiazid Dunărea. Şi alte multe războaie a
avut cu turcii. Făcut-a şi Sfânta mănăstire Cozia şi Sfânta mănăstire Cotmeana.”
(Letopiseţul cantacuzinesc)

C. “Mihai aflase că domnul cancelar al Poloniei, Jan Zamoyski, domnitorul moldovean


Ieremia Movilă şi cardinalul Andrei Báthory al Transilvaniei s-au înţeles între ei să alieze Polonia,
Moldova, Ţara Românească şi Transilvania. (...) Apoi cancelarul, Ieremia şi cardinalul doreau să ţină
aceste state de o parte de lupta antiotomană. Dimpotrivă, Mihai (...) vroia să le înarmeze şi să
întoarcă forţele lor împotriva turcilor; şi dacă împăratul Rudolf al II-lea i-ar fi dat ajutor în această
iarnă, când e anotimpul bun şi potrivit pentru a-i lovi pe turci, deoarece atunci sunt fără putere, Mihai
era sigur că l-ar fi învins pe sultan."
(raport al reprezentantului papal, Malaspina de San Severo, 1599)
Răspundeţi următoarelor cerinţe:
1. Transcrieţi, din oricare dintre textele date, două fragmente care să conţină relaţia istorică de
cauză-efect.
2. Menţionaţi două asemănări existente între informaţiile istorice referitoare la Valahia, prezentate în
textele A, B şi C.
3. Numiţi instituţia medievală reprezentată de Mircea cel Bătrân şi de Mihai Viteazul şi precizaţi o
atribuţie politico-militară a acesteia, utilizând câte o informaţie din textul B şi din textul C.
4. Prezentati relaţia dintre instituţia politică centrală din statele medievale româneşti şi Biserică,
utilizând un fragment din textele de mai sus.
5. Prezentaţi câte o acţiune diplomatică a Valahiei în timpul lui Mircea cel Bătrân, respectiv, Mihai Viteazul.
6. Precizaţi, pe baza textului A, statutul politico-juridic obţinut de Valahia, după 1330 şi prezentaţi o
acţiune militară din secolul al XV-lea prin care s-a încercat reobţinerea acestui statut, pentru unul
dintre statele medievale româneşti.
30 de puncte

II. Realizaţi o sinteză de 4-5 pagini referitoare la politica externă românească, în


perioada 1877-1916, având în vedere:
- prezentarea contextului est-european în care s-a declanşat războiul ruso-otoman, în
anul 1877;
- prezentarea a trei acţiuni de politică externă românească, desfăşurate în anul 1877 şi
a două prevederi referitoare la România, înscrise într-un document internaţional din
1878,
- menţionarea unei acţiuni de politică externă în care s-a implicat conducătorul
României în favoarea românilor aflaţi sub dominaţie străină;
- menţionarea unei acţiuni diplomatice desfăşurate la sfârşitul secolului al XIX-lea prin
care se reorientează politica externă a României şi a unui eveniment internaţional
militar la care participă românii, până în 1914;
- prezentarea a două acţiuni de politică externă ale României, din perioada 1914-1916.
NOTA: Se punctează şi structurarea compoziţiei (introducere-cuprins-concluzii), prezentarea în ordine
cronologică/logică a faptelor istorice, evidenţierea relaţiei cauză-efect, utilizarea limbajului istoric.
60 de puncte.
BAREM DE CORECTARE ŞI NOTARE
CLASA A VIII-A
 Nu se acordă punctaj intermediar.
I. 1. Câte 2 puncte pentru transcrierea din oricare text dat a două fragmente care conţin relaţia
istorică de cauză-efect. (2p x 2 = 4 puncte)
2 2. Câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două asemănări între informaţiile istorice din
textele A, B şi C. (2 p x 2 = 4 puncte)
3 3. 1 punct pentru numirea instituţiei reprezentate de Mircea cel Bătrân şi de Mihai Viteazul.
1 punct pentru precizarea oricărei atribuţii politico-militare ale instituţiei numite.
Câte 2 puncte pentru ilustrarea atribuţiei precizate cu câte un fragment din textele B şi C.
(2 p x 2 = 4 puncte)
4. 1 punct pentru precizarea relaţiei dintre Domnie şi Biserică.
2 puncte pentru prezentarea relaţiei precizate.
1 punct pentru utilizarea unui fragment din textele date, în cadrul prezentării realizate.
5. Câte 2 puncte pentru menţionarea oricărei acţiuni diplomatice a Valahiei, în timpul lui Mircea
cel Bătrân, respectiv, Mihai Viteazul. (2 p x 2 = 4 puncte)
Câte 2 puncte pentru prezentarea fiecărei acţiuni diplomatice menţionate.
(2 p x 2 = 4 puncte)
6. 1 punct pentru precizarea, pe baza textului A, a statutului politico-juridic obţinut după 1330 de
Valahia.
1 punct pentru menţionarea oricărei acţiuni militare din secolul al XV-lea prin care s-a încercat
reobţinerea acestui statut, pentru unul dintre statele medievale româneşti.
2 puncte pentru prezentarea acţiunii menţionate. Total 30 puncte

II Informaţia istorică – 50 de puncte distribuite astfel:


 2 puncte pentru menţionarea contextului est-european în care s-a declanşat războiul ruso-otoman;
 3 puncte pentru prezentarea contextului menţionat;
 câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror trei acţiuni de politică externă din anul 1877;
(2 p x 3 = 6 puncte)
 câte 3 puncte pentru prezentarea fiecărei acţiuni menţionate; (3 p x 3 = 9 puncte)
 2 puncte pentru numirea oricărui document internaţional din 1878;
 câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două prevederi ale documentului numit;
(2 p x 2 = 4 puncte)
 câte 3 puncte pentru prezentarea fiecărei prevederi menţionate; (3 p x 2 = 6 puncte)
 2 puncte pentru numirea conducătorului României;
 2 puncte pentru menţionarea oricărei acţiuni de politică externă în care este implicat conducătorul
numit în favoarea românilor aflaţi sub dominaţie străină;
 2 puncte pentru menţionarea oricărei acţiuni diplomatice desfăşurate la sfârşitul secolului al XIX-lea,
prin care se reorientează politica externă a României;
 2 puncte pentru menţionarea oricărui eveniment internaţional militar la care participă românii pănâ în 1914;
 câte 2 puncte pentru menţionarea oricăror două acţiuni de politică externă a României, din perioada
1914-1916; (2 p x 2 = 4 puncte)
 câte 3 puncte pentru prezentarea fiecărei acţiuni menţionate. (3 p x 2 = 6 puncte)
Structura compoziţiei – 10 puncte distribuite astfel:
 2 puncte pentru introducere-cuprins-concluzii;
1 punct pentru introducere-cuprins / cuprins-concluzii;
0 puncte pentru lipsa structurii / prezenţa cuprinsului;
 2 puncte pentru prezentarea evenimentelor / proceselor istorice în ordine cronologică / logică;
0 puncte pentru nerespectarea cronologiei / desfăşurării logice a proceselor istorice;
 4 puncte pentru evidenţierea relaţiei cauză-efect astfel încât compoziţia să probeze înţelegerea
procesului istoric;
1 punct pentru prezenţa parţială a relaţiei cauză-efect;
0 puncte pentru lipsa relaţiei cauză-efect;
 1 punct pentru utilizarea limbajului istoric adecvat;
0 puncte pentru lipsa limbajului istoric;
 1 punct pentru respectarea limitei de spaţiu;
0 puncte pentru nerespectarea limitei de spaţiu; Total 60 de puncte
TOTAL TEST 90 de puncte
Se acordă 10 puncte din oficiu.