Sunteți pe pagina 1din 4
O Ora~ul natal al artistului. Rembrandt s-a nascut la leida ~i acolo ~i-a facut ~i
O Ora~ul natal al artistului. Rembrandt s-a nascut la leida ~i acolo ~i-a facut ~i
O Ora~ul natal al artistului. Rembrandt s-a nascut la leida ~i acolo ~i-a facut ~i
O Ora~ul natal al artistului. Rembrandt s-a nascut la leida ~i acolo ~i-a facut ~i
O Ora~ul
natal
al
artistului.
Rembrandt
s-a nascut
la leida
~i
acolo
~i-a facut
~i
studiile.
in acele
vremuri,
leida
era
al
doilea
ora~
ca
marime
al Olandei.
_Universitatea
pe
care
a urmat-o
~i
Rembrandt
a fost
una
din
cele
mai
renumite
din
Europa.
O
S-au pastrat
mai mult de 90
de autoportrete
ale
lui Rembrandt,
oglinzi fidele ale
unei vie,i schim-
batoare. Dupa O
cariera straluci-
toare. via~ i-a
fost umbrita de
mai multe trage-
dii. Acest auto-
portret executat
in anul mo~ii.
mari sau de sculpturi minutios executate,
acestea caracterizand bisericile romano-
catolice. intr-o societate burghezil nu se cer
opere luxoase ~i de mare anverguril,
caracteristice celor ce impodobesc palatele
regale ~i ale aristocratiei. Cetilteanul olandez
de cind avea gusturi mai modeste ~i mai
moderate. Ei erau multumiti dacil peretii casei
erau impodobiti cu picturi sau stampe, dar
acesteopere trebuiau sil reflecte sentimentele
moderate ale clientului, obiectele ~i momen-
tele vietii cotidiene.
Aceastil cerintil indemna arti~tii olandezi la
conceptie realistil nouil, conceptie care a
devenit mai tarziu dominantil in toate
o
1669. reprezinta
un batranel care a
ramurile picturii, de la poftrete ~i interioare
acceptat toate
loviturile care i-au
fost sortite in
panil la
peisaje ~i naturi moarte cu flori.
Arti~tii ocoleau extraordinarul ~i extrema, dar
imortalizau cu grijil deosebitil ~i cu multil
pricepere lucrurile
simple ~i descopereau cil
viat;a.
~i acestea erau la
fel de potrivite pentru a
c:Societatea
olandeza
a sec. al
o
]XVlI-lea,
plina
de vitalitate
~i
~
~
intr-o
bunastare
solida
a
i
inspirat o serie de picturi
z
care reprezinta diferite
inspira creatia unor valori artistice ca ~i orice
altil temil. Deoareceatat clientii, cat ~i pictorii
aveau acelea~i principii despre valorile
artistice, a crescut rapid cererea de picturi,
lucru ce-i indernna pe pictori la muncil. Ca
rezultat al acesteistilri de fapt, secolul ai XVII-
lea a devenit epoca de aur a picturii olandeze.
Putine tilri au putut da lumii atat de multi
art~ti de seamil in timp atat de scurt.
aspecte ale viefii cotidiene.
Cel
mai mare pictor
al Olandei,
nevoit s11-1recunoasc11.Noul stat a devenit
republic11 sub denumirea de Olanda sau
Provinciile Unite. Acest stat a devenit rapid o
mare putere, care avea la baz11marile averi
acumulate In urma activit11tiimarinarilor, a
comerciantilor ~i a bancherilor, In urma
comertului cu mirodenii In Indiile de est. Pe
lang11canalele Amsterdamului ~i ale celorlalte
ora~e olandeze, se ridicau cu repeziciune
casele burghezilor bogati ~i a comerciantilor.
Forta politic11a Olandei nu reprezenta deci
curtea regal11sau aristocratiastr11lucitoare,ci o
p11turnsocial11mult mai simpl11~i cu spirit
practic, cel a burgheziei ~i a comerciantilor.
Cu toate c11Olanda era considerat11o tarn
tolerant11, religia dominant11 a r11mas
protestantismul, In varianta ei mai severn,
calvinismul.
Picturi
la
comanda
Rembrandt, a creat insa o
arta mai adiinca ~i
Multe picturi se executau la comandil, in stil
traditional, dupil ce cumpill'iltorul preciza cat
universalii.
de cat ce anume vrea sil vadil. Pictorii lucrau
insil ~i din proprie initiativil iar picturile se
vindeau in prnvilli, piete sau targuri. Cu tot
numilrul
mare de cumpilrntori, concurentaera
""
I
n
secolul
al
XVlII-lea,
olandezii
erau
considerati
o natiune
nou~.
in
anii
1570
Realismul
simplu
toate regiunile
T~rilor
de Jos
(Belgia
~i
Olanda de azi) s-au rnsculat Impotriva regelui
Spaniei Filip al lI-lea. Spaniolii au reocupat
regiunile sudice, ai c~ror locuitori
au r~mas
Aceast11stare de fapt a creat posibilitatea ca
arta olandez11s11se rup11de traditille trecutului
atat ca obiect al artei, cat ~i ca stil de
exprimare. impodobirea bisericilor cu picturi
acerbil ~i un pictor filrn succes sau demodat
i~i ducea traiul foarte greu. Specializareape
un gen de picturi a unui pictor asigurnvanzilri
cat de cat ritmice; ~i aceastil specializare a
devenit o caracteristicila picturii olandeze.De
exemplu, Willem van der Velde picta in mod
exclusiv tematica milrii ~i a navigatiei, Willem
de religie romano-catolic~, dar In 1609 ~apte
era considerat11de calvini~ti un lucru p11c11tos, Claesz Heda naturi moarte, Ian van Goyen
regiuni nordice ~i-au dobandit independenta,
fapt pe care chiar ~i regele spaniol a fost
~i de aceea In Olanda nu a fost nevoie de
fresce imense, de tavane pictate, de altare
scene mistice; alti
arti~ti de marcil pictau
exclusiv pOftrete, interioare, flori, animale,
61
REMBRANDT $1 PICTURA OLANDEZA
REMBRANDT
$1 PICTURA
OLANDEZA
O Amsterdamul lui Rembrandt a fost I "" capital a unui ,inut dens populat ~i
O Amsterdamul
lui Rembrandt
a fost
I
""
capital a unui ,inut
dens populat ~i
~
,
fl;W
infloritor. Aceasta pictura arata un aspect
caracteristic al vie,ii cotidiene; comercian'i
discutand ~i targuind in pia,a centrala a
ora~ului.
ani el a avut o carier~ de succese
neintrerupte. S-a n~scut in ora~ul Leida, al
doilea ca m~rime din Olanda, ca fiul unui
morar, apoi s-a stabilit in.Arnsterdam unde a
inregistrat succes dup~ succes, dup~ ce la
varsta de 26 de ani a terminat mult apreciatul
portret in grup Ora de anatomie a doctorului
Tulp. Primea comanda.dup~ comand~ pentru
picturi cu tematic~ istoric~, pentru poitrete
mari, s-a insurat cu descendentaunei familii
inst~rite ceea ce a ridicat foarte mult pozitia
lui social~ ~i s-a mutat intr-o cas~ mare pe
Breestraat. La apogeul carierei sale in 1642
Rembrandt a terminat cel mai renumit portret
de grup al s~u Rondul de noapte -in care
membri grUpului sunt reprezentati intr-o
scen~de strada.viu colora~, nu intr-un spatiu
inchis. Aceas~ opern a rupt cu traditia
conform c~reia fiecare membru al grupului
trebuie s~ se impun~ in mod
egal, fapt
necontestat de membri grupului, ori pentru
faptul c~ ~i onorariul a fost diferentiat, ori
pentru simplul fapt c~ pictura s-a dovedit o
capodopern.
interioare de biseric~, scene vesele de
petreceresau grupuri de oameni distcindu-se
pe ghea~ cu
patine sau in z~pad~.
haine de culoare inchisa:aveau pretentia sa:fie
reprezentati ca oameni sobrii. S-a creat posi-
bilitatea unei reprezenta:ri rnai vioaie intr-o
alta:specialitate a picturii olandeze, portretele
de grup cu cinci-~asesau rnai multe modele.
jn Olanda functionau o multime de corporatii
civice sau profesionale (consilieri orn~ene~ti
sau regionali, medici, pompieri), care la
randul lor cornandau picturi, deoarece prin
expunerea lor in locuinte sauin sedii voiau sa:
Probleme
materiale
jn acela~i
an,
1642,
a
murit
~i
sotia
lui
Portretele au fost intotdeauna foarte
populare ~i pictorii olandezi au creat foarte
multe portrete valoroase cu toate c~
modelele, voit maiestuoase ~i imbrncate in
Rembrandt, Saskia. Confonn testamentului
sotiei, Rembrandt nu putea s~ se ating~ de
averea ei, mo~tenitorul fiind fiul lor Titus, la
implinirea
majoratului
-aceas~
precautie
motiveaz~
legenda
potrivit
c~reia Rembrandt
avea
O
fire
risipitoare
~i
ii
pl~cea
s~
cheltuiasc~ sume mari la licitatiile diferitelor
imortalizeze activitatea pe care o desfa:~urau.
Cu toate ca:aceste reprezenta:ride grup erau
foarte populare, rezolvarea tehnica:a lor era
greoaie deoarece fiecare membru al grupului
i~i aducea partea lui de onorariu ~i astfel avea
pretentia sa:fie reprezentat la fel de pompos
ca restul membrilor grupului. Acest
obiecte
de arta.
Cu toate c~ ~i-a pierdut din popularitate ~i
avea destule comenzi, gospodarirea proasta a
pus amprenta
pe traiul
s~u de
zi
cu
zi. Sunt
dovezi
a1 Rembrandt, in mod con$tient, chiar
cu inc~p~tanare, contrazicea cu moda, in mod
con$tient,
chiar
cu
ina1p~tanare
pictand
O
aranjament nu
executa picturi
era cea mai buna: reteta:de a
interesante ~i dinarnice!
multime
de
picturi
cu
teme
biblice,
cand
acestea nu
aveau
a1utare. Oricare
ar
fi
fost
cauza, in
1656 a dat faliment;
a trebuit
sa-~i
Frans
Hals
van~
casa
pentru
a-~i pl~ti
datoriile
~i
a
Primul rnare pictor a Olandei independente,
Frans Hals (cca.1580-1666) a fost maestrul
portretelor de grup. Varia cu pricepere
pozitiile modelelor, ~i cu stilullui plin de elan
crea picturi vioaie, cu un aer destins.Mai mult
decat atat, el a fost primul artist care a repre-
zentat figurile ca intr-un instantaneu, adica:in
rnijlocul unui gest. Viata lui Hals reflecta:~i
nesiguranta materiala:a vietii pictorilor olan-
dezi. Cu toate succeseleinregistrate, Hals ~i-a
petrecut ultirnii ani de viata: intr-un azil de
O
Tradi~ie exclusiv alandeza a fast partretul
de
grup, unde madelele
sunt dispuse static,
in linie sau semicerc, ca in Maici/e superiaare
azilului de botrilni de Frans Hals.
sa:raci.
Rembrandt
O cariera asemanatoare a avut ~i Rembrandt
Harmenz van Rijn (1606-1669), considerat de
multi
ca
cel
mai
mare
pictor
al
Europei
Occidentale.
pana aproape de varsta de 40 de
O Pictura Femeia coborond scorile cu un copil
a fost creata in jurul anului 1630 ~i se presu-
pune ca o reprezinta pe Saskia, so,ia lui
Rembrandt, cu unul din copii.
62
inchiriat o locuii1ta la margii1ea Amsterdamului, unde viata era mai ieftirul. S-a dus cu el
inchiriat o locuii1ta la margii1ea Amsterdamului,
unde viata era mai ieftirul.
S-a dus
cu el ~i fiul
s(lu, Titus ~i o slujnic(l,
Hendrickje Stoffels, care i-a devenit camarad
dup(l moartea Saskiei ~i i-a n(lscut o fetita. Dii1
aceast(l dat(l Titus ~i Hendrickje au devenit in
mod oficial patronii lui Rembrandt ~i astfel au
ii1trat In proprietatea lor toate picturile
executate, nefiii1d sechestrate de creditori.
Aceast(l stare juridic(l presupune c(l ei trniau
O Acest partret reprezinta sa~ia unui camerciant din Amsterdam, pe nume Agatha Bas. A fast
O Acest partret
reprezinta
sa~ia unui
camerciant din Amsterdam, pe nume Agatha
Bas. A fast executat in
1641 ~i este mult
mai
amanun~it decat multe partrete timpuri ale
lui Rembrandt.
amanun~it decat multe partrete timpuri ale lui Rembrandt. O Ora de anatamie a dactarului a fast
amanun~it decat multe partrete timpuri ale lui Rembrandt. O Ora de anatamie a dactarului a fast
O Ora de anatamie a dactarului a fast executata la camanda unui renumit din Amsterdam.
O
Ora de anatamie
a dactarului
a fast
executata
la camanda
unui
renumit
din
Amsterdam.
Aceasta
Tulp ( 1632)
medic
pictura
a
revalu,ianat
stilul
partretului
de grup
tradi,ianal
~i a fandat
renumele
de partretist
al
lui
Rembrandt,
in varsta
de
26
de ani
la
vremea
aceea.
pe semne era prieten bun, sau ti1rani olan- dezi robu~ti. De multe ori i-a pictat
pe semne era prieten bun, sau ti1rani olan-
dezi robu~ti. De multe ori i-a pictat pe
aceea~i oameni -dar ~i pe Saskia,
Handrisckje ~i pe Titus -ci1utand 1n mod
perseverent 1njurullor adevi1rul,~i de multe
ori s-a pictat pe sine insu~i.
Autoportrete
in
mod
surprinzi1tor-; au
ri1mas pentru
posterita~e mai mult de noui1zeci de auto-
portrete: pani1 la el, nu a fost nici un artist
care si1se fi pictat de atat de multe ori, daci1
nu din alt motiv, mi1car pentru faptul ci1
pictura era considerati1 o meserie care se
practica pentru bani ~i pe gustul cumpi1-
ri1torului. in aceasti1 conjuncturi1 auto-
portretul nu avea viati1 ~i nici urmi1 de
interesul pe care-l manifesti1epoca moderni1
fata: de arti~ti ~i de personalitatea lor. in
In menaj comun, ~i cu toate ca: Rembrandt nu
mai era un om bogat,
i se asigurau toate cele
necesare traiului ~i In mare parte a timpi.1lui
putea picta ce-~i dorea. Opera sa, care s-a
Imboga:tit cu sentimente urnane profunde, a
culminat cu capodopere emotionante tarzii ca
Iacob binecuvanteazil
pe
Iosij;
Mireasa
evreicil,
jntoarcerea
fiului
risipitor.
Cu toate
greuta:tile
materiale,
se, pare
ca
Rembrandt
tra:ia calm
~i fericit
In
noul
sa:u
~ aceasti1privinta: Rembrandt a depi1~itcu mult
epoca in care tri1ia cu auto-examinarea sa
perseverent~ ~i s-a imortalizat in imbrn-
ci1minte civili1 sau extravaganti1,in diferite
sti1ride si1ni1tate.Nu a 1ncercatsi1-~iascundi1
tri1si1turileaspre ~i primitive sau urmele de
neti1gi1duitli1sate de varsti1 ~i epuizare. in
concluzie, aceste autoportrete, alci1tuiesco
cronici1 fi1ri1pereche a vietii unui om, mai
ales pentru faptul ci1 ~i aceste autoportrete,
ca ~i celelalte picturi ale lui Rembrandt, nu
arati1numai infi1ti~areafizici1 a modelului, ci
~i starealui sufleteasci1.
Marea epoci1a picturii olandeze aproape
ci1 a coincis cu viata lui Rembrandt (1606-
clmin.
Ultimii
ani de viata: i-au fost umbriti
de
1669) ~i printre
contemporanii
si1i au mai
doua: mari tragedii.
in
1663
a
murit
Hendrickje, iar i:n 1669 a murit ~i Titus, cu
doar cateva luni i:nainte ca ~i Rembrandt sa:
cedeze i:n fata bolilor,
a varstei Inaintate ~i a
epuiza:rii.
Reprezentarea
vie1ii
Rembrandt
nu era nurnai
maestrul
desenului
~i al picturii ci ~i al tehnicilor de multiplicare
In alb-negru, de exemplu a graVurii In arama:.
Contrar majorita:tii arti~tilor renascenti~ti
c olandezi, a refuzat In mod categoric specia-
i lizarea pe o singura: tematica:, executand o
~ sumedenie
de poftrete
individuale
~i de grup,
.~ autopoftrete,
fel
~i
fel
de
scene
biblice
~i
i
mitologice,
opere
cu tematica: istorica: ~i rnai
~
tarziu, cand tra:ia la tara: a pictat ~i peisaje.
"5
Dar
Rembrandt
a
fost
In
principal
pictorul
sufletului
uman,
obiectele
nu-l
interesau
decat
ca
decor.
La
Inceputul
carierei a executat
o
serie
de
picturi
cu
tematica: istorica: In stil
italian,
unde pentru
~
un efect dramatic pronuntat
folosea
cu
-Indra:zneala: clarobscurul (contrastul dintre
lumina: ~i umbra:).
Cu trecerea
timpului
l-au
preocupat
mai
mult
sentimentele
~i
gan-
durile
decat
faptele
oamenilor
reprezentati
~i se stra:duia ca ~i cele mai simple
scene sa:
O Unul din cei mai mari pictori olandezi, Ian
fie
umplute
cu
sentimente
lini~tite
dar
Vermeer, despre care ~tim insa foarte
pu,ine.
'i5 Patriarhii
adanci.
biblici
~i
eroinele
El reprezenta
cu placere oamenii in caminele
& nu sunt tipuri
mitologice
idealizate,
ci simpli
lor, ca in aceasta pictura, despre care se
~ ba:rbati ~i femei
-vecinii
lui
evrei,
cu care
presupune ca o reprezinta
pe so,ia sa.
63
REMBRANDT $1 PICTURA OLANDEZA
REMBRANDT
$1 PICTURA
OLANDEZA
fost arti$ti de seam~, ca Pieter de Hooch (1629-1684) $i Ian Vermeer (1632-1675). Amandoi tr~iau
fost
arti$ti
de
seam~,
ca
Pieter
de
Hooch
(1629-1684)
$i
Ian
Vermeer
(1632-1675).
Amandoi
tr~iau in or~$elul Delft.
Artistul
mai
valoros
a fost
Vermeer,
de$i el
a tr~it
$i
a
murit
in anonimat.
I-au fost identificate
circa
40 de picturi.
in
cele
mai
frumoase
putem
vedea
femei
care
lucreaz~
sau
cant~
la
instrumente
muzicale
in
camerele
lor
bine
luminate.
Meditatia
lor
lini$tit~,
culorile
curate
utilizate
de
Vermeer
$i
simplitatea
derutant~ a scenelor fac ca aceste picturi s~
fie
cele
mai
poetice
$i
mai
emotionante
picturi
ale tuturor
timpurilor.
Peisagistica
Cei mai importanti
olandeza
peisagi$ti olandezi
au fost
Meindert Hobbema (1638-1709) $i Jacob van
Ruisdael (cca. 1628-1682). inaintea lor cei mai
multi peisagi$ti urmau curantul traditional $i
pictau peisaje rustice, pa$nice, cu ~rani, vaci
$i mori de vant.
Hobbemma
a perfectionat
aceast~ traditie,
dar
prietenul
$i
maestrul
lui,
Ruisdael,
a
deschis c~i noi.
in
peisajele
lui g~sim repre-
zentate locuri unde natura nu mai ~ste
domesticit~, cerul este plin de nori, dramatic
$i imens, iar intregul
tinut are un iz melan-
colic. Prin abordarea romantic~ a peisajelor,
Ruisdael, a anticipat multe generatii de pictori
olandezi sau straini pe care i-a influentat.
Dup~ 1700, in pictura olandez~ s-au
produs putine inovatii
artistice, cu toate c~ in
tar~ lucrau multi pictori remarcabili, care
pictau dup~ traditia national~. Dar aceast;l
traditie a avut un efect asupra intregii istorii a
artei occidentale. Perceperea frumusetii
simplului
$i recunoa$terea
faptului
poate
crea $i din
cele mai simple
imbog~tit
in
mod
nepieritor
c~ arta se
obiecte, a
cultura
occidental~.
O Pentru pictorii
olandezi ai secolului al
XVIl-Iea nici o tematica nu era prea banala,
nedemna de reprezentat, cum se poate
vedea ~i din pictura lui Pieter de Hooch,
contemporan cu Rembrandt.
64