O Ora~ul natal al
artistului. Rembrandt
c:
oSocietatea olandeza a sec. al
]XVlI-lea, plina de vitalitate ~i
~ mare putere, care avea la baz11marile averi
~ intr-o bunastare solida a
i inspirat o serie de picturi
z care reprezinta diferite
aspecte ale viefii cotidiene. Cel
mai mare pictor al Olandei,
Rembrandt, a creat insa o
arta mai adiinca ~i
universalii.
""
I n secolul al XVlII-lea, olandezii erau
considerati o natiune nou~. in anii 1570
toate regiunile T~rilor de Jos (Belgia ~i
Olanda de azi) s-au rnsculat Impotriva regelui
Spaniei Filip al lI-lea. Spaniolii au reocupat
regiunile sudice, ai c~ror locuitori au r~mas
de religie romano-catolic~, dar In 1609 ~apte
regiuni nordice ~i-au dobandit independenta,
fapt pe care chiar ~i regele spaniol a fost
s-a nascut la leida ~i
acolo ~i-a facut ~i
studiile. in acele
vremuri, leida era al
doilea ora~ ca
marime al Olandei.
_Universitatea pe
care a urmat-o ~i
Rembrandt a fost
una din cele mai
renumite din Europa.
O S-au pastrat mari sau de sculpturi minutios executate,
mai mult de 90 acestea caracterizand bisericile romano-
de autoportrete catolice. intr-o societate burghezil nu se cer
ale lui Rembrandt, opere luxoase ~i de mare anverguril,
oglinzi fidele ale caracteristice celor ce impodobesc palatele
unei vie,i schim- regale ~i ale aristocratiei. Cetilteanul olandez
batoare. Dupa O de cind avea gusturi mai modeste ~i mai
cariera straluci- moderate. Ei erau multumiti dacil peretii casei
toare. via~ i-a erau impodobiti cu picturi sau stampe, dar
fost umbrita de aceste opere trebuiau sil reflecte sentimentele
mai multe trage- moderate ale clientului, obiectele ~i momen-
dii. Acest auto- tele vietii cotidiene.
portret executat Aceastil cerintil indemna arti~tii olandezi la
in anul mo~ii. o conceptie realistil nouil, conceptie care a
1669. reprezinta devenit mai tarziu dominantil in toate
un batranel care a ramurile picturii, de la poftrete ~i interioare
acceptat toate panil la peisaje ~i naturi moarte cu flori.
loviturile care i-au Arti~tii ocoleau extraordinarul ~i extrema, dar
fost sortite in imortalizau cu grijil deosebitil ~i cu multil
viat;a. pricepere lucrurile simple ~i descopereau cil
~i acestea erau la fel de potrivite pentru a
nevoit s11-1recunoasc11.Noul stat a devenit inspira creatia unor valori artistice ca ~i orice
republic11 sub denumirea de Olanda sau altil temil. Deoarece atat clientii, cat ~i pictorii
Provinciile Unite. Acest stat a devenit rapid o aveau acelea~i principii despre valorile
artistice, a crescut rapid cererea de picturi,
lucru ce-i indernna pe pictori la muncil. Ca
acumulate In urma activit11tii marinarilor, a
comerciantilor ~i a bancherilor, In urma rezultat al acesteistilri de fapt, secolul ai XVII-
comertului cu mirodenii In Indiile de est. Pe lea a devenit epoca de aur a picturii olandeze.
lang11canalele Amsterdamului ~i ale celorlalte Putine tilri au putut da lumii atat de multi
ora~e olandeze, se ridicau cu repeziciune art~ti de seamil in timp atat de scurt.
casele burghezilor bogati ~i a comerciantilor.
Forta politic11 a Olandei nu reprezenta deci Picturi la comanda
curtea regal11sau aristocratia str11lucitoare,ci oMulte picturi se executau la comandil, in stil
traditional, dupil ce cumpill'iltorul preciza cat
p11turnsocial11mult mai simpl11~i cu spirit
practic, cel a burgheziei ~i a comerciantilor. de cat ce anume vrea sil vadil. Pictorii lucrau
Cu toate c11Olanda era considerat11o tarn insil ~i din proprie initiativil iar picturile se
tolerant11, religia dominant11 a r11mas vindeau in prnvilli, piete sau targuri. Cu tot
protestantismul, In varianta ei mai severn, numilrul mare de cumpilrntori, concurenta era
calvinismul. acerbil ~i un pictor filrn succes sau demodat
i~i ducea traiul foarte greu. Specializareape
Realismul simplu un gen de picturi a unui pictor asigurn vanzilri
Aceast11stare de fapt a creat posibilitatea ca cat de cat ritmice; ~i aceastil specializare a
arta olandez11s11se rup11de traditille trecutului devenit o caracteristicila picturii olandeze. De
atat ca obiect al artei, cat ~i ca stil de exemplu, Willem van der Velde picta in mod
exprimare. impodobirea bisericilor cu picturi exclusiv tematica milrii ~i a navigatiei, Willem
era considerat11de calvini~ti un lucru p11c11tos, Claesz Heda naturi moarte, Ian van Goyen
~i de aceea In Olanda nu a fost nevoie de scene mistice; alti arti~ti de marcil pictau
fresce imense, de tavane pictate, de altare exclusiv pOftrete, interioare, flori, animale,
61
 REMBRANDT $1 PICTURA OLANDEZA
interioare de biseric~, scene vesele de
petrecere sau grupuri de oameni distcindu-se
pe ghea~ cu patine sau in z~pad~.
Portretele au fost intotdeauna foarte
populare ~i pictorii olandezi au creat foarte
multe portrete valoroase cu toate c~
modelele, voit maiestuoase ~i imbrncate in
62
I
""
~
,..fl;W
haine de culoare inchisa:aveau pretentia sa:fie
reprezentati ca oameni sobrii. S-a creat posi-
bilitatea unei reprezenta:ri rnai vioaie intr-o
alta:specialitate a picturii olandeze, portretele
de grup cu cinci-~asesau rnai multe modele.
jn Olanda functionau o multime de corporatii
civice sau profesionale (consilieri orn~ene~ti
sau regionali, medici, pompieri), care la
randul lor cornandau picturi, deoarece prin
expunerea lor in locuinte sau in sedii voiau sa:
imortalizeze activitatea pe care o desfa:~urau.
Cu toate ca: aceste reprezenta:ride grup erau
foarte populare, rezolvarea tehnica: a lor era
greoaie deoarece fiecare membru al grupului
i~i aducea partea lui de onorariu ~i astfel avea
pretentia sa:fie reprezentat la fel de pompos
ca restul membrilor grupului. Acest
aranjament nu era cea mai buna: reteta:de a
executa picturi interesante ~i dinarnice!
Frans Hals
Primul rnare pictor a Olandei independente,
Frans Hals (cca.1580-1666) a fost maestrul
portretelor de grup. Varia cu pricepere
pozitiile modelelor, ~i cu stilullui plin de elan
crea picturi vioaie, cu un aer destins. Mai mult
decat atat, el a fost primul artist care a repre-
zentat figurile ca intr-un instantaneu, adica:in
rnijlocul unui gest. Viata lui Hals reflecta: ~i
nesiguranta materiala: a vietii pictorilor olan-
dezi. Cu toate succeseleinregistrate, Hals ~i-a
petrecut ultirnii ani de viata: intr-un azil de
sa:raci.
Rembrandt
O cariera asemanatoare a avut ~i Rembrandt
Harmenz van Rijn (1606-1669), considerat de
multi ca cel mai mare pictor al Europei
Occidentale. pana aproape de varsta de 40 de
O Pictura Femeia coborond scorile cu un copil
a fost creata in jurul anului 1630 ~i se presu-
pune ca o reprezinta pe Saskia, so,ia lui
Rembrandt, cu unul din copii.
O Amsterdamul lui Rembrandt a fost
capital a unui ,inut dens populat ~i
infloritor. Aceasta pictura arata un aspect
caracteristic al vie,ii cotidiene; comercian'i
discutand ~i targuind in pia,a centrala a
ora~ului.
ani el a avut o carier~ de succese
neintrerupte. S-a n~scut in ora~ul Leida, al
doilea ca m~rime din Olanda, ca fiul unui
morar, apoi s-a stabilit in.Arnsterdam unde a
inregistrat succes dup~ succes, dup~ ce la
varsta de 26 de ani a terminat mult apreciatul
portret in grup Ora de anatomie a doctorului
Tulp. Primea comanda.dup~ comand~ pentru
picturi cu tematic~ istoric~, pentru poitrete
mari, s-a insurat cu descendenta unei familii
inst~rite ceea ce a ridicat foarte mult pozitia
lui social~ ~i s-a mutat intr-o cas~ mare pe
Breestraat. La apogeul carierei sale in 1642
Rembrandt a terminat cel mai renumit portret
de grup al s~u Rondul de noapte -in care
membri grUpului sunt reprezentati intr-o
scen~de strada.viu colora~, nu intr-un spatiu
inchis. Aceas~ opern a rupt cu traditia
conform c~reia fiecare membru al grupului
trebuie s~ se impun~ in mod egal, fapt
necontestat de membri grupului, ori pentru
faptul c~ ~i onorariul a fost diferentiat, ori
pentru simplul fapt c~ pictura s-a dovedit o
capodopern.
Probleme materiale
jn acela~i an, 1642, a murit ~i sotia lui
Rembrandt, Saskia. Confonn testamentului
sotiei, Rembrandt nu putea s~ se ating~ de
averea ei, mo~tenitorul fiind fiul lor Titus, la
implinirea majoratului -aceas~ precautie
motiveaz~ legenda potrivit c~reia Rembrandt
avea O fire risipitoare ~i ii pl~cea s~
cheltuiasc~ sume mari la licitatiile diferitelor
obiecte de arta.
Cu toate c~ ~i-a pierdut din popularitate ~i
avea destule comenzi, gospodarirea proasta a
pus amprenta pe traiul s~u de zi cu zi. Sunt
dovezi a1 Rembrandt, in mod con$tient, chiar
cu inc~p~tanare, contrazicea cu moda, in mod
con$tient, chiar cu ina1p~tanare pictand O
multime de picturi cu teme biblice, cand
acestea nu aveau a1utare. Oricare ar fi fost
cauza, in 1656 a dat faliment; a trebuit sa-~i
van~ casa pentru a-~i pl~ti datoriile ~i a
O Tradi~ie exclusiv alandeza a fast partretul
de grup, unde madelele sunt dispuse static,
in linie sau semicerc, ca in Maici/e superiaare
azilului de botrilni de Frans Hals.
 O Ora de anatamie a dactarului Tulp ( 1632)
a fast executata la camanda unui medic
renumit din Amsterdam. Aceasta pictura a
revalu,ianat stilul partretului de grup
tradi,ianal ~i a fandat renumele de partretist
al lui Rembrandt, in varsta de 26 de ani la
vremea aceea.

pe semne era prieten bun, sau ti1rani olan-

dezi robu~ti. De multe ori i-a pictat pe
aceea~i oameni -dar ~i pe Saskia,
Handrisckje ~i pe Titus -ci1utand 1n mod
perseverent 1n jurullor adevi1rul, ~i de multe
ori s-a pictat pe sine insu~i.

Autoportrete
in mod surprinzi1tor-; au ri1mas pentru
posterita~e mai mult de noui1zeci de auto-
portrete: pani1 la el, nu a fost nici un artist
care si1se fi pictat de atat de multe ori, daci1
nu din alt motiv, mi1car pentru faptul ci1
pictura era considerati1 o meserie care se
practica pentru bani ~i pe gustul cumpi1-
ri1torului. in aceasti1 conjuncturi1 auto-
portretul nu avea viati1 ~i nici urmi1 de
interesul pe care-l manifesti1epoca moderni1
fata: de arti~ti ~i de personalitatea lor. in
~ aceasti1privinta: Rembrandt a depi1~itcu mult
epoca in care tri1ia cu auto-examinarea sa
perseverent~ ~i s-a imortalizat in imbrn-
ci1minte civili1 sau extravaganti1, in diferite
sti1ri de si1ni1tate.Nu a 1ncercatsi1-~iascundi1
inchiriat o locuii1ta la margii1ea Amsterdamului, In menaj comun, ~i cu toate ca: Rembrandt nu tri1si1turileaspre ~i primitive sau urmele de
unde viata era mai ieftirul. mai era un om bogat, i se asigurau toate cele neti1gi1duit li1sate de varsti1 ~i epuizare. in
S-a dus cu el ~i fiul s(lu, Titus ~i o slujnic(l, necesare traiului ~i In mare parte a timpi.1lui concluzie, aceste autoportrete, alci1tuiesc o
Hendrickje Stoffels, care i-a devenit camarad putea picta ce-~i dorea. Opera sa, care s-a cronici1 fi1ri1pereche a vietii unui om, mai
dup(l moartea Saskiei ~i i-a n(lscut o fetita. Dii1 Imboga:tit cu sentimente urnane profunde, a ales pentru faptul ci1 ~i aceste autoportrete,
aceast(l dat(l Titus ~i Hendrickje au devenit in culminat cu capodopere emotionante tarzii ca ca ~i celelalte picturi ale lui Rembrandt, nu
mod oficial patronii lui Rembrandt ~i astfel au Iacob binecuvanteazil pe Iosij; Mireasa arati1numai infi1ti~areafizici1 a modelului, ci
ii1trat In proprietatea lor toate picturile evreicil, jntoarcerea fiului risipitor. ~i starea lui sufleteasci1.
executate, nefiii1d sechestrate de creditori. Cu toate greuta:tile materiale, se, pare ca Marea epoci1 a picturii olandeze aproape
Aceast(l stare juridic(l presupune c(l ei trniau Rembrandt tra:ia calm ~i fericit In noul sa:u ci1 a coincis cu viata lui Rembrandt (1606-
clmin. Ultimii ani de viata: i-au fost umbriti de 1669) ~i printre contemporanii si1i au mai
doua: mari tragedii. in 1663 a murit
O Acest partret reprezinta sa~ia unui Hendrickje, iar i:n 1669 a murit ~i Titus, cu
camerciant din Amsterdam, pe nume Agatha doar cateva luni i:nainte ca ~i Rembrandt sa:
Bas. A fast executat in 1641 ~i este mult mai cedeze i:n fata bolilor, a varstei Inaintate ~i a
amanun~it decat multe partrete timpuri ale epuiza:rii.
lui Rembrandt.
Reprezentarea vie1ii
Rembrandt nu era nurnai maestrul desenului
~i al picturii ci ~i al tehnicilor de multiplicare
In alb-negru, de exemplu a graVurii In arama:.
Contrar majorita:tii arti~tilor renascenti~ti
c olandezi, a refuzat In mod categoric specia-
i lizarea pe o singura: tematica:, executand o
~ sumedenie de poftrete individuale ~i de grup,
.~ autopoftrete, fel ~i fel de scene biblice ~i
i mitologice, opere cu tematica: istorica: ~i rnai
~ tarziu, cand tra:ia la tara: a pictat ~i peisaje.
"5 Dar Rembrandt a fost In principal
pictorul sufletului uman, obiectele nu-l
interesau decat ca decor. La Inceputul
carierei a executat o serie de picturi cu
tematica: istorica: In stil italian, unde pentru
~ un efect dramatic pronuntat folosea cu
-Indra:zneala: clarobscurul (contrastul dintre
lumina: ~i umbra:). Cu trecerea timpului l-au
preocupat mai mult sentimentele ~i gan-
durile decat faptele oamenilor reprezentati
~i se stra:duia ca ~i cele mai simple scene sa: O Unul din cei mai mari pictori olandezi, Ian
fie umplute cu sentimente lini~tite dar Vermeer, despre care ~tim insa foarte pu,ine.
'i5 adanci. Patriarhii biblici ~i eroinele El reprezenta cu placere oamenii in caminele
& mitologice nu sunt tipuri idealizate, ci simpli lor, ca in aceasta pictura, despre care se
~ ba:rbati ~i femei -vecinii lui evrei, cu care presupune ca o reprezinta pe so,ia sa.

63
 REMBRANDT $1 PICTURA OLANDEZA

fost arti$ti de seam~, ca Pieter de Hooch

(1629-1684) $i Ian Vermeer (1632-1675).
Amandoi tr~iau in or~$elul Delft. Artistul mai
valoros a fost Vermeer, de$i el a tr~it $i a
murit in anonimat. I-au fost identificate circa
40 de picturi. in cele mai frumoase putem
vedea femei care lucreaz~ sau cant~ la
instrumente muzicale in camerele lor bine
luminate. Meditatia lor lini$tit~, culorile
curate utilizate de Vermeer $i simplitatea
derutant~ a scenelor fac ca aceste picturi s~
fie cele mai poetice $i mai emotionante
picturi ale tuturor timpurilor.

Peisagistica olandeza
Cei mai importanti peisagi$ti olandezi au fost
Meindert Hobbema (1638-1709) $i Jacob van
Ruisdael (cca. 1628-1682). inaintea lor cei mai
multi peisagi$ti urmau curantul traditional $i
pictau peisaje rustice, pa$nice, cu ~rani, vaci
$i mori de vant.
Hobbemma a perfectionat aceast~ traditie,
dar prietenul $i maestrul lui, Ruisdael, a
deschis c~i noi. in peisajele lui g~sim repre-
zentate locuri unde natura nu mai ~ste
domesticit~, cerul este plin de nori, dramatic
$i imens, iar intregul tinut are un iz melan-
colic. Prin abordarea romantic~ a peisajelor,
Ruisdael, a anticipat multe generatii de pictori
olandezi sau straini pe care i-a influentat.
Dup~ 1700, in pictura olandez~ s-au
produs putine inovatii artistice, cu toate c~ in
tar~ lucrau multi pictori remarcabili, care
pictau dup~ traditia national~. Dar aceast;l
traditie a avut un efect asupra intregii istorii a
artei occidentale. Perceperea frumusetii
simplului $i recunoa$terea faptului c~ arta se
poate crea $i din cele mai simple obiecte, a
imbog~tit in mod nepieritor cultura
occidental~.

O Pentru pictorii olandezi ai secolului al

XVIl-Iea nici o tematica nu era prea banala,
nedemna de reprezentat, cum se poate
vedea ~i din pictura lui Pieter de Hooch,
contemporan cu Rembrandt.

64