Capitolul 4.

Dimensionarea coloanelor de tubare

Calculul de rezistenta al coloanlor
La spargere, pentru dimensionarea coloanelor de suprafa i a celor
intermediare se consider, ca fiind cea mai sever, situaia cnd sonda este
nchis i plin cu gaze. Diferena de presiune interioar la o adncime
oarecare H, de-a lungul coloanei:
pi p p g g H s H e gH

,unde:
pp este presiunea fluidelor din porii stratului care manifest, aflat la
adncimea Hs;
g
densitatea medie a gazelor;
e

densitatea fluidului din spatele coloanei.

Dac formaiunile de la iul coloanei nu suport presiunea creat ntr-o
asemenea situaie, se limiteaz presiunea de la iu la cea de fisurare a
p fis

rocilor

. n acest caz,se utilizeaz urmtoarea formul:

pi p fis g g H s H e gH

.
Presiunile de la suprafaa pot fi exagerat de mari. n asemenea situaie,
pmax

se limiteaz presiunea de calcul de la suprafa la cea de lucru

, urmnd
ca operatorul s scurg presiunea cnd valoarea acesteia se apropie de cea
maxim admis. Sonda se poate considera plin cu noroi la suprafa i cu
gaze la partea inferioar. nlimea coloanei de noroi din sond se determin
din condiia ca presiunea la iu s nu depeasc presiunea de fisurare, iar
cea din dreptul stratului cu gaze s nu fie mai mare dect presiunea
acestuia. Aceasta nseamn:
pmax n gHn g g Hs Hn p fis

p max n gH n g g H s H n p p

.
Din prima egalitate, nlimea coloanei de noroi:
Hn

p fis p max

g n g

Hs

g
n g

iar din a doua,

Hn

p p p max

g n g

Hs

g
n g

.
Pentru coloana de exploatare, dac tubingul este liber, se consider
sonda nchis i plin cu gaze, cnd produce gaze ori cnd acestea ies din
soluie. Dac tubingul este fixat n packer, ntre el i coloan se afl un lichid
cu densitatea apropiat de cea a noroiului din spatele coloanei, pentru a
reduce solicitarea coloanei la presiune exterioar. Este posibil ns ca
tubingul s aib scpri pe la partea superioar i presiunea la capul
coloanei s devin egal cu cea din tubing, cu valoarea maxim cnd sonda
este nchis. La iul coloanei, presiunea interioar va fi egal cu cea de la
suprafa plus cea creat de fluidul de packer. Valoarea acestei presiuni
poate fi exagerat de mare, de aceea la capul coloanei se monteaz o valv
de siguran care limiteaz presiunea.
Pentru dimensionarea la spargere, n toate situaiile se consider n
spatele coloanelor, acoperitor, ap mineralizat.

Epurele diferenei de presiune interioar:

a sonda plin cu gaze; b fisurarea formaiunilor de la iul coloanei;
c sond echipat cu packer cu presiunea la coloan limitat
2

La orice adncime trebuie ndeplinit condiia:

pi pia

,unde

pia

reprezint presiunea interioar admisibil a burlanelor

pia psp / csp

psp

csp

utilizate;
cu
presiunea de spargere i
coeficientul de
siguran la spargere.
n interiorul coloanelor de suprafa i al celor intermediare trebuie
avute n vedere golirile maxime posibile, n zona respectiv. La introducere,
de regul, coloanele se umplu permanent. Uneori, ns, pentru a reduce
sarcina la partea inferioar a coloanei, aceasta se menine parial goal spre
sfritul tubrii; se folosete n acest mod efectul de flotabilitate. Procedeul
este rar folosit.
Figura prezint epurele diferenei de presiune
golirea parial a unei coloane. S-a notat cu
spatele coloanei i cu
maxime.

pe

la golirea total i la

densitatea noroiului din

densitatea noroiului din interior n momentul golirii

La orice adncime trebuie ndeplinit condiia

p e p ea

pea pt / ct

,unde

cu

pt

pea

constituie presiunea exterioar admisibil a burlanelor;

presiunea de turtire i

turtire.

ct

coeficientul de siguran la

Pentru dimensionarea la traciune se ia n considerare doar greutatea

proprie a burlanelor la sfritul tubrii. Adeseori se ia, acoperitor, greutatea
coloanei n aer.
n orice seciune transversal de-a lungul coloanei de burlane trebuie
ndeplinit condiia
G Fad

Fad

unde
este greutatea burlanelor aflate sub seciunea respectiv, iar
este fora de traciune admisibil a burlanelor aflate la adncimea de calcul;
Fad

fora
se determin mprind fora de rezisten a mbinrii (mai rar a
corpului) la coeficientul de siguran impus ctr.

4.1.Dimensionarea coloanei de ancoraj

Coloanele de ancoraj adancimea de fixare a coloanei de ancoraj este de
600 m .
Functiile principale ale acestei coloane sunt:
-

consolideaza gaura de sonda in zonele de suprafata

constituie un suport pentru instalatiile de prevenire a eruptiilor
constituie un suport pentru coloanele urmatoare

- densitatea noroiului folosit pentru sparea coloanei de ancoraj:

4

n.a=1150 kg/m3;
- densitatea noroiului folosit pentru sparea coloanei intermediare :
n.i=1220 kg/m3;
-densitatea echivalent de fisurare:
ech.fis.a=1350 kg/m3;
- densitatea masei de gaze:
m.g=250 kg/m3;
- densitatea apei mineralizate:
a.m=1070 kg/m3;
-adncimea coloanei de ancoraj:
Ha=600 m;
-adncimea coloanei intermediare :
Hi=2519 m;
Dimensionare la presiune interioar
- presiunea fluidelor din pori la adncimea maxim:
pp= n.igHi10-5=12209.81251910 -5=301.47 bar;
- presiunea de fisurarea a formaiunilor la iul coloanei cu o siguran
echivalenta de 100 kg/m3:
pfis= (ech.fis.a+100)gHa10-5=14509.8160010-5=85.34 bar;
-diferena de presiune interioar la iul coloanei:
dp= pfis -a.mgHa10-5=85.34-10709.8160010-5=22.35 bar;
- presiunea n coloan la suprafa:
pc= pfis-m.ggHa10-5=85.34-2509.8160010-5= 70.62 bar;
Coloana de 133/8 va fi alctuit din burlane din oel J-55 cu grosimea 9.65
mm cu presiunea de spargere 188 bar.

Dimensionare la presiunea exterioar

- diferena de presiune la iu:
dp.siu= n.agHa10-5=11509.8160010-5= 67.68 bar;
- in concluzie dp.siu>dp ceea ce nseamn c se impune o adncime de
golire maxim pentru rezistena la solicitarea de presiune exterioar;
Hgolire.max= dpg-1 n.i-1105=565.5 m.

Burlanele alese, de 9.65 mm, J-55, au presiunea exterioara

admisibila pea=78 bar,mai mare de 67.68 bar.

Greutatea coloanei in aer este data de relatia :

5

G=q1gH1
G= 81.19,81600 = 477354.6 N ~ 477.35 kN
Valoarea este mai mica decat cea admisibila: 1306 kN.
Daca se considera coloana scufundata in noroi, forta de tractiune
maxima la suprafata se determina cu relatia :

Fax G 1 n1

1150

Fax 477 .35 1

407 .42 kN
7850

In prezenta acesteia, presiunea exterioara admisibila, cu

Rc=Rp0,2=379 N/mm2 se calculeaza cu formula:

p cor p ea

1 Fax
3 Fax

1
2 A Rc
4 A Rc
b
b

in care: pea reprezinta presiunea exterioara admisibila;

Ab aria sectiunii transversale a burlanelor;
Rc limita de curgere a materialului.
Ab=t(D-t)


2
1 407 .42 10 3
3 407.42 1000
5
pcor 78 10
1

2
10000
.
84

379
4
10000
.
84

379

pcor=73.46105 Pa=73.46 bar

Aceasta valoare este superioara diferentei de presiune exterioara
dp=67.68 bar
.

Epurele diferentelor de presiune interioara pentru coloana de

suprafata sunt ilustrate in figura urmatoare:
-----

In concluzie, coloana de suprafata de 13 3/8 in va fi alcatuita in intregime din

burlane de 9.65 mm, otel J-55, imbinate cu filet triunghiular rotunjit scurt.

Profil coloana ancoraj

4.2.Dimensionarea coloanei intermediare

- densitatea noroiului folosit pentru sparea coloanei intermediare:

n.i=1220 kg/m3;
- densitatea noroiului folosit pentru sparea coloanei de exploatare:
n.e=1220 kg/m3;
-densitatea echivalent de fisurare:
ech.fis.i.=1910 kg/m3;
- densitatea masei de gaze:
m.g=250 kg/m3;
- densitatea apei mineralizate:
a.m=1070 kg/m3;
-adncimea coloanei de exploatare :
He=2900 m;
-adncimea coloanei intermediare:
Hi=2519 m;
Dimensionare la presiune interioar
- presiunea fluidelor din pori la adncimea maxim:
pp= n.egHe10-5=12209.81290010 -5=347.07 bar;
- presiunea de fisurarea a formaiunilor de la iul coloanei cu o siguran
echivalent de 100 kg/m3:
pfis= (ech.fis.i+100)gHi10-5=496.7 bar;
- presiunea gazelor la iul coloanei cnd este plin cu gaze:
pgaze.siu=
pp-gg(He-Hi)10-5=347.07-2509.81(2900-2519)
10
5=337.72 bar;

Daca se considera coloana intermediara plina cu gaze,

patrunse in sonda de la 2900m, densitatea lor medie este de
aproximativ mg=250 kg/m3. Se calculeaza presiunea acestor
gazelor la siul coloanei intermediare:
ps=pp- mgg(He Hi) 10-5=347.07-2509.81(2900-2519)105
=337.72
-diferena de presiune interioar la iul coloanei:
dpi.siu= ps -a.mgHi10-5=337.72-10709.81251910-5=73.3 bar;
- presiunea n coloan la suprafa:
pc= ps-m.ggHi10-5=337.72-2509.81251910-5=275.94 bar;

- daca se limiteaz presiunea maxim de la gura sondei de 210 bar,

nlimea coloanei de noroi n timpul unui aflux de gaze se determin cu
condiia c presiunea la iu s nu depeasc rezistena de fisurare a rocilor:
10

H i m . g (337.72210)10 5 2519 250

g ( n .i m . g)
=

=692.97
n . im . g 9.81 (1220250) 1220250
( s250) 105

H n=

m;

- la baza coloanei de noroi diferena de presiune interioar:

dp.i.n=210+ech.fis.igHn10-5-a.mgHn10-5
dp.i.n =210+19109.81692.9710-5-10709.81692.9710-5 = 267.1
bar;

La siul coloanei, diferenta de presiune ramane aceeasi.Epura

diferentei de presiune in acest caz este reprezentata in figura de
mai jos. Pe aceeasi figura sunt trasate cu linii intrerupte,
presiunile interioare admisibile pentru burlanele de: 8,94 mm
J-55- pia=194,2 bar; 10,03 mm J-55 - pia=217,8 bar; 11,05
mm N-80 - 349,1 bar. Este nevoie doar de ultimele doua grosimi,
profilul necesar este desenat pe aceeasi figura.
cs=1.25
Astfel, din relatia de mai jos rezulta lungimea tronsonului inferior,
de 10,03 mm J-55:
p dpsiu
l ia
1 g am mg

in care: pia reprezinta presiunea interioara admisibila a burlanelor

217,8 73.3105
l
1796 .32 m 1800 m
1 9,811070 250

11

Lungimea celui de-al doilea tronson, cel de 11,05 mm N-80, se

determina din relatia (4.18.), astfel:
l2=H2 l1
l2=2519 1800=719 m

12

13

Verificare la presiunea exterioar

Pentru dimensionarea la turtire, in spatele coloanei se considera

noroiul din momentul tubarii cu densitatea n2=1220 kg/m3. Se
calculeaza nivelul de golire cu relatia (4.19.):
am
H n n.e
He
n.e
Hn

1220 1070
2900 356 .5 m 357 m
1220

- se consider nlimea coloanei de noroi n timpul unui aflux:

Hn=357 m;
-diferena de presiune exterioar la adncimea de golire:
dp.e.g= n.igHn10-5=12209.8135710-5= 42.72 bar;
- la iul coloanei intermediare:
dp.e.s=n.igHi10-5-n.eg(Hi-Hn)10-5
dp.e.s =12209.81251910-5-12209.81(2519-357) 10-5= 42.72 bar;

Otel 1: J-55 cu grosime t=11.05 mm;

padm,turtire=250.2 bar;
Otel 2: J-55 cu grosime t=10.03 mm;
padm,turtire=168.8 bar;

14

50

100

150

200

250

Adancime, m

Presiune, bar

15

300

350

400

450

500

 Greutatea tronsonului inferior, de 10,03 mm J-55 se calculeaza cu

relatia:
G=l1q1g
G=180059.639.81=979240.3 N1052.94 kN

Valoarea calculata este mai mica decat forta admisibila de

tractiune pentru aceste burlane, 1322 kN.
Trecerea de la compresiune la tractiune provocata de flotabilitate,
se calculeaza cu relatia (4.23.) si are loc la adancimea:

H 0 H i 1 n.i

1220

H 2519 1
2127 .75 m
0
7850

La capatul de sus al tronsonului inferior, de 10,03 mm J-55,

forta de tractiune se calculeaza cu formula (4.24.):

Fax l q g 1 n.i n.i g l A

1 1
2 1
o

1220

Fax 1800 59.53 9.81 1

1220 9.81 228 0,007388
7850

Fax 8676525 .2 N 867 .65 kN

In prezenta acestei forte de tractiune, din relatia (4.25.) se

stabileste presiunea exterioara admisibila a burlanelor de 10,03
mm J-55, cu Rp0,2=379 N/mm2:
16

Fax
1 F
p cor p ea ax 1
4 A Rc
2 A Rc
b
b

2
1 867 .65 103
3 867.65 1000
5
pcor 166 .8 10
1

4 7388 379
2 7388 379

pcor=134.83 bar
Aceasta presiune admisibila corectata este mai mare decat
diferenta de presiune la adancimea l 2=845 m, adica
p=12209,81719=101.13105 Pa=86.05 bar
Prin urmare nu este nevoie sa se corecteze lungimea tronsonului
de 10,03 mm J-55.

Greutatea totala a celor doua tronsoane se determina conform

relatiei (4.26.):
G=l1 q1 g+ l2 q2 g
G=180059.539.81+71964.739.81=1514174.18
1507.74 kN

Aceasta valoare este mai mica decat forta admisibila de

tractiune pentru burlanele de 11,05 mm N-80, 2097 kN.
In concluzie, coloana intermediara de 9 5/8 in va fi alcatuita din
1674 m burlane de 10,03 mm J-55 la partea inferioara si 845 m
burlane de 11,05 mm N-80 la partea superioara.
17

Dimensionarea a fost determinata de solicitarea la presiune

interioara.

Profil coloana intermediara

18

4.3.Dimensionarea coloanei de exploatare

- densitatea noroiului folosit pentru sparea coloanei de exploatare:
n.e=1220 kg/m3;
- densitatea masei de gaze:
m.g=250 kg/m3;
-densitatea oelului:
o=7850 kg/m3;
- densitatea apei mineralizate:
a.m=1070 kg/m3;
-adncimea coloanei de exploatare :
Ha=2900 m;
Dimensionare la presiunea interioar:
- presiunea maxim din pori se consider egal cu presiunea coloanei de noroi:
pp= n.egHe10-5=12209.81290010-5=347.07 bar;
- presiunea n coloan la suprafaa cnd coloana este plin cu gaze:
pc= pp-m.ggHe10-5=347.07-2509.81290010-5=275.94 bar;
-diferena de presiune la iul coloanei considernd n exterior ap mineralizat:
dp.i.siu=( n.e -a.m)gHe10-5=(1220-1070)9.81290010-5=42.67 bar.;
- pentru primul tronson se va folosi oel N-80 cu grosimea t=8.05 mm i
presiune admisibil de 473 bar;
- pentru al doilea tronson se va folosi oel J-55 cu grosimea t=8.05 mm i
presiunea admisibil pi.adm.1=301 bar;
-adncimea de la care se poate folosi acest oel este:

19

(347.07301)105
g ( a . mm. g )=
=572.71 m
9.81 (1070250)
( c p adm1 ) 105

H i 1=
-lungimea tronsonului J-55 cu grosimea t=8.05 mm:
Hi1
Li1=
=572.71 m
- pentru al treilea tronson se va folosi oel J-55 cu grosimea de t=6,91 mm i
presiunea admisibil pi.adm.2=258bar;
-adncimea de la care se poate folosi acest oel este:

(347.07258) 105
g ( a . mm. g )=
=1107.25 m
9.81 (1070250)
( c p adm2 ) 105

H i 2=
-lungimea tronsonului J-55 cu grosimea t=6.91 mm:
L = 1107.25572.71 =534.54 m
i2

-lungimea tronsonului J-55 cu grosimea de t=6,43 mm:

H iH i 2
Li4=
=2900-1107.25=1792.75 m

20

Dimensionare la presiunea exterioar:

- presiunea la iul coloanei cnd se consider goal iar n spatele ei coloan de
noroi:
pe.siu= n.egHe10-5=347.07 bar;
21

- pentru primul tronson se va folosi oel N-80 cu grosimea t=9,19 mm i

presiune admisibil de 373 bar;
- pentru al doilea tronson se va folosi oel N-80 cu grosimea t=8.05 mm i
presiunea admisibil pe.adm.1=264 bar;
-adncimea de la care se poate folosi acest oel este:

padm 1 105
H 1 e=
=2100.8m
g ne 1,05
- lungimea primului tronson este:
L1.e=He-He.1=799.2 m;
- pentru al treilea tronson se va folosi oel J-55 cu grosimea de t=8.05 mm i
presiunea admisibil pe.adm.2=225 bar;
-adncimea de la care se poate folosi acest oel este:

H 2 e=

padm 2 105
=1790.45 m
g ne 1,05

- lungimea acelui de-al doilea tronson este:

L2.e=He.1-He.2=310.34 m;
- pentru al patrulea tronson se va folosi oel J-55 cu grosimea de t=6.91 mm i
presiunea admisibil pe.adm.3=157 bar;
-adncimea de la care se poate folosi acest oel este:

padm 3 105
H 3 e=
=1249.34 m
g ne 1,05
- lungimea celui de-al treilea tronson este:
L3.e=He.2-He.3=541.1 m;
- pentru al cincelea tronson se va folosi oel H-40 cu grosimea de t=6.91 mm
i presiunea admisibil pe.adm.4=137 bar;
-adncimea de la care se poate folosi acest oel este:

H 4 e=

padm 4 105
=1090.19 m
g ne 1,05

- lungimea celui de-al patrulea tronson este:

L4.e=He.3-He.4=159.14 m;
22

- lungimea celui de-al cincilea tronson este:

L5.e=He.4=1090.19 m;

Verificare la trecerea de la compresiune la traciune pentru tronsonul

inferior:
23

pe.adm=373 bar;
pe.adm.1=264 bar;
-adncimea de trecere constituie adncimea maxim de tubare a burlanelor
din tronsonul urmtor:

p adm1 10 5
H 2=
=3116.6 m
g ne
-trecerea de la compresiune la traciune provocat de flotabilitate are loc la
adncimea:
H 0=

ne
H e= 2814 m
no

- n concluzie tronsonul este solicitat la compresiune pe lungimea:

Lu=H2 H0 =484.36 m;

24

50

100

150

200

250

Adancime, m

Presiune, bar

25

300

350

400

450

500

Adancime,
m

0
100
200
300
400
500
600
700
800
900
1000
1100
1200
1300
1400
1500
1600
1700
1800
1900
2000
2100
2200
2300
2400
2500
2600
2700
2800
2900
3000
3100
3200
3300
3400
3500
3600
3700

0
50 100 150 200 250 300 350 400 450 500 550 600 650 700
Adancimea coloanei
Presiunea interioara a coloanei 533 bar
Lungimea tronsonului N-80.t=7,52 cu presiunea admisibila 572
Trecerea la J-55,t=7.52
Dimensionarea burlanelor in functie de presiunea interiora
Presiunea exteriora 654 bar
Adancime tronson N-80,t=9,19 cu presiune maxima 723 bar
Trecerea la P-110,t=7,52 cu presiumea maxima609 bar
Dimensionarea burlanelor in functie de presiune exterioara
Trecerea la N-80,t=7,52
Adancimea tronsonului N-80,t=7,52 cu presiunea 500 bar
Trecerea la J-55,t=7,52

Trecerea la J55,t=6,34
Adancimea tronsonului J-55 cu presiunea 336 bar

Presiune,
bar

Presinea maxima

26

Profil Coloana Exploatare

-pe tronsonul de adncime 0-1792.75 m se va dimensiona n funcie de

presiunea interioar i se va folosi oel N-80 grosimea t=8,05 mm;
- pe tronsonul de adncime 1792.75-2100.8 m se va dimensiona n
funcie de presiunea interioar i se va folosi oel J-55 grosimea t=8.05 mm;
- pe tronsonul adncime 2100.8-2900 m se va dimensiona n funcie de
presiunea exterioar i se va folosi oel N-80 grosimea t=8.05 mm;

Echiparea coloanelor

27

Siul (sabotul) este o bucata scurta de burlan, cu pereti mai

grosi prevazuta cu o calota semisferica din aluminiu turnat sau
din ciment cu nisip, frezabile, care se insurubeaza la partea
inferioara a coloanei pentru a ghida coloana de burlane.

Niplul cu valve se insurubeaza deasupra siului, dupa unul, doua

sau treiburlane pentru o siguranta suplimentara impotriva
revenirii pastei in coloana.

Inel de retinere se utilizeaza cand nu sunt folosite niple cu

valva.

Centrorii de coloana se monteaza pe coloana de burlane

pentru centrarea ei in gaura de sonda.

Cu ajutorul lor:
-

Se imbunatateste gradul de dezlocuire a noroiului de pasta

Se formeaza un inel de ciment uniform

Curatitori de turta sunt montati pe coloane de burlane pentru

indepartarea turtei de colmatare si imbunatatirea contactului
ciment-roca.

Turbulizatorii ajuta la creearea unei curgeri turbulente in jurul

lor.

Packere de coloana se folosesc pentru a preveni circulatia

gazelor prin spatele coloanelor.

Pregatirea operatiei de tubare

Tubarea unei coloane de burlane se executa dupa un anumit program
de lucru intocmit de constructorul sondei, sau de executantii operatiei de
tubare si aprobat de beneficiar.
Pregatirea gaurii de sonda
Dupa ce se efectueaza operatiile de carotaj, cavernometria si
masuratorile de deviere, se reintroduce garniture de foraj cu sapa si un
corector, intr-un mars de control si sablonare al gaurii de sonda. La sonde
adanci se fac chiar doua, trei marsuri.
La talpa sondei se circula pana ce se evacueaza complet detritusul din
noroi si se corecteaza densitatea noroiului.
28

Garnitura de foraj se introduce si se extrage cu viteza moderata pentru

a evita fisurarea formatiunilor ori afluxul de gaze din sonda.
Pentru determinarea exacta a talpii sondei, se remasoara lungimea
garniturii de foraj.
Pregatirea burlanelor si accesoriilor coloanei
Toate burlanele si accesoriile coloanei sunt aduse din timp la sonda si
se verifca in conformitate cu profilul coloanei.
Burlanele se probeaza cu apa, cu ajutorul unui agregat de cimentare.
Se identifica toate burlanele, dupa marcaj, ca grosime, calitate de otel
si imbinare, se masoara lungimealor(fara cep) si se numeroteaza in
ordinea introducerii in sonda. Datele respective se trec in caiet.
Curatam cu petrol si verificam toate filetele, se sabloneaza la interior
toate burlanele. Ultimul burlan care va fi insurubat trebuie ales ca lungime
inca mufa burlanului precedent sa nu fie in capatul de coloana acolo unde
se pun bacurile de suspendare.
Se verifica daca exista toate accesoriile necesare ca numar,
dimensiuni, tip filet si functionarea lor.
Pregatirea instalatiei si a sculelor de tubare
La coloane lungi si grele se verifica principalele componente ale
instalatiei de foraj:
-

Sistemul de franare al troliului si cablul de foraj

Sabotii de franare

Sistemul de infasurare a cablului pe rolele macaralei

Diametrul cablului

Turla de foraj

Daca masa rotativa nu poate suporta greutatea coloanei de tubare sau

diametrul burlanelor depaseste diametrul de trecere al mesei, aceasta se
indeparteazasi se monteaza un support special pentru broasca cu pene.
Se aduc la sonda sculele de tubare si se verifica daca ele functioneaza.
Pregatesc flansele si dispozitivele de suspendare si etansare a
coloanelor.
Scule de tubare
29

Pentru ridicarea si coborarea coloanelor de burlane folsimun elevator

suspendat de carligul instalatiei.
Pentru suspendarea coloanei, in timpul tubarii, se utilizeaza fie se
utilizeaza un sistem de pene fixat in masa rotativa la coloane usoare sau o
broasca cu pene.
Clestii se utilizeaza unul pentru strans si celalat pentru fixarea
burlanului de jos.
Burlanele se insurubeaza cu o sfoara infasurata pe corpul lor, trasa cu
mosorul troliului de foraj, cu clestii se realizeaza doar strangerea
imbinariilor.
Indiferent de tipul clestiilor momentul de strangere este controlar cu
ajutorul unui colindru de presiune, un manomentru care indicapresiunea
create in cilindru.

Introducerea coloanei de burlane

Coloanele usoare, formate din burlane cu mufa separate, le manevram
cu elevoatoare care prind sub mufa si se suspenda in masa rotativa cu
pene corespunzatoare.
Coloanele mai grele le manevram cu elevator cu pene, care prind pe
corpul burlanelor.
Tubarea incepe cu introducerea I sonda a primului burlan, la care este
insurubat siul coloanei. Capatul superior al fiecarui burlan se ridica pe
podul sondei cu ajutorul macaralei.
De pe pod burlanul se ridica in turla, apoi desfacem protectorul
cepului.
Ungem filetul cu o unsoare stabila la temperaturi si presiuni mari.
Imbinarea se strange cu clestii hidraulici, pana cand momentul atinge
o valoarea admisibila.Dupa insurubare coloanele se ridica incet din pene si
apoi o introducem in sonda cu viteza redusa.
Dupa primele burlane se face circulatie, si verificam dac avalvele si
niplul functioneaza.
In timpul introducerii coloanei, supraveghem indicatorul de greutate si
iesirea noroiului la derivatie.Iesirea noroiului la derivatie se supravegheaza
30

pentru a observa o eventual pierdere de circulate sau o posibila

manifestare a sondei.
Dificultati si accidente in timpul tubarii

Dificultatiile ce pot aparea in timpul tubarii sondei sunt:

-

Sprijinirea coloanei pe peretii sondei

Pierderea de circulatie din cauza supra presiunilor create la

introducerea coloanelor cu viteza mare

Gazeificarea noroiului de foraj.

Dacaaceste dificultati nu sunt prevenite la timp, coloana nu putem

tuba coloana pana la adancimea dorita.

Accidente intalnite in timpul tubarii sunt:

-

Prinderea coloanei in strate care se umfla sau lipire in dreptul

stratelor permeabile

Intepenirea coloanei in sonde cu schimbari bruste de directive

Smulgerea coloanei de la o imbinare

Turtirea coloanei

Infundarea valvelor de circulatie

Eruptia sondei prin spatial inelar sau chiar prin interiorl coloanei
cand valvele de retinere lipsesc sau au cedat

31

32