Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
PAUL
SIMIONESCU S CERNOVODEANU
Cetatea de scaun
a Bucurestilor
PAUL SIMIONESCU
PAUL CERNOVODEANU
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
PAUL SIMIONESCU
PAUL CERNOVODEANU
CETATEA DE SCAUN
A BUCURESTILOR
CONSEMNARI, TRADITII, LEGENDE
EDITUR A
ALBATROS
www.digibuc.ro
CM/TNT DE INCEPUT
www.digibuc.ro
in cimpul istoriografiei
www.digibuc.ro
la vrernea socotitd
ca atare
i loc de tirg in care fiecare ducea pentru schimb putina
sau multa sa agoniseald. Unii cercetdtori au crezut c Cetatea Bucurestilor, centru politic si militar, ar fi fost ridicatd ca un adevdrat si
sigur obstacol in fata acelei puternice invazii islamice; altii au subliniat
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
in ceea ce priveste vatra acestei asezri pornit pe calea urbanizrii", ea ar trebui presupusd asa cum o dovedesc unele cocluzii
ale cercetrilor arheologice spre versantul sting al Dimbovitei,
nu prea departe de promotoriul de la Radu Vodd. Abia in secolul al
XV-lea vatra se va fi deplasat spre fosta Curte domneascd" 6.
7 Ibidem, p. 24.
8 Stefan Olteanu. Locul i rolul oraplui BucureVi in contextul producf iei
megeppiregi din Tara Romiineascii fn evul mediu, in Bucuresti. Materiale de
istorie i muzeografie". VIII (1971). p. 113.
Constantin Serban, Rolul Bucureytilor fn formarea culturii ortiyeneyti fn
evul mediu, In Bucuresti. Materiale de istorie i muzeografie", IX (1972). p. 115
121.
www.digibuc.ro
tdrii ei, cit i partea din oras pe care o cuprindea 10. Amintindu-ne de
unele preocupan i cercetdri mai vechi sau mai noi -- am remarca
de pildd eh' pentru Dimitrie Berindei, unul dintre primii istoriografi
ai Bucurestiului, cetatea ar trebui regdsita pe malul de nord al Dimbovitei, cuprinzind o parte oarecare din locurile dimprejurul Curtii
Vechi" 31. Acestei ipoteze i s-au aldturat cu vremea i altii : Dimitrie
Pappasoglu 12, G.I. Ionescu-Gion 13, Dan Berindei 14 si Constantin
C. Giurescu 15. Pentru Gr. Tocilescu, cetatea Bucurestilor s-ar fi
ridicat pe malul drept al Dimbovitei, in jurul unuia din cele trei dealuri : Mihai Vodd, al Mitropoliei sau Radu Vodd 1. Nicolae Iorga,
atunci chid nota: Avem de a face cu o fortdreatd a Domniei", a crezut
mai Mai ea' urmele ei trebuie autate in preajma colinei Mihai Vodd 17,
iar mai apoi, spre indltimile de la Radu Vodd 18. Tot atit de neldmurite
staulucrurile si in ceea ce priveste ridicarea acestei cetdti. Dupd cei
mai multi, cetatea ar fi fost indltatd. in veacul al XIV-lea sau la inceputul
(1598). p. 12.
in Tinerimea rornnd", I
17 Istoria romnilor prin edldtori. vol. 1. ed. a II-a. Bucuresti, 1928, p. 31.
18 Istoria Bucurestilor. Bucuresti, 1939, p. 22.
16 Geografie istoricd, astronomic& naturald si civild. Bucuresti, 1835, p. 219.
20 C. C. Giurescu. op. cit.. p. 47.
www.digibuc.ro
in primele decenii ale veacului al XIV-Iea, admit o cetate a Dimbovitei" la Bucuresti inch' din acea vreme. Ca atare, pircdlabul care a
infrint ostile voievodului Transilvaniei, acel viteaz Dragomir, ar fi
spre portile Balcanilor. Insi domnia va sprijini, incepind de la jumatatea veacului al XV-lea, in sensul luptei pentru centralizarea statului feudal, dezvoltarea unor centre si asezari ordsenesti.
Privind starea lucrurilor in contextul rezistentei antiotomane
asa cum o inchipuia atunci lupta voievodului ridicarea Cetdtii
Bucurestilor insemna de fapt nsi ridicarea fortaretei de avanpost a
tarii. Pe Vlad Tepes cel de numele caruia este mai adesea legata
intocmirea sau intemeierea Cetatii de scaun a Bucurestilor
Il gasim
11
www.digibuc.ro
cu infringerea factiunii boiereti ostile i odatd cu incheierea pregdtirilor sale militare, Vlad Tepe se stabilete in cetate noud de scaun.
anul in care se oprete trimiterea tributului cdtre Sub lima
Poartd este i anul de atestare documentard a prezentei voievodului
in noua cetate a Bucuretilor. La 20 septembrie 1459 se emitea primul
hrisov domnesc de pe aceste meleaguri. Amintit ca Cetate de scaun,
apare insd ceva mai tirziu, in primul document cunoscut din 14 octombrie 1465, in timpul domniei lui Radu cel Frumos. Cu toate acestea,
este neindoielnic faptul cd rosturi de Cetate de scaun vor fi implinit
Bucuretii chiar din vremea domniei lui Vlad Tepes.
Anul 1459
85 Cerceteiri de arheologie in Bucurevi, Bucuresti, Muzeul de istorie al orasului. 1963, p. 139, 143.
88 I Ionascu, Aron Petric si Pompiliu Caraion, Bucurevi. Pagini de istorie.
www.digibuc.ro
prinderea asezdrii Brdilei in lantul raialelor de pe Dundre, spre mijlocul secolului al XVI-lea, resedinta domneascd, asezatd pe malurile
Dimbovitei, devine de acum incolo cel mai important centru al Tdrii
Rom nesti datoritd tocmai acelor drumuri de negot coborite dinspre
munte. Ritmul din ce in ce mai accentuat al vietii comerciale, cresterea numdrului de locuitori si mai cu deosebire inmultirea preocupdrilor mestesugresti, toate acestea au impulsionat, la rindul lor,
in mod firesc dezvoltarea orasului sau cetdtii lui Bucur in rdgazul de
timp la care ne referim 28.
Este drept c dacd, in inceputurile ei, Cetatea de scaun a Bucurestilor voia sd fie un adevdrat avanpost al luptei antiotomane, cu vremea, Sublima Poartd inssi a inteles sd. lege cu tot mai multd inddrtnicie
Si pentru Petru cel Tindr, fiul acelui Mircea amintit mai sus, ca si
1974, p. 119-120.
13
www.digibuc.ro
este tulburat in domnia sa de intoarcerea lui Constantin Serban, intdriturile cetdtii Tirgoviste, ale resedintei celei vechi, sint ddrimate
29 Cf. Dan Berindei, op. cit., p. 62.
14
www.digibuc.ro
la acea vreme
principalul scaun al
Rindurile artii de Ltd nu poartd prin ele insele dorinta de a intocmi o noud istorie, in sensul exact al cuvintului. Ele au prins viald
din ginduri mai vechi, mdrturisite cumva in scris in alte imprejurdri 31
Ceea ce am dorit mai cu deosebire aici este de a fi incercat descifrarea
unor intelesuri unele noi, altele uitate poate si de a fi sugerat
totodatd perspective de cuprindere mai adincite.
Pagini de istorie in sensul unor sinteze sau al unor lucrdri mai
mult sau mai putin limitate tematic s-au scris i in trecut, se scriu
si astzi. Fiecare dintre ele a completat ceea ce indeminarea cdutdrii
fcea sd sporeascd cunoasterea stdrilor de fapt. Anii din urmd au reprezentat insd, din acest punct de vedere, cu mult mai mult. Niciodatd
poate nu a fost iscodit trecutul orasului cu atita inddrdtnicie i pricepere. Cu deosebire s-au detasat i impus rezultatele spectaculoase
ale cercetdrilor de arheologie medievald, disciplind infiripatd timid
3 C. Grecescu, Mrturiile comisului Lytoc. Un fragment de cronicd 1659
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
CONSEMNARI
www.digibuc.ro
tografice grit rdzlete si au apdrut destul de tirziu, mdrturiile iconografice lipsesc aproape cu desdvirsire pind spre sfirsitul veacului al
XVII-lea. Prima gravurd infdtisind fireste, in mod fantezist ce-
www.digibuc.ro
in timpul domniilor
lui Neagoe Basarab, Radu de la Afumati, Vlad inecatul i Radu Paisie
nu au rdmas prea multe mrturii asupra Cetdtii de scaun a Bucures-
drik romeme, editatd sub ingrijirea unui colectiv condus de Maria Holban (au
apdrut cinci volume intre 1968-1973 pentru perioada anilor 1330-1660), constituie o indiscutabild reconfirmare a intuitiei initiale.
37 Al. Sadi-Ionescu a redactat in 1916 un repertoriu bibliografic al aldtorilor veniti pe meleagurile noastre pind in anul 1650. intr-o anumitd mdsurd,
lucrarea a fost completata ulterior pentru o perioadd mai noud de A. Stefdnescu-Galati.
19
www.digibuc.ro
numiir printre cele trei cetati de piatrli" ale Valahiei, aldturi de Tirgoviste i Poenari. Mentiunea aceasta simpld constituie pentru noi
inceputul de drum al consemndrii memoriilor de cdrtorie asupra
cdrora ne oprim in paginile artii de fatd.
intdrirea puterii turcesti, dupd lupta de la Mohcs din 1526, in
partea Europei balcanice i centrale este un fapt indeobste cunoscut.
indsprirea jugului Semilunei otomane i canalizarea din ce in ce mai
accentuatd a comertului Tdrii Romdnesti spre Constantinopol au determinat, in bund parte, in mod cu totul firesc, dezvoltarea i cresterea
importantei politice a Cetdtii de scaun a Bucurestilor. In perioada
domniei lui Mircea Ciobanul (1545-1554) se ridicd aici, pe malurile
Dimbovitei, Curtea domneascd, ale cdrei vestigii, coborite pind in
acea vreme, se vdd Inc i astdzi. Ele sint considerate
pe bun temei
1968, p. 404.
33
romeme,
tiintifica.
p. 31.
www.digibuc.ro
Dupd cei aproape patru ani de domnie ai lui Pdtra$cu Vodd, reintoarcerea lui Mircea Ciobanul a insemnat crunta Oath' a traddrii boie-
tdiati de
Si a$a se face cd, prin ridicarea curtii domnesti, acum, spre jumatatea veacului al XVI-lea 43, mai toti caldtorii straini veniti in Tara
Romaneased fie in misiuni oficiale, fie impinsi de cine $tie ce alte
griji negustore$ti se opreau in noua re$edinta domneascd, atra$i
desigur de tirgul infloritor in care o multime tot mai mare de cupeti"
localnici sau strdini i$i desfceau bogatele lor marfuri.
In vara anului 1573, cunoscutul predicator reformat Iacob Paleologul,
43 Vezi asupra acestui edificiu cea mai recent monografie. datorat lui Panait I. Panait si Aristide Stefanescu, Muzeul Curtea Veche. Palatul Voievodal.
Bucuresti, Muzeul de istorie a municipiului, 1973, 133 p.
44 Ceileitori strain! despre t &de romiine. vol. II. Bucuresti, Ed. stiintificd,
1970, p. 413.
21
www.digibuc.ro
incepe sd-I aibd de atunci inainte, atit pentru domnie, cit si pentru cei
multi.
22
www.digibuc.ro
dupd infringerea lui Vintild-Vodd din mai 1574. cf. celor amintite mai sus.
23
www.digibuc.ro
p. 400-401.
24
www.digibuc.ro
doppo della mia partenza di Genova l'anno 1581 per andar in Valla25
www.digibuc.ro
chia 52, cuprind numeroase observatii asupra realitdtilor sociale, economice si politice ale tdrii din acea vreme. Partea referitoare la Cetatea de
scaun a Bucurestilor se and* cuprinsd in capitolul despre sosirea in tard
si inscdunarea domnului si protectorului sdu, Petru Vodd Cercel. Alaiul
www.digibuc.ro
tirea
Case le
orasului le vede ridicate din lemn si lut, lucru remarcat si de cal dtorul
de odinioard, Pierre Lescalopier. Totusi, Franco Sivori tine sd noteze
cd orasul avea la acea datd multe preiveilii, bine indestulate cu tot felul
de mrfuri, semnul sigur al unei oarecari abundente si propdsiri a
negotului.
www.digibuc.ro
furile lor, nu numai din tara de peste munti sau de la sudul Dundrii,
ci si de prin orizonturi mai indepdrtate ale Europei occidentale, fdcea
ca noua asezare a cetdtii de scaun s prospere tot mai mult. in afara
boierilor si tirgovetilor interesati in negot, chiar mndstirile isi intdreau
pozitiile lor pe aceastd cale. Asa de pildd, la 5 ianuarie si 24 iulie 1587,
Mihnea Vodd Turcitul intdreste mult ocrotitei mndstiri Sf. Troitd un
numdr de 13 prdvdlii, dintre care cloud' se aflau pe ulita mare", deschisd
spre drumul ce lega orasul de vechea resedintd a domniei Tirgoviste 55. In sfirsit, cine urmdreste cu atentie documentele vremii va gsi
inscrise numele diferitilor mestesugari si artizani arcad, cojocari,
medari, sandaci, sdbieri si multi altii care se statornicesc acum in
tirgul cel mare al domniei.
Mndstirea Plumbuita, de la podul Colentinei", unde a fiintat
prima tiparnitd a orasului, de sub ale cdrei teascuri ieromonahul Lavrentine si ucenicul sdu Iovan au scos Tetraevanghelul slavon intre
54 Ibidem, p. 161-162.
55 Documente privind istoria Rornvdei , B. Tara Romneascd, sec. XVI, vol. V,
p. 275-276.
28
www.digibuc.ro
1573-1582 56 detinea in Cetatea de scaun a Bucuretilor, pe lingd numeroase ocine, mori, prvlii, i o baie mare", noud", dup cite mdrturisete inscrisul 57. Un document amintete c ins4i mdndstirea Sf. Troit
Miindstirea primqte numeroase intdriri pentru ocinile, morile i livezile ei intinse mult in imprejurimile Bucure5tilor din acea vreme.
Despre aceastd mdndstire i de aezarea ei neprielnicd, expusd adeseori
inundatiilor Dimbovitei, ne mdrturisete insd un alt peregrin pe meleagurile Tdrii Romdneti spre sfritu1 acelui veac. Este vorba de patriarhul
Constantinopolului, leremia al II-lea, venit in Cetatea de scaun a Bu-
L. Demny. Bucuresti
in Bu-
p. 212-214.
68 Ibidem. sec. XVII, vol. IL p. 224. La 14 aprilie 1590 este intilnit in Bucuresti un Bratu baias", probabil slujitor la vreuna din baile amintitelor mandstiri: cf. Ibidem. sec. XVI. vol. V. p. 439-440.
53 Al. Lapedatu. Baia domneascei din Tirgoviste. in Buletinul Comisiei
Monumentelor Istorice", III (1910). p. 91.
60 Documente privind istoria Romemiei. B. Tara Rom fineascii. sec. XVI, vol. V.
sec. XVI.
29
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
ceausi
bune". Apoi
spahii
mkturiseste cronicarul
www.digibuc.ro
iar pe celelalte de zid, care au reimas, nu le-a atins, nici nu le-a prefcut in geamii "65.
poartd corespondentd asupra acestui subiect cu Johann Georg, principele elector al Brandenburgului 67; bailul Venetiei la Poartd, Leonardo Donato, interceptind cele comunicate de Sinan-paa cdtre can66
Cdreitori strait:L.-
III. p. 611-612.
www.digibuc.ro
Mihai Viteazul
(Biblioteca Academiei R.S.R.,
Cabinetul de stampe).
Matei Basarab.
Gravur contemporan.
www.digibuc.ro
11T
Constantin Br iincoveanu.
www.digibuc.ro
Tiny, roman. sec. XVIII. Slampd din colectia Trachten Kabinet der Siebenbiirgen (Biblioteca Academiei R.S.R., Ca-
binetul de stampe).
Cetatea liii Radu Negro de la Dimbovita. Stampa din 1860 de D. Pappasoglu (Biblioteca Academiei R.S.R., Cabinetul de stampe).
www.digibuc.ro
Bucur Ciobanu. Litografie fantezisttl de D. Pappasoglu (Biblioteca Academiei R.S.R., Cabinetul de stampe).
nstantin-Vocia Basarab
[0"
sa dedica dar STAULU LUI BUCUR MBA NU ()nor. Primarit a Capitalei la anu11882,luna lunie,
Lt.-colonel D. F'APPAtiC4CL1J.
.4-*
4:7ft`
ft
#.44I4
446,i;t4247.:4;4'..4742
www.digibuc.ro
A ful '11
Foaia de titlu a cartii lui
II
1'
65/11A5ASA
K
Clitff
ffelptitiM
Kg
if!roKAMAiPrt
IiiKHAE
fl 141A Al3
Ag
W
;
;2np6anE
.iraAST
4)11
AHH
LIIMIPlifq1+ *CI.
c aV
Anlip y trk
rt.
fl
XCb PTA,
if
H 14 11 (5
AMP; If
ti .0 11 0 g 11 I.
11,EKWitil
/alit frapoOn
iiPZTAFt
'Sirx.tArmi074 4)rfIri
llkii1'A gtha,
AWIi gorAti
d
raf1,4:4KA
if
I 3 4 6.
ISfeittir
Nt4191AW;1
AOIATI
.ST
144.
ditC8111 RAA
nVvrine4
NAI.T
IVIOAA('BA.
PLTAt.I.A
.)piunAt'
lAf
'NT CT(011(41'r
tpoer
tpo'c'1"
y HAS l'IjK114HVI1T
OIIIIPSICHT41.1;1
litiVA 1307.
4EAA X6
SIMI
if
TynorptiVi
..)cfrVASi EoC,A
611?
Cif .
4=7911I4CG
'1-111%f
ret.mo,
www.digibuc.ro
/golt*.far.it44...na
etri ctcntth
&Iftcniei
Ittatt=4",
enrter1"6""
figt.tatiiZetryfirnrir 4rentiampnrfrs'efam,pard
AL
ttvI Z etinriAkt
'
_.
AturActt:tat nornen tralteirc:yuoi'lic.
ir;41cpenti
unapt ec
Jemeir
po.it ak t=
t Ma'
e6alt
Atualum ,pla:
leoim ham- efr ameettant Sivetzed Mani
.rrei. ac phi riv
CM
rant ,ac alum
nt , ~warm ttit7/A't lcape&t in i;renrice
Jiro ' ntpen i ; la.
tnitis tarnene,re p
nmakeze Citt nicellad aantinno s .1,teitt 147,-/
4irmant +take
:tab
114; affe ti
JR1111 Mt
..m1.16brust
5'. reit
- n; kdem .reidere
dsiie lf
(mine. i .ret
anti
vary t:
z eapirre
mpicrsci/srtnz.
in
Jr
Fila 161 din manuscrisul lui Blasius Kleiner cu refedine la legenda lui Bucur.
www.digibuc.ro
Mndstirea Radu Veda- $i biserica Sf. Adranasie. AcuarelA anonimA rusA din primele decenii ale secolului al XIX-lea (Biblioteca Academiei R.S.R., Cabinetul
de stampe).
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
Un hrisov din vremea lui Radu Mihnea mai exact, din 10 ianuarie
ne oferd posibilitatea sd intelegem mai clar localizarea propriuzisd a acestor fortificatii, numite de oamenii locului, in termeni populari,
palangd". Prin hrisovul amintit se ddruia cdlugdrilor mndstirii
Sf. Troite un loc de slobozie, specificindu-se c locul acela se afl din
josul orasului Bucuresti... Mgt: mnstire, unde iaste palanga, care o
1623
au flicut Sinan pasa in zilele lui Mihai voievod, Inset' sei se stie: den crucea
lui Ida in sus de unde line palanga, in jos spre calea Vceirestilor pn
In hotarul grecilor si de in calea raceirestilor In jos pin in Dimbovifa
si den plangli in jos pied iar In Dimbovita "71.
Urme ale fostei pdldngi" lucrate de otomani, din preajma mdndstirii Radu Vodd, au fost date la iveald cu prilejul cercetdrilor initiate
incd de acurn cloud deceniin. Evenimentele aa cum s-au desfdurat
ele
au fdcut ca intdriturile ridicate sd nu fie folosite. Mai mult chiar,
luat prin surprindere de otile lui Mihai, intdrite de ardelenii lui Sigismund
Bathory i de italienii lui Piccolomini, Sinan-paa este obligat s pdrdseascd Bucurqtii in mare grabd, scriind celor dela Constantinopol:
Am hotarit s ardem numita cetate ui s dm foc iflcri la toate casele,
bisericile, greidinile i curtile lor boieresti... "73
33
www.digibuc.ro
era inconjurat
spre sfiritul veacului al XVI-lca
Bucuretiul
in partea de miazdnoapte i de apus de pduri intinse, mlatini i smircuri
de apd alimentate prin revdrsdrile Dimbovitei. intinderea aezdrii nu
era inch' bine statornicitd; prin tirgul propriu-zis se intelegea pe atunci,
mai cu seamd, centrul comercial i meteugdresc de prin rreajma
noapte, de rill, iar din jos", la miazdzi de Hu), mai existau o multime
de girlite, dintre care cea mai cunoscutd era aceea a Bucuretioarei,
ce strdbtea pornind dinspre balta Icoanei mahalalele de mai
tirziu ale Sdpunarilor i Scaunelor Vechi. Ulitele n-aveau Inca nume.
Una singurd purta denumirea de mare" i reprezenta artera principald
a oraului, devenit mai tirziu calea sau podul cel vechi al Tirgovitei".
75 Documente privind istoria Romeiniei... veac XVII. vol. II, p. 254.
76 C. Sndulescu Verna, Biserica Radu Vodei din Bucuresti. Bucuresti. 1930,
p. 8; Cf. St. Nicolaescu. Istoricul meineistirii Sf. Treime (Radu Vodii) din Bucu-
www.digibuc.ro
ce e drept
se leagd si cunoscutul pod" sau cale a lui Serban Vodd, tot mai des
amintit in documente 'hied din primele decenii ale veacului al XVII-lea.
td care, pentru buna amintire a faptei sale, i-a pdstrat si numele. Fireste, ridicarea din nou a zidurilor a insemnat o altd impodobire, cu
pridvor Idrgit in fat pe stilpi, cu patru turle, totul voindu-se parc dupd
biserica mare a episcopiei de Arges. Prin numeroase hrisoave, domnul a
inzestrat asezilmintul cu sate, ocine, vaduri de moard, vdmi, intdrindu-i
totodatd strdvechile danii. Devi moartea I-a surprins in scaunul Mol-
35
www.digibuc.ro
$i prin cuvintele sale di oameni priceputi $i cunosatori ai limbii $i obiceiurilor mei vor duce teafr $i neveitmat pied la portile Constantinopolului... Dupei ce s-a sfirylt convorbirea si au avut loc negocierile, au rsunat
cornurile $i trimbifele cu mare zgomot pentru a se incepe prinzul. Partea din
dreapta a mesei mi-a fost datii mie si insofitorilor mei, iar cea din stinga,
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
Anii lungi i panici ai domniei lui Matei Basarab Voda, iat vremea unei mai bune gezari despre care cronica lui Radu Popescu tinea
sa remarce: Ping la acest domn, puline zidiri au flicut domnii cei mai
dnainte, iar Matei Voda au infrumusetat tam cu tot fealiul de zidiri:
mandstiri, bisearici, case domnegi, care sii pomenesc .yi pine:. astlizi"
p. 73-75.
38
www.digibuc.ro
De la Curtea domneascii $i tirgul dinduntru", de find zidurile palatului, porneau drumuri ce legau Cetatea de scaun de celelalte tirguri
orme dinspre Dundre $i dinspre munti: drumul Giurgiului, drumul
Brasovului si drumul Tirgovistei. A crescut de asemenea si numdrul
me$tesugarilor din Bucure$ti. La cei intilniti in veacul al XV1-lea se mai
in atari conditii
sd se ingrijeascd doar
39
www.digibuc.ro
Jerzy Krasinski
a fost
citeva zeci de slujitori call-1H. Stralitind orapl pe ulitele cele mai frumoase, am fost condu$i la o rnnlistirel Acest ora$ Bucuregiprecizeazd
polonezul este cetatea de scaun q >lomnilor Trii Romnesti, unde
mai sus [indnastirea Radu Vodd]. Bisericile, care sint foarte frumos
zidite, impodobesc ora$ul. Dar cea mai de frunte $i cea mai frurnoas este
mnstirea in care a fost gazduit domnul sol; se afld intr-un loc frurnos,
sus, pe o insul, artind ca un fel de cettuie inconjurat de Hu! Dimbovita, care strbate ora$ul. Biserica acestei mnstiri e foarte frumoas
ca arhitectur $i picturii; nu exist alta asemntoare, sau cel putin
n-am veizut eu... Palatul in care locuieyte domnul se afla intr-o vale,
intre riuri; pe dinafar nu este urit, dar nu are nimic deosebit... Nedorind
sli amine prea mult solia sa, in scurt vreme, cu aceeayi caret $i cu acela$i
alai ca $i ieri, solul a plecat la palat iar noi, dup obiceiul locului, am
mers clare cite doi inainte. La coborirea din caret domnul sol a fost
intimpinat de mareplii", care ne-au condus prin mai multe odiii pline
cu boieri, cu dreglitori mai mici $i alti oameni. in ultima odaie erau dreglitorii mai mari $i mai de frunte, oameni palitico$i .yi venerabili. Domnul
sttea sub un baldachin, imbreicat intr-o hain de ferezie alb yi violet&
ceiptugt cu bland de samur; vzindu-1 pe domnul sol intrind in camer,
40
www.digibuc.ro
Nu lipsite de interes
colului al XVII-lea
Ibidem, p. 217.
41
www.digibuc.ro
satul domn, Matei voievod, si recldited cu totul din nou. Acest edificiu
e uimitor de elegant, cu un aspect incinttor si mult mai frumos si mai
vesel decit Curtea din Tirgoviste... Apoi am mers la un capt al orasului,
pe un deal Malt, care dominei privelistea linutului fnconjurtor unde
actualul domn e vorba de Constantin $erban era ocupat cu cldirea
unei mari mnstiri, cu o bisericei mreat si strlucit, asememeitoare
pe dinduntru cu cea de la Curtea de Arge.,s; numai cli aceasta este de
crmid si in tindli are 12 stilpi, fiecare dintr-o bucat rotund de piatr.
dedard la devastari cumplite. Noul domn isi asezd resedinta la Bucuresti, In mndstirea tatedui sliu (mndstirea Sf. Troitd). Fortificind-o,
Incepu s ridice de jur imprejur dou palisade de lemn, umplindu-le la
mijloc cu pmint, ca astfel s se poat apra" 87.
Este un fapt indeobste remarcat cd, inaintea lui Del Chiaro, secretarul
florentin al lui Constantin Brincoveanu, mrturiile si consemndrile
85 E. Cioran. Ceildtoriile patriarhului Macarie de Antiohia In Tlirile Romne,
Bucureti. 1900. p. 206-208.
86 Ibidem. p. 226.
87
Ibidem, p. 234.
42
www.digibuc.ro
lui Pavel din Alep contin cele mai multe, mai exacte si, fireste, mai interesante relatdri privind Cetatea de scaun a Bucurestilor. insiruirea
i descrierea principalelor ctitorii bisericesti sau mndstiresti opere
arhitectonice de valoare pentru epoca aceea, atit de tulburatd de evenimente politice si militare referirile sale asupra Curtii Vechi,
restauratd de Matei Basarab, povestirea atitor intimpldri contemporane
cdrdtoriei sale, toate acestea si incd multe altele fac din textul memoriilor
o adevdratd cronicd, de indiscutabild valoare pentru oricine ar vrea
sd cunoascd mai din aproape epoca i oamenii ei.
Planurile de mare ambitie ale lui Mihnea sub domnia cdruia se
desdvirsi, tirnosindu-se, ldcasul Mitropoliei tdrii inchipuiau un mare
imperiu grecesc pe ruinele puterii otomane. Aceasta a atras dupd sine
noi conflicte militare si devastdri ale provinciilor trii. Lipsit Irish' de
Mihnea, infrint si pdrdsit de toti, se refugie peste munti in Transitvania, unde avu insd parte de o moarte nemeritatd. Constantin $erban,
fostul domn, rivalul sau, reusi in cele din urmd sd-1 otrveascd.
Odatd cu inscdunarea lui Gheorghe Ghica ca domn al Trii Romnesti (1659-1660), s-a petrecut ins un fapt deosebit de important,
atit pentru istoria tdrii noastre, &it si pentru istoria Ceatii de scaun a
Bucurestilor. Latta Poartd, miniatd de desele rdscoale ale domnilor,
sprijiniti uneori si de principii Transilvaniei, a impus voievozilor Tarii
Romnesti ca scaunul domniei sd nu mai fie strdmutat din Bucuresti.
*i. asa se face cd vechea cetate domneasc a Tirgovistei, asezatd prea
89 Radu logoratul Greceanu. Istoria domniei lui Constantin Basarab Brincoveanu voievod (1688-1714) (ed. Aurora Ilie). Bucureti, Ed. Acad. R.S.R.
1970. p. 102.
43
www.digibuc.ro
la sapte-opt ani odat, fac cite o reiscoal, iar ttarii si osmanliii dau foc
www.digibuc.ro
fete frumoase, care vInd mrfurile. Sub fiecare prvlie sInt pivnite uncle
unde marele vornic ne-a dat un zaiafet, ccre si acesta era nespus de
fnunos. Aid s-au dat daruri la trei sute de persoane, iar umilului rob i
s-a dat un cal de trap cu harnasament. Dup aceasta, iarci Cc-dare pe cai,
cu mii si mii de lumini ci cu muzicele In frunte... cu mare alai, ne-am
insemndrile cdldtorului turc vin s remarce o serie intreagd de imagini din viata sociald si economicd a Cettii de scaun, dintre care am
detasat aici unele mai semnificative. Se vorbeste in memoriile lui Ewliya
Celebi
45
www.digibuc.ro
i-a inchis la Curte si II ducea afarei din cetate, inaintea temnitei, de-i
btea in toate zilele pe talpele picioarelor si-i spinzura de mtini cu sfoarei
si-i muncea in tot felul..." 93 silindu-i sa-i plateasca pungi de bani.
biserica Doamnei,
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
in anul 1702 a trecut prin Cetatea de scaun a Bucurqtilor un cunoscut diplomat, lordul W illiam Paget (1637-1713), ambasadorul
britanic la Poartd, mijlocitorul pdcii de la Karlowitz, avind in suita sa
1733), capelanul factoriei engleze din
pe Edmund Chishull (1671
Smirna, epigrafist erudit cu temeinice studii clasice flcute la Oxford.
Jurnalul de aldtorie tinut zilnic de Edmund Chishull consemneazd
diverse aspecte de viatd, demne de atentia oricui ar vrea sd inteleagd
starea lucrurilor din Tara Romdneascd la inceputul veacului al XVIII-lea.
dorului englez la Curtea lui Constantin Brincoveanu, el se simte indreptdtit sa facd un portret moral domnitorului, subliniind calittile
sale de ocrotitor al culturii i de ctitor. Totodatd este descrisd vizita
cdraorilor fdcutd Mitropoliei i tiparnitei aezatd in preajmd-i, precum
*i convorbirea purtatd de ei cu invdtatul unchi al domnului, Constantin
Cantacuzino stolnicul. infdtiindu-ne palatul domnesc cu casele $i
www.digibuc.ro
pc pmintul Turciei"
98.
49
www.digibuc.ro
citeva luni inainte de a fi mazilit... Bucurestii au forma aproape rotunda, circumferinta este desigur foarte mare ; cu toate acestea, numrul
locuitorilor nu corespunde mrimii locului, deoarece casele stilt aici
rare
toate izolate, avind fiecare casa curtea ei cu bucatrie i grajd
ci separat grdina cu pomi fructiferi, ceea ce prezint o inffisare foarte
vesel i placuta. Aceasta nu inseamn totusi ca nu depseste cincizeci de mii de locuitori. Fintini nu sint i putinele pufuri au apli noroioasa si rea ; aceasta lips o suplineste fuse" Dimbovila (ale carei aloud
www.digibuc.ro
sint prvlii boltite, spre mai mare siguranj contra pericolului de incendiu i aceste prvlii sint Mute de negustori crestini sau turci, pleitind o sumet pe lun drept chirie ; pentru aceea sint aici pzitori, care mai
trebuie set alb grijei de a inchide in fiecare searei portile i sit vegheze
la siguranta ci lin 4tea negustorilor. Primul han poart numele lui ,5'erban
Vodei, intemeietorul situ, care i-a destinat veniturile tnnstirii Cotroceni, ziditei de el la o mild ci jumtate departe de Bucuresti si al doilea
han, zidit de numitul domn Brincoveanu, se cheam hanul Sf. Gheorghe,
detindtori ai unei mari avutii ; pe evrei, trind destul de prost, ocupindu-se cu vinzarea rachiului ci cu altele" loo.
Relatdrile secretarului florentin cuprind un tablou destul de complet al vietii bucurestene din anii acestui inceput de veac, un tablou
compozit bazat pe numeroase date statistice, etnografice, urbanistice,
arhitectonice si istorice. Orasul, din ce in ce mai intins, ar fi avut o
populatie de aproape cincizeci de mii de locuitori, desi dupd o mdrturie posterioard a lui Constantin Dapontes el ar fi numdrat
pind la saptezeci de mii
Prin anii domniei lui Constantin Brincoveanu i pind la instaurarea
definitivd a epocii fanariote, Cetatea de scaun a Bucurestilor a depsit urmdrind nsui procesul cresterii asezdrii ultima fazd a
dezvoltdrii sale feudale. Veacul al XVIII-lea veacul destrdmrii
99 Antonmaria Del Chiaro, Istoria delle moderne revoluzioni della Valachia,
con la descrizione del paese, natura, costumi, riti et religione degli abitanti.... Ve-
www.digibuc.ro
lale, prin noi ulite acum se deschide de pildd ulita podul Bravovului", denumitd mai tirziu podul Mogooaiei"; viata comercial
a orawlui se dezvoltd cu repeziciune.
Ceea ce covirete insd mai presus de toate epoca brincoveneasc este desigur acea sclipire a artei noi, mai cu deosebire a artei
arhitecturale, prin care piatra este prelucratd 0 scrijelatd intr-o viziune
originald, plind de gratie i insolit.
Instrinarea acestor familii Mavrocordat, Caragea, Sutu, Mavrogheni, Moruzi, Ipsilanti, Hangerli, Ghica, Calimachi, Racovitd
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
biserica Sf. Spiridon Vechi, inchinind-o bisericii din Antiohia, in cinstea patriarhului Silvestru care, fiind de fatd, a vegheat la zidirea lcauIui. Grigore II Ghica a indltat, pe lingd biserica inchinatd
Sf. Pantelimon doctor fard de arginti
spitalul pentru ciumati. Scarlat Ghica a ctitorit si el frumoasa zidire a bisericii Sf. Spiridon Nou,
inceputd prin 1766 si isprdvitd de fiul sdu, Alexandru Scarlat Ghica.
Printre bisericile boieresti ridicate in acea vreme se numrd si ctitoria
domnitei Map, fiica lui Constantin Brincoveanu si a sotului ei, Manolache Lambrino (1744); schitul Mdgureanu, al marelui logofdt
Constantin Mdgureanu, cel ce ridicase i biserica Filaret, precum
multe altele.
in sfirsit, nu este lipsit de interes s amintim c, in acest rdstimp,
unii ctitori de biserici snt recrutati si din rindul tirgovetilor instdriti.
In jurul Idcaselor ridicate de ei au luat fiinta adeseori, cu treeerea anilor,
pe atunci locul de intilnire a protipendadei bucurestene. Asa se ridicaserd casele Florestilor din mahalaua Scortarilor, pe malul sting;
ale Dudestilor, construite prin 1767 de marele ban Nicolae; casele
Ghiculestilor, stdpinite mai intii de fratii Boltasi si mai apoi transformate in resedinta marelui ban Dumitrache Ghica. Tot pe atunci,
din filotimie, printr-o diatd din 1765, marele ban Constantin Ndsturel
a ldsat sd se facd chilii de spital la biserica Sf. Vineri pentru bolnavii
sraci 102.
1974, p. 8-30.
54
www.digibuc.ro
in acele vremi
de mijloc de veac
55
www.digibuc.ro
prin oras, se dau serate, baluri, petreceri, iar cei cu dare de mind isi
purtau luxul prin partile de margine ale orasului la Herdstrdu
in calesti aduse anume tocmai din indepdrtata Viend.
In vremea lui Ipsilanti Vodd, se tidied noul palat domnesc, in fata
mdri dstirii Mihai Vodd, pe un deal acoperit cu vii, ce se intindea spre
biserica Spirea Veche, intr-o mahala mai dosnic de pe malul drept
al Dimbovitei. Curtea Veche, arsd in 1719, ruinatd de cutremurul din
1738, suferise Inca atitea stricdciuni in anii rdzboiului ruso-turc (1768
1774),
pe loc Malt, cum era via lui Mihai Vod... Au inceput deci zidirea in
martie a anului trecut 1775 .si abia la sfirsitul acestui an 1776 s-a isprvit
strdini primiti la Curtea Nour au infdtisat, atit palatul, di si ceremoniile desfdsurate acolo. In sfirsit, tot domnitorului Ipsilanti i
se datoreazd si ridicarea caselor Beilicului de pe podul $erban Vocid.
Ele au fost zidite in 1776 pentru dregdtorii turci pasale, emiri, numbasiri sau capigii ce soseau pe meleagurile noastre pentru buna
gospoddrire" a tdrii. Din porunca domnului, s-a filcut chiar si hotdrnicirea orasului, dindu-se ocol acestuia, puindu-se si hotare cruci pe
marginea Bucurestilor ca dincolo de margini sd nu mai fie invoit nimenea a-si face case" 105 . La 1 octombrie 1779 se fdcu bine cunoscut si
un hrisov pentru inffintarea a clou cismele in oras: ...Am pus Domnia
mea de s-au alaituit aici in orasul Bucuresti cloud fintini, una in tirgul
din leiuntru, pe ulita ce se zice Boiangii $i alta pe Podu Mogosoaiei la
104 Hurmuzachi, Documente, vol. XIII, p. 172-173, i vol. XIV2, p. 1231
1232.
56
www.digibuc.ro
mahalaua Sf. mdniistiri Stirindar, bud cu ape' din izvoare, adusii din
deprtare, cu mare cheltuiald, spre a se adeipa obstea cu apd curate!
0 !impede, mai ales in vremi zltoase, cind girla Dimbovita treceitoare
prin acest orris curge turbure si cu multe necureitenii...16.
Ltd citeva aspecte, poate disparate i alese prea mult din noianul
atitor i atitor amintiri ale acestui veac al XVIII-lea, concludente totui
i putind sd redea, prin suprapunerea lor, o singurd imagine grditoare
a acestor ani. Mdrturiile de cdldtorie deta5ate in rindurile de mai jos,
vin, in felul lor, sd adauge unele secvente care intregesc credem
imaginea propusd.
Jean Claude Flachat (1705-1775), comerciant i iscusit artizan, originar din Lyon, membru asociat al unei socieati academice din Franta
i autor al unei lucrdri cu caracter economic, publicatd ceva mai tirziu,
era in vremea aceea, inainte de a ajunge pe meleagurile noastre, cdpetenie
Studii". XVI. (1963). nr. 4. p. 907-908; Fl. Georgescu. Al. Cebuc. P. Daiche.
Bucuresti. Muzeul de istorie a orasului Bucuresti, 1966, p. 11.
Probleme edilitare bucurestene....
57
www.digibuc.ro
lui; vinde mrfurile pe care le-a adus .,si este silit apoi s plece dup ce
,si-a isprvit vinzarea. Dac li vrea sei se a,seze in orris, mai marele breslei
e insrcinat sei-1 ajute ali face locuint... Am strbtut intreg orayul
cu chir Andronache. Era prea luminat .yi avea prea mult gust ca sel creadci
cli m-a putea opri sei admir case joase, PM regularitate, strzi inegale
.yi nandestul de largi, biserici de o arhitectur foarte comun # meineistiri
care nu aveau demn de relevat decit cel mult mrimea lor... Ma conduse
la conacul voievodului, care se resimte, ca 1si palatul su, de intiia lor
Mavrocordatilor si despre via/a rnunteneascii in tirnpul lui Constantin Vocki Mavrocordat, in An'alele Academiei Romne, seria III, Memoriile Sectiei Istorice".
www.digibuc.ro
deosebi intre celelalte orase pentru frumusetea lui. E mare si foarte plcut.
Acolo vin negustori de peste tot, din Turcia, Bulgaria, Venetia, Rusia
si alte teiri. In ora,c se aflei ridicate din piatr multe meinstiri si biserici
de mir... Un asemenea oras n-am mai vzut, ceici este prea frumos, vesel
si cleidit regulat. Nu se afl valuri de apeirare sau cetate, cci turcii nu
ingeiduie s se construiasc" 108.
De un deosebit interes
pentru a marca gradul de aservire econoeste si observatia sa pe marginea unei intimplri din
vremea domniei lui Mihai Racovit (1741-1744). Intimplarea mrturisea despre descoperirea unui filon de aur intr-o carierd de piatr
din preajma Cettii de scaun. Faptul, datorat cAutdrilor unui anume
boier Dudescu, a tulburat mult domnia in acei ani. Aflindu-se de dorinta de a exploata zcdmintul prin intermediul unui mester german,
domnitorul si divanul trii interzic o astfel de lucrare. Mai mult chiar
decit atit, ei cer cu oarecare insistentd inchiderea carierei pentru ca
turcii s nu poat afla de existenta ei. 0 astfel de bogdtie a pmintului
ar fi sporit cu sigurant haraciul si greuttile trii.
In aceeasi epoc si-a alctuit i misionarul catolic Blasius Kleiner
insemndrile memorialului sdu de cdltorie. Redactate in limba latind
in 1761, ele s-au pstrat prin copia alctuit, trei ani mai tirziu, la
Vintul de Jos, de predicatorul Andreas Wipffer 11. In genere, putem
mica a trii
109 Charles de Peyssonnel. Trait sur le commerce de la Mer Noire, vol. II.
www.digibuc.ro
tuali Gvardiano Anno Christi 1764-to in 40 [2] + 209 + [3] + 474 p., se pastreazd la Bibliotcca de Stat Szchnyi din Budapesta, provenind din fondul Sf.
loan de Capestrano. Partea privitoare la istoria Bulgariei (209 p.) a fost studiata
de Karol Telbizov din Varna.
"I Una Cronaca manoscritta dell'antica Provincia francescana bulgaro-valacca (1764), in Studi Francescani", seria a treia, III (XXVIII) (1931), nr. 3,
p. 3-20.
112 Erma uemsecnia mcromm Ha Bwiraplia OT 1761 r. (0 istorie necunoscutd a Bulgariei la 1761), in Wiropmectui nperneg," Sofia, XXIV (1968),
nr. 3, p. 71-80.
113 Arh. St. Alba Iulia, Comunitatea bulgard de la Vintul de Jos (1700
U 45/1759 MI F.46, orig. latin.
1854),
60
www.digibuc.ro
numai toate neamurile Europei, dar chiar foarte mul ti insi din piirtile
Asiei.
ca aci; un negustor armean a putut s'a" arate intr-o mice's cutie pietre
pretioase in valoare de 30.000 de florini. De asemenea, nicelieri cineva
n-ar putea .50 gseascii atitea felurite blnuri foarte pretioase ca in Bucuresti, Ma intr-un singur Han sau Mndstire poti s vezi blnuri mici
de citera sute de mii de florini; trec peste alte blinuri aduse din Moscovia
$i din Tartaria, ba chiar am veizut cumpiirindu-se o blanii nu mare, ci
micutei de miel cu 6 lei: apdar pe eft acest ora$ este intrecut in frumusete
de altele, pe atit le intrece $i el prin boglitie.
in al treilea rind, este multimea uimitoare a clerului, clici calugilrii
sau monahii sint In numeir de peste 6.000, clerici sau ecleziastici peste
500, circiumi peste 3.000, dughene peste 20.000 .yi foarte multe biserici,
dintre care cea mai demnei de luat in seam(' este biserica domneasc
Sf. Gheorghe, wit pentru coloanele ei uimitoare, reiiate dintr-o singura
piatrei impreund cu postamentul $i cu capitelurile pe care se sprijind
114 Arclrivium Tripartitum Inclytae Provinciae Bulgariae... II, p. 91-206.
61
www.digibuc.ro
negustorilor; Sdpunari, din zid; Silvestru, din zid; Scaunele, din zid; Sibilele,
din zid; Ienei, din zid; Dintr-o zi, din zid; Bradul, din zid; Brezoianu, din zid;
Cretulescu, din zid; Fintina boului, din zid; Fintina boului, din lemn; Dirvaz,
din zid; Doamnei, din zid; Sf. Nicolae, din zid; Gorgan, din zid; Blceanu. din
zid; Serban Vodd. cu han; Biserica Alba, din zid; Goleasai [?], din zid [necunoscutd]; Doamna Bdlaa, din zid, are paradis; Biserica Vldclicdi. din zid;
Sf.Ecaterina, din zid; Broveni, din zid; Cardmidari, din lemn; n casa Brincoveanului, din zid, are paradis; Sirbi, biserica sirbilor, din zid; Dobroteasa, din zid;
Olteni, din zid; Popescul, din zid; Sf. Vineri, din zid; Lucaci, din zid; Popa Soare.
din zid; Popa Drdguin, din zid; Udricani, din zid; Hagiul, din zid; Mintuleasa,
din zid; Olari. din zid; Oletari, din zid; Popa Cozma. din zid; Stejarul, din zid;
Popa Radul, din zid; Popa 1ona4cu, din zid; Bat4te, din zid; Apostol, din lemn
[?]; Delea veche, din lemn; Delea noud, din lemn; Ceati Radu, din zid; Popa
Marin, din lemn; Iancul. din lemn; Popa Nan. din zid; Logofat Efrem, din lemn
[necunoscutd]; Precupelii noi, din lemn; Precupeti [vechi], din lemn; Mihai vodd
Racovitd. din ]emn [necunoscutd]; Popa Raciul, din lemn [necunoscutdj; Popa
Dima, din lemn; Popa Petre, din lemn; Staicu, din lemn; Foiwr, din zid; Biserica Brincoveanului, in curte, din lemn; Vistier Racovild, din zid [necunoscutd];
Tignia Vlddichii, in vie, din zid; Biserica noua a lui Ghica, din zid (Sf. Spiridor);
Mdrcula, din zid; Sf. Pantelimon, cu spital; Brdtia, care este re5edinIa pdrinlilor
franciscani.
62
www.digibuc.ro
lege, tot restul are inflipre de sat; casele sint rspindite ici # colo,
fiecare avind grdinita ei. Ulitele insemnate sint podite cu lemn, lucru
pentru mine nou .i curios. Acest pavaj e bun pentru a evita noroiul, care e
groaznic cind plouli, dar foarte neplcut pentru cine merge cu vreo caretii.[...] Ora,sul este destul de populat. El numr ,sapte mii de case .yi
aproape doueizeci de mii de locuitori, printre care valahi, greci, bulgari
ci altii. Sint .i multi nemti fugiti aici din Transilvania. Sint vreunul sau
doi italieni 1 cam tot atitia francezi. Boierii de la curte vorbesc italiana
sau franceza cu strinii; intre ei vorbesc intotdeauna greceste"117.
Descrierea Bucurestilor, fdcutd de Leonardo Panzini, este, in genere,
sugestiva si exactd. Exceptie fac, poate, unele indicatii de ordin demo-
63
www.digibuc.ro
ei vor sei spund a aici viata este mai liber decit in celelalte orase ale
Imperiului otoman. Apa puturilor insii este neplcutei... Sint numeroase
biserici, mnstiri si hanuri care in majoritate au fost construite de ceitre
dornni si poart nuniele acestora... Numrul bisericilor si al mnstirilor
care se gsesc in oras si imprejurimi se zice a ajunge la trei sute optzeci;
acestea numai cele zidite din piatrei, fled- a numra pe cele din lemn, cu
64
www.digibuc.ro
El insusi a mrturisit a fi unul dintre cei patru sau cinci adepti ai lui
Hlvtius; pe tovarsii sell discipoli nu-i poate mrturisi, dar banuiesc c
acestia doi fac parte din ei ci ar fi posibil ca insusi fiul domnitorului s fie
un altul. Domnitorul insusi, pe care as fi dorit s-I vd, nu m-a putut primi
fiMd bolnav cu adevrat... in afard de tbciirii, Bucurestii mai au si o
119 E. D. Tappe. Bentham in Wallachia and Moldavia, in The Slavonic
65
www.digibuc.ro
in mare
66
www.digibuc.ro
din lemn. Case le stilt totusi din lut. Se gsesc si citeva cladiri frumoase.[...]
Clima Bucurestilor este destul de cald, asemaneitoare cu cea de la
Constantinopol, desi este un oras mai pufin meridional. Aceasta pentru
cli aici nu se simte de loc vintul nordic. Norii vin in aceste peirfi dinspre
munfii Valahiei, invecinafi cu cei ai Transilvaniei, si mi se spune ca in
timpul verii furtunile sint dese. La amiaz este foarte cald (cel pufin
acum) si imi pare a fi 22-23 grade, dar seara este rcoare. ln aceste
trei zile, aerul a fost foarte linistit. Pseirile pe care le-am zarit in Bucu-
67
www.digibuc.ro
123 Tagebuch einer Reise von Potsdam aus, durch Sachsen, Bayern, Steyermark, Venedig nach Constantinopel und zurck fiber Bukarest. Siebenbrgen und
Ungarn (mit einigen Zeichnung) vom 8 april 1788may 1799 , vol. II, p. 253-258
(fol. german 1.072) la Muzeul de Stat Szchnyi din Budapesta.
68
www.digibuc.ro
spune cli numrul bisericilor mari din Bucuresti se ridicei la trei sute
saizeci, yeti deduce desigur cli toll locuitorii sint preoli... Aceste biserici
sint in general cldiri greoaie; peretii Mr, wit in interior eft fi In exterior
sint acoperiti cu picturi streilucitoare si ciudate, reprezentind sfinti greci
si diferite fragmente din istoria biblicei. Bisericile au o inflisare foarte
falnicei, dar fr eleganfli.
Toll boierii oameni bogati tretiesc aici iarna si unii dintre ei
triesc in mare lux. Ca o dovad a mindriei Mr, trece drept foarte nepotrivit pentru detnnitatea Mr de a fi vlizuji umblind pe jos in oras. Numeirut
..si varietatea vehiculelor construite pentru satisfacerea acestui lux sing69
www.digibuc.ro
Am luat masa de searei la consulul rus, care ne-a primit intr-un chip atit
de srbtoresc, 'Melt s-ar fi putut crede c ne aflm sau la Paris, sau la
Londra. Prirnul secretar al Domnitorului era un orn ales si foarte politicos, care chiar de la sosirea noastr ne-a acordat o atentie deosebitd.
Fiind foarte doritori s vedem Curtea domnitorului inainte de a prsi
Bucurestii, dupli infelegerea noastr, ne-am intilnit cu el in dimineata
zilei urmtoare. Cum n-am fost primifi in mod oficial, eticheta cerea ca de
70
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
rmase din palatul ars te fac sei-ti dai seama de intinderea sa destul de
mare de odinioarii... Privelistea din locuinta domnului asupra orasului,
mult mai jos asezat, este intr-adeveir minunatei. Riul Dimbovifa curge
sub ferestrele locuinfelor de azi ale domnului... fn imprejurimile Bucurestilor, pe care le-am vizitat si care nici pe departe nu sint atit de Weigtoare ca cele ale Iasilor, se ajni si o greidinti... fn aceastei grdinei
se geiseste si o salei de bal, in care germanii stabilifi in Bucuresti vin
in zilele de seirbtoare impreunei cu familiile lor sei se intilneascei Intre
ei. Barbatii joacei popice si fumeaza dupei obiceiul nemfesc, In amp ce
mamele se plimb cu fetele lor geitite prin grdinei. In saki de bal se danseaz seara cu mai mult vioiciune. Ca in orice oras mare sau mic se
gsesc si aici femei usoare. Semnele dup care se recunosc acestea, ca
fi modul de a atrage seara la ele pe treatori este eft se poate de curios.
Ele obisnuiesc ca in locuintele lor joase sei priveasc la fereastr des72
www.digibuc.ro
culfe si sli s.adli imbrekate foarte beitifitor la ochi si sit ante in cor, un
cintec ale arid cuvinte... le-am copiat # pe care ele II anal cu vocea
lor de sirenri... Locuinfele care au fost puse la dispozifia suitei misiunii
in Bucuresti sint In mare meisurei mai bune ca cele din Iasi... Acum citeva
zile, domnitorul a dat un bal de desplirfire si o chili la resedinfa sa din
imprejurimile orasului. Grdina era luminatri cu lampioane, iar la sfirsit
ni s-a oferit privirilor un foe de artificii. n afarei de pocnitoarele care
plezneau cu zgomot, aceastri serbare a fost cit se poate de neinsemnat...`,125
0 relatare asemndtoare, din timpul trecerii prin Bucuresti a ambasadei ruse, o dd. si Johann Christian Struve. in genere, consemndrile memorialiste ale acestuia sint putin diferite de cele remarcate mai
sus. Ciiteva detalii in plus, unele nepotriviri de date si aprecieri, icicolo, mai diferite. Pentru Struve, Bucurestiul este de dour' ori mai mare
si mai populat cleat Iasul. Ceea ce meritei sei retina' pentru o clipli atenfia
streiinului sint dupd el
locurile de plimbare, asezate pe marginea
aminat. Acest lucru II supdrd, mai cu seamd pentru ch. aerul nesrineitos
128 Struve, Reise einer Jungen Russen von Wien fiber Jassy in die Crimm und
ausfrliches Tagebuch der im Jahr 1793 von St. Petersburg nach Constantinopel
geschickten Russich-kaiserlichen Gesandschaft, Gotha. 1801, p. 101-102.
73
www.digibuc.ro
precum: Constantin Dapontes, secretarul lui Constantin Vodd Mavrocordat, Jean Louis Carra, publicistul i secretarul lui \Todd Grigore
III Alexandru Ghica domnul Moldovei, Franz Joseph Sulzer,
curteanul lui Vodd Alexandru Ipsilanti sau Stephan Ignaz Raicevich,
secretarul aceluiasi domnitor, mai tirziu agent diplomatic al Imperiului habsburgic in trile romnesti. Ca sd nu mai amintim de nurnele
atitor alti cdldtori, purtati de cine stie ce rosturi in Tara Romneascd,
precum Domenico Sestini, eruditul naturalist, arheolog i numismat,
Lady Elisabeth Craven, sotia lordului William Craven, sau Sir Robert
www.digibuc.ro
TRADITIL LEGENDE
In trecerea veacurior, oamenii au deprins a inchipui pentru vetrele de obirsie locurile agoniselii lor numiri aparte. Prin ele
se regsesc, nu arareori, in imagini pline de inteles, intimpldri pldsmuite sau petrecute cindva aievea. Reamintite din generatie in generatie, de btrinii satelor, intocmai ca in inscrisurile de hrisoave, trecute
ins prin inima, numirile, legendele si traditiile locurilor stau mdrturie
unor vremi de mult uitate. Oamenii au insufletit, prin harul cuvintului
S-a urmrit indeaproape, cu mult struintd, rdspindirea denutoponimele asa cum apar ele indeobste. Grupate dupd
cum le este rostul, ele au pstrat diferite intelesuri: pentru stdpinirea
mirilor
127 Balade populare romlinevi. ed. ingrijiti de Al. Amzulescu, vol. I. Bucuresti, Ed. pentru literaturA, 1964, p. 318.
75
www.digibuc.ro
locului
aurari; pentru cele care aminteau de credinte, superstitii
obiceiuri sihdstria, toaca, blestematele i mai cite altele 128.
Semnificatiile relevate de unele toponime ca reminiscente folclorice, cu deosebire legendele i traditiile locurilor, vin sA completeze,
citeodatd, prin continutul lor direct sau transfigurat aspecte
putin cunoscute de viatd. istoricd.
in casa fdranului romn exist Inc pinli astiLi o mu/lime de amintiri istorice din secole deprtate, un fel de istorie nescristi despre originea sa, despre vechile sale credinte ci institutiuni, curn ci despre evenimentele prin care a trecut poporul roman. Fiecare sat, fiecare niunte,
fiecare vale, fiecare cetate
are legendele ri traditiile sale istorice...
Ar fi axdar o neghjentli din partea istoricului s lase neconsiderat ci
nestudiat... acest tezaur vast de legende ce-I Intimpin la tot pasul pe
peimintul frilor locuite de romni... Aceasta cu atit mai mult, cu cit
ne hpsesc cronici ci ne lipsese hrisoave. Au pierit s-au distrus monumentele ridicate, au pierit chiar ri popoarele ce le-au distrus ci care au
trecut cu o furie sscilbatecd peste chnpiile lucrate ci semlinate de colonul
roman" 130 .
Firete, exemplele pot fi intilnite la tot pasul. Dupd o traditie pastratd pind in preajma zilelor noastre, intemeietorul Dragoslavelor ar
fi fost un oarecare Dragq, cdpetenie in oastea voievodului Radu Negru,
128 vezi Iorgu Jordan, Toponimia romdneascd. Bucureti, Ed. Acad. RPR,
1963, XXV + 578 p.
129 D. Puchil. Observaliuni cu privire la terminologia geograficd popidard
toponimie. In Anuarul de geografie i antropogeografie", 111, (1910-1911),
p. 163-164.
130 N. Densuianu. Cestionariu despre tradiriunile istorice fi anticitdfile
jerilor locuite de romiini. Partea 1-a, Bucurelti, Carol Gbel, 1893, p. 3-6.
76
www.digibuc.ro
legendarul intemeietor de tard. Dup ce s-a oprit mai intii pe inltimile Pravdtului, in urma luptelor purtate impotriva tdtarilor prin
pdrtile Cimpulungului, viteazul Drago primete ca rdsplatd intregul
tinut, pind in culmea muntilor spre miazdnoapte i cit putea cuprinde
cu vederea spre rdsdrit. Awzindu-se prin acele locuri cu ost4i
ridicd awzarea Dragoslavelor care i va purta de acum incolo numele.
Tot astfel, alti viteji ai voievodului au intemeiat i ei noi sate care au
piistrat numele acestora ca bund amintire a faptelor de odinioard 131.
Fiind vorba de locurile Dragoslavelor, o altd traditie amintea, printre
altele, cum
cu veacuri in urmd
1923. P. 101.
132
Ibidem, p. 103.
Simion T. Kirileanu. $tefan Vodii cel Mare... Istorisiri vi cintece popu/are, ed. a III-a. Tip. Mdndstirii Neamtu. 1924. p. 306.
283
134 Ibidem.
77
www.digibuc.ro
(la oronimie, care imbracd prin cuvint formele de relief; la hidronimie, care imbracd prin cuvint apele mari sau mici ale tinuturilor
i mai cu seamd la iconimie sau icotoponimie, prin care sint desem-
nate aezrile omeneti: sate, orae, cdtune, locuinte izolate, stine etc.),
ui
mai pretioase
78
www.digibuc.ro
descifrat prin intermediul altor serii de documente etnografice, folclorice sau propriu-zis istorice, in sensul documentelor de cancelarie,
al cronicilor, inscriptiilor, mdrturiilor de cdldtorie etc.
Referindu-se la indicatiile toponimice privite ca atare, N. Iorga
ardta, cu adinc spirit de observatie, intr-una din ultimele sale lucrdri:
De mult ma urmareste gindul unei esenfiale intregiri a cunostinfei
istoriei romnilor... prin cercetarea numelor de localitafi yi alte elemente
geografice in care am credinfa ea se cuprinde o comoar ignorat.
Am Inceput astfel s caut In Dictionarul geografic ...toate numirile
locale 0 o lume intreag necunoscutei a ieyit inaintea mea, Intregind
golurile transmisiunii documentare"138.
7g
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
cinta la alte ospele, and mria sa ar fi cerut, intre paliare, sit' i se spuie
ceva despre cele ce au fost pe vremuri cu cei care au stat in acelasi scaun
si au hiptat pe aceleasi plaiuri. Astfel cu vremea se amestecau anii, faptele, oamenii si abia dac se mai cunoaste ceva din faptul primitiv in
ciudata impletire poetic" 142.
tese Curtea domneascd din noua cetate de scaun: In ora in Bucureti,/ La casele mari domnesti,/ ln curte la Stefan-vod,/ Mare mas
mi-e intinsl Si de mari boieri cuprinsii,1 De boieriil Sfatuluil Stilpii
Tarigraduluid Sfetniciil 'Mpratului,..." este fireste balada unui rdzvrdtit. Domnul vrea s-1 prindd in drum de vindtoare prin viclesug: ... C-o sd facem vinfitoarel D-un voinic ce seamn n-are ;I Pin'la
fagul Miuluil Din codrii Cobiului,1 S-i vedem fagu-ncrcat/ Si de armembrebenatd Cu sulifi i cu pistoale/ Ce lucesc frumos la soare". Viclesugul
si curajul haiducului infring insd cerbicia domnului. in unele variante
dupd cum se stie domnul este chiar ucis. Rdzvrtitul care luase
calea codrului, odinioard probabil un curtean de-al lui vodd, avea IMs
Ibidern. p. 273-279.
vol. IIII.
81
www.digibuc.ro
conflictul fabulatiei este, in mod firesc, cu mult amplificat. Cdtre aceeasi epocd istoricd ne-ar trimite i o altd baladd cunoscutd sub numele
de Mihu Copilul" sau, intr-o lecturd mai apropiatd lumii rapsozilor
domnul Trii Romnesti, Radu Serban, se impotrivea ostilor lui Gabriel Bthory "7, ni se pare intemeiatd.
Interpretarea acelorasi texte a dat prilej altora 148 s incerce
cu referiri de documente si de pagini de cronicd greu de neglijai de
altfel
o noud incadrare a fabulatiei baladelor in timpul istoric. Din
aceast perspectivd, conflictele baladelor ar oglindi, mai curind, un
episod din actiunea sistematicd de urmdrire a seimenilor risipiti", acei
pretorieni" care au tulburat atit de mult zilele sfirsitului de domnie a
voievodului Matei Basarab.
Am inclina sA credem in sensul celor presupuse cindva de
N. Iorga, in incadrarea conflictului in timp ed. Miu sau Mihu haiducul este in fapt un personaj real. Ar fi vorba despre acel viteaz de
prin portile Doljului Mihai din Cotofeni pribeag in Transilvania cu Matei Basarab si slujind acestuia mai tirziu ca mare stolnic
(1633) si mare spdtar (1634-1635). in anii tineretii sale
prin 1610
1613
personajul la care ne referim, devenit erou de baladd, a avut,
se pare, o existentd deosebit de incercatd: a luptat impotriva instaldrii
de cdtre Gabriel Bthory a comandantului de osti Rcz Gyrgy ca
ban al Craiovei in anul 1611, a ucis pe Pand grecul, mare vistier la
1613, pentru multele sale samavolnicii (Pan d grecul este ctitorul mdndstirii Sf. Ecaterina din Bucuresti, cunoscutd si sub numele de mandstirea lui Pand vistierul). A luat , in sfirsit, calea pribegiei aldturi
de Matei din Brincoveni viitorul domn Matei Basarab si a luptat
impotriva factiunilor grecesti sprijinite de Leon Tomsa i Radu Ilias.
Referindu-ne la celdlalt personaj important al baladei, personajul
feminin, trebuie sA reamintim ed. Matei Basarab a avut intr-adevdr o
sord, Calea din Brincoveni, sotia lui Stanciu, mare paharnic intre anii
1604-1611. Ea ar putea fi deci Calea, paharnica domnului' <Radu
Serban> din balad. Dacd admitem cd. Mihai din Cotofeni s-a infrdtit" cu Matei Basarab, ca ostas ce sprijinea prin propria-i luptd
ascensiunea spre domnie a acestuia din urmd, printr-o transpunere
146
Ibidem.
p. 260-272.
82
www.digibuc.ro
Haiducul, prin lupta lui indirjit, prin dannicia lui cu cei sinaci,
prin ironia vorbelor sale istete, prin frumusetea si puterea sa cuceritoare
de femei, prin pedepsirea sa... a dat in sfirsit un nou ciclu, cel din urmaz,
baladei populare... Astfel de balade se cintau la ospetele haiducesti din
www.digibuc.ro
p. 595-651.
84
www.digibuc.ro
Numele de locuri, legendele, traditiile, baladele, asa cum s-au pa'strat ele in buna amintire a oamenilor, ca intr-o istorie nescrisa, constituie surse inepuizabile de intelegere a ceea ce s-a petrecut cindva pe
paminturile tarii noastre. Desigur, toate aceste reminiscente trebuie
intelese i descifrate printr-o atentd. cernere criticd i printr-o raportare
fireste, in masura in care acest lucru e posibil la alte surse documentare (cronici, documente de cancelarie, marturii de calatori
straini etc.)
Lucrarea de fata constituie, din acest punct de vedere, o temeritate
prin incercarea de a desprinde din seria acestor surse, atit de diferenPate prin nsi natura lor, sensul unor realitti mai stingher descifrate
prin documentul istoric ca atare.
Pentru Cetatea de scaun a Bucurestilor, convergenta celor trei determinante explicative este de la sin inteleasa: Bucurestiul, ca toponimic, se regaseste in nsui continutul legendelor privind intemeierea cetatii; iar unele fragmente de balada ne pot detasa la rindul
lor in lumini noi, aspecte surprinzator de inedite si pitoresti de viata
trecutd. Toate aceste indicatii, prin specificul lor aparte intregesc istoria nescrisa a asezdrii i devin marturii, marginale documentelor certe,
predilecte investigatiilor istoriografice.
Antroponimicul Bucur de la care s-a format denumirea cetatii
tiv, fie au disparut pe parcursul veacurilor, fie si-au schimbat denumirea initiala, poate si din teama unor eventuale confuzii, mai cu
searna din momentul in care numele primului oras al tarii a inceput
sA devind cunoscut pretutindeni 155.
S-a spus pe bund dreptate e numele de Bucur Il gasim foarte ras-
pindit prin partile de peste munti, in Transilvania prin tam. Hategului, in jurul Sibiului, la rornanii din tara Fdgarasului, la cei din
tinuturile Tirnavei Mari, ca i la romanii secuizati sub forma
numelui Bkor. Ca toponimic, mai exist Inca i astdzi un Bucuresti
lingd Brad, in muntii Apuseni. Odinioard se mentiona numele unei
154 Iorgu Jordan. op. cit.. p. 164; vezi i Ov. Densuianu. Urme vechi de
85
www.digibuc.ro
asezri, Bucuresti, prin prtile Hunedoarei, amintia si de unele documente unguresti din secolele XV si XVI sub formele asimilate Bukaresthefalpa, Bukorfalva, Bukarel si Bukuresth 156. in sfirsit, o asezare sdteascd purtind numele Bucurestiului exista si la sudul Dunrii,
in aria geograficd a Albaniei de astdzi 157.
Dincoace de munfi Insli, fn onomastia, numele e foarte rar; la fel
fn toponimie, unde dud e si unde e (mai ales pe sub munte)
prindem ca venit de dincolo... Putem spune ins cii este mult
fl surfoarte
Legendele insotesc nu arareori deci, asa curn ardtam si mai sus, denumirile locurilor. De pild, asezarea unui sat de prin prtile Blahnitei
in ceea ce priveste intemeierea ceatii de scaun a Bucurestilor, reminiscentele folclorice, asa cum s-au pdstrat pin/ in zilele noastre, amintesc cu o oarecare obstinatie legenda pstorului Bucur, privit totodatd
si ca ctitor al sdrdccioasei, dar elegantei bisericute din preajma mndstirii lui Radu Vodd. Fireste, astzi este un lucru indeobste acceptat:
156
1910, P. 36.
86
www.digibuc.ro
Radu-Voanumind biserica lui Bucur paraclisul de cimitir al calugarilor mnstirii lui Alexandru-voda Mircea si a nepotului de fiu, Radu,
www.digibuc.ro
si povesteasc cite ceva despre trecutul tdrii, mai adeseori insd din
lumea tirgovetilor, negustorilor, preotilor de mahalale sau chiar a
enoriasilor lor, oameni instdriti cu care vor fi avut fireste prilejul ad
schimbe pe alocuri unele impresii. Credem chiar ad strdinii care au
consemnat, sub o forma oarecare, legenda ciobanului Bucur ca inceptor al asezrii, devenia cu trecerea anilor cetate de scaun, vor fi
cunoscut in primul rind relatrile acestor mmeni ai straturilor de mijloc, deoarece, asa cum vom vedea, arturarii vremii (ne &dim la deceniile de sfirsit ale secolului al XVIII-lea si la primele decenii ale celui
de al XIX-lea) puneau in circulatie si acreditau o altd legenda, mai
putin umilitoare socoteau ei decit cea binecunoscut a traditiei
folclorice.
Oricum, pind nu de mult, s-a crezut c primul peregrin care a consemnat in scrisul sau legenda lui Bucur ar fi fost consulul englez la
Bucuresti, William Wilkinson. El nota, intr-o formulare simplificatd,
in lucrarea sa tipdrit la Londra la inceputul secolului al XIX-lea:
Cu aproape patru sute de ani in urmli, Bucurestii nu erau decit un sat
Mans aparfinind unui om numit Bucur, de la care i se trage numele plistrat
Inca si astazi 161.
bogat pentru publicistul francez Raoul Perrin 164 si din nou pstor al
tirlei de oi in memorialul polcovnicului rus Ivan Botianov 165. Toate
aceste consemndri, fdcute pind spre incheierea primei jumdtti a
162 Arh. ist. centrala de stat din Leningrad, fondul 673 (Liprandi), opis 1,
ms. 306. f.5.
88
www.digibuc.ro
Asupra originii si felului in care a luat fiin, in cursul vremii, cetatea de scaun a Bucurestilor, misionarul Kleiner remarcd: Fertur haec
Civitas nomen trahere a quodam Pastore vel ut alii dicunt Latrone insigni,
qui Bukur vocabatur; hic penes fluvis Dombovicza in illa planitie, quae
plena erat sylvis sua pecora alebat et fors penes hoc etiam Latrocinia
exercebat; ac postea unam Ecclesiam, quae de facto exstat aedificavit,
atque aliquot domos pro se ac aliis construero coepit" 166 in traducere:
oras a avut loc dupd anul 1658, anul in care a fost omorit de turci
Constantin Brincoveanu (!) i and principii, sau boierii pdrdsind
orasul Tirgoviste, au inceput sdi se stabileascd acolo" 167
166 Archivium Tripartitum Inclytae Provinciae Bulgariae... II. p. 161. Textul
a fost reprodus in traducere. cu un scurt comentariu i in studiul alatuit de Paul
Simionescu i de Paul Cernovodeanu, intitulat Pagini de etnografie romeineascii in
opera memorialistia a unor caltori strdini (secolele XVIIXVIII), in Revista de
etnografie i folclor", 17 (1972), nr. 5, p. 386-387.
167 Archivium Tripartitum...,11, p. 161.
89
www.digibuc.ro
90
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
curesti In anul 1383 177. Aceasta, pentru bunul motiv cd opinia este
272 La p. 19. Vezi si Pavel Chihaia. Cine a Jost Negru Vodcr fntemeietor de
cetiiti V ctitor de biserici?, in vol. Pagini de veche artd rain iineascii de la origini
pind la sfigitul secoluhd al XVI-lea, Bucuresti, 1971, p. 99-167.
172 Al. Grecu (P.P. Panaitescu), Relatiile Trii Romiinesti V ale Moldovei
175 In vol. III. Hamburg. 1769, P. 537-574 si vol. 1V. Hamburg, 1770,
p. 3-120. ap. P.P. Panaitescu, Dirnitrie Cantemir. Viata fi opera, Bucureti, 1958.
p. 259.
europische Tiirkey mit den dazu gehrigen und einverleibten Liindern enthlt, vol. 12,
www.digibuc.ro
dupd tiinta noastrd mentionatd acum pentru prima dat de scrierea banului Mihai Cantacuzino.
Dub la ctitorire a cetdtii de scaun de catre legendarul Negru Vodd.
i viteazul Mircea cel Bdtrin va fi impdrasitd, intr-un fel sau altul,
atit de o serie intreagd de autori ai istoriei celor cloud principate romne,
toria generald a Daciei), repet, in linii mdri, cele mentionate mai sus,
cu precizarea suplimentard conform cdreia anul 1383 ar fi anul ridicdrii
Ignatie
La p. 169.
178 vol.
1834, p. 115.
183 St.
Wilhelmi, Kurze statistische bersicht des Fiirstenthums Walachei,
93
www.digibuc.ro
totodatd s suprapund reminiscentele folclorice traditiei culte, profesonal nota printre altele : Bucurestii, ce va s'ei zicri loc de bucurie, duprt
cum i este pentru lrgimea lor, a curt ilor, caselor si greidinilor lor...
s-au numit de la stpfnul acestui loc anume Bucur, a crirui mica bisericei
se aratrt pe un deal titre Radu Vocki si Dimbovita, pe clnd la 1200 R(adu>
Negru Basarab a pus aici locuitorii"185. Preluind am fi tentati sd spunem
ad litteram unele concluzii pe care le-a putut intilni in paginile lucr-
94
www.digibuc.ro
Voda, ling6 care se afla mica bisericutii Sf. Tanase, care se zice di ar
fi a lui Bucur ciobanul, dam ocoluri in sus si in josu... dar in sfirsit, nimic
nu puteam descoperi decit aceea ce-mi zicea traditia si bfitrinii. Cautind
dar tot pentru aceasta p-in biblioteci si p-in arhive gsesc, din intimplare, in
www.digibuc.ro
la Buda, in 1807, sub titlul Oglind artat omului lnlelept, care cuprinde
in sine vechile intimplari cu
adus, cumu-i de hpsii omului a se
cunoage i celui de aproape fngliduit a fi din intelepciunea sa 194
autohton romanesc in Transilvania. La captul acestor povestiri autorul adaugd o mica istorioar, intitulat Arlitarea ntmplrii fetei
lui Bogdan fostului voevod Tarii Moldovei din anul de la .1-1(ristos> 1346.
Este vorba desigur de o prelucrare de tip cdrturdrese a popularei legende
a lui Bucur, devenit in aceast relatare, nici mai mult, nici mai putin,
fiu de domn i viteaz in lupta impotriva feudalilor maghiari si a nvlitorilor tatari. Foarte pe scurt, subiectul povestirii ar fi urmtorul: In
vremea domniei marelui Laios craiul Tdrii Unguresti" (s-ar intelege
Ludovic I c'el Mare, regele Ungariei), ttarii au pustiit atit de cumplit
Moldova, incit Bogdan Vodd a crezut de cuviinta s cheme i oameni
din Ardeal pe care, pornindu-i din tar, le-a dat pminturi i i-a asezat
ling apa Moldovei. Prin viclenia unei iscoade, ttarii au aflat ins
de gindul i dorinta lui Bogdan Vod, ca fiica sa, frumoasa Ileana, s
fie impetit de Bucur, feciorul lui Leic Vodii, de la care se numege orarul
Bucureoi phi'd astlizi". In acm vreme Lic Vodd, domnul Trii Romntsti,
I. Bianu
96
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
Coloanii
brincove-
latului
Voievodal.
(Fatada complexului
arhitectural)
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
Emblema
Hanului
cu Tel
(sec. XVIII).
I's,
.-"T"
/.
www.digibuc.ro
1P5
17)
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
Cronicei veche,
dintru acele locuri, au stat intru ajutoriu lui Bucur, si jurindu-1 cu vointa
ferenilor, I-au pus vod, asezindu-1 unde-i acum Bucurestii 0 Intemein-
du-se orasul s-au numit pre numele lui Bucur, de unde pin astzi
si 0 numeste Bucuresti de la Bucur; unde dupet al patrulea an Iiind
veselie l-au insteiluit cu mare pofalii ca pre un vodei si au fost credinciosi lui Dunmezeu, al ceirora nurne in istoriile cele vechi a Tarii Rom&
nesti mai pre larg si cu inteles sei poate vedea!!!" 196
impotriva lui Layk, Vayvoda, ad. partes transalpinas". Este mai greu de precizat
insa care din cele trei editii ale lucrdrii, tipdrite in perioada anilor 1746-1766,
a fost folosit de Nicolae Horga. Pentru unele detalii de ordin istoric se poate
97
www.digibuc.ro
Bucur
nu numai cu
X (1956), p. 7-62.
98
www.digibuc.ro
1963, p. 355.
99
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
frumoase, apoi
204 Gustav-Wenzel, Codex Diplomaticus Arpadianus continuatus, in Monumenta Hungariae Historica. Diplomatica, vol. VI, Pesta. 1860. p. 364. ap. Ovid
DensuOanu. op. cit., p. 10.
205 Georgius Fejer, Codex diplomaticus Hungariae ecclesiasticus ac civilis.
vol. VII5. Buda, 1841, p. 216; ap. Ovid Densuianu, ibidem.
206 Georgius Fejer, op. cit., vol. IV2. Buda, 1829. p. 357, ap. Ovid Densu-
207 Georgius Fejer, op. cit., vol. I, Budapest. 1829. p. 433 i vol II. Budapest.
1829, p. 73, ap. Ovid DensuOanu, ibidem, p 11.
101
www.digibuc.ro
calul Bucur sau Bocor sint rspindite aproape in intreg spatiul romnesc 208.
pe malurile Dundrii prin locul unde este astdzi oraul Bucureti, s-a
aezat acolo, deoarece i-a pldcut acest pdmint curat, ce rdspindea parfum de chihlimbar". Orapl, infiintat de cdtre Ebu-Kari, s-a chernat
din greeal Bukori". intregul basm este rezultatul unei laborioase
imaginatii, cum de altfel i std bine unui cdldtor stambuliot 29.
Doud veacuri mai firziu, mai exact la 1836, un memorialist francez,
el insui cdldtor prin tdrile noastre, dupd numele sdu Stanislas Be llan-
denumire transformat mai apoi, printr-o deductie s zicem etimologica mai mult deck bizard, in Boukor-Ask i devenit, cu
trecerea anilor, Boukouresquie, Boukarest, Bucharest 21 Aceastii legenda creata ad-hoc, a fost, ce e drept, preluatd la scurt interval
208 Ion Conea, Despre numele orasului Bucuresti, in Buletinul Societtii
de Geografie", LIV (1935), p. 300-301; cf. i Iorgu Jordan, Toponimie romdneascii,
209 G. Zerva, Cialiitoria lui Ewlia Celebi-efendi, in Buletinul Comisiei istorice a Romniei", vol. XVI (1937-1938), p. 256-257.
21 Stanislas Bellanger, Le Kroutza. Voyage en Moldo-Valachie, vol. II.
Paris, 1846, p. 24-37.
102
www.digibuc.ro
initialele ,,Dr. H." El a redat-o, in text romn i german, in coloanele unui periodic din Cernduti, cu singura deosebire c bogatul negustor Iafet era de data aceasta nu se stie de ce bulgar 211.
Pedantul elvetian, ofiter de ocazie in armata imperiald, secretar
cu pretentii cdrturdresti in slujba lui Alexandru Vodd Ipsilanti, binecunoscutul Franz Ioseph Sulzer (1727-1791), autorul eronatei teorii
despre originea sud-dundrean a romnilor, nu s-a inselat mai
putin i in privinta adevdratei semnificatii a riumelui Bucurestilor.
Dupd pdrerea sa, acesta ar deriva de la bucurie, bucuros, a se bucura.
Numele ar fi deci echivalentul grecescului XaprroXig sau al germanului
Freudenstadt 212. Dupd citeva decenii, diplomatul austriac Ludwig
von Stiirmer reproduce aproape identic, in impresiile sale de chldtorie
(fdcutd prin Tara Romneascd in drum spre Constantinopol), afirmatia zelosului secretar domnesc 213 Ceva mai tirziu, atit consulul
francez in principatul muntean, Adolphe Billecocq 214, Cit i publicistul Jean Henri Abdolonyme IjbiciniZlS, cunoscut simpatizant al
revolutiei de la 1848, preiau aceeasi explicatie etimologicd".
Pseudo-explicatia lui Franz Joseph Sulzer dobindeste un caracter
de-a dreptul grotesc in notatiile medicului german Ernst Anton Quitz-
al revistei Illustration"), p. 6.
215 A.
Ubicini, Provinces danubiennes et roumaines. Valachie. Moldavie.
Bukovine, Transylvanie.... Paris, 1856, p. 8, n. 1.
216
1848, p. 314.
2" Dr. Johann Ferdinand Neigebauer, Beschreibung der Moldau und Wallachei. Leipzig, 1848, p. 294.
103
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
mai bine spus, nu se cuvenea sd aibd o atit de umild origine. Repudiind traditia folcloricd, ei au incercat sd impund versiunea legendarului descdlecdtor de tard, Negru Vodd, addugind totodata naratiunii
si un corectiv, relativ plauzibil, referitor la ridicarea Curtii domnesti
de care Mircea cel Bdtrin spre sfirsitul celei de a doua jumdtdti a
secolului al XIV-lea.
exprimat,
de pildd, de M. Koglniceanu si N. Bdlcescu in scrierile lor a reprezentat si din acest punct de vedere o insolita pozitie teoretic la
222
nr. 1, p. 69-79.
105
www.digibuc.ro
cdt, de Curtea domneascd a Bucurestilor, detasarea acestora, in intentia de a remarca in ce mdsurd ctitoria lui Bucur" s-a oglindit,
cu trecerea anilor, in constiinta rapsozilor anonimi, ni se pare fireascd
frumoase cleat cele pdstrate in grija stdpinirii. La Curtea domneascd din Bucuresti, armasul mare, sau poate alti boieri, aprinde
minia voievodului atotstdpinitor impotriva celui ce se vroia mai
instdrit decit domnul rii. Chemat spre judecatd, se afld in unele
versiuni abia dupd ce clul i implineste menirea sacd Oprisan
este fratele bun al voievodului.
Ajunsi in mijlocul noptii la Curte, Oprisan cu ai sdi uimesc prin
multimea bogdtiilor purtate. Cirligele de aur i argint ale ciobanilor,
pietrele scumpe ce impodobesc turmele de oi strdlucesc atit de tare,
cA totul pare invdluit intr-o lumind strdlucitoare ca a zilei. Este in rivalitatea aceasta a domniei un sernn al luptei pentru realizarea puterii centralizate? Sau este nurnai transpunerea poeticd a unor intimplri care voiau sA insemne cruzimea domnitorului,. ucigas al boierilor ? Si cine era acest Mihnea Vodd? Poate sub numele lui se ascunde
Mircea Ciobanul (1545-1546), mare negustor de oi si berbeci de pe
106
www.digibuc.ro
Aga Constandin Bdldceanu om plin de vitejii *i de pdreri nebune", cum il numea cronicarul gindindu-se poate la indrdzneala
de a fi incercat o rupere de sub ascultarea puternicei impdrdtii a Sublimei Porti, a rdmas in comtiinta populard prin versurile unei balade,
regdsitd pind in apropierea zilelor noastre. In contextul versificatiei,
Cetatea de scaun a Bucuretilor reprezintd un punct de reper deosebit
de semnificativ pentru intreaga desrgurare a actiunii. Amintindu-se
www.digibuc.ro
108
www.digibuc.ro
109
www.digibuc.ro
propriu-zis istorice, sint incadrate in ultimele cloud decenii ale secolului al XVII-lea i daca tinem seama in acelasi timp ca primele variante
in primul deceniu al secolului al XVIII-lea. Ca atare, numele legendarului ctitor poate fi regsit in versificatia rapsozilor populari cu mai
bine de o jumatate de secol inaintea consemnrilor lui Blasius Kleiner.
Primele variante ale versificatiei populare ar fi aparut deci catre anii
1690-1700, in timp ce observatiile peregrinului franciscan s-ar datora
culegerilor sale directe din 1761. Asocierea domnitorului Constantin
Brincoveanu la ridicarea cetatii de scaun a Bucurestilor este cu totul
intimplatoare in contextul analizat, dac intelegem bine sensul faptelor
datelor relatate de balada. Lupta factiunilor boieresti, reprezen tate,
fiecare in parte, de domnitorul tarii si de Constantin Baliiceanu, a fost
exprimata i prin simbolul celor cloud capitale care i prefigurau unele
calitati proprii: Dar de ce se ceart ei ? 1 Ca aga Blceanu zicea 1 Set'
fac Bucuregii la Balacil Cei sint ziduri Inceputel Frate i neisprvite..."
Cetatea de scaun a Bucurestilor reapare i in structura versificatiilor altor balade, vizind mai ales curtea feudald cu personajele ei,
nu arareori usor de identificat. Asa de pilda, in cunoscutul cintec vitejesc al lui Mihai Vod i Radu Calomfirescu regasim un fragment
din zbuciumata istorie a anilor de sfirsit ai seco1uluLaLXLL1e. Cetatea de scaun de pe malurile Dimbovitei este descris intr-una din
secventele baladei, sub impresia jafurilor inrobitoare ale ostilor tdtaresti.
www.digibuc.ro
Privit de aproape, in spiritul unei riguroase metodologii, continutul ideativ al creatiilor traditional-populare (legende, traditii, balade etc.) nu a fost receptat in cercetarea stiintific decit cu o oarecare
rezerv si prudentd. Nestabilitatea textelor, poate, contaminarea mo-
tivelor, mai cu deosebire, au determinat o selectare oarecum pgrtinitoare a acestor materiale, privite intotdeauna ca documente mai
putin certe cleat seria documentelor cancelariilor domnesti, a cronicilor etc. Investigatia istoricg a ocolit, mrturisit sau nemrturisit,
in pofida chiar a unor declaratii de principiu, aceastd sursg de informare
111
www.digibuc.ro
alta.
de la care s-a i pornit de fapt ca investigatiile din ultimele doudtrei decenii au lrgit substantial fundalul documentar al cercetdrii trecutului Cettii Bucurestilor. Penuria izvoarelor scrise (hrisovul din
1459, ca prima mentiune cunoscutd, s-a pdstrat intimpltor) a fost
suplinia mai cu seamd de rezultatele sdpturilor arheologice. Ca
atare, pe noi baze de discutie, totul tinde s dovedeascd vechirnea
asezrii
ca asezare cu rosturi pentru domnie cel putin din veacul
al XIV-lea. In al doilea rind, vechea istoriografie, prin supercriticismul
ei, subliniind numeroase si justificate semne de indoialil pe marginea
si de noi.
www.digibuc.ro
de margine ale cimpiei, frivol pentru cei ce puteau visa viatd indestulatd fdrd prea multd strddanie, putin intr-o rind acolo unde cei puternici trebuiau s poarte grijd pentru indreptare, putin murdar
impinzit cu maidane uitate, pdstrind dincolo de toate acestea
vestigiile unei vieti de indirjire fatd de asprimea mpilrilor strdine
sau indrdzneala unor infdptuiri care 'se voiau originale, atunci clind
nsi viata ar fi parut aici, oamenilor de aiurea, aproape de negindit.
One a pdstrat in amintire, de pildd, imagini din fermecdtoarea poyestire a lui Matei Caragiale, a inteles de bund searnd tilcul celor mrturisite mai sus.
Cu acest inteles se spunea nu lipsit de temei spre inceputurile
celui de al patrulea deceniu al veacului nostru, nu cu mult timp deci
inaintea marilor prefaceri care aveau s cuprindd intreaga
odatd cu ea, insusi orasul fostei resedinte voievodale de odinioard:
Trecind prin streizi ferret perspective, de-a lungul caselor feir stil,
prin pieti fare' [Mani si de-a lungul bulevardului fare" umbrei, gindul
hid forma in contact cu acest Bucuresti haotic... La Bucuresti, trei orase
se suprapun, nu ca in spturile de la Histria, sub plimint, ci vizibil la
www.digibuc.ro
Toti cei care au amintit prin scrisul lor de vechea yard voievodald
Ion Marin Sadoveanu, Tudor Arghezi, George Mihail Zamfirescu
si multi altii au inteles cum se poate mai bine, atit fapta vrednicd
a implinirii, &it i micirnea sau uritenia nchistrii. Orasul, in trecutul
lui, era si una i alta. Ceea ce rdsdrise ca iarba rea in anii samavolniciei
end multi sperau cd ni se poate rdpi chiar dreptul la viat
trebuia indepdrtat; iar ceea ce rdsdrise din strddanie i bund intocmire trebuia pdstrat ca semn al fgdduintelor acelui popor vrednic,
iscoditor, aplecat s indrgeascd intotdeauna frumosul.
Si lucrul acesta se petrece firesc astrizi sub ochii nostri: efervescenta
reindltdrii orasului in plind consonantd cu reconstructia intregii tari
inseamnd, fireste, nu numai ridicarea zidului si monumentului nou,
ci i ingrijirea acelor vestigii care vorbesc mintii i inimii despre mostenirea secolelor de zbuciumatd istorie si infdptuire. Oamenii vremurilor de acum au inteles c cea mai sigurii temelie a orasului care se
vrea pornit spre indltimi, cu strdzi cuprinzdtoare i intinse, cu piete
lucrate in unghiurile i laturile celor mai perfecte modele geometrice,
cu monumente arhitectonice demne destinului nostru istoric, este,
frd ndoial, insdsi piatra scrijelatd si lucratd prin vrednicia celor de
dinainte.
lhidem, p. 120.
114
www.digibuc.ro
Niciodatd nu s-a construit atit de mutt ca astdzi, dupd curn niciodatd pind astrtzi nu s-a revdrsat mai multd lumind pe urmele vechilor
hrisoave sdpate de me5teri in piatrd. Asa de pildd, pentru a nu se 5terge
Dintre toate cele care amintesc trecutul, vestigiile Palatului Voievodal inima cea mare a re5edintei de odinioard, de care a fost atit
de legatd in fapt intreaga istorie a tdrii s-au bucurat, in anii contem-
www.digibuc.ro
mai indepdrtat
care pdstreazd, dincolo de trecerea anilor, buna
116
www.digibuc.ro
amintire a intimpldrilor celor multe petrecute aici, in cetatea legendarului BLICUT". Curtea domneascil readusd la lurnind nu constituie
decit o parte, una dintre cele mai importante fireste, dar numai o parte
a vietii Bucurestiului de odinioard. S-ar fi cuvenit arnintite desigur
alte vestigii desprinse din aceast cronicd Inca vie a trecutului romnesc. Asa de pildd, reconstituirea vestitului han Manuc atit de cunoscut aldtorilor in secolul trecut
chiar pe locul fostei resedinte
domnesti de altiidatd pare sd mrturiseascii astdzi asa cum remarcam mai sus despre atitea i atitea detalii caracteristice arhitecturii
bucurestene de odinioard 238.
Cine ar vrea s refacd itinerarul orasului prin monumentele si locurile in care trecutul a inscris atitea i atitea urme, va fi surprins nu
numai de diversificarea lor, dar si de numdrul lor mare (aici e ctitoria in cel mai desdvirsit stil bizantin a cutdrui sau cutdrui domnitor,
aici e palatul lucrat cu meticulozitate i cu grijd al acelui demnitar,
inspirat in indemnul sau de arta brincoveneascd, aici e vechea Curte
domneascd, undeva spre margine, locul tirgului unde stdpinirea ridica
furcile spinzurdtorilor, dincolo e locul de popas al hanului, intr-o
parte e piata cea mare in care s-au citit ponturile" constitutiei revolutionare de la 1848 si prin aceast parte a vechii mahalale au stat patriotii poloni, bulgari sau - oricare altii, ocrotiti de
ospitalitatea
noastr d).
Marile transformdri care vor Malta tot mai mult, cu trecerea anilor,
vechea asezare a Bucurestifor pe cu1mile nebdnuite ale unei adevdrate civilizatii metropolitane vor depdsi, in mod firesc, vechiul model
de viatd urband, oricit ar fi el de pitoresc i oricit ar vorbi el inimilor
noastre. Aceasta nu inseamnd insd cd trecutul inscris, atit de viu
in piatrd sau fier, scrijelat sau spat adinc, nu arareori lucrat cu jocul
culorilor, dupd priceperea mintii i cu vrednicia miinilor, va putea fi
acoperit sau dat uitdrii. Oamenii zilelor noastre au cuvinte de indemn
pentru una i pentru alta. indemn pentru noi zidiri, deschideri de
largi drumuri i piete, pentru durarea unor opere arhitectonice cum
n-au mai fost nicicind gindite i totodatd indemn de a pdstra cu grijd
238 Vezi Romulus Vulcdnescu si Paul Simionescu, Drwnuri
popasuri
117
www.digibuc.ro
www.digibuc.ro
CUPRINS
CUVINT DE INCEPUT
CONSEMNARI
17
TRAD1TIL LEGENDE
75
www.digibuc.ro
113
Intreprinderea Poligrafica
43 Decembrle 1918"
str. Grigore Alexandrescu nr. 89-97
Bucuresti,
Republica Socialista Romania
www.digibuc.ro
Lei 5,50
Infptuire.
EDITURA
(70
ALBATROS
www.digibuc.ro