Subiecte Verificare Reguli si Convenii in Arhitectura Naval

1.

Ce este IMO?
International Maritime Organization Organism specializat al Natiunilor Unite responsabil pentru siguranta
transportului naval si prevenirea poluarii marine.

2.

Care este deviza IMO?

Deviza IMO : Safe,secure and efficient shipping on cleaner oceans
Transport naval sigur si eficient intr-un ocean curat
IMO are rolul de a elabora reguli pentru siguranta echipajului, pasagerilor, marfii transportate si a navelor in acelasi
timp cu evitarea poluarii marine.
3.

La ce nave nu se aplica SOLAS? (I\1)

Regulile din conventia SOLAS nu se aplica navelor
-Navelor de razboi sau navelor care transporta trupe
-Cargouri cu un tonaj brut mai mic de 500.
-Nave care nu sunt propulsate mecanic (barje, pontoane)
-Nave din lemn vechi
-Iahturi de agrement care nu sunt implicate in comert
-Nave de pescuit

4.

Ce prevede SOLAS la inspecia navelor pasager si a celor comerciale? (I\7+10)

La navele pasagere - se face o inspectie initiala (inainte ca nava sa fie pusa in functiune) completa asupra structurii,
instalatiilor, caldarinelor, echipamentelor radio navigatie, echipamentelor de salvare (intreaga nava), dupa care se
vor face inspectii complete ale intregii nave o data la 12 luni. Se pot face si inspectii ocazionale la nevoie.
La navele comerciale se face inspectia initiala (inainte ca nava sa fie pusa in functiune) a intregii navei care
include si inspectia exterioara a fundului navei.
-o inspectie de reinoire a intregii nave la intervale de cel mult 5 ani.
-o inspectie intermediara la 3 luni inainte sau dupa ce nava va implini 2 ani ori la 3 luni
inainte sau dupa ce nava va implini 3 ani.
-o inspectie anuala in care se verifica daca nava se mentine corespunzator
-se pot face si inspectii ocazionale la nevoie.

5.

Ce se nelege prin weathertight si watertight in conformitate cu SOLAS? (II-1\2) pag. 16

Weathertight In orice stare a marii, apa nu va putea patrunde in nava. Se considera toate deschiderile prin care
apa poate intra in corpul navei: usi, guri de aerisire/ventilatie, rasuflatori, tambuchiuri.
Watertight In cazul unui impact cu apa care poate produce conditii de avarie toate constructiile si aranjamentele
sa fie capabile sa opreasca patrunderea apei in orice directie. Nava trebuie sa se afle in echilibru in orice situatie,
incluzand fazele inundarii progresive. Se considera toate deschiderile din peretii transversali etansi si gurile de vizita
de la tancuri.

6.

Ce se nelege prin freeboard deck si bulkhead deckconform SOLAS? (II\2) pag. 17

Freeboard deck este cea mai inalta punte, complet expusa la intemperii si apa marii care are mijloace de etansare a
tuturor deschiderilor. La alegerea proprietarului si aprobarea de catre Administratie, o punte inferioara poate fi
desemnata ca punte de bord liber cu conditia ca aceasta sa fie completa,permaennta, continua cel putin intre peretii
picurilor.
Cand o punte inferioara este desemnata ca fiind o punte de bord liber tot corpul care se extinde deasupra acestei
punti este tratat ca o suprastructura in ceea ce priveste calculul bordului liber. Minim aceasta punte va consta in
stringheri longitudinali pe bordajele navei si stringheri transversali in zona peretilor etansi din zona cargo .
Bulkhead deck la o nava de pasageri inseamna cea mai inalta punte in orice punct de pe lungimea de
compartimentare a navei , etansa cu invelisul navei, si cea mai joasa punte la care evacuarea pasagerilor nu va fi
impiedicata de apa in orice stadiu de inundare in caz de avarie. La navele cargo puntea de bord liber este
echivalentul unui bulkhead deck.

7.

Ce prevede Convenia SOLAS referitor la protecia tancurilor de la bulk carriers? (II\3-2) pag 18
Toate tancurile de balast dispuse in nava , in spatiile de dublu bordaj la vrachiere de minim 150 m trebuie sa fie
protejate impotriva coroziunii.

8.

Ce prevede Convenia SOLAS referitor la accesul in prova? (II\3-3) pag 18

Fiecare tanc trebuie sa fie prevazut cu mijloace care sa permita echipajului accesul in prova navei chiar si in conditii
severe are vremii. Aceste mijloace de acces trebuie sa fie aprobate de catre Administratie pe baza instructiunilor
elaborate de catre Organizatie.

9.

Ce prevede Convenia SOLAS referitor la remorcajul de urgenta tancuri? (II\3-4) pag 20

Tancurile de cel putin 20,000 tdw trebuie sa fie prevazute cu mijloace de remorcare de urgenta in pupa si prova
navei. Aceste mijloace de remorcare trebuie sa poata functiona in orice moment, in mod rapid, chiar daca motorul
principal nu functioneaza la nava remorcata. Ele trebuie sa ofere o conectare usoara la nava remorcher.
Dispozitivele de remorcare de urgenta la ambele capete trebuie sa fie de rezistenta corespunzatoare, tinand
seama de marimea si deadweightul navei si de forte in conditii ale vremii nefavorabile. Proiectarea, constructia si
testarea dispozitivelor trebuie aprobate de Administratie, pe baza instructiunilor elaborate de Organizatie.
Navele pot avea proceduri diferite de remorcare de urgenta in functie de tipul acestora, in functie de
aranjamentul existent al navei, in functie de echipamentul aflat la bordul navei. Aceasta procedura consta in:
-inventarul echipamentului la bordul navei care poate fi folosit in remorcare
-metode si mijloace de comunicatie
-exemple de proceduri pentru a facilita operatia de remorcare.

10. Ce prevede Convenia SOLAS referitor la accesul in spatiile navelor tank si vrachier? (II\3-6) pag 22
Fiecare spatiu trebuie prevazut cu mijloace de acces permanente pentru a permite de-a lungul vietii navei inspectii
amanuntite si masuratori de grosime ale structurilor efectuate de Adiministratie, Companie, personal si altii.
Aceste mijloace de acces treubie sa respecte cerintele dispozitiilor tehnice pentru mijloace de acces si inspectii
adoptate de MSC(maritime safety commitee)
Tancurile cu lungime mai mare de 35 m sa aibe 2 cai de acces in magaziile de marfa. Dimensiunea gurii de
acces in deschideri prin punti :600x600 iar prin pereti 800x600.
11. Ce prevede Convenia SOLAS referitor la echipamentele pentru remorcaj si acostare? (II\3-8) pag 23
Navele trebuie sa fie prevazute cu aranjamente, echipamente si accesorii care sa permita efectuarea in conditii de
siguranta a tuturor operatiilor de remorcare si acostare asociate cu operarea normala a navei. Aceste echipamente
trebuie sa indeplineasca cerintele corespunzatoare ale Administratiei sau unei organizatii recunoscute.
Fiecare piesa de echipament trebuie sa fie marcata in cazul unor restrictii asociate cu operarea sa in conditii de
siguranta.
12. Ce prevede Convenia SOLAS referitor la Goal-based ship construction standards for bulk carriers and oil tankers?
(II-10) pag 25
Navele trebuie sa fie proiectate si construite pentru un scop anume, sa fie sigure sa protejeze mediul cand opereaza.
Asta inseamna ca nava trebuie sa aibe o rezistenta adecvata, integritate, stabilitate penrtu a minimaliza riscul de
pierdere a navei sau a poluarii din cauza unor defectiuni structurale, in orice conditii de-a lungul vietii lor. Ele
trebuie sa fie construite din materiale reciclabile pentru a proteja mediul.
Regulamentul se aplica navelor de tip petrolier si vrachier de lungimi de minim 150 m livrate dupa 2020.
Un document de constructie al navei cu informatii despre cum cerintele de Goal-based Ship Construction
Standards au fost aplicate in proiectarea si constructia navei trebuie sa fie furnizat la livrarea navei. Continutul
acestui document trebuie sa fie in conformitate cu regulile elaborate de Organizatie.
13. Ce prevede Convenia SOLAS referitor la double bottom? (II\9) pag 28
Dublu fundul navei trebuie sa fie amplasat intre peretele de coliziune si peretele picului pupa, in masura in care
acest lucru este posibil si compatibil cu constructia si tipul navei.
Dublu fundul treubie continuat spre bordurile navei astfel incat sa protejeze fundul pana la gurna. Protectia
dublu fundului este considerata satisfacatoare daca are o inaltime de h=b/20 masurata de la linia chilei. Aceasta
valoare nu trebuie sa fie mai mica de 760 mm si sa nu depaseasca 2000mm.
Puturile aflate in dublu fund nu trebuie sa se extinda in jos mai mult decat necesar. Intre fundul putului si linia
chilei treubie sa fie o inaltime de minim 500 mm.
14. Ce prevede Convenia SOLAS referitor la lipsa double bottom? (II\9)
Trebuie sa se demonstreze ca nava este capabila sa reziste unei daune de fund printr-un calcul de stabilitate de
avarie.

15. Ce prevede Convenia SOLAS referitor la double bottom la navele tip petrolier? (II\9 ) nu e in curs
Inaltimea dublului fund la petroliere este de cel putin B/15, nu trebuie sa fie mai mica de 760 mm si nu trebuie sa
depaseasca 2000 mm.
16. Ce prevede Convenia SOLAS referitor la construcia peretilor etansi? (II\10) pag 30
Fiecare perete etans, longitudinal sau transversal trebuie sa fie de tip watertight. El trebuie sa sustina presiunea apei
in caz de inundare din orice directie pentru cazul cel mai defavorabil, dar si in cazul inundarii progresive. Peretele
trebuie sa sustina presiunea apei pana la puntea de bord liber.
17. Ce prevede Convenia SOLAS referitor la testarea pereilor etani? (II\11)pag 30
Verificarea etanseitatii unui spatiu ce nu este destinat transportului de lichide nu este obligatoriu sa se faca prin
umplere cu apa. Totusi picurile pupa si prova se vor testa prin umplere cu apa.
18. Ce prevede Convenia SOLAS referitor la poziia peretelui de coliziune? (II\12)pag 32
Peretele de coliziune trebuie sa existe la toate navele si se extinde de la fundul navei la puntea de bord liber, la o
distanta fata de perpendiculara prova aflata in intervalul 0.05 L sau 10 m (valoarea mai mica) si 0.08 sau 0.05L+3m
(valoarea mai mare).
In cazul navelor cu bulb se alege cea mai mica valoare dintre:
-intervalul anterior masurat de la mijlocul bulbului
-0.015 L de la perpendiculara prova
-3m de la perpendiculara prova
19. Ce prevede Convenia SOLAS referitor la deschideri si penetrrile in peretele de coliziune? (II\12) pag 32
Peretele de coliziune nu are penetrari (cu exceptia celei pentru instalatia de balast), usi, deschideri, tronsoane de
ventilatie cu exceptia
20. Ce prevede Convenia SOLAS referitor la deschideri si penetrrile de deasupra peretelelui de coliziune? (II\12)
pag 33
Cand avem o suprastructura deasupra bordului liber peretele de coliziune trebuie extins de tip weathertight pana la
puntea de deasupra. Peretele weathertight de deasupra bordului liber trebuie sa aiba un numar minim de deschideri
in functie de tipul navei. Aceste deschideri trebuie sa poata fi inchise.
21. Ce prevede Convenia SOLAS referitor la rampele amplasate in zona peretelui de coliziune? (II\12) pag 34
Rampele de incarcare din zona peretelui de coliziune trebuie sa fie de tip weathertight pe toata lungimea ei.
Rampele care nu indeplinesc cerintele sunt luate ca fiind o extensie a peretelui de coliziune.
22. Ce prevede Convenia SOLAS referitor la stern tube? (II\12) pag 36
In toate cazurile, tubul etambou trebuie sa fie inchis in spatii watertight de volum moderat.
La navele de pasageri etansarea tubului etambou stern gland trebuie situata intr-un tunel de arbore etans sau
alt spatiu etans separat de compartimentul tubului etambou de un volum care , daca inundat , cea mai joasa punte a
navei de pasageri nu va fi imersata. La navele de marfa se vor lua alte masuri pentru a minimiza pericolul la
patrunderea apei in nava ,cauzata de deteriorarea tubului etambou .