dul de colaborare, rezultatele asteptate, imaginea, managementul pe care l facea fiecare partener asupra amplasamentului si am decis ca e normal sa continuam cu niste parteneri strategici - EuroGSM si Say, dar sa pastram si colaborarea cu an treprenori si parteneri locali pentru ca si ei si aduc valoarea lor adaugata, pri n relatiile lor, prin lobby-ul local, prin cunoasterea foarte n detaliu a pietei locale." De la nivelul unei corporatii de dimensiunea Orange este greu sa cunosti n detali u toate pietele mai mici si nici nu poti avea ntotdeauna implicarea pe care o are un antreprenor n businessul sau, spune Popa. "Piata unui oras poate fi complet diferita la doar 50 de km distanta. Atunci, pe baza izia de a merge n acest mod, fara Fonomat sa respecte niste reguli clare de imagine
de cea a unei alte localitati aflate
acestor ipoteze de lucru, am luat dec si cu un lant puternic de francize care si de tratare a clientilor."
Dupa ncetarea contractului cu Orange, n aprilie 2010, reteaua Fonomat a trecut la
Vodafone. Numarul doi pe piata locala de telefonie mobila a preluat, spre exemplu, mai mul te retele de retail fondate de antreprenori locali, la fel ca si Germanos, retai lerul controlat de operatorul de telefonie mobila Cosmote. Vodafone a cumparat si retele care avea contracte exclusive cu Orange, mutarile facute pe piata locala de grupul britanic fiind posibile avnd n vedere cadrul mult mai permisiv al contractului de agent dupa care companiile aveau contract cu Or ange. Si acest lucru s-a schimbat prin introducerea sistemului de franciza, subl iniaza Florin Popa. "Nu n ultimul rnd, astfel am obtinut si echilibru si stabilita te n reteaua de parteneri pentru ca, asa cum ne aducem bine aminte, piata de dist ributie a fost relativ instabila n ultimii trei ani. Au fost migrari de la un ope rator la altul, operatori care au cumparat retele de distributie." Pe de alta parte, schimbarile facute n strategia de retail si distributie, ntre ca re intra si sistemul de francize, au permis Orange sa ajusteze numarul de magazi ne la noile conditii de pe piata. Una dintre schimbari a fost reducerea numarulu i de magazine din marile orase. "n toate orasele mari, daca mergi pe o strada vezi magazine telecom unul lnga altu l, de la acelasi operator sau de la mai multi operatori si una dintre concluziil e noastre a fost ca momentul n care piata a ajuns la maturitate - si stim bine ca volumele au scazut destul de mult, trebuie sa ne focalizam pe a vinde valoare, pe a adauga servicii cu valoare adaugata peste baza de clienti. n zona de magazin e de retail din orasele mari am redus numarul destul de mult pentru ca am ajuns la concluzia ca exista o asa-numita canibalizare, respectiv exista un numar mult prea mare de magazine", a conchis directorul Orange. Articol publicat n editia tiparita a Ziarului Financiar din data de 01.12.2010 Viata fabuloasa a printului din Dubai BUSINESSMAGAZIN.RO Adevarul despre AMANTLCUL din cartea fostei purtatoare de cuvnt a lui Traian Basescu . Iata ce se ntmpla la Cotroceni dupa o anumita ora GANDUL.INFOCuprins : Cap. I CONTINUTUL MEDIULUI DE MARKETING1.1.Mediul extern1.1.1.Micromediul intrep rinderii1.1.?.Macromediul intreprinderii1.?.Mediul extern1.?.1.!tructura mediulu
i extern1.?.?."otentialul #irmei1.?.$.Relatiile intreprinderii cu mediul extern1
.?.%.Relatiile de piata ale intreprinderii1.?.&.Relatiile de concurentaCap. II " RE'ENTAREA (IRMEI ORANGE ROMANIA?.1. De)crierea #irmei?.?. !curt i)toric?.$. O#e rta )ocietatiiCap. III !TUDIU DE CA' "RI*IND ANALI'A MEDIULUI DE MARKETING AL (I RMEI ORANGE ROMANIA$.1. Anali+a macromediului #irmei$.1.1. Mediul demo,ra#ic$.1. ? Mediul economic$.1.$. Mediul te-nolo,ic$.1.%. Mediul )ocio?cultural$.1.&. Medi ul in)titutional?le,i)lati/$.1.0. Mediul politic$.?. Anali+a micromediului #irme i$.?.1. Concurentii #irmei$.?.?. Clientii #irmei$.?.$. (urni+orii #irmei$.$. Ana li+a !?OT$.%. Matricea 2CGCap. I* CONCLU'II !I "RO"UNERI CAPITOLUL ICONTINUTUL MEDIULUI DE MARKEING In cadrul conceptului de mar3etin, mediul in care actionea+a intreprinderile4 or ,ani+atiile )au in)titutiile ocupa o po+itie centrala. ?.?.Mediul e!tern Ca a,ent economic4 a/and un anumit pro#il de acti/itate4 intreprinderea #unction ea+a in conditiile concrete pe care i le o#era mediul )au extern. Iar daca pentr u intreprindere4 a)a cum 5ine o5)er/a Kotler4 "mediul de marketing # $%$rtuntati &i %rime'dii" 4 in)eamna ca re+ultatele acti/itatii )ale /or depinde4 pe de o parte4 de ma)ur a cunoa)terii #i+ionomiei )i mecani)mului de #unctionare a mediului4 iar pe de o alta parte4 de capacitaea )i priceperea intreprinderii de a #runcti#ica oportun itatilr )i de a e/ita prime6diile pe care acea)ta i le #urni+ea+a.Intreprinderea intra in le,aturi directe4 impu)e de nece)itatea reali+arii o5iectului )au de a cti/itate4 in#luentele #iind de re,ula reciproce4 cu altii4 relatiile )unt mai i ndepartate4 mai )la5e4 in#luenta ace)tora #iind de cele mai multe ori indirecta. A,entii cuprin)i in prima cate,orie #ormea+a micromediul intreprinderii 7 ceilalti alcatuie)c componentele macromediului intreprinderii . ?.?.?. Mi(r$mediul intre%rinderii Componentele mediului extern cu care intreprinderea intra in relatii directe, p ermanente si puternice dictate de necesitatea atingerii obiectivelor sale (preze nte si de perspectiva), formeaza micromediul intreprinderii. "entru identi#icarea ace)tora tre5uie pornit de la locul pe care intreprinderea il detine in cadrul mediului4 ea in)a)i #iind o componenta a ace)tuia