esenarea unei strategii pe termen lung.

Am luat n calcul numarul de parteneri, mo

dul de colaborare, rezultatele asteptate, imaginea, managementul pe care l facea
fiecare partener asupra amplasamentului si am decis ca e normal sa continuam cu
niste parteneri strategici - EuroGSM si Say, dar sa pastram si colaborarea cu an
treprenori si parteneri locali pentru ca si ei si aduc valoarea lor adaugata, pri
n relatiile lor, prin lobby-ul local, prin cunoasterea foarte n detaliu a pietei
locale."
De la nivelul unei corporatii de dimensiunea Orange este greu sa cunosti n detali
u toate pietele mai mici si nici nu poti avea ntotdeauna implicarea pe care o are
un antreprenor n businessul sau, spune Popa.
"Piata unui oras poate fi complet diferita
la doar 50 de km distanta. Atunci, pe baza
izia de a merge n acest mod, fara Fonomat
sa respecte niste reguli clare de imagine

de cea a unei alte localitati aflate

acestor ipoteze de lucru, am luat dec
si cu un lant puternic de francize care
si de tratare a clientilor."

Dupa ncetarea contractului cu Orange, n aprilie 2010, reteaua Fonomat a trecut la

Vodafone.
Numarul doi pe piata locala de telefonie mobila a preluat, spre exemplu, mai mul
te retele de retail fondate de antreprenori locali, la fel ca si Germanos, retai
lerul controlat de operatorul de telefonie mobila Cosmote.
Vodafone a cumparat si retele care avea contracte exclusive cu Orange, mutarile
facute pe piata locala de grupul britanic fiind posibile avnd n vedere cadrul mult
mai permisiv al contractului de agent dupa care companiile aveau contract cu Or
ange. Si acest lucru s-a schimbat prin introducerea sistemului de franciza, subl
iniaza Florin Popa. "Nu n ultimul rnd, astfel am obtinut si echilibru si stabilita
te n reteaua de parteneri pentru ca, asa cum ne aducem bine aminte, piata de dist
ributie a fost relativ instabila n ultimii trei ani. Au fost migrari de la un ope
rator la altul, operatori care au cumparat retele de distributie."
Pe de alta parte, schimbarile facute n strategia de retail si distributie, ntre ca
re intra si sistemul de francize, au permis Orange sa ajusteze numarul de magazi
ne la noile conditii de pe piata. Una dintre schimbari a fost reducerea numarulu
i de magazine din marile orase.
"n toate orasele mari, daca mergi pe o strada vezi magazine telecom unul lnga altu
l, de la acelasi operator sau de la mai multi operatori si una dintre concluziil
e noastre a fost ca momentul n care piata a ajuns la maturitate - si stim bine ca
volumele au scazut destul de mult, trebuie sa ne focalizam pe a vinde valoare,
pe a adauga servicii cu valoare adaugata peste baza de clienti. n zona de magazin
e de retail din orasele mari am redus numarul destul de mult pentru ca am ajuns
la concluzia ca exista o asa-numita canibalizare, respectiv exista un numar mult
prea mare de magazine", a conchis directorul Orange.
Articol publica
ljhtrewrtfghjkl;'
';lkjhgfdggtykl;'
opiutuyruoipl;'
;lkjhgftrdrfghjkt n editia tiparita a Ziarului Financiar din data de 01.12.2010
zfxcghjkbm.,/'?
Viata fabuloasa a printului din Dubai
1sdfghjknml,./
BUSINESSMAGAZIN.RO
Adevarul despre AMANTLCUL din cartea fostei purtatoare de cuvnt a lui Traian Basescu
. Iata ce se ntmpla la Cotroceni dupa o anumita ora

GANDUL.INFOCuprins :
Cap. I CONTINUTUL MEDIULUI DE MARKETING1.1.Mediul extern1.1.1.Micromediul intrep
rinderii1.1.?.Macromediul intreprinderii1.?.Mediul extern1.?.1.!tructura mediulu
i extern1.?.?."otentialul #irmei1.?.$.Relatiile intreprinderii cu mediul extern1
.?.%.Relatiile de piata ale intreprinderii1.?.&.Relatiile de concurentaCap. II "
RE'ENTAREA (IRMEI ORANGE ROMANIA?.1. De)crierea #irmei?.?. !curt i)toric?.$. O#e
rta )ocietatiiCap. III !TUDIU DE CA' "RI*IND ANALI'A MEDIULUI DE MARKETING AL (I
RMEI ORANGE ROMANIA$.1. Anali+a macromediului #irmei$.1.1. Mediul demo,ra#ic$.1.
? Mediul economic$.1.$. Mediul te-nolo,ic$.1.%. Mediul )ocio?cultural$.1.&. Medi
ul in)titutional?le,i)lati/$.1.0. Mediul politic$.?. Anali+a micromediului #irme
i$.?.1. Concurentii #irmei$.?.?. Clientii #irmei$.?.$. (urni+orii #irmei$.$. Ana
li+a !?OT$.%. Matricea 2CGCap. I* CONCLU'II !I "RO"UNERI
CAPITOLUL ICONTINUTUL MEDIULUI DE MARKEING
In cadrul conceptului de mar3etin, mediul in care actionea+a intreprinderile4 or
,ani+atiile )au in)titutiile ocupa o po+itie centrala.
?.?.Mediul e!tern
Ca a,ent economic4 a/and un anumit pro#il de acti/itate4 intreprinderea #unction
ea+a in conditiile concrete pe care i le o#era mediul )au extern. Iar daca pentr
u intreprindere4 a)a cum 5ine o5)er/a Kotler4
"mediul de marketing # $%$rtuntati &i %rime'dii"
4 in)eamna ca re+ultatele acti/itatii )ale /or depinde4 pe de o parte4 de ma)ur
a cunoa)terii #i+ionomiei )i mecani)mului de #unctionare a mediului4 iar pe de o
alta parte4 de capacitaea )i priceperea intreprinderii de a #runcti#ica oportun
itatilr )i de a e/ita prime6diile pe care acea)ta i le #urni+ea+a.Intreprinderea
intra in le,aturi directe4 impu)e de nece)itatea reali+arii o5iectului )au de a
cti/itate4 in#luentele #iind de re,ula reciproce4 cu altii4 relatiile )unt mai i
ndepartate4 mai )la5e4 in#luenta ace)tora #iind de cele mai multe ori indirecta.
A,entii cuprin)i in prima cate,orie #ormea+a
micromediul
intreprinderii
7 ceilalti alcatuie)c componentele
macromediului intreprinderii
.
?.?.?. Mi(r$mediul intre%rinderii
Componentele mediului extern cu care intreprinderea intra in relatii directe, p
ermanente si puternice dictate de necesitatea atingerii obiectivelor sale (preze
nte si de perspectiva), formeaza micromediul intreprinderii.
"entru identi#icarea ace)tora tre5uie pornit de la locul pe care intreprinderea
il detine in cadrul mediului4 ea in)a)i #iind o componenta a ace)tuia