C APITOLUL 2

Regimul de amplificare si pompajul laserilor

Cuprins
2.1

Probabilitatile de tranzitie si absorbtia . . . . . . . . . . . . . . .

16

Conditii de amplificare . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

18

Concluzii . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

19

Obtinerea inversiunii de populatie . . . . . . . . . . . . . . . . .

19

Sisteme cu 2 nivele energetice . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

20

Sisteme atomice cu 3 nivele energetice . . . . . . . . . . . . . . .

20

Sisteme atomice cu 4 nivele energetice . . . . . . . . . . . . . . .

21

Realizarea pompajului laser . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

22

2.3

Putere prag de pompaj . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

23

2.4

Bibliografie . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .

25

2.2

Amplificarea luminii pe baza efectului laser este determinata nu numai de

emisia stimulata (studiata n capitolul 1) dar si de fenomenul de absorbtie (opus
emisiei) sau de distributia energetica a sistemelor atomice.
Absorbtia duce la scaderea intensitatii radiatiei laser si a coeficientului de amplificare (numit uneori si castigul laserului de la denumirea n engleza gain). Din
acest motiv trebuie gasita legatura ntre probabilitatile de tranzitie si procesul de
15

16

CAPITOLUL 2. REGIMUL DE AMPLIFICARE SI POMPAJUL LASERILOR

absorbtie caracterizat de coeficientul de absorbtie (Orszag and Hepner [2], Saleh

and Malvin [3], Singurel [4]).
O alta marime care pe langa probabilitatea de emisie, determina o amplificare
mare prin emisie stimulata este si distributia statistica a sistemelor atomice aflate
ntr-o stare energetica superioara. Astfel, daca numarul de sisteme atomice din
aceasta stare este mare cu atat va fi mai mare intensitatea emisiei stimulate.

2.1 Probabilitatile de tranzitie si absorbtia

Relatia de legatura dintre probabilitatile de tranzitie (pentru emisie stimulata)
si absorbtia radiatiilor electromagnetice va fi dedusa n cazul unui mediu optic
caracterizat de un coeficient spectral de absorbtie de lungime L si sectiune
transversala S. Radiatia electromagnetica care interactioneaza cu acest sistem
optic va fi considerata a fi o unda monocromatica de frecventa cu un vector de
unda paralel cu axa x. Pentru a studia legatura dintre absorbtie si amplificare
vom neglija emisia spontana (Singurel [4]).
Absorbtia radiatiilor optice ntr-un mediu duce la o scadere a intensitatii luminoase sau a densitatii spectrale pe masura ce lumina patrunde mai adanc n
mediul optic. Variatia densitatii spectrale este proportionala cu grosimea stratului parcurs dx si cu densitatea spectrala initiala (0) (v. Figura 2.1):
d ( x ) = (0) dx

(2.1)

Coeficientul de proportionalitate se numeste coeficient spectral de absorbtie.

Prin integrarea ecuatiei (2.1) se obtine legea integrala de absorbtie (legea BeerLambert):
( x ) = (0) e x

(2.2)

Daca absorbtia si emisia stimulata au loc prin tranzitia ntre doua nivele energetice E1 si E2 atunci n unitatea de timp dt au loc dN tranzitii:
dN = dN1 + dN2

 ILE DE TRANZIT
2.1. PROBABILITAT
IE SI ABSORBT
IA

17

Figura 2.1
Absorbtia radiatiilor ntr-un mediu
Aici tinem cont de relatiile obtinute pentru dN1 (1.2) si dN2 (1.10):
dN = B12 ( x, t) N1 dt + B21 ( x, t) N2 dt

g1
= B12 ( x, t)
N2 N1 dt
g2

(2.3)

Totusi, undele monocromatice nu au o largime spectrala infinit mica fiind caracterizate de o anumita largime de frecventa (sau de lungime de unda) data de
acest caz variatia
factorul g() numit si factor de forma (Orszag and Hepner [2]). In
densitatii spectrale devine:

d = h0 g()dN = ( x, t) g()hB12

g1
N2 N1 dt
g2

(2.4)

Relatiile (2.1) si (2.4) exprima aceeasi lege de absorbtie astfel ncat prin identificare obtinem valoarea coeficientului spectral de absorbtie:

h0
g1
= N1 N2 g() B12
g2
c

(2.5)

Analizand relatia (2.5) se observa ca valoarea coeficientului spectral de absorbtie

depinde de modul n care se distribuie sistemele atomice pe cele doua nivele

18

CAPITOLUL 2. REGIMUL DE AMPLIFICARE SI POMPAJUL LASERILOR

energetice E1 si E2 , depinde de frecventa prin factorul de forma g()1 si de probabilitatea de tranzitie ntre nivele prin coeficientul Einstein B12 .

Conditii de amplificare
Relatia (2.5) permite cunoasterea conditiilor n care se poate realiza amplificarea radiatiei la simpla trecere prin acest mediu optic. Astfel, coeficientul spectral
de absorbtie poate lua valori fie pozitive fie negative:
acest caz are
> 0 n cazul echilibrului termodinamic: N1 > ( g1 /g2 ) N2 . In
loc absorbtia progresiva a radiatiei n substanta si intensitatea undei scade
exponential cu distanta x parcursa prin mediu.
= 0 pentru: N1 = ( g1 /g2 ) N2 cand mediul este complet transparent
pentru radiatia de frecventa , adica intensitatea undei este aceeasi n tot
mediul optic.
< 0 pentru: N1 > ( g1 /g2 ) N2 (inversiune de populatie) Acesta este cazul n
care prin trecerea undei prin mediul optic se obtine o amplificare a radiatiei.
cazul amplificarii se defineste un coeficient de amplificare (numit si castig,
In
notat uneori cu , Saleh and Malvin [3]):

g1
h
a = =
N2 N1 g() B12
g2
0

(2.6)

plus:
In
B12 =

3
g
g2
B21 = 1 0
g1
g2 8h

si de aici conform (2.6) rezulta:

g2
a = L () N2 N1
g1
1 Factorul de form
a

(2.7)

(2.8)

g() arata de fapt modul n care se distribuie intensitatea luminoasa ntr-o

radiatie monocromatica. De obicei aceasta functie are valoare maxima n 0 ncat absorbtia este
maxima n n u0 dar nu este de neglijat si faptul ca desi mai mica absorbtia exista si pentru frecvente
diferite de frecventa de rezonanta 0 (Singurel [4]).

2.2. OBT
INEREA INVERSIUNII DE POPULAT
IE

19

unde cu L s-a notat:

L () =

2
g()
821

(2.9)

sectiunea eficace de emisie laser, marime ce depinde doar de natura mediului optic
activ.

Concluzii
Amplificarea se poate realiza doar daca a > 0 cand se obtine inversiunea
de populatie. Acest lucru nu este posibil n cazul unui echilibru termodinamic
total astfel ncat sistemul este scos din echilibru termodinamic ceea ce implica un
consum de energie din exteriorul sistemului.
Principalii factori care pot contribui la limitarea amplificarii prin emisie stimulata sunt:
posibilitatea obtinerii unei inversiuni de populatie;
emisia spontana se manifesta necoerent si prin interferenta cu unda amplificata poate duce la atenuarea undei.

2.2 Obtinerea inversiunii de populatie

Inversiunea de populatie este legata de actiunea exterioara exercitata asupra
materialului activ. Este nevoie de o alta sursa de energie pentru a se realiza
aceasta inversiune de populatie. Definim notiunea de pompaj al materialului activ ca fiind procesul prin care se realizeaza inversiunea de populatie (numarul
starilor excitate este mai mare decat numarul de stari fundamentale la acelasi
moment de timp N2 > N1 ) Vom analiza posibilitatea obtinerii inversiunii de
populatie pentru diferite sisteme atomice.

20

CAPITOLUL 2. REGIMUL DE AMPLIFICARE SI POMPAJUL LASERILOR

Sisteme cu 2 nivele energetice

cazul cand materialul optic activ contine doar sisteme atomice cu 2 nivele
In
energetice (E1 ales nivel fundamental si E2 nivelul excitat) Daca cele doua nivele
energetice au aceleasi grade de degenerare: g1 = g2 , atunci conform distributiei
de echilibru termodinamic (distributia Boltzmann):

N2
E2 E1
= exp
N1
kB T
ncat pentru T rezulta N2 N1 dar ntotdeauna N2 N1 .
concluzie pentru sisteme atomice cu doua nivele energetice, n conditii norIn
male, nu este posibil sa se realizeze inversiunea de populatie.

Sisteme atomice cu 3 nivele energetice

Vom considera un material activ care contine sisteme atomice cu 3 nivele ener
getice: E1 nivelul fundamental, E2 , E3 > E1 nivele superioare excitate. Intr-un
astfel de sistem se poate realiza inversiunea de populatie n anumite conditii (Figura 2.2).

Figura 2.2
Inversiunea de populatie pentru sisteme atomice cu 3 nivele energetice

Intr-un
sistem atomic cu doar 3 nivele energetice inversiunea de populatie
este posibila daca:

2.2. OBT
INEREA INVERSIUNII DE POPULAT
IE

Poate exista o tranzitie laser E3 E2 cu E3 nivel metastabil (timp de viata

32 mare) si E2 are durata de viata cea mai scurta ceea ce face posibila
tranzitia neradiativa (relaxare) rapida a sistemelor de pe nivelul E2 pe ni acest fel se asigura o inversiune de populatie ntre
velul fundamental E1 . In
E2 si E3 daca se realizeaza un pompaj ntre E1 si E3 (Figura 2.2a). Un astfel
de sistem poate functiona n mod continuu.
Se poate obtine o inversiune de populatie si ntre nivelele energetice E2 si
E1 daca, de exemplu, nivelul E3 corespunde unei benzi largi de absorbtie cu
un timp de viata foarte scurt (are loc relaxarea E3 E2 ) n timp ce nivelul
energetic E2 este metastabil. Tranzitia laser are loc ntre nivelele energetice
E2 si E1 n timp ce pompajul se realizeaza, ca si n cazul precedent, tot ntre
E1 si E3 (Figura 2.2b). Obtinerea inversiunii de populatie n acest mod este
utilizata n cazul clasic al laserului cu rubin.

Sisteme atomice cu 4 nivele energetice

Utilizarea sistemelor atomice cu 4 nivele energetice prezinta avantajul ca se
poate obtine inversiunea de populatie raportata la un nivel inferior foarte putin
populat. Cu alte cuvinte, se realizeaza inversiunea de populatie nu prin popularea nivelului superior ci prin faptul ca, n mod natural, nivelul energetic inferior
acest fel se obtine o eficienta mai mare a emisiei laser
este foarte putin populat. In
(Orszag and Hepner [2]).
Pompajul se face ntre E1 si E4 ; nivelul E4 este un nivel cu banda larga si cu
timp de viata foarte scurt. Daca de pe nivelul energetic E4 pe nivelul E3 (nivel
metastabil) are loc o tranzitie neradiativa (de relaxare), atunci se realizeaza o in
versiune de populatie ntre nivelul E3 si E2 . Intre
aceste nivele energetice are loc
si tranzitia laser. Nivelul energetic E2 se depopuleaza ntr-un timp foarte scurt
printr-o relaxare pana pe nivelul fundamental E1 . Pompajul se realizeaza ntre
nivelele energetice E1 si E4 (Orszag and Hepner [2], Saleh and Malvin [3]).

21

22

CAPITOLUL 2. REGIMUL DE AMPLIFICARE SI POMPAJUL LASERILOR

Figura 2.3
Pompajul si inversiunea de populatie pentru sistemele atomice cu 4 nivele energetice

Daca nivelul energetic E2 este suficient de ridicat atunci acesta este, n conditii
normale, putin populat fapt care favorizeaza inversiunea de populatie.
Un astfel de sistem cu 4 nivele energetice se foloseste, de exemplu, n cazul
unui laser cu Neodim n care: E2 E1 2000cm1 .
C ONCLUZIE : Pentru a se obtine o inversiune de populatie si prin aceasta un
efect laser sunt necesare sisteme optice care sa formeze un mediu activ cu cel
putin 3 nivele energetice.

Realizarea pompajului laser

Pompajul laser este principalul proces prin care se realizeaza inversiunea de
populatie. Laserii utilizeaza diferite tipuri de pompaj:
pompajul optic: a fost utilizat prima data de Kastler si se realizeaza prin
iradierea sistemelor atomice cu o radiatie de frecventa :
=

E3 E1
h

(2.10)

2.3. PUTERE PRAG DE POMPAJ

23

ntr-un timp t < 23 . Se folosesc lampi de descarcare cu gaze monoatomice

ce au benzi largi de absorbtie si ferestre de transmisie pentru frecventa laser
dorita.
pompajul electronic: utilizat de Javan(Javan [1]) la laserii cu gaz indiferent de presiunea de lucru. Tranzitia de pompaj (de exemplu E1 E3 )
se realizeaza prin excitarea sistemelor atomice cu ajutorul unui fascicul de
plus, fasciculul de electroni produce si ionizari suplimentare
electroni. In
ale gazului de lucru si astfel densitatea de electroni creste si eficienta pompajului va fi mai mare. Totusi, apare problema aparitiei starii de plasma
care trebuie sa fie mentinuta omogena.
pompajul prin transfer de excitare: energia de excitare este data de ciocniri
ntre sistemele atomice care produc efectul laser cu alti atomi energetici, fie
prin cuplaj intern de la moleculele energetice ale aceluiasi gaz (exemple:
laser cu He Ne sau cu CO2 si N2 ), fie prin ciocniri cu alte molecule.
pompajul chimic: de multe ori moleculele pot avea un numar mare de ni reactiile chimice moleculele trec
vele energetice de rotatie si vibratie. In
ntr-o stare care nmagazineaza energie ncat se poate produce o inversiune
de populatie ntre diverse nivele de vibratie (ex: laseri chimici cu HF).

2.3 Putere prag de pompaj

Puterea prag de pompaj este puterea minima (energia minima n unitatea de
timp) care trebuie furnizata unui sistem atomic pentru a se realiza inversiunea
de populatie Aici vom calcula puterea prag pompaj pentru un sistem cu 3 nivele
energetice (Figura 2.2). Variatia numarului de sisteme atomice de pe nivelele
energetice E3 si E2 este data de:

g3
dN3
= (13 )
N1 N3 B13 N3 ( A31 + A32 )
dt
g1
dN2
g
= 2 N3 A32 N2 A21
dt
g3

(2.11)
(2.12)

24

CAPITOLUL 2. REGIMUL DE AMPLIFICARE SI POMPAJUL LASERILOR

relatiile de mai sus s-a considerat ca la tranzitia E2 E1 nu se manifesta emisia

In
cazul regimului stationar:
stimulata. In
dN2
dN3
=
=0
dt
dt
rezulta:
g1
g2 N2

N1

N1

1
1
1
A21
A32
F ( A31 + A32 ) A32

(2.13)

1
1
A32
F + ( A31 + A32 ) A32

unde s-a facut notatia:

F = B13 (13 )

(2.14)

iar (13 ) este densitatea spectrala de pompaj.

Conditia pentru a realiza inversiunea de populatie dorita este

g1
g2 N2

N1 > 0,

adica trebuie ca rata de inversiune ntre nivelele E1 si E2 trebuie sa fie pozitiva.

Daca A32 > A21 , probabilitatea de emisie spontana pentru E3 E2 este mai
ridicata decat pentru tranzitia E2 E1 ncat nivelul energetic E2 este considerat
un nivel metastabil.
Fluxul necesar pentru realizarea conditiei limita

g1
g2 N2

N1 = 0 poate fi cu

atat mai mic cu cat A32 >> A31 ncat coeficientul Fprag poate fi scris:
Fprag = B13 prag (13 ) =

A32 A21
A21
A32 A21

(2.15)

iar puterea prag de absorbtie este:

Pprag = Fprag N1 h13

(2.16)

Valoarea puterii prag de pompaj se poate rescrie pentru cazul cand:

Ntot
g1
N2
=
= N1
g2
2

(2.17)

se rescrie:
h13
Pprag
A21
= Ntot
2

(2.18)

2.4. BIBLIOGRAFIE

relatia (2.18) Pprag este puterea minima necesara pentru a putea realiza inIn
versiunea de populatie ntre nivelele energetice E3 si E1 atunci cand se tine cont
si de tranzitiile care au loc pe si de pe nivelul E2 (Orszag and Hepner [2], Saleh
and Malvin [3]).

2.4 Bibliografie
[1] A Javan. Phys. Rev. Lett., 6:106, 1961.
[2] Alain Orszag and Georges Hepner. Les lasers et leurs applications. Masson,
Paris, 1980.
[3] E.A. Bahaa Saleh and Carl Teich Malvin. Fundamentals of photonics. Wiley
series in pure and applied optics. John Wiley and Sons, Inc, New York, 1991.
[4] Gh. Singurel. Fizica laserilor. Universitatea Al. I. Cuza, Iasi, 1995.

25