Analiza dimensiuni si structurii resurselor financiare publice la nivel de stat

Danemarca 2006-2011

Prof. Coordonator : Irina Bilan

Nume si prenume:
Grupa : 1
Anul : II

Iasi 2013

Cuprins
CAPITOLUL 1 Structura resurselor financiare publice..................................................................3
Capitolul 2 Analiza nivelului si structurii generale a resurselor financiare in tara Danemarca in
perioada 2006-2011.........................................................................................................................8
2.1 Analiza nivelului reurselor financiare publice.......................................................................8
2.2 Analiza structurii generale a resurselor finaciare publice pe principalele componente.........9
Capitolul 3 Analiza structurii sistemului de taxe in Danemarca in perioada 2006-2011..............12
3.1 Analiza presiuni fiscale (rata fiscalitatii)...........................................................................12
3.2 Analiza nivelului si structurii impozitelor directe................................................................13
3.3 Analiza nivelului si structurii impozitelor directe................................................................14
BIBLIOGRAFIE............................................................................................................................17

CAPITOLUL 1 Structura resurselor financiare publice

Resursele financiare publice reprezinta ansamblul fondurilor pe care statul le
mobilizeaza la dispozitia sa pentru acoperirea cheltuielilor publice. Dintre acestea, un rol
deosebit l au resursele financiare , ele reprezint totalitatea mijloacelor bnesti necesare
realizrii obiectivelor economico-sociale intr-o anumit perioad de timp.
Veniturile publice, pot fi structurate sau clasificate dup mai multe criterii dintre care
importante n interpretri i analize economico-financiare sunt urmatoarele:
A. Dup regularitatea folosirii lor;
B. Din punct de vedere al coninutului economic;
C. Din punct de vedere al structurii organizatorice a statelor;
D. Prin prisma bugetului general consolidat;
E. In funcie de provenien.
A.Dup regularitatea folosirii lor, resursele financiare publice se mpart n :1
a.resurse ordinare(curente) sunt cele considerate normale, fireti pentru constituirea
bugetului public; n aceasta categorie se includ:

veniturile fiscale de tipul impozitelor pe venit, pe profit si pe avere;

contribuiile pentru asigurrile sociale de stat de tipul contributiilor sociale ale angajatilor si
angajatorilor si alte contributii sociale efective sau imputate;

contribuiile ce alimenteaz fondurile speciale;

veniturile nefiscale adica venituri din proprietati, venituri din dobanzi sau vanzari de bunuri
si servicii.
b.resurse extraordinare (ntmpltoare sau incidentale) sunt cele la care statul
recurge n situaii excepionale, respectiv cnd resursele curente nu acoper cheltuielile
publice; n aceast categorie se includ:

mprumuturile de stat interne i externe;

transferurile, ajutoarele i doniile primite din stintate;

unele rezultate din lichidarea participaiilor de capital n strintate;

sumele rezultate din valorificarea peste grani a bunurilor statului;

emisiunea monetar fr acoperire n economia real;

Impozite pe capital.

Suport de curs

B.Coninutul economic al resurselor financiare de ordin public relev urmtoarele categorii

de resurse:
1. prelevrile cu caracter obligatoriu (impozite, taxe, contribuii, vrsminte);
2. resursele de trezorerie;
3. resursele provenind din mprumuturi publice;
1. Prelevrile cu caracter obligatoriu se prezint sub forma veniturilor fiscale si nefiscale.
a) Veniturile fiscale reprezint prelevri legale din veniturile create de unitile
economice i populaie, inclusiv n legatur cu deinerea de ctre acetia a unor averi sau
proprieti impozabile i se concretizeaz n:
- impozite, taxe si contribuii directe, n cazul crora suportatorul real este considerat a fi
insui subiectul lor;
- impozite i taxe indirecte, n cazul crora suportatorul real nu coincide cu subiectul pltitor,
datorit fenomenului financiar de repercursiune.
b)Veniturile nefiscale sunt acele venituri care revin statului:
- n calitatea sa de proprietar de capitaluri avansate in procesul reproduciei economice (de
pilda, dividendele);
- de la regiile publice sau societile naionale autonome (apar sub forma ntregului
profit net al acestora sau a vrsmintelor unei fraciuni din profitul net rmas dup
alimentarea fondurilor proprii);
-de la instituiile publice (apar sub forma taxelor de metrologie, pentru eliberarea
autorizaiilor de transport cu autovehicule n traficul internaional de mrfuri, taxele
consulare, taxe si alte venituri din protecia mediului .a.)
- din diverse alte surse cum sunt de pild cele provenite din: amenzile si penalitile
aplicate; valorificarea bunurilor confiscate; concesiunile realizate de instituiile publice;
2. Susinerea cheltuielilor de ordin bugetar mai poate fi realizat, n sens complementar i
temporar, prin folosirea celorlalte categorii de resurse menionate de gruparea din coninutul
economic. Astfel, acoperirea temporar a deficitului bugetar la cele dou bugete principale
ale statului (bugetul de stat i bugetul asigurrilor sociale de stat), precum i a golurilor
temporare de cas nregistrate la bugetele locale i a dificultilor temporare la celelalte
componente bugetare, se mai poate suplini prin folosirea resurselor trezoreriei.
3. Resursele financiare provenind din mprumuturi publice se gestioneaz, de asemenea,
prin sistemul trezoreriei publice, i constituie un mijloc frecvent de procurare a resurselor
financiare. Ele sunt mobilizate si folosite pentru finanarea deficitelor bugetare, procurate
prin vnzarea altor forme ale titlurilor de stat, care presupun, de asemenea, procese de
redistribuire a disponibilitilor bneti (implicit a veniturilor), de la deintorii acestora ctre

stat. Aceste procese au loc pe baza principiilor relaiilor de credit n general, respectiva
creditului public, la care statul particip n ipostaza de debitor, iar persoanele care i cedeaz
disponibilitile lor cu mprumut, n calitate de creditori ai statului.2
C. Gruparea resurselor financiare publice dup structura organizatoric a statelor de tip unitar
unde clasificarea se face pe:
resurse centrale (sau ale bugetului central);
resurse locale (sau ale bugetelor locale);
resurse din bugetul asigurrilor sociale de stat (ori din bugetul asigurrilor de
sntate sau din bugetele fondurilor speciale), cu sensul de resurse centrale.
D. Cu raportare la structura bugetului general consolidat, resursele financiare publice se
grupeaz pe principalele componente bugetare:
- resurse ale bugetului de stat (impozite, taxe i contribuii generale, venituri din
-

exploatarea sau valorificarea bunurilor statului, etc.)

resurse ale bugetelor locale (impozite, taxe i contribuii locale, venituri defalcate i

transferuri de la bugetul de stat, etc.)

- resurse ale asigurrilor sociale de stat(contribuii pentru asigurri sociale, etc.)
- resurse cu destinaie special (taxe i contribuii pentru constituirea de fonduri speciale).
E. n funcie de proveniena lor, resursele financiare publice se grupeaz n:
1. resurse de provenien intern- n funcie de calitatea subiectului prilor acestea se
divid n: -venituri de la unitile economice cu capital de stat, privat, mixt si cooperatist;
venituri de la instituiile publice si private; venituri de la populaie (menaje), se ncaseaza la
bugetele corespunztoare sub form de impozite, taxe, contribuii, venituri nefiscale,
mprumuturi publice interne.
2. resurse de provenien extern:-apar, in principal, sub form de:

mprumuturi de

stat contractate la instituii financiare internaionale (FMI, Banca Mondial, BERD .a.);
mprumuturi de stat contractate la guvernele altor ri; mprumuturi de stat contractate la
bnci cu sediul n alte ri;

mprumuturi de stat contractate de la deintori strini

(particulari) de capitaluri bneti;

dobnzi percepute pentru creditele externe acordate,

precum si a ratelor scadente la aceste credite ce se incaseaza de buget n anul curent;

ajutoare financiare si donaii primite din strintate;

impozite si taxe percepute de la

reprezentantele in Romnia ale firmelor strine; impozitul asupra dividendelor cuvenite

investitorilor strini, ce se transfer n strintate; lichidri ale participaiilor de capital ale
statului n strintate.
Impozitele la randulor lor pot fi directe sau indirecte.
2

Iulian Vacarel si altii , Finante publice , Ed.Didactica si pedagogica , Bucuresti , 2008

1. Impozitele directe se stabilesc nominal in sarcina unor persoane fizice sau/si juridice, in
functie de veniturile sau averea acestora, pe baza cotelor legale de impunere si se percep
direct de la subiectul impozitului la anumite termene precis stabilite. De regula, in cazul
acestor impozite, subiectul si suportatorul impozitului sunt una si aceeasi persoana.
Pe baza criteriilor care stau la baza aezrii impozitelor directe, acestea se grupeaza in:
a) impozite reale (obiective, pe produs), care:
- se stabilesc in legatura cu detinerea unor obiecte materiale (cum sunt pamntul, cladirile,
magazinele etc.), facndu-se abstractie de situatia personala a subiectului impozitului;
- au cunoscut o larga aplicabilitate in perioada capitalismului premonopolist, dar ele se
practica si in prezent in cazul cladirilor, terenurilor ocupate de cladiri, exploatarilor
agricole;n aceast categorie se includ: impozitul funciar; impozitul pe cladiri; impozitul pe
activitati industriale, comerciale si profesii libere; impozitul pe capitalul mobiliar sau
banesc.
b) impozite personale (subiective), care:
- se aseaza asupra veniturilor sau averii avndu-se in vedere si situatia personala a
subiectului impozitului.n aceast categorie se includ: impozitele pe veniturile persoanelor
fizice; impozitele pe veniturile societatilor de capital; impozitele pe averea propriuzisa; impozitele pe circulatia averii; impozitele pe sporul de avere.
2. Impozitele indirecte se percep cu ocazia vnzarii unor bunuri si al prestarii unor servicii,
fiind varsate la bugetul public de catre producatori, comercianti sau prestatori de servicii si
suportate de catre consumatorii bunurilor si serviciilor impozabile. In cazul acestor impozite,
prin lege, se atribuie calitatea de subiect al impozitului altei persoane fizice sau juridice dect
suportatorului acestora.
n funcie de forma lor de manifestare, impozitele indirecte se grupeaza n: taxe de
consumatie; venituri care provin de la monopolurile fiscale; taxe vamale; taxe de timbru si
de inregistrare.3

Filip Gheorghe , Finante publice , Ed.Junimea , Iasi , 2010

Capitolul 2 Analiza nivelului si structurii generale a resurselor financiare in

tara Danemarca in perioada 2006-2011

2.1 Analiza nivelului reurselor financiare publice

Tabelul 1.Evolutia veniturilor totale in Danemarca in perioada 2006-2011
VENITURILE TOTALE ALE DANEMARCEI IN PERIOADA 2006-2011
Anul
VENITURILE
TOTALE
(MILIOANE
EURO)
VENITURILE
TOTALE
(%PIB)
VENITURILE
TOTALE( PE
CAP DE
LOCUITOR

2006
923966

2007
942647

2008
960814

2009
921026

2010
960070

2011
997576

56,6

55,6

54,8

55,2

55,2

56

20754,4

21172,2

22058,6

23520,1

24586,1

24884,4

EXPRIMATE
IN EURO)

Realizat de autor , date preluate de pe Eurostat

Sursa
http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/search_database
consultat la data de 05.05.2013
Dupa cum se observa in tabelul nr. 1, cea mai mica

valoare a veniturilor totale

exprimate in milioane euro s-a inregistrat in anul 2009 cu valoare de 921026, iar cea mai
mare valoare este in anul 2011 de 997576 milioane euro. In ceea ce privesc veniturile totale
exprimate ca procent in PIB, valoarea maxima a fost atinsa in anul 2006 de 56,6%, iar in anii
2009 si 2010 valorile veniturilor totale exprimate ca procent in PIB sunt egale . In cazul
veniturilor totale pe cap de locuitor cea mai mare valoare este de 24884,4 milioane euro in
anul 2011, iar cea mai mica se inregistreaza in anul 2006 cu o valoare de 20754,4 milioane
euro.

2.2 Analiza structurii generale a resurselor finaciare publice pe principalele componente

a. Venituri fiscale;
b.Venituri nefiscale;

c. Resurse mprumutate.
Graficul nr 1 Evolutia veniturilor fiscale ale Danemarcei in perioada 2006-2011, exprimate in
milioane euro

Realizat de autor , date preluate de pe Eurostat

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/setupModifyTableLayout.do
Dupa cum se observa in graficul nr 1, in Danemarca veniturile fiscale inregistreaza
valoarea cea mai mare in anul 2011 de 86743 milioane euro, iar cea mai mica in anul 2009
cu valoarea de 807830 milionae euro. Diferenta dintre anul 2006 si 2011 este de 47201
milioane euro.
Graficul nr 2 Evolutia veniturilor fiscale ale Danemarcei ca procent din veniturile totale in
perioada 2006-2011

Realizat de autor , date preluate de pe Eurostat

Sursa:http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/setup.do

In Danemarca in perioada 2006-2011, veniturile fiscale ca procent din veniturile totale

au scazut

de la 88.82 procente in anul 2006 la 87 procente in anul 2011, in tot acest

interval de timp cea mai mare valoare s-a inregistrat in anul 2007 si anume de 89.11
procente.
Graficul nr 3 Evolutia veniturilor fiscale ale Danemarcei
2006-2011

ca procent din PIB in perioada

Realizat de autor , date preluate de pe Eurostat

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/setupModifyTableLayout.do
Dupa cum se observa in graficul nr 3, veniturile fiscale ale Danemarcei exprimate ca
procent in PIB, in perioada 2006-2011 au scazut de la 50.3 procente in anul 2006 la 48.4
procente in anul 2011, cea mai mica valoare din acest interval de timp s-a inregistrat in anul
2010 de 48,2 procente, iar cea mai mare valoare s-a inregistrat in 2006 de 50,3 procente.
Graficul nr 4

Evolutia veniturilor

nefiscale ale Danemarcei in perioada 2006-2011,

exprimate in milioane euro

Realizat de autor , date preluate de pe Eurostat

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/setupModifyTableLayout.do
Dupa cum se observa in graficul nr 4, veniturile nefiscale ale Danemarcei au inregistrat
cea mai mare valoare in anul 2011 de 119633 milioane euro, iar cea mai mica valoare in anul
2007 de 102595 milioane euro.
Graficul nr 5 Evolutia veniturilor nefiscale ale Danemarcei ca procent din veniturile totale
in perioada 2006-2011

Realizat de autor , date preluate de pe Eurostat

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/setupModifyTableLayout.do
In Danemarca in perioada 2006-2011 veniturile nefiscale ca procent din veniturile
totale au crescut de la 11,17 procente in anul 2006 la 12,99 in anul 2011, in tot acest interval
de timp cea mai mica valoare s-a inregistrat in anul 2007 si anume de 10,88 procente.
Tabelul nr 2 Veniturile imprumutate ale Danemarcei in perioada 2006-2011

Veniturile Imprumutate ale Danemarcei

Anul

2006

2007

2008

2009

2010

2011

Venituri totale
(milioane euro)

923966

942647

960814

921026

960070

997576

Cheltuieli totale
(milioane euro)

841696

861288

903263

967096

1015472

1032515

Deficit/Excedent

82270

81359

57551

-46070

-55402

-34939

Realizat de autor , date preluate de pe Eurostat

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/setupModifyTableLayout.do
Dupa cum se observa in tabelul nr 2, in anii 2006, 2007, 2008 avem excedent bugetar,
iar in anii 2009, 2010 si 2011 avem deficit bugetar. Cea mai mica valoare a veniturilor
imprumutate se inregistreaza in anul 2008 cu o valoare de 57551 milioane euro, iar cea mai
mare in anul 2006 de 82270 milioane euro. In anul 2011 cea mai mica valoare

se

inregistreaaza in anul 2011 de -34939 milioane euro, iar cea mai mare in anul 2010 de
-55402 milioane euro.

Capitolul 3 Analiza structurii sistemului de taxe in Danemarca in perioada

2006-2011
3.1 Analiza presiuni fiscale (rata fiscalitatii)
Graficul nr 6 Evolutia ratei fiscalitatii in Danemarca in perioada 2006-2011

Realizat de autor , date preluate de pe Eurostat

Sursa: http://appsso.eurostat.ec.europa.eu/nui/setupModifyTableLayout.do
Dupa cum se observa in graficul nr 6, in Danemarca in perioada 2006-2007 rata
fiscalitatii a scazut de la 50,3 procente in anul 2006, la 48,4 procente in anul 2011. In
Danemarca cea mai mare valoare s-a inregistrat in anul 2006 de 50,3 procente, iar cea mai
mica in anul 2010 de 48,2 procente.
3.2 Analiza nivelului si structurii impozitelor directe
Tabelul nr 3 Evolutia impozitelor directe ca % din PIB in Danemarca in perioada 2006-2011
Impozite directe (% PIB)
Anul

2006

2007

2008

2009

2010

2011

Impozit pe
venitul
personal

24,9

25,4

25,1

26,4

24,3

24,3

Impozit pe
profit

4,4

3,8

3,3

2,3

2,8

2,8

Alte impozite

1,5

1,3

1,3

2,8

2,9

Total

30,8

30,2

29,7

30

29,9

30

Sursa:http://ec.europa.eu/taxation_customs/taxation/gen_info/economic_a
nalysis/tax_structures/index_en.htm

Dupa cum se observa in tabelul nr 3, impozitele directe ca procent in PIB, au inregistrat

cea mai mare valoare in anul 2006 de 30,8 %, iar cea mai mica valoare s-a inregistrat in anul
2008 cu o valoare de 29,7 % din PIB.
Tabelul nr 4 Evolutia impozitelor directe ca % din impozitele totale in Danemarca in
perioada 2006-20011
Impozite directe ca % din impozitele totale
Anul

2006

2007

2008

2009

2010

2011

*-Impozit pe
venitul
personal

50,1

51,8

52,6

55,2

51,2

50,9

Impozit pe
profit

8,8

7,8

6,9

4,9

5,9

5,8

Alte impozite

2,9

2,7

2,6

5,8

Total

61,8

61,6

62,2

62,7

62,9

62,7

Sursa:http://ec.europa.eu/taxation_customs/taxation/gen_info/economic_analysis/tax_struct
ures/index_en.htm
Dupa cum se observa in tabelul de mai sus, impozitele directe sunt formate din
impozitul pe venitul personal, impozitul pe profit si alte impozite. Acestea inregistrand
urmatoarele valori: impozitul pe venitul personal ca procent din impozitul total a inregistrat
valoarea cea mai mica in anul 2006 de 50,1% ,iar cea mai mare valoare s-a inregistrat in anul
2009 de 55,2%. Impozitul pe profit ca procent din impozitul total a inregistrat cea mai mare
valoare in anul 2006 de 8,8%, iar cea mai mica in anul 2011 de 5,8%. Celelalte impozite ca
procent din impozitele totale au inregistrat cea mai mica valoare in anul 2007 de 2%, iar cea
mai mare valoare in anul 2011 de 6%.
3.3 Analiza nivelului si structurii impozitelor directe
Tabelul nr 5 Evolutia impozitelor indirecte ca % din PIB in Danemarca in perioada 200620011
Impozite indirecte (% PIB)
Anul

2006

2007

2008

2009

2010

2011

TVA

10,3

10,4

10,1

10,2

9,8

9,9

Accize

3,4

3,2

3,1

3,3

3,3

3,4

Alte impozite
pe produse

2,6

2,5

2,2

1,5

1,6

1,6

Alte impozite
pe productie

1,7

1,8

1,9

2,1

Total

18

17,9

17,3

16,9

16,7

17

Sursa:http://ec.europa.eu/taxation_customs/taxation/gen_info/economic_analysis/tax_struct
ures/index_en.htm
Dupa cum se observa in tabelul de mai sus, impozitele indirecte sunt formate din TVA,
accize, alte imopzite pe produse si pe productie. Acestea inregistrand urmatoarele valori:
TVA ca procent din PIB a inregistrat valoarea cea mai mica in anul 2010 de 9,8 % , iar cea
mai mare valoare s-a inregistrat in anul 2007 de 10,4%. Acizele au inregistrat cea mai mica
valoare in anul 2008 de 3,1%, iar in 2006 si 2011 au avut aceeasi valoare de 3,4%. Impozitele
pe produse au inregistrat cea mai mare vcaloare in anul 2006 de 2,6%, iar in anii 2010 si
2011 de 1,6%. Celelalte impozite pe productie au inregistrat cea mai mica valoare in anul
2006 de 1,7%, iar cea mai mare valoare in anul 2011 de 2,1%
Tabelul nr 6 Evolutia impozitelor indirecte ca % din impozitele totale in Danemarca in
perioada 2006-2011
Impozite indirecte ca % din impozitele totale
Anul

2006

2007

2008

2009

2010

2011

TVA

20,8

21,2

21

21,3

20,7

20,4

Accize

6,8

6,6

6,6

6,8

7,1

Alte
impozite
pe
produse

5,3

5,2

4,5

3,2

3,4

3,3

Alte
impozite
pe
productie

3,5

3,6

3,9

4,2

4,3

4,4

Total

36,4

36,6

36

35,5

35,4

35,5

Sursa:http://ec.europa.eu/taxation_customs/taxation/gen_info/economic_analysis/tax_struct
ures/index_en.htm

Dupa cum se observa in tabelul nr 6, impozitele indirecte sunt formate din TVA,
accize, alte imopzite pe produse si pe productie. Acestea inregistrand urmatoarele valori:
TVA ca procent din impozitele totale a inregistrat valoarea cea mai mica in anul 2011 de
20,4% , iar cea mai mare valoare s-a inregistrat in anul 2009 de

21,3%. Acizele au

inregistrat cea mai mare valoare in anul 2011 de 7,1%, iar in anii 2007 si 2008 au avut
acceasi valoare de 6,6%. Impozitele pe produse au inregistrat cea mai mare valoare in anul
2006 de 5,3%, iar cea mai mica in anul 2009 de 3,2 %. Celelalte impozite pe productie au
inregistrat cea mai mica valoare in anul 2006 de 3,5%, iar cea mai mare valoare in anul 2011
de 4,4%.

BIBLIOGRAFIE
1) Iulian Vacarel si altii , Finante publice , Ed.Didactica si pedagogica , Bucuresti , 2008
2)
Filip Gheorghe , Finante publice , Ed.Junimea , Iasi , 2010
3) http://ec.europa.eu/taxation_customs/taxation/gen_info/economic_analysis/tax_structures

/index_en.htm
4) http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/search_database
5) http://epp.eurostat.ec.europa.eu/portal/page/portal/statistics/search_database /