Democraie social sau social-democraia este o doctrin politic care s-a lansat spre

sfritul secolului XIX. Iniial, suportul pentru democraie social a venit de la marxiti, i primele
partide social-democrate au inclus socialiti revoluionari, precum Rosa Luxemburg iVladimir
Lenin, lng socialiti moderai ca i Eduard Bernstein i Karl Kautsky. Dup al doilea rzboi
mondial i Revoluia Rus din 1917, democraia social a fost asociat n exclusivitate cu o form
de socialism moderat i nerevoluionar, diferit de alte doctrine de stnga precum comunismul.
Social-democraia modern pune accent pe o reform legislativ treptat a sistemului capitalist,
cu elul de a face acest sistem mai echitabil i uman. Doctrina social-democrat este astzi
rspndit prin lume, fiind n multe ri, mai ales n Europa, cea mai puternic for de stnga.

Politici social-democrate
n general, social-democraii susin:

O economie de piaa social (economie mixt), cu prevederi legale pentru protejarea

muncitorilor, consumatorilor i ntreprinztorilor mici

Un sistem extensiv i complex de protecie social, pentru a contracara efectele srciei

i pentru a proteja pe cei care nu pot s lucreze ntr-un sistem de pia liber (adic, omerii
i pensionarii)

Un nivel de impozitare relativ ridicat, mai ales impozitare progresiv, pentru a redistribui
venitul ntr-o societate

Un sistem de nvmnt i sntate oferit de guvern (public), finanat din taxe

Condiii minime garantate prin lege pentru muncitori (salariu minim, protec ie mpotriva
concedierii necinstite, etc.)

Protecia mediului (dei multe partide social-democrate nu pun accent pe politici

ecologiste)

Multiculturalism, drepturile minoritilor i o politic relativ deschis fa de migraie

O politic social secular i progresiv. Majoritatea partidelor social-democrate

susin cstoria ntre persoane de acelai sex, avortul i politicile liberale privind drogurile
recreaionale.

O politic extern care promoveaz democraia, protecia drepturilor omului i, unde este
posibil, multilateralismul.