CZU 625.731 REPUBLICA SOCIALISTA STANDARD DE STAT ROMANIA, EDITIE OFICIALA STAS 2914-84 8 . LuCRART DE DRUMURT PENTRU. STIINTA TERASAMENTE | sras ere i suaeTEErS ower Condiii tehnice generale de ealitate fa 5 a —— STANDARDIZARE ao Ris no ws 5 1 GENERALITATI a Obieet si domeniu de aplicare . 1.11 Prezentul standard se refer la condifiile tehnice generale de calitate pentru terasa- mentele drumurilor publice si strizilor. semen QRSERVATI — Spot apca In drumuie fre, age, iui de eplontare numa ex aor necro 1.1.2 _ Prevederile prezentnlui standard nu se refer Ia condifiile tehnice de calitate ale stra- tului de forms care constituie stratul superior al terasamentului si face obiectul altor regle- mentiri legale in vigoare. 1.2 Terminologi tilizaté in prezentul standard este conform STAS 3950-81 si SAS 4052/1-82 iar in infelemul prezentului standard prin termenul de terasamente se infeleze ‘otalitatea Iuerizilor de pimint executate in scopul realizirii infrastructurii drumului aledtuits din piminturi sau alte roci dezagregate inclusiv materiale artificiale de umplutur’ (cenusk de termocentrali, aguré brutd de furnal deseuri de carier ete.) avind structura, formele si dimen- siunile conform standardelor in vigoare si proiectelor de execufie. Realizarea terasamentelor se va. face finind seama gi de alte reglementiri in vigoare privind execufia terasamentelor. 1.3 Indieafii generale 1.3.1 Terenul pe care se exeenth terasamentele este considerat teren de fundafie iar pimintul sau alte roci folosite pentru realizarea platformei drumului sint denumite materiale pentru terasamente, 1.3.2 Proieetele Iueririlor de terasamente pot cuprinde, in principal urmftoarele piese : @) Piese desenate — plan de situatie; — profil in lung; — profiluri fransversal — plan de repere al traseutui pichetat pe teren j — planuri de detalii. d) Piese si — memoriu tehnic de tundamentare a sotufilor ‘Terminol Nerespeetarea Standardelor de Stat este urménit& conform legit. Reproduce — documentitie éeonomied ; — caleulul volumelor de Ineriri de terasamente; — procesul tehnologic gi utilajele recomandate pentru exeeutie: — stuadiile geologice, geotehnice, hidrologice si hidrogeotogice; — planul de migcare a terasamentelor in funcfie de situafia locala (accese trans- port, Iueriiri de arti ete.). 3.00 [Aprobat de: : INSTITUTUL ROMAN DE STANDARDIZARE Elaborat tnijial fn 1951 Data intrérit in vigoare : ‘Ste. Roma nr, 32-34 BUCURESTI Reviauit in: 1901, 1969 gf 1083. 1984-02-01 Telex 11912 CNST R 40 Pag. PRETUL LEISTAS 2914-84 a 1.3.3. Terasamentele se exeoutii pe terenuri care si le asigurg portan{a, si fie durabile, stabile si ugor de intrefinut in exploatare. 2 CONDITIT TEHNICE 21 Forme, dimensiuni, abateri limitit 2.1.1 Litimea platformei drumului san strivzii precum gi celelalte dimensiuni se stabilese conform STAS 2000-79 respectiv STAS 10144/3-81 si datelor previizute in proiectele de executie. 2.1.2 Abateri limita : — La Iifimea platformei: : 0,05 m, fafa de axk; & 0,10 m, Ia lifimea Intreag’. — La cotele proiectului : 40,05 m, fat de cotele de nivel ale proiectului. OBSERVATIE — Abaterile Himith se admit in punctele izolate care nu stut situate in acelasi profil transversal sau In profiluri consecutive, 2.2 Cereetarea terenului ‘Terenul de fundatio gi materialele cu care se executi terasamentele se studiaz gi se corceteauii din punet de vedere geologic, geotehnic, sibidrologic in conformitate cu STAS 1242/1-81, STAS 1249/9-74, STAS 1249/3-76, STAS 1242/4-75, STAS 1242/5-81, STAS 1242/6,7, 9-76 gi STAS 1709-75. 2.3 Studi de laborator 2.3.1 Pentru stabilirea caracteristicilor fizico-mecanice ale piminturilor se determin’ : — compozifia granulometricé conform STAS 1913/5-74 si coeficientul de neuniformitate U, conform STAS 1243-83, cu relafia: — limitele de plasticitate conform STAS 1913/4-76 ; — sensibilitate la inghe} —dezghet conform STAS 1709-75; — unghiul de trecare interioar’ © conform STAS 8942/2-82 gi coeziunea 8 conform STAS 8942/5-75 in cazul terasamentelor care necesiti, verificarea stabilitiils — unghiul taluzului natural al materialului in stare uscat& gi la umiditatea in stare — umflare liberi conform STAS 1913/12-82 ou relatia, V—-% v natural: U x 100 % in care V;, volumul inifial al probei la umiditatea de saturajie de la ineeputul incerciii; ¥, volumul final al probei la limita de contractie; — confinutul in siruri solubile conform STAS 7107/3-745 — cantitatea de materii organice conform STAS 7107/1-765 — modulul de deformatie linear’ si gradul de compresibilitate al terenului de fundagie conform STAS 8942/3-75 3i STAS 8942/1-79. 2.3.2 Stabilirea caracteristicilor de eompactare se determin& prin ineercarea Proctor normal in conformitate cu STAS 1913/13-83 si corespund domenfului umed al curbei Proctor,STAS 2914-84 24 ‘Materiale pentru terasamente Categoriile gi tipurile de piminturi clasificate conform STAS 1243-83 care se folosesola executarea terasamentelor sint date in tabelul 1 a gil b. ‘Tabet Granaanate ] Indice ae Confit | cocntent | indice Denumnirea si caracterizarea prinelpallor tipuri de pimlaturi m a “pee | - Bloc, bolovinl, ples <3 Foate —| hom 2 | >s Foarte bunt <0 240 | aeatoersSTAS 2914-84 warouvog | or wu] a> wu] a o> woe | aL> wpown | oF> J youre eum, ‘% To wan | Sued at spunadeayg feurestomou m0 areanormniD ‘umarned 9p preditad vazezaanine 1 vostroSue STAS 2014-84 2.4.1 Tn cazul paminturilor a ciror ealitate, conform tabelului 1 (a si b) este medioers, se va analiza comportarea lor Ia inghef-dezghef precam si influenfa condijilor hidrologice, prevazin- du-se dupa caz, masurile indicate de STAS 1709-75. 24.2 Tn rambleuri nu se folosese piminturi de consistent sedeut% ca: miluri, nimoluri, piminturi turboase cu confinut de siruri solubile in api mai mare de 5%, bulgiéri de pimint Sau plimint cu substanfe putreseibile (brazde, erengi, ridicini, ete. ‘La realizarea umpluturilor eu inflfimi mari (peste 8,00 m) se pot folosi la baza acestora Dlocuri de piatr’ sau din beton eu dimensiunea sub 0,50 m eu condiia respeetirii urmatoarelor misuri: — impinarea golurilor eu pimint; — asigurarea tastirilor in timp ; — realizarea unei umpluturi omogene din pimint de calitate corespunziitoare pe cel putin 2,00 m grosime Ja partea superioar’d a rambleului, 2.4.3 In cazul terasamentelor in debleu sau la nivelul terenului, alcituite din piminturi argiloase cu simbolul 4e, 4 f gi a cdror calitate conform tabelului 1.b, este rea sau foarte rea vor fi {inocuite eu piminturi corespunzitoare sau vor fi stabilizate mecanie sau cu Tianti (var, cenuse de termocentrali etc.) pe o grosime de minimum 20 em in eazul piminturilor rele side minimum 50 cm in cazul piminturilor foarte rele (sau a celor eu densitatea in Stare uscaté mai mick de 1,5 glem®, Atit inlocuirea cit si stabilizarea lor se va face pe toatt lafimea platformei, grosime, ‘ind consideraté sub nivelul patului drumului. Pentru piminturle angiloase simbolul 4d, se recomandi fie inlocuirea, te stabiizaren Jor pe o grosime de minimum 15 em. 24.4 Realizarea terasamentelor in rambleu, in caré se utilizeazi paminturi simbol 4d_(anor- gunice) si de (cu materii organice peste 5%) a eiror ealitate conform tabeluluitb este rea, este hecesar ca alegerep solufie! de puncre in opera si eventualele m&suri de imbunktafire fie fan- damentate pe eonsiderajii tehnico-economice. $ STABILITATEA' TERASAMENTELOR Stabilitatea terasamentelor, se asiguri prin: — gradul de compactare D5 — incliniti diferite ale taluzelor (in functie de indljimea terasamentelor, natura mate- Tialelor utilizate); — misuri de asanare si protejare conform STAS 10796/1-77 si STAS 10796/2,3-79 precum si altor reglementiri legale in vigoare — capacitate portant corespunzitoare si stabilitatea terenu ui de fundafie. 3.1 Compactare . 3.1.1 Gradul de compactare D so exprimis in procente prin raportul dintre densitatea in stare uscatd a materialului din luerare si densitatea in stare uscaté maxim’ p¢ ase & materialului, determinati in laborator prin incercarea Proctor normal, conform STAS 1913/13-83. Gradul de compactare D, poate fi exprimat si prin raportul dintre greutatea volumicd in stare useat y, si greutatea volumic’ in stare yseatd maxim’ Ye mez Groutatea volumict se obfine cu relafia : Yenc = 9,807 fe tim)AS 2914-84 7-6 3.1.2 Terasamentele din’ corpul dramului vor fi compactate asigurindwi-se un grad de com- pactare Proctor normal, conform tabelului 2. ‘Tabelul 2 Pinta ‘neconsive I eoeaive Zonele din teragament Ia care se a arma oe ‘mbricimingt | tmbrietminpt | tmbriciminft meee ae ee semipermanente | permanente | semipermanente ‘Gradul de eampactare, % 2) Primil 30 co al terenulul na tural de eub un ramblen ct ‘ntltimea Bde: e200 100 96 97 93 2.00 — umiditatea efectivi lar care se compacteazi pimintul si variatia acesteia fafi de umiditatea optim’ de compactare precum gi gradul de compactare realizat si variatia acestuia fajfi de cel previzut in tabelul 2; — profilnl longitudinal gi transversal realizat fafi de prevederile proicctului de exe- cutie. 7.2 Determinarile privind grosimea straturilor, umiditatea si gradul de compactare realizat se vor face pentru fiecare strat in parte, in cel putin trei puncte repartizate uniform Ia fiecare 2000 m# de strat, 7.3 Verificarea gradului de compactare realizat ke face prin extragerea de probe din stratul compactat gi compararea densitifii in stare uscatd a acestor probe eu censitatea in stare uscati, maximé stabiliti prin ineercarea Proctor normal, STAS 1913/13-83. De asemenea se pot folosi gi alte metode de gantier: geofizice STAS 1242/7-76; 1242/8-75; 1242/9-76 si penetrometric STAS 1242/6-76, 7.3.1 Verificarea compactirii patului se va face prin recoltarea de probe dintr-un sondaj cu adincimea de 30 em. Distanta dintre sondaje nu va depigi 250 m. 7.3.2 Verificdrile privind gradul de compactare realizat se vor face in minimum trei puncte ropartizate stinga, ax si dreapta in sectiuni diferite pentru fiecare sector de 250 m Iumgime strat. 73.8 Verificdrile privind gradul de compactare realizat so vor face in special acolo unde se ‘vid doniveliri ale straturilor yea urmare a trecerii autovchiculelor in timpul execugiel, |STAS 2914-84 — 10 — 8 RECEPTIA LUCRARILOR 8, “Lucritile de terasamente vor fi supuse unei recepfii provizorii sia unei receppil defi- nitive conform reglementirilor legale in vigoare. La receptia provizorie se vor verifiea : — concordanga lucriilor eu prevedérile standardului si a proiectului de executie, — natura piminturilor din corpul drumului, — concordanta gradulii de compactare realizat, ou prevederile prezentului standard. OBSERVAPIE — Veriicaren se tae pe basa aetelor constatatoare 1a reseptia pe faze sh probelor Toate 18 yeeerspartinis pestra iucavle care in timpal execute devin ascunse 82 La recepfia definitiva so va examina dac& lucrisile sau comportat in bune condi{it seeursul termenniti de garantie si dac& au fost intrefinute,corespunzitor. Ghborst_ de: MINISTERUL TRANSPORTORILOR §t | Colaboratori: Beare CATULOR Institotul de proicetin aute, | — Instituto) de protect eAl frat navale s serene & [Rirpeinderea’ de drumari sl poduri — Bucuresti Maa anal profectatul: — tng. Arthar Brenner nmtal de cerestare gl profectare pentru sistema- Sing. Damltea Atbeann sare locust gospoditie camunals TRedactat final: Insitute) romdn de standardizare — Direcia drumuntor ~ Bucurestt Redactat fina tarMmuaeriaie de construct pi ceonomic | — Direfia drursurt sl podurl — Timoars forestier = Pibutatal de cercetare #8 prolectare temologie® tn Ting. Paula Stineseu Dosurept 19 Tipit Yo 050308 Baia } — 2970427 ex. 1. P, Informatia ¢. 1281 Baiture Tebalet,