XASCEREA

rr))tiettgutot"
/0141

lfljj

ROMA
STUDIO ETNOGRAFICO
DE

S. FL. MARIANO'
MEMBRU AL ACADEMIEI ROMANE.

EDITIUNEA ACADEMIET. ROMA1/4NE.

"s\

BUCURESCI

LITO-TIPOGRAFIA CAROL GOBL

16, STRADA DMNEI,

1 8 9 2.

www.digibuc.ro

PRECUVINTARE.
Cele lnai insemnate momente din viata omului sunt nascerea,
nunta si inmonnintarea.
Multe si frumse sunt datinele si credinfrle Romanilorii usitate in aceste momente.

De multil am dorit a scte la lumind mdcar o parte din

acest tesaur neprquilii.

Timpulic de multa asteptat a sositii si dorin(a mi s'a impl initii.

Nunta am publicat'o in multi 1890, Inmormintarea inainte

de-o lund, iar astekri presentezil On. public cetitor Nascerea.

Inset cu aceste trei opuri lantulii de datine si credinfr, call

infericei Mta Romdnuliti dela nascere pana la mrte , nu e
complet.

Spre completarea lui ne-ar fi mai Mnasit incd de descrisa

si Junetea la Romni."

Cu ajutorul lui Dumneleu si a menilor buni, cari sci sa

prefuiascei munca celor ce se ocupd cu astii-felii de lucreiri,

sperii cd in scurtit timp voi scte si Junetea" la lumina.

_Rind atunci primscd tofi acei P. T. Domni, cari mi-aii statil
wind de ajutorii la alcatuirea si publicarea acestui studiii, mul(dmirile mele cele mai profunde.
AUTORULO.
Sucva, in 18130 Novembre, 1892.

www.digibuc.ro

I.

DORM ROMNCE1.

Um proverbil stravechiil Vice ; muyimea copiilorti,bacuria

Romeinulla sa multimea copiilori2, averea Bomnulut Decl

tina dintre dorintele cele d'intai ale noilorti lnsuratel, si cu

deosebire ale tinerel neveste e si aceea ca prea bunuld
prea puterniculti Durnnegleil sa-T binecuvinteze cu nascere
de fiI si fiice sail, cum se mal Vice, cu glta.
CAM de mare si ferbinte e ins& dorinta nevestei romance

de a av si ea, daca nu mai multi, macaril un singur cocredii c nime n'ar put-o esprima mai bine i mai
potrivittl, de cum a cntat'o ilustrul i nemuritorula nostru
poetil V. Alecsandri, In poesia intitulata Dorulic Romeineel,

care urmza
De-ar vr bunulti Dumneleil
Sa-mi asculte derulti meti !
De-asi av unti
Dragulti mama ingera1!
Catil e Iiva, catti e npte,

1-4 opt cu blnde t5pte,

Gtii e npte, ctii e
Totil la sinu-mi
pazi !
iltariang, Nascerea la Roman!.

www.digibuc.ro

L'ai pz, l'ai desmerdh,

Mil de srutri i-aT d,
1.-ai Iice 'ncetiorg:
Nani, nani, puior !

De-ar Ii cerulg cu priin0

'mplinse' a mea dorintit
De mi-ar (Id un bie010,
Draguld mamel voinicel !

N'ar fi prunc mai fericitg

pe fume mal iubitg !
Alt copil6 n'arg fi ca elg
Mititel i frumuqelti !

Ohrjelu-T ca de spume

N'ar av smong pe lume!

N'ar fi ochit nim6rut
Dulci ca ochipril
!

Iar eg mndra maiculit

Pe-al sl ochi, pe-a sa guriVt
Ne 'ncetat l'ai srut,
SAruta

cntit.

i-a1 face-o descntare

S. ajung'ung vitz mare,

Una vitz ce-ar strdluci,
Cum n'a fostti, niel n'ar mai fi!
l'aI pune s se culce
Pe alg me sing, lggn dulce,
f-al qice 'ncetivirg :

Nani, nani, puipr!

Acsta e dorinta romancel!

daca nu se vede curnd in stare bineeuvintata, daca
dorir0 ei nu so implinesce in prinnI anT ai casatorieT sale,

www.digibuc.ro

atancl, temnclu-se ca nu cumva s, rnie lung timpti

sa chiar pentru tot-d'a-una sterpet, i brbatulg el s nu prind

mal de grab5, a mal trghil a se plnge si a se cin pe

dlnsa, a se supr si-a o mustr, numind-o sterpiturd, caut tte chipurile i mijlcele Yncuviintate, cum ar put maI
de grab, purceck grea. Incepe maI Intl i lntAI a se rug,
din WO', inima lui Dumnelleil, a umblit pe la mnstiri 01
biserici ca s, i se cetsc, a face lumiTd ceita statul d de
lure0 i a le aprinde, ca s ard la id:Ina Maicel Domnulul,
apoI att ea cAtil si barbatulil el a plti seirindare, acatiste
si liturghil, a incunjuretbiserica i a ingenunchiet sub daruri (1),

i In fine a fin posturile, cu deosebire lils postula Vineri

mari (2) si Lunile (3).
Cefi-e wrist; in frunte fre pusd" poveste publ. In aTera nout, Tom.
III. Bucuresci 1887. p. 444.

aUn negutttord fOrte bogatd era insuratti de vr'o gece ani si nu avea niel
un copil, totit se ruga lui Dumneded sit le dea i lord unii copilii. Ba ce acatiste ce liturghii ! ce sdrindare ! nu le mai r'mdsese bisericd la care sit nu se fi
dusd ; qi In sfirsit dete Dumneled de li se Implini pofta . . . Dumne4ed le
ascultase rugAciunea si Meuse sit aibt i ei und cop ad.
Ioanil Kvary, Stati-Cotit, poveste, publ. in aGazeta Transilvaniei Dan. LII,
Brasovil 1889, No. 259: aStati-Cotil avea de tote cu prisosint, dar pentru
aceea eut numal fericitil nu era, Caci i lipsia fericirea sdracultil, averea Romanului, ii lipsiad copiii. El n'avea copii, si acestil lucru lit punea pe gnduri. Facut'a rugdciuni,
posturile, dat'a sdrindare, cunjurata biserica,
inghenunchiat'a sub daruri . . In zadard, lui Durnnecjed nu i se filed milt
de eld.
(2) Sub aPostuld Vinerii mart, se 'ntelege o *a-Viand intrgd, in care nevasta, ce s'a prins sit postesct, nu Intl-IA.1.1a numai o (lath' pe cji de seed 0
anume dupt asfintituld srelui, iar in Dumineca ce urmzt, plttesce o slujbt.

Vinerile in genere se tint si pentru furtune, apoi ca sit capete fetele norocd si A, le ajute S-ta Vineri ca st se ptt c'at mai curindd mtrit.
(3) E o credintt veche i forte ltit la Romanii din Bucovina, cd cad ce
se apucd sit postscd Lunia, aceluia in multe privinte IT merge bine. Asa nevestele, earl' n'at copii i dorescd sit aibt, dact postescil dou-spre-qece Luni
dupt o laltit, credd c5, vord nasce copii. Asemenea multi si dintr'aceia, cari
cuipta dureri crincene de ochT, cit mai nu potil ved nimica, incit se apuct
a posti mai multe Luni, unii chiar si Vita vieta. Altil iarsi se prindil a

www.digibuc.ro

Dac5, rugaciunile i inchinrile pe la mnstirt i bisericI,

ajutat6
precum i pltirea de liturghii 1 L-irindare

atunci nevasta i iea refugiulil la alte mijlce, prin

earl sperz ea cd-I va ajunge scopul, i anume la pre-

pararea i butura unor sucuri de plante. Cele maI usitate plante, earl le intrebuintz ea spre scopula acesta, sunt:
unele dintre orchidee, apoi trandafiril alb5, liliac alb, ruj

etc. Pe tte acestea le pune

ferbe In miere sat). via. 0
sucul ce ese dintr'insele litt bea.
Neajutndu-I b6utura acsta, iea nou fire de usturoi,
le pune pre tte in jum6tate litru de rachiii, In care le las
s stee noue vile pe horn, iar dupa a noua incepe a
bea din rachiil de acesta cate atta catti cuget ea ca-I va
ajunge pentru nouC ble ce urmzh.

Afar de acsta maI bea ea Ina, 0 seminta de epure i

epuric, iea adecd bsele unui epure i matca unei epurice,
le usuch bine, dup ce
uscatil de ajunsil le pisz pn'd

ce se fadi ca pulberea; le pune apoI, fie-care deosebitti, In

cte un 0pusoril cu rachiti, iar Opurele bine astupate
le pune intr'o cahl, unde nu se face focil, i acolo le las
noue ()Ale. Dup a noua cj, luanclu-le din calla, brbatulti
bea seminta cea de epure, iar nevasta cea de epurica.

posti Lunia, din caus c li se bolniivescti si pierd vitele. Mai pe scurta fiecare pentru ce voesce i pentru ce-ld dOre inima, si died el de cand s'ad
apueata a posa Lunia, de-atund si-ad ajunsil scopuld denti. E de 'nsemnatil
si aceea, c eel ce s'ad apucatti s postse tiit viata lord, postescd chiar
si'n Lunia Pascilorit, iara
earl se prindi a postl numai und nurnrd
anumitii de Luni, nu mnncd de feld pand in diva urrnatre. i daca, flinch/
apueatd, se 'nfruptd In vre-una din aceste eile, atunci, spunti ei, c di nu
li se arata, adicd le merge rOd. De aceea fie-care apucatil observid cea mal
mare strictetit in postirea acestord dile. De-aid apoi, dela acstd, datin striiveche, s'a ndscutil icaIa epostesee Lunile, qi se aplic mai cu sOmO, acelora,
ce ori c nu ad sdrmanii de multe ori nimica ce manca si postesci de nevoe,
ori cd, nu ad de fruptti sad, in limbagiuld Transilviincnilord, de duke.

www.digibuc.ro

In fine se scalcl Intr'o apa, In care ail fosta fierte: hemeia, capusizica (crepusnica)

flcre de romnit (1).

cumpr o cordic rosi de rn6i

Dupb, ce s'a scldata I

tas asa de lung5, ca s se pta Incinge Cu dInsa, o duce
la biseric, o d palimarIului ca acesta s'o puie sub cknesa
mesei celei sfinte din altara, uncle o lasa s stee pn ce
se Implinesca 12 liturgbil, si la fie-care din aceste 12 liturghii pltesce preotului cAte o liturghie, adec cAte 10-12 cr.,
dup5, cum se platesce de obiceia, anume ca s, fie aminLtd tota-cleauna ln decursula serviciului durnnecleesca. Dup
acsta ii iea nevasta corclica acas i, Incigndu-se cu dinsa
pe sub camesa, o prt una timpa mai Indelungata (2).

Ne ajutandu-i nicl acestea nimica i ternndu-se ca nu

cum-va s rrn'le pentru tota-deauna strpd, si din causa
acsta apoi sa fie nu numai certat i asuprit de brbatula
s6a, ci chiar i btut, pentru c nu e In stare s nasc
copii, urnbld sate Intregf de-a lungula si de-a latul, ca chr
chr ar da peste vre-una lc. Ba cele mai multe clintre
nevestele sterpe, In desperarea lora c tot viata vora rmn asta-fela, nu se multmesca numai cu atta,
iaa
In urma urrnelora refugia la descnttori i descnttre,
vrjitori i vrjitre, cari dup credinta lora, s:i bite tainele pn, chiar i cele mai ascunse, i ca atari trebue numai dect s le ajute i lor, ca s facci i s, aib, copii (3),
earl s, le fie urmasl, s, aib5, cul lncreclinta averea, ca
(1) Corn, de d-lti Pancratia Prelipcn, invi2316toriil superiorti in cheia, co-

=IA aprpe de Sucva.

(2) Corn. de d-lti Vasile Turturnti, preotil in Vicovuld-de-sus, comma in
districtula Ritautulul.
(3) P. Ispirescu, Legende sail basmele Rornniloril, BucurescI 1882, p. 243:
GA fost odat6 unit irnpratil VI-o iropetsa. Amndol eraa Omen1 de trba
si frumosl. El se iubiati, nevoe mare. Dar crag totti rnlmiti si am'aritT, c'a
nu fcead copil. TOte lcurile ce luase imprrdsa de pe la vraci i vrdjitre
nu-I folosise intru

www.digibuc.ro

-6

acst sa nu se irossca i pustisch; iar dupa mrte sa aibd

cine-I cornnda i pomeni (1).

Mal pe scurta se pune luntre i punte i nu se las pana

ce nu-0 vede dorinta Inplinitil! (2).
Multe femel sunt de prere, c ele ar fi avnda unt felt]
de morbil luntricti, numit matricia, matrice sail mettrice,
qi din causa acestuia nu pottl srt nasc copil.

Deci unula dintre descnteoele cele mai usie carl le Intrebuintza ele spre ajungerea copuluI clorita e i celti de
matriciii sa matrice, care sun precum urmz:
&AT matrici!

Nu hui,
Nu poeni,
Prin se nu te porn !
Matrieiti prin sete,
Matriei prin ime,

Matrici
Matrici
Matriei
Matrici
Matriei
Matrici

prin deochitl,
prin ostenlg,
prin fierbinll
prin spaimA,
prin neodihntt.
de 99 de feliurr,

(1) N. D. Popescu, Carte de basme. Culegere de basme si legende populare. Vol. I, Ed. II. Bucuresd 1892, p. 73:
A fost odat unil impOratit si o imprtsil, crora le druise Dumne0eil
treI fete tail una i una de frumse, care cu cAtil cresceart, cu atht limebunea lumea de frumusetea lorii.
oPrintil loril nu eraii de locil multumiti de astil Intreit dar, nimbi c
ei doriail din inim un coconap, care sel le nwten4scli travail averea. El in
tot-deauna se rugau lui Dumnedeu s le drusc unit Matti, i alerga4

pe la vrjitor i descdatittort, ca

li se implinscd dorulti.
Dunmedeil le imdeplini cererea, le drui unit coconasil, dar nu ls s trcil

nepedepsit crtirea loril improtiva sartulul dumneqeescil, i mal cu sam

pentru c alergase la lucruil necurate, ca s silusc mila sa.
(2) Femeile, erora cerul4 nu le-a fost ca priintd, earl au perdutu Wl
speranta c vor mai av cnd-va copiI propriT, voiiid cu tte acestea a
av in casa lord unit copilii, ca s aiM pe cine desmierda i cu cine se nulngi, se punil In cale cu brbatil loril si ic unii capita de sujletil, de regula
dela unit frate sa dela o sork care e impovrat cu mull& glt, sa, cum
mal dice Romnultl, care are easel grea. Unfl Romani ins, carl nu ail copil,
.adese-ori iail de sufletil si pe un copil fipati, lepedati i apoI aflatd, cresdndit c e fOrte bine a ocroti unit ast-fel de copilil gsit i nevinovatil,
care de altmintrelea ar putt; s fie espusil celeI mai marl miseril.

www.digibuc.ro

7 -Matriciti de 99 de soitni,
lest de unde estI :
Din pieptil,
De sub pieptti,
Din inim',

De sub inim.
Din sle,

Din trupti si din tte incheeturile

lu
Marea-ngrA
mri
acolo te-oiti asez,
Acolo-T sta,
Acolo-I bea,

Acolo-I man*
pe N. in pace if rasa.
N. s Anae curat

De sub Ole.
Din brate,
din mate,
Din .tte incheeturele
din tte ciolanele !

luminat

0 tu de nu mi-T
Cu 99 de cse te-oi cosi,
Din trupti si din tte sele
Te-oiti porni.
secer,
Cu 99 de secerl

Ca Dumne4ea, cnd a facut'o,

Ca maica-sa, cnd a nscut'o,
Ca argintulti strecuratti,
Cum e de Dumnec,leti lsatti,
Ca srele pe senintl,
In vecif vecilorti, aminti !

Descnteculil acesta, dup cum mi-a spus Gafita a lui

Tacobil a Luchi din comuna Mlini, judaturd Sucva, plaiul
Muntele, ln Moldova, care mi l'a dictatil, se descnt numai
Ludt dirninta, pn a nu rsgri srele, in rachiil, vinil sail

or prspt4 Implutil, din care nu s'a gustatil de

rostindu-i-se versurile de trel orl dup olalt. Din rachiufil,
set borqulii astil-fehl descntaM se d apol femeei
de trel ori de gustat i anume pe nemncate.
Poporulil romnil din tinutulil Chiorului, comitatulti Satrnarti, in Ungaria, numesce matrician morbulil numit altcum sgeircurb sail aired.
Dach vre-o femee e atacat orl ptimesce chiar de morbula acesta, cli6m pre atare descnttoril sa descnttre,
cte-- descnte
de Inatricia.
Acsta cotare
descantare
se face ava, &A se iea untur rncedra, veche de mai multi ani, i aceea se pune
inteunil vas& Apoi cu un cutita de atrd, Inchegtoril i

www.digibuc.ro

baremil cu doug tisurl (custuri), la care cuVtri e de lips1

s fie ceva parte fcut, din ararnk tinndu-lti In mana .
drpt si atingndd continuri cu elil untura cea rnced, qiceurnatoruliu dscntecil :
M6 lual,
M6 dusel

Dela masa mea,

Pe cale, pe cArare.

Dela casa mea,

Dela masa mea
Pe cale,
Pe cArarare.
Cnd fusel la mijloca de cale,
La mijloctt de cArare,

Cnd fusel la mijlocil de cale

La mijlocil de drare,

MAtricele m6 'nfimpinarA,
MAtricele cu frecatulti cela mare,

MAtricele de 99 de feliurl,
MAtricele de 99 de nmuri.
Pe gurA mi s'o bAgat,

Prin se mi s'o 'mirata.

Io prinsel a m6 cnta,

Matricele m6 'ntimpinar,
Matricele cu lucru r6i.1,
Matricele cu rnduhl lor,
Matricele cu frecatulti cekt mare,
Matricele de 99 de churl',

Matricele de 99 de nrnuri,
Pe gurA mi s'o bgat
Prin se mi s'o 'nirata.
Oh ! fiica mea!
Nu te cnt,
Nu te vet,

Prinsei a m6' veta.

Nime'n lume nu m6 vede,
Nime'n lume nu m'aude,
Numal singuril Maica sfintA

Nu glndi nemicA,
Nu ti-a fl nemicA.
Cutitii de atra

De-asupra pAmintulu,
Din naltulti ceruluT,

Lua-ofil,
In unturA rnced cota-V-oirk

Din prta raiului.

Maica sfinta m6 intrb:

La Marea-roie duce-le-oiti.
Acolo O. peie,
SA respeie

Ce te cnti,
Ce te Iraqi ?

Da cum nu m'oitt cnt,

Cum nu m'oiti vet.
Me luaT de la casa mea,

In mna drpt5,

Ca spuma de mare,
Ca scopitulti sub picire,
Tu sAnets sa r6m61.

Aid attri ferneea morbs ctil si descnttorultt sail descnttrea scopesa de trel orl si scopitulti fig frc bine cu
piciorula.

Cu untura descantat se unge ferneea morbs pe uncle-

www.digibuc.ro

o &ire, iar descntarea numal Marlia si Sambdta sra se

pte face ca s aib folos (1).
Femeea, careia i s'a descntata descantecula acesta, crede-

cd trebue numaI deck sd aibd copit

Femeea, care nu are copil, se qice cd nu e bund la Duna-

si din causa aceea nu Ole av (2); iar aceea, care

anume face ca sd nu aib e, dup5, pdrerea poporuluI, dracae si In cea-laltd lume o sug geindaeif, adecd serpil, de
iar fkulti ei, ce ar fi avut
nosed vi, e piernecile,

dutil (3).
(1) Acestti descanted', dict. de economuhl Ioaml Boti71 din Vtlenii $omcuteI-marl, se MIA publ. de d-Iti Elia Popti in Gutinuliin an. I. No. 30, Baia-mare 1889.
(2) Cred. Rom. din Mahala, districtulti Cern'autuluI, corn, de
ahl

lui Iordachi Isac, agricultorti.

(3) Cred. Rom. din omcuta-mare (Chioril) si imprejurime, com. de d-lti Elia
Pop, inviitAtorti.

www.digibuc.ro

10

IN ALTA STARE.
Pe ctii de mare i-a fostil mai nainte tinerei neveste tma

c nu va binecuvInta-o Dumnele cu glt, pe attil de

mare 11 este el grija, dup ce a purcesii acuma grea (1), ca
set nu pirda ftul, pentru c In genere tte nevestele, carI
se OA Iii altd stare, fiindii frte gingase i simtitre mat
pentru tt nimica, sunt mai multa sail mai putinti espuse
de-a nu put purta copitula totil timpul cti'l se cere ca
prte. Dreptii aceea fie-care nevast caut acum a se
fer de tte acelea, earl art' put s5.-I fie attil eI ctil
prt, spre re.s1 care scAdere sa daun,
si acsta ferire, lrnpreunat cu diterite datine i credinte
(1) Femeea, care se afl In stare bine-cuvintat, se numesce in limba
poporului din Bucovina grea, ingreunatd, ingrecatd, insttreinatd, inctircatd, inpovdratit, grad, in altii stare, neslobodd, iar In tinutula Nsudului. din Tran-

silvania, pe langl unii din termenil. Insiratl maT sus, se mal Intrebuintz
Inc/ i acestia : tdratt 0 in starea darului.
0 fat mare Ins care se afl In asemenea IrnprejurArI, se (lice ca e burduhad, but.cluhdnstt, cu ptintecele ptind la gurtt, ca ciolane in ptintece, iar, dup

ce-a nscutil, se numesce In cele mal multe prti din Bucovina, cu deosibire
lns la munte, adand.

www.digibuc.ro

apucate din mosl strmosi, durz tow timpulil de cnd a

simtittl c a purces grea si pn dupa nascere, attil In decursul ocupatiunilor sale de tte dilele, cAtil si In timpul
mncdril si a lAutulul; attil In decursula &MI, preumblriI
si petreceril, cAtti si In cel alit odihnel, mal pe scurtil la
ori si care ocasiune.

Asa din momentul6 cnd a simtit5 c e In alt stare,

se Incinge necontenit peste totti timpul Ingreunril. De
lncratil nu-I vorba c5, se apuc ea singur la lucru, att
prin cas ctil si pe-afark unde si cnd cere trebuinta, dar In
tot timpul Insrcinril se feresce de a se osteni din cale
afark prea bine sciindil c ostenla cea mare precum si
rdicturile frte lesne potti s-1 strice.
Cele mai usitate datine si credinte In tirnpulil lucrril
sunt deci urmtrele:
Ca o femee Insrcinat s fac lesne, de cte orl mtur
si iea gunoiulii. In plk aruncndu-l, 85. dic: cum aruncil

gunoiuld acesta de iute, asa sd si fad' de lesne!

Femeea Insrcinat, care va culege surcele In OM, copilulti cea va face va av pe corpil nisce -pete de diferite maHMI ;

iar aceea, care va culege In pi% surcele esite din

rindea, va face copiluld cu prula cretil (1).

SA nu pun vre-o legAtur dup cap ca s'o depene, c
apoi are s fie copilulil cu buricul pe dup capil (2); iar
dacti trece cine-va peste o femee Ingreunath si nu-si aduce
de grabd aminte, atunci copilului i se Inv Me buricula pe
dup grumaz (3).
Sd nu desculte pe nime, nici s nu trag circiI cui-va,
(1) G. S. Iondmi, Mica colectiune de superstitiile, pop. rom. Buzeil 1888, p. 6.
(2) Com. de d-10. Romuln Simu, invettora din Orlatil In Transilvania.

(3) Diet. de Mariuca Nistorn, Romnc5. din comuna Mitlinil, jud. Sucva,
pl. Muntele in Moldova.

www.digibuc.ro

12

cA apoI nu poke nasce pAn ce acela, pe care

desculdesbrIcatil,
nu-1
va
da
ap
din
opinca
sa
cism,
etc.
tatti
SI nu dee nimruI ap In impula stAriI bine-cuvtntate,

cci apol nu pte nasce 'Ana ce acela, cruia i-a dat ea

apI, nu-i va da ap de Mufti din pumni.
SI nu sufle In coptorula on pne, 06, face copilulti cu
limba prinsI (1).

Prin rsboiulii. de 'nvlitil pAnza s nu trca niel o femee, pentru c nasce copil gemen1 (2).

Cnd gat& femeea pAnza de tesual trimete pe unt coel afar clare pe fusteii rsboiului cu ochiI
In drumil ii deschide i ce vede 1ntl, barbatift orI femee,

de acela sexil are 0, fie celil mal de aprpe nscutil

femeii (3).

Iii timpula mneari

i alg P,Ittulut :

0 femee grea nu. se prea las a se duce Intr'o

casti,

unde se mInnc5., ca nu cum-va s ravnscil si ea, cu tOte

c o astil-felil de femee, orl-unde s'ar duce si ar afla meni
mncndil i bnda, ()meal respectivi nu mnncI nicI nu
ce n'o Imbie si pre dinsa, clndu I In acetimpil din fie-care specie de mncare i butur s
guste si ea rnIcarti catil de putina, eft s nu i se inthuple
vre un r, sciindil fie care prea bine eh' tte femeile Ingreunate fr deosebire, cap6t5, felurite gusturi de mncare
si butur (41, si daca nu li s'ar da de gustata, frte lesne
ar put s5, pre,15..

(1) Coin, de d-Itt R. Sirnu.

(2) Lumindtoriul, an. X. TimiOra 1889. No. 27. in aFoisril.D
(3) CAlindarulil poporuldi pe anula corn. 1889. an. IV. Sibiiri, p. 73.
(4) S'a observatil adeseori c o semA, de femei ingreunate, cari avndil pe
de-o parte mare jiga pe de all& parte ins cA,p6tAndil felurite gusturi, unela

mai ciudate deck altele, mancatl, dar mai muIt pe ascunsil, crida, bucafr
de sare, varii, carbuni, humd, citribnidd, Wit dela gura cuptorulut, etc.

www.digibuc.ro

13

femeea, de ar fi chill de sfiicis i rusineis, nu se

opune, sciindil ea prea bine cA, dacA n'ar gusta, lesne ar
puto mai pe urm s-1 fie ra (1)
Dac o fernee Ingreunat poftesce dela cine-va vre-unil fel
de mncare saa Hutur si acela nu-T d, atund spunil

Romnil din Bucovina c e pcatulil celul CQ nu i-a

cu cAtil e ferneea mal pofticisa, cu atta si pcatul6 respectivulul e mal mare.
Rornnil din Moldova creda i spunil c dacA ti-a cere
ceva o fernee insarcinat si nu
da, ail s-ti rd srecil
lucruri din cas (2).
Dela credinta cea fOrte rspandit, in tte prtile locuite
de Romni, eh' adec o pkatil a nu da ternefi Ingreunate
ceea ce poftesce, vine apol i datina c cel maI rnul, chnd
v&Iil pre vre-o femeie ingreunat i credit & i-ar fi din ceva

Indat li del de gustare.

Aclese-ori ins se 'ntmpl c unele fernel ingreunate, fdr

s vad pre cine-va mncndil sa bndii, capt poft ca

(1) Pretutindene in Bucovina, apol in Transilvania corn. de d-nil R. Sirnu
si I. Georgescu. In Moldova diet. de M. Nistoril: femeea ingreunat s'A nu
poftsa nirnic, iar dad, poftesce s i se dea ori ce ar fi, c' de nu perde.
SedWirean, directort1 Arturt1 Gorovel, an. I. Fillticent 1892. p. 52: Femeea Ingreunat trebue s guste din -WM ce vede, s-sl aduc aminte ca-i
ingreunat la vederea tuturoril lucrurilorti unite, si s nu tie mnile in crucisti pe pAntece.

In Banatil, com, de d-lti Ioanil Popoviel, inv'ttorti in Opatita: aSunt unele

fernel grebie, crora v6d5ndil ceva bunil i gustosil de mancare,
se last/ (poftescil) a mnca. Dedi ferneile cele sciute i patite in d'ale de astea,
scifl ea ti
indat daft din cele ce ail ferneil celel Sigreunate, dicndil:
s'a lsa, si s5, nu lepedl hiatul.n Iar cele nepractice si neptite nu-i dati

si apol ferneea, ce a vut i n'a c6p6tatil s guste, fiindu-i gAndulil tom

acolo, si dac6-i este rusine si nu cere, nu multil dup aceea lapd biatulti.
Elia Pop, invltoril in Somcuta-mare: aFemeea
In Ungaria, corn. de

ingreunatk dad), intr in cutare-va cas si vede atare mancare prin care i
s'ar cAsuna ceva, trebue s-I dal s mnnce sail celil putiml s gusted)
(2) El. Sevastos, CM5toriI prin Tdra-rornnssc, Iasi 1888, p. 48.

www.digibuc.ro

14

din seninil te miri de ce lucru. Atuncl brirbatil loril se facil

luntre si punte ca s le aduc lucrul poftit (1).

Neputndil Ins barbatiI a le aduce si a le da la tirnpil

cele poftite i v'Nndil ca Incepe a li se face WI, alrg de
grab la ms sail la o babh sciutre, care se pricepe In
ale lcurilorti, i o chiama ca s vie s le fac cev, dr,
nu plerdil
Msa sail baba sosit iea de grabh 8-9 simbur de pepene si
vr'o dou rmurele de eimbru buna, adec eimbru de gradina ; pis&L bine attil sImburii ettta si rrnurelele i puindu-le apoi In rachiil sa i apl, d, femeil bolnave rachia

de acesta s bee. Dup ce a butil, pune vr'o cte-va coji

de cpg, Inteunil harba cu crbuni i o afurn cu fumui
ce iese din coji. Eartura si afumatulir acesta se repetescil
mai aclese-ori.
Ilcnclu-se acsta se qice ca femeii i se face bine, nu pierde,

dac copilul e vi, ll prtd mai departe, pn ce-1 sosesce timpul ca s rime& (2).
Alte femel din contr, v6c,lndil pre una Ingreunat ca. 6
fdra' vreme palita i c se afl In pericul de a perde, o
afum cu nasa (ndri) de vulpe. Fcndil acsta, ferneea, dacA

nu i-a fostir sosit timpulil, nu perde, iar daca e cu vreme,

nasce cum se cade, frd s i-se intmple ceva din caus

c5, a afumat'o.
li
li

Cu nri de vulpe se afum, nu numai acele femel, crora

s'a fcutii ril din causa al a fostil poftitil ceva si nu

s'a data la timpil, ci si cele ce

spriat de ceva (3).

In Moldova unele femei, earl sunt In pericula de-a perde,

(1) Com. de d-la Ioani1 Berariti, paroehu In Stroesei.
(2) Diet. de Catrina Raeolta din Calanfindecei.
(3),Diet. de Parasehiva Lehaeiti-Leu0nd din Fundulti-Moldovel, distrietula
Cmpulungula

www.digibuc.ro

15

cauta de grab cruce de nucei (1) ci s6mint5, de pepila (crastaveti), le rcnescg sail pisz5, binisoril la unil locti, le

amested cu rachiti, virig, ap, adec cu ce le vine maI de

grab& din demn, i apoI le beg. Allele ardii bumbl de
surnang de orI si ce colre, pun scrumulg ce se face dintr'in-

sii In ap, si ap de aceea beg In trei restimpuri. i iarsT

allele, avnclil cdd de paung (2) strins5,, o usud, o r1snescil
bine, si apoI, amestecndu-o cu ap5,, iar541 o beg.

Dac5, e chemat msa sag o alt bab5, sciutre, aceea,

pe lng5, Intrebuintarea mijlcelor mai sus artate, mai

Ind *see Inch

o drmid, o arunc lute() strachin

cu rachig, si apol cu aburulil ce lese dinteacesta aburesce

de jos in sus corpulil femeil, ce e In periculil de a perde.
Dad, nu-i ajut adsta, span, icna MaiciI Domnului si-I d
alp& de aceea de Mutg ; sag iea o cs, deschide o ferstr,
prinde ccisa de masea, o plc5, puin cu virvulg In jos pe
ferstril afar, trn5, ap de treI ori pe pnza, cseI, astg-felii

ca s5, se scurg5, pe lng5, varg Intr'ung vas i apoI din

ap de acsta (16 femeii de treI orI de but, iar cu restulii
o spal5, maI IntAI pe mpg, apoI pe totil

Dup tte acestea, care -trebue s se fad ctil se Wede iute, iea tortg de invepturd, aded de acela la care s'ag
Invtatil Intia r copilele a trce, llg desir, Ilg ud5, puting, si apol o lg cu dinsulg peste pntece, i astg-fel
legata trebue s5, umble treI cjile, adid, pn ce a trecutil
tt primejdia (3).
0 femee Ingreunat trebue mai departe s se fersd, frtetare de-a mnca fie ce, pentru c si acsta Inc 'Dote frte
lesne s5,-1 sirice.
(1) Simbure de nue, pentru c acesta e cu cruce.
(2) Cda de peiunit uni1 felil de floricic.
(3) Corn. de mai multe romnce din Bucovina 0 Moldova.

www.digibuc.ro

16

Asa nu e bie s mnnce done pme, earl sunt orescute si lipite una de alta, sa, dupd cum spunil Bucovinenil
MoldoveniI, s nu mnnce niel *until fela de pme ifigemetnate, cAcl va face copl gemeni (1).
Nu e bine s, mnnce din miri rupta, Inceputil, adec
ca face copila cu semnit, ca i card ar fi mupat
de-untl dine (2).
SA se ferscA, In timpulil eft e grea, de mncarea pmeZell; crude, dar avndil poltA s i se Implinsc, cAci la din
-contr nasce fr tirnp, i neimplinitorulul i se imputzA
acsta ca un pcatil din cele mai marl (3).
Asemenea nu e bine s mAnnce Duminica /rude pelstdise, cAcI copilula se face holeindil i timpil la minte,
tt viata luI comae numaI fapie rele. Dac4 Dumnel vrea
-set tei atd, iJ2 iea mintea, dice proverbulil, dreptil aceea se
cuvine ca prin postil s se deprteze acst nenorocire dela
(4).

S nu mAnnce carne netiat din frigare cA face copilula cu limba prins (5).
S nu mnnce bors umplutil In qi de sect'', czi copiva av un feliA de bubusre numite focuK (6).
SA nu mnnce niel cnd, cht tinip e Ingreunatil, aripl
-de ghinA, ratA, gasca, sa i de alt pasre, diet copilula,
-dup ce-la nasce, capt morbulil numita aripf (7).
(1) In Bucovina si diet. de M. Nistor. Vecli G. S. Inenil, op. cit. p. 5.
.<qed6tOrea, dir. Arturil Gorovd, an. I, p. 127: Lucrurr ingem5nate sa nu
mraand, c fad' copil gemenf.
(2) Corn. de
R. Simu.
(3) Aureal lana: aCredintele la nascerl. din prtile Oravitd, publ. in Familia an. XXV. Oradia-mare 1880, N-ro 41, P. 483.
(4) Dr. Heinrich v. Wlislocki, Aus dem Leben der Siebenbiirger Rumanen.
_Hamburg 1889, p. 6.
(5) Corn. de d-Ri R. Simu.
(6) El. Sevastos, Crdkorif, p. 69.

,(7) Diet. de mai multe romance din Bucovina.

www.digibuc.ro

17

In fine, In totil timpula IngreunAril, trebue ss, se ferscA

ea sA nu fure nimicil de ale mncArii, pentru e fiind

prinsA, In rusinea el, lesne ari put sA se prindA cu rnnile de obrazil, i prindAndu-se, copilul ce-l nasce se
ivesce cu semnulii lucrulul furatil pe trupil (1).
De-aceea In Te'ra-Ronzeinscci se recomad mameloril, carl
puftescil la ceva i earl' dorescil mai eu srra pme, pe cari

nu le pota av indat, de a nu pune mna pe corpulil lor,

de tmA ca copilul sA nu prte aidorna Insemnatil In acel
loc obiectulil ce ele a voit sA aibA
Credinta acsta se gAsesce si In Francia, Lotaringia, i
la multe alte popre, des sciinta modernA o respinge ca
ne 'ntemeiatA, cu tt autoritatea contrarie a lui Hippocratil,
Aristot si Voltaire (2).
In timputti gatiri
S nu-si Inn de pletele, &A face copilula cu limba impiedecat.
SA nu-sI pue flre la brAii, &A face copilulil cu semna (3).

In timpulil preumbletra

Femeea InoTeunat cnd va fi cu o lunA Inaintea vrernil

nasceril, s umble mult, i s bea minta Ur-Ca cu vinil sa
limbricaritA albA (4).

Femeii Impovrate sa nu-1 trcA nimeni pe dinainte tottl

timpul cAtil se aft n acstA stare, cad acela In ceea-laltA

fume o prtA In spinare. Asemenea sA nu svIrle cu vr'o

flOre IntrInsa, cA copilulil se face cu semnil (5).
F'emeea Ingreunat, atAtti dupii credinta Romniloril din

(1) Corn, de d-la Victoril Tocaria, Inv5ttorti In Valea-PunteI.

(2) T. G. Djuvara, Superstitiurif populare la RomAnI qi la diferite 'popre,
publ. In aTra nou'An an. II, Bucurresdi 1885, p. 248.
43) Com. de d-l R. Simu.
(4) Lupwu, Medicina babelorg, p. 62.
(5) Com. de
R. Simu.
2

Mariantl, Namara& la Romant.

www.digibuc.ro

18

a celor din Transilvania, sA nu se uite

niel cAnd lung si cu prea mare pasiune la lucrurI i ment
slutl, uritl, olog, schiopl, orbI, mat pe scurtil sA nu se uite7
cum se spune, uitandu-se la ceva, fie omit, anirnalit defectnsemnatil, ci tndatA cum a vVutit ceva s-1 aduc
aminte cA e In stare bine-cuvIntatA i cd, prin urmare, nu
e bine a se uita mult i lung la nimicA, cA atunci copilulti se nasce dupa.cum a arAtatil lucrul sa omul ce l'a
Bucovina cattl

VVutil.

In prlile Oravird din contra e datinA c, v6c,Indil femeea

In restimpulil stAriI bine-cuvIntate ceva urlt (oral schiopil,
orbit, sa alt lucru), spre a nu fi no-nAscndulti asemenea, Vice :

nu vdil unul, ci v'd

Asemenea nu este iertatil
sA fure in acest restimpil ceva si de se va IntImpla unit
astil-fel de cas5, apol sA nu dud, mana la fata, tn credinta
ca nu cum-va acel obiectil sA se faca la celil noil-nAscndil,

sA Via,: nu ieail unul, ci iea dot (1).

In alte pArtI ale Banatului se Vice GA muierea grene, sub

totil decursulil InstircinAril, nu e bine sA iasa din casa

sA mrgA tn locurI de acelea, unde an av prilej sa.
vagl lucrurl strA-ordinare, prin cart i s'ar put apoI atrage i Insusi ftulu, ce-lil prth, nisce asemnrt si mischrI
de ale aceloril lucrur, persne sa animale, ce le-ar ved.
Dad, InsA o muere prin vedere i mirare a atrasil dej .
ftului s unele tnsusirt nefiresci, cart dupA nascere si para
Inteo luna de Vile se cunoscil frte bine, atuncl trebue sA
urmeze

S iea Inteo Dummied tin6ra (2), pe timpul acela cAnd

(1) Aurel Iana, Credinte la nasceri, publ. in Familia an. XXV. Oradiamare 1889, No. 41, p. 483.

(2) Sub Duminica Mare se 'ntelege duminica dintgl dupg lung noug.

www.digibuc.ro

19

se afld menil In biserc, si anume cam pe la mijlocul liturghiel, pe copilulti celd cu semnO. In brase, s se aseze
cu dInsula pe pragult1 sobei (a chine!), unde locuesce si,
tinndu.h1 tn Ole, sd-I dee to, aducndu-sl. In acelasl timpil
aminte si gndind la aceea ce a vclutil si. s'a mivatti, s
se rge In gndula sil. lul Dumnedeil ca acesta sA deprteze tOte Insusirile nefiresci si neomenescl dela fluid sail

filca el. Cam la vr'o doue minute dup acesta s se scle

de acolo si 0, se pun s s415, pe pragulii dela cuin (culin) In mijloculti useI si iardsi s5.-I dea tipi. Apo!' si de
aci sa se scle si, puindu se pe pragulil dela coridor, s
sc,l, tinndil picirele pe pmlntil, chiar unde 'Acura apa
din stresin case!, asemenea s-I dea vt gndindil la celea
ce le-a vglutil, rugndu-se la Dumneleil si qicndil:
Dmne, Dumnedeule, a-totil-puternice, care aI fcutil pe
oma dup chipul si asemnarea ta, Indeprtza dela fiulti
(fiica) meil N.
Tte apucturile
*i tte 'nsusirile
Cele nefiresci
$i neomenesci.
N. sA rmn".

Curat

*i luminatit
Ca aurulti strecurat,
Ca sfnta Maica Marie,
Ce l'a lsat,
Ca rtia 'n cmp,
Ca stoa 'n cer !
Amin!

Acst procedur s se repetsc5, de treI orI, acleca in

treI Dumineci tinere, In tirnpil de trel lunl, si dupa ce va

www.digibuc.ro

20

fi fcutil acsta, se crede c tte semnele i Insusirile cele

neomenesci i nefiresci trebue s dispar de la copilil (1).
In Transilvania, dad, copilubI are semne pe fat orl pe
trupil, mama sa se pune i de In timpulii acela, ct st
In cas, pe pragulii easel In sse Vineri i totil-deauna
scuipesce pe copil. Iar daca nu-I trece In restimpulil
acesta, face si de alt &AA ori si cand pOte umbla prin
cas (2).

In Bucovina si 'n unele 041 ale Transilvanie se crede

c dac femeea Ingreunat va fura ceva, copilul ce-la va
nasce, va fi hotil (3).
Dad, va ved vre-unil foal mare, vre-una sa mai multe
case ardndil, s nu pue de fel mna la fat, nici s nu
se mire, cci noul nscut va avd pete rosii pe obrazil,
mai ales acolo, unde a pusil mal Intal mna (4).
Vedndil un mort, spre a nu fi colrea noil-nascutului
palid, rostesce cuvintele, ce le rostesce cnd vede pe vre-unil

orna diform, adec: nu vd unul, ci vedil dol (5).

Mai departe femeea Ingreunat s nu dee cu piciorulil
In vre-unil cne, cci copilul ce-16 va face, va fi cnosil
la inim (6), sat') dup cum spunil i credil Romnil din
Transilvania, copilula femeii ce va da cu piciorulil In vreunil &Azle sail mIt, va fi flocosil si perosa ca animalulil, pre
care l'a lovitil (7).

Dac vre-o femee In stare bine-cuvIntata prinde vre-unil

porca de peril, saft umbl i cu peri de porcil In mn,
(1) Coin, de d-la I Popovici, Invatatoril
(2) Corn. de d-la B. Iosof
(3) Com. de d-la R. Simu.
(4) Pretutindene in Bucovina.
(5) Aurela Iana, op. cit. N. 41, P. 483.
(6) G. S. Ionna, op. cit. p. b.
(7) Corn. de d-la R. Sirnu.

www.digibuc.ro

21

atunci copilul, dupa ce-l nasce, capta rnorbula numit:

pOula porcului (1).
1 omnil slavisati din Min;avia spun c unei femel 1ngre-

unate nu-1 este iertat s umble cu capulti gol, nid sa."

lovsc vre-un cne sa mla cu piciorul, pentru c5, In
casul acesta va nasce prea de grabh. Iar despre call, pe
earl cAlresce o femee Ingreunat, se crede cA asucl tare (2).
Ferneea Insrcinat care va calca cu piciorul pe vre-un

toporil, va tace copilula cu nisce semne pe piept ca crestturile de topor; iar care va clca cu piciorulti pe focti,
va nasce un felia de foal numit
va es pe
foal' via (3).
Femeea Ins5xcinat s5, nu stea jos pe vre-un prag, c5.01
p6te veni In urm5,-1 vre-un vrjmas s5, dea cu toporulil

In pragul pe care a statii,

atunci face copilula cu o

buz crApat ca o tietur.

Femeea 1ngreunat sd nu trc peste o funie, c face co-

buriculil Incurcat pe dupl. &a; nicl nu trebue

sa stea pe vre-unil sadi, ca va nasce grea.

pilul

Femeea Insarcinat, care va sed6 pe treptelele unel scAri

clela cas5., va face copi1u1. anevoe, iar aceea, care va sed6
pe vr'o alvie, va nasce fat.
Femeea Insrcinata, care cununk 11 va muri pruncul0.;
iar aceea care se scie ca este Insrcinat si nu spune cnd
este intrebat, va nasce copilul mut.
Femeea Ingreunat, care p6rt mai grea, va nasce biat,
daca prta mai usor, va nasce fata (4).
(1) Cred. Rom. din IlisescT, comma in district. Sucevil.
(2) I. Nep. Enders, Der Molkencurort ROnau in Mahren und seine Umgebungen. Wien 1872. p. 39.
(3) G. S. Ionnu, op cit. p. 6.
(4) Corn. de Ionica al Imdachi Isac, agricultora in Mahala, districtulti
Cernautulut

www.digibuc.ro

22

Dreptti aceea Vote femeile MsArcinate, earl sciil cis ceva carte,

citsc ln fie care di Visul MaiciI Domnulul, cAcI atuncl

vorti nasce usorti si le va trai prunculti (1).

In fine o cimilitur5. din Bucovina descrie pre ferneea
greunat ast-felti:

in-

Merge duda pe cArare,

Patru ochi, patru picire,
Patru-ded de unghire.

Tar o chiuitur din tinutula Slitei, in Transilvania, adre-

sat5, uneI femeI lngreunate, care uit c In scurtii timp

are sa se rstrne carula, sun precum urmzh (2):
Las All, mndrA, dragostea
cautA faia ;

mndrA, urItu
cautA scutecu ;
Peste-o lunA, peste doug

II trebue trcA nouA,

TrcA nouA de lemn verde,
CA prunculeWl ti se vede
(1) G. S. Ionnu, op, cit. p. 5 0 6.
(9) Corn. de d-la B. B. Iosofti.

www.digibuc.ro

23

IlL

SBURATORIULO.
De multe ori femeile ingreunate sunt espuse a perde
copiil, dupa credit*, poporului, nu numa din causa celor
artate tn capitolulti premergtor, ci si din causa unorit
spirete rele.
Unulti dintre acele spirite e

Sburdtoriulii.

Sburtoriulg, dupa credinta poporuluI din Te'ra. Romne'scd,

e un spiritti MA, ca un Smeii, care tntr nptea pe cosil

sa horn In casele menilorti, sub form de srpe si cu
aparent de flactir, si care chinuesce WO, nptea pre femeea, ce are lipiturd, adec pre aceea, care se .scr deminta fr puteri, sdrobit de ostenl i cu vinetle pe
Femeea, care e cuprins de acst fiint, rea, simte pe
tot corpulti el o mare greutate, muscaturt, ciupell i gdlituri, si din caus acsta apol, daca se aft in stare binecuvintat, nasce
Decl fie-care femee Ingreunat, care a avutil nenorocirea
s, fie visitat de Sburatoria, voind5 a scpa ctil mat de
grab de lipiturd, adec de bla cusat de acest spirit,
www.digibuc.ro

24

chiam5. Intr'o Marti sail Vineri pre ms sa i pre o all&

baba sciutre, ca s4 descnte si s'o vindece.
Msa sail baba chemata aduce ap ne'nceputh si o trnd.
Intr'o caldare. Iea apoI nou feluri de plante i, punndu-le
si pre acestea pre rIndil In cldare,
AvrAnns",

Cristinsa,
Leustntl,
MAtrgung,

Snge de nou fraV,

Iarba ciute,
*i mama pgdurii (1).
Cum se sparge targulti,
(Cum se spargo oborula),
Asa s se sparg6 faptulti
Si lipitura
*i sbueatoriubl
Cum se rspndescil respntiile,
Asa s se sparga farmecele
lipitura
sburAtoriulti.

Cum se respndescii respntiile,

Asa s se rasipscA vrjile
*i lipitura
sburtoriul!

Dup acsta pune cldarea la foci*" ca s fiarb dimprenub', cu cele nou feluri de plante.
Dupa ce a fiertil de ajuns i anume pe timpula cand
se sparge teirgula (In Bucuresci oborulg), bolnava se sGal-

6, In sdildtrea Intr'acestil chip preparat.

Gbitindu-se de setildatil, msa, sa cine este, iea scaldtura
(1) Aceste pIante i rdcin sunt adunate de babe saii tigance in luna lut
Mait de prin piidurT si de pe ceunpuri.

www.digibuc.ro

25

si o arunc la respntil c'o mare l nou, in treI lile

pronuntndii versurile de mad' sus dela 1-13.
Afar de scldatrea si descnteculil acesta se maI facil
contra lipitureI si a Sburatoriulul inch i hapuri cu lucruri
dise sfinten, aclec cu tme, smirn, mini mare, trnosl,
prafil de foI sfintite, earl se punil la ickfme pe timpula ctil

femeea e insrcinat, iar cand nasce i pn ce iese la

molifta, peste 40 de file, lea cte doue hapuri de acestea,
dup ce se inchin F,4 face cte 15 mtnil (1).
(1) G. Dem. Teodorescu, Poesil populare romne. Bucuresci 1885. p. 379-380_

www.digibuc.ro

26

IV.

SAMCA SAU AVESTITA.

necuratil, cu multif maI infiortoril

pericOlosil decal Sbureitoriula, este Samoa, numit altrnintrelea
In Bucovina si Spurcata, iar ln Tra-Rornnsca Avestita, aripa
Satand.

Acesta spiritil Mil, care dupa credinta Romniloril i cu

deosebire a celoril din Bucovina, e cela mai vicln i mal
pericolosil dintre tte spiritele necurate, si care dup uniI
are 19, iar dup al0 pana la 24 numiri i totil pe attea
Mut511 In sine, se arat femeiloril Ingreunate mai ales cnd
acestea se afl in patulil nasceril si nu numal ca", le Insp5imint, ci totil-odat le si frmlnt, le torturza si le smintesce,
asa eh' cele mai multe dintre dinsele sa moril Indat, maI Ina-

inte de ce ar fl apucatil a nasce, sail Mmnil pentru totildeauna schimosite i neputincise.

Totif asa face elti i eu pruncii no nscug, de cum-va

acestia nu moril mai nainte de a se nasce, adec5, pe cnd

ail fost mamele loaf maltratate de dinsulti. Pe acestia Inca
www.digibuc.ro

'27

li torturz i schimosesce In totil chipuld; asa ct partea

cea mal mare dintre dnil trebue nurnal deceit s. mr5.,

iar cel ce mal rmnd In viat cap&th bla numitd, pe lng,
Samcd, Inca i Buliz sa li'utatea copiilora si Spasmd, care
asemenea II muncesce i schimosesce In totd chipuld, si din
causa creia, dad, nu se cauta din bun vreme, Inc& moril.
Samoa se arata femeilord lngreunate i prunciloril attil
diva GAM i nptea In diferite chipurl, precum: ca musc,
crbusd, pasre, mt, cne, pingenil;g5.in, capr, pored,

cir, brsch, precum si ca multe alte animale i insecte,

numal ca ie, viteld i porumbeld nu se pte arta, fiind
acestea represent nevinovtia i curtenia, i din causa
ac6sta apol nu se pte niel cnd preface In chipuld lord.
De casa sad persna aceea Ins, la care .se afl tte numirile sale scrise, nu se pte niel de cum apropia, de re-ce
ea pe cnd avea s, nasc prea-curata fecir Maria pre
Domnuld nostru Isus Christosil, voindil a merge ca s'o smin-

tsc si pre dinsa, fiind Inampinat de Arhanghelula Mi

haiU i aflndil acesta din propria el mrturisire ce are de
gndil s fac5., atta ce mi-o bt cu un bicid de focil,
pn ce-i promise c nu se va apropi nici decum de casa
sa persna la care se vord afi numirile ei scrise (1).
Drept aceea mai fie-care femee lngreunat i mal ales
acelea, cari ad fostd, Inc pe cnd erad miei, atacate de acestd
spirlt r6d, temndu-se ca nu cum-va s fie cuprinse

maltratate de dinsuld si In timpuld nasceril, punt' ca s, li

se scrie In form de cArticia und feld de rugciune, numit
In unele prti ale Bucovinel rugdciunea sf. Arkangela Micare nu numal c cuprinde In sine tte numirile
sale, ci e totil-odat i lndreptat In contra IA si pre care
(1) Corn de d-lf1 G. TomoiagA, cant. bis. Dar s'a, se va
ce o reproducerml mai la vale.

www.digibuc.ro

i rugAciunea

28

lemeile o OKA apoi ca amulet la sine, de cum s'ail simtita c a purces Ingreunate i phn dupa nascere, unelo

chiar si tad viata.

Se caut InsA totd-deauna ca s li-o scrie un mosng
btrAnd si neputinciosti, care, cum se qice, si-a tritt traiuld

mancatil

nici cncl Ins un fecioril sa

o fatd mare, unil bArbat sa o nevast, pentru c Sam ea

se MO, apol de cel ce a scris'o, pe cnd de rnosnegl nu
se lg asa de usoril, i chiar dae se si lgd, nu le pte nimic
strica dect clr nurnaI c-i face s crisce nptea
prin soma,' din dinti si din msele, mai multil
Cehl ce se prinde cA va scrie-o, si care dreptil r'esplat
pentru Intreprinderea i munca sa captA de multe ori si
pn la 4 fl. v. a, o scrie totd-deauna pe numele femeil ce
are Samed sail se teme c va cApta-o, si care apol trebue

s o porte la sine, dae voesce s nu se lege Samoa de

dInsa.

Scriitoruhl, dac e deprinsil, desrnn mai IntAid chipubl

Samcei i ald Arh. Michaild, btndu-o cu unil bicid de food

sa strpungndu-o cu o sabie, i apoi li scrie tte numele

rugciunea indreptat contra el' (1).
Multi MO Indtinz de-a scrie cele 19-24 numiri ale
Samcei i pe unuld dintre pretii easel sail si lii altil loc
din casa, credncld c de nimeni apoi din casa, unde-I sunt
scrise numele si-I e desemnat chipul cum o bate Arh.
Michailil, nu se pte apropia; iar dac cine-va din casA a
fostd atcatil de dInsa, Il prAsesce si nu se apropie mai
multil de dInsuld.
IatA acuma i rugAciunea, clespre care ne-a fostil mai sus
vorba
(1) Diet. de Paraschiva Lehacht-Lcut6nti din Funduhl-MoldoveT, comuniti
in distr. CampulunguluT.

www.digibuc.ro

29

In numele TattuI, i al Fiulul i al sfintulul

Amin. S. S. S. D. S.
Arhanghelula Mihaill voevodulil otilor
ceresci, pogorndu-me In muntil EleonuluI, IntImpinaI pe
Avizueha, aripa satanel, si era frte grznica: perula capuluI eI era pn In cAlcI, i mnile ei eraa de fieril si unghiile la mni si la picire ca la secere ; ochiI erail ca stelele.
o Intrebar Arhanghelulil
de unde vii tu, duhil
necurati1, si In cotro mergl, si cum to este numele WI?
Iar ea a
Ea sunt va9cct-Avizu1ia, aripa sataneI, si
dual In Vefleernul6 IudeeI, c'am audita c vrea s nasc pe
sus Chr. din Maica fecir Maria; si merg s o smintesca

pe ea. Atunci o lu Arhang. Mihaila de perulil capuldi

eI, i o }Apra In lantil de fier5 si i-a pusil palosula In
cstele eI i o btur frte tare , ca s-I spura tte
mestesugurile eI. Iar ea a distil : EA me facil
brsck i cir, i porumbil (1), si mused, si piajenti, i sgt grznicA ; i asa Intru In casele menilonl si le smintescS bArbatil si le bolnAvescii femeile i prunciI,
In prip i dobitcele
am 19 nume : 1 me chiam
Vestita, alS 2-lea Navodaria, alil 3-lea S'olnomia, alS 4-lea
Samna,

aIS 5-lea Linicoida, alS 6-lea Avizuha, alS 7-lea

Scarmila, alt.' 8-lea Matz, alia 9-lea Lepiha, alil 10-lea Gripa,
alil 11-lea Stana, alS 12-lea Naconta, alti 13-lea Atana, ala
14-lea Hubiba, ala 15-lea Huba, ala 16-lea Giona, alS 17-lea

Glubina, ala 18-lea Isprava, alg 19-lea Tihana ; i unde

sunt aceste nume ale mele scrise i chipul met', ell de
acea cas nu me pot(' apropia all ctil de 70 hotare de
loc11.

spuiti

Iat ItI
AtuncI i-ail lis el Arhangelul
dicti tie i te legS cu numele Domnului nostru

(1) Pte c aice ar trebul s stee cird porumbd, ccI In porumba, dup6
cum s'a arAtatil maT sus, nu se ?Re preface.

www.digibuc.ro

30

Is. Hris. Dumneled, sl n'aI putere a te apropia de casele

robilord lu Dumnec,led N. N., i de filI lord N. N., nicl de
dobitcele lord, nicI de eastiguld lord datil. Dumneqed lice

s te dud In mUnti pustiI, unde omuld nu locuesce si cocosuld nu cnt, In pietre secl, acolo s-p fie locuinta ta In
vecI. Si iar te jurd cu numele Domnulul nostru Is. IIrist.
si cu prea curata lui maicA pururea fecir Maria, si cu
Ioand Botezatoruld, i cu cel 12 proorocl, i cu ceI trel IerarhI
Vasilie celd mare, Grigore bogoslovuld, i cu Ioand Zlataustd,
cu Maftel, Luca, Ioanti si Marco, cu cel 4 evanghelisti, cu eel 318
printI de la Nichea, cu sfintuld m. rn. Gheorghe, i sfintuluI
Dumitru, si Ierarhuld Nicolae, Teodord Stratilat, i cu
band celil nod dela Sucva, i cu totl sfintii cuviosl i cuvisele mucenice, i cu totI sfintil acum si pururea i In vecii
vecilord amind (1).

0 variantti a acesteI rugciunI, scrisd pe-o jumdlate de

cl de hrtie, care ml-a comunicat-o d-ld C. Sorocnd, cantord la biserica sfintuluI Nicolae din Sucva, si care la Ondul sd a cptat'o, dup cum mI-a spusd, de la und cAlugard
din mnastirea Dragomirna, sun precurn urmza :
In numele Tatlul, i ald fiulul ri ald sfintuluI Duhd,
Amind !

Ed st. Arhangeld Mihail, pogorindu-ind din muntele

ElionuluI, IntlniI pe acestd dulid necuratd, cu pielea gl,
ochI ca sticlele, cu titele pail la genunchl, cu pruld capuluI pecni la elerd, unghiile ca secerile ; i l'arn Intrebatd:
uncle mergi tu duhd necuratil? si a respunsd: mere',
eh' am aulitd eft' vrea sd. nascA Maria fecird pruned dintr'Insa, i ed mere' s o smintesed pe ea!
(1) Acst rugciune am reprodus'o dintr'o cArticic micA tiprit sin Sibii
i Epistolie a Domnului nostru
Chr., ce a trimis-o D-cleti din cerii, apo'l Epistolia Maicii Domnuluio
Afurisaniile Arch. Mich. asupra satanet de Saca.

la 1862, in care se mal afra tiprite inc

www.digibuc.ro

31

Si acesta auc,linda Arh. Mihaila, s'a mniata frte Mk

si l'ail luata de perula capulut si faa btuta cu palosul
cela de foca, si l'aa legata de grumaza cu lanta de fiera,
si l'aa Intrebata cum 11 este numele. Iar acela duha necurata a rspunsa, ce, are 19 nume, precum: Aripa Satand, Abaroca, Ogarcla, Nesuca, Muha, Aspra, Bluchica, Sarda,

Vinita, Zola, llinca, Merana, Feroca, Fumaria, Nazara, Blubicii, Nesatora, Gentia, Samca; iar unde sunt numele mele
scrise, nu me pota apropia de aceea cas si de acela oma
de 100 mile de loca.
Si iar Ila scuture, Arh. Mihaila si-la Intreb : cum
pop tu intr In casele crestinilora de smintescl pe femeI si
pe prunciI fora ?

aSi a respunsa. Satana catr. Sf. Arh. Mihaila,

se
preface In felurite chipurl, precum : mat, musc5., pingena,
c5,

pasere, umbed, sreca, si asa intru In casele egnenilora de

smintesca prunciI femeilora!
St. Arh. Mihaila l'a blAstemata cu numele Dom nuluI
nostru Is. Christosa si a MaiceI preacurate fecir Maria, si

cu bite puterile ceresci, cu Heruvime si Serafime, cu Anghela, Arhanghela, cu cetele mucenicilor, proorocilora, patriarhilora, cuviosilora, dreptilora si cu marele Vasilie,
Grigorie cuvintatorula de Dumnelea si Ioana gur de aura,.
cu Aftanasie si Chiral, cu .Antonie si Teodosie, cu Niculaiu
dela Mira si Spiridon facetorula de minuni, si cu totl sfintit

si-I lise: S nu te apropil de 7 mile de casa robilora luI

Dumnelea, si a fiilora lora, nicI de ograda fora, niel dette cte le-aa data Dumnec,lea fora, Ca toiagula cela de fiera,

si focula cela nestinsa, si pedpsa resplblirii ti-aa rinduit

tie, diavole, Dumnelea, ca se, te muncesci, tu duhil necurata, si cu cele-lalte duhurI necurate si cu top slujitoril tet
earl 41 caluta din lumina cea de sus din cer, si v'atl f5.-

www.digibuc.ro

32

c Wit din IngerI 1uminai, drad Intunecati, c Insusl

v'a rInduita ca sa muritl cu top slujitorii In fundult1

TartaruluI, unde vermele nu drme i foculil nu se stInge
nes'vArsiti In vecI! Amin.

Ce se atinge In specialil de rugciunea acsta, care In

unele esemplare tiprite e Insotit de o iconi, ce represint de-o parte pe Sf. Sisoe cu Ufl copil micil In brate,

iar de alt parte pe St. Arhangelil Mihail strpungndil

cu sabia pe Samca sa Avestia, (vec,11 figura I si II), si
asupra creia d-la B. P. Hasdeil a scrisil un studitt frte
interesantil i instructivtl, argumentnda c e de origine bogomilic', adec alctuit de ereticulil Bogomill's (1), trebue

aice c ea este frte rspndit nu numal la

Bomnl, ci si la poprele slave.
Ba ea se aff chiar si la Evre Intr'o form6 aprpe identica cu cea romn, servindu-le i lorti ca amulete pe lng'
nepte sa leuze, ca i Romncelorti, cu acea deosebire

numal c, In legenda Evreiloril In locultt Arh. Mihail se

Intlnesce prooroculul Ilie cu Lilith, spiritil, care iea locul
SamceI sa Avestitel ; In colo fondul, ba chiar i vorbele
sunt mal acelea-si. Lilith, ca i Samca, se duce s smintscA
femeea, ce se afla pe patul nasceril i s5, omre pruncuhl

flat nAscutti, dar este btutil de Ilie, cruia Ii spune apoI

un siril de numirl ce are, si pe urm Ii promite c'd se

va deprta de acea cas, unde-si va ved numirile scrise (2).

Inct pentru numele Samca sa Avestita, care i se d'A,

mai cu sm acestuI spirit necuratil i Mutaciosti, si In
contra crul a fostil dintru Inceput alctuit, rugciunea
acsta de c'dtr ereticulti Bogomilit, trebue s amintescil aice

c, eIl nu e nimic alta dect numal personificarea friguCuvinte din b6trarg. t. II, Bueuresel 1879, p. 263-291 si 717-720.
42) Dr. M. Gaster, Literatura 'popular rornanA,. BueureseI 1882, p. 396.
(1)

www.digibuc.ro

Fi g .
www.digibuc.ro

Mariante Nascerea la Romlial, pag. 32.

Fi9. II.

www.digibuc.ro

illarianti, Nascerea la Romani, pag. 32.

33

rilorg i a fierbinplel, de earl' sunt cuprinse mai alesil femeile cele slbnge In timpulil nascerff (1).
In fine, merit a fi amintit aice Inc5, i aceea, c5. i Romanii din unele 041 ale Transilvanid Inca credit c esista
unit spirit necurata i rutciosil, care omr pre copiii
ceI nebotezati si care se numesce Baba Cja.

Baba %a, care corespunde flintei mitologice germane

Frau Brechta mit dem Klumpfuss i care e regina tuturoril spirilelor celor necurate si rele, are, dup credinta
transilvneni, un picior de fieril, unghil de arum&
ia degetele maneloril, i unil nas lungil de sticla. Ea omr pre
copiii nebotezatl, iar sufletele loril le Inchide 4n tufie de
uncle petrecil apol pan ce le putredesce corpuhl.

Din causa acsta apol Romanil nici cncl nu stricd sa

sap bucurosil soca (2).
Din cele artate in irele de mai sus result:a, dupa pare-

rea nstr, ca Baba Cja nu e alta, ci una si aceea0 fiinta mitologic, care In Bucovina se numesce Sanwa si
Spurcata, iar In Tra-Romnsc Sanwa i Ayes*.
Rugaciunea, despre care ne-a fostil mai sus vorba, fiindil
frte rspndit In teite trle locuite de Romani 0 frte
aclese-orl Intrebuintat, s'a prefcutil cu timpul In gura poporuldi de rIndil, care nu scie scrie i ceti, i mai cu sm
In gura babeloril descanttre, Intr'un descnteca de Samcet

sail de efasit ra,t, care se Intrebuintza spre ace1a0 scopa

ca si dinsa.
Deci daca nu se afld nimeni, care ar put scrie rugaciunea
(1) Vegi mai pe largd despre chipul i faptele Samcei precum i despre
ruglciunile i mijlcele ce le intrebuintz Romnil contra ei, pe ing. studiile citate mai sus, nc i Samca (din mitologia daco-romAn), studig publ.
de S. Fl. Mariann in aAmiculg familielp an. IV. Gherla 1880, p. 70 qi 87.
(2) Dr. Heinrich v. Wlislocki, Aus dem Leben der Siebenbrger Rurnnen,
Hamburg 1889. p. 8.
3

Mariann, Nascerea la NomanT.

www.digibuc.ro

34

acsta si a o da femerf ingreunate s'o pOrte ca amuletd la

sine, atunci spre a evidt ori i ce pericold, care ar put s.
se intIrnple, se chiarn o baba sciutre, aceea
clesednta
de Samed.
Iat si um ast-feld de descanted! din Pro.. Romdize'sed:
A purces N. pe cale,
Pe crare.
Cnd la jurnlate de cale
A intalnit-o o Samcei
Cu patru picire,
Cu p6rd de ursti imbrcata.
Bine o a 'ntlnit
Trupu I-o schimosit,
Pieptu I-o stricat,
OchiI I-o pinjenitti
Sngele I-o Muhl,
Carnea I-o mncatti,

Tte puterile I-o luat.

Nime n-o v`dut'o

Nime n'o audit'o

NumaI Maica DomnuluI
Din prta ceruluI,

0 audit'o
SI-o v'dut'o,
SI-o intrebat'o :

Ce te vlcArez1
te chinezI?

Cum nu m'oI vAicAr,

Si cum nu m'oI caina,
CA am purces pe cale,
Pe crare,
Gras
Si frums6 ;

C'nd la jumaate de cale

M'o intlnit o Sarnc

Cu patru picire,
Cu pele de ursti imbrAcat;
Trupulti mi l'a schimositti,
Pieptu mI-a stricat,
Ochil ml-a ptiinjenitti,
Sangele mf-a Mutti,
Carnea ml a mncatti,

Puterea inf-a luat,

Si nime nu m'o audit,
nime nu m'o vgdutti !
Si I-a dis Maica Domnuluk
Du-te la cine scie descnt.
Cu mtura de a rnturti,
Dela tine l'a deptirt;
Cu acul l'a impunge
Si la strpunge,
Dela tine s'a duce;
Cu biciu l'a biciul,
Dela tine s'a porni.
Peste marea ngr l'a arundt
Unde popa nu tc5,
LuI Dumnedeti nu se MO.
Acolo s-I fie cina
odihna.

Si N. s rme luminat
Ca cristalulti de curat,
Cum Dumnedeti a zidit'o
Si mg-sa ce a facut'o.

Descnteculd acesta se descant In trel luni, in fie-care

hula cte trel cple, si la fie-care data cte de trell ori, earl'
www.digibuc.ro

35

fact" de 9 orI pe di, cu una pan"' de matur, cu una ad"

si o biciuse de gsitil, In rachia, cu care se spala femeea
si din care si bea (1).
Altil descanted" de Samoa din Bucovina i anume din
Vicovuld-de-sus, districtul Rdutului, In care Insa numele
Samoa e schimbatii In .Borzct iar Arh. Mihaili& e tnlocuit
prin Cosma
suna precum urmza :
La mare duceti-l.

Borzti. inborzat,
BorzA blAsOmat,
Cu dintil rinjitT,

Pe l'apusti de sre,
La marea cea mare,
cri acolo este
0 mrnd galbnd

Cu ochil
C'urechI dttbalat
Cu gura cscat,
Cu mni cr6pAcise,
Cu mnI flotocse,
In cotro al' purces
Cu dintit rinjit1,

Cu cda gm'n.
Pe-aceea eAtati-o
Si inspAimintati-o
Si inferbintati-o,
FArmati-o,

Cu ochil beliP
Am purcesti la N.
Ca s'o 'nspimintez,
S'o inferbintez
Si s'o inflorez,
SA
ingrozesc,
S'o fArm, s'o sdrobescd,
Sngele s-1 be
Viata i-o ieg,

Ingroziti-o,
Sdrobiti-o,
Inima scoteti-f,
Sngele beti-T,
Carnea mncati-I
Viata luati-i.
CA carnea (IleniI)

Nu e de mncat,
CA-1 de cane turbat.

Mergeti in tuga mare

La ostrovul mare,

Carnea s--1 mAnncti

Viata sA i-o sting!

Tu CosmA Diamin!

CA acolo este
0 mrnA galbn,
Cu cda gmnA.
Pe-aceea cAtati-o
Si inspimintati-o,

Borza inborzatA,
Borza blAst'matA

clasul cel r
Din N. N. scoteti-l

(1) Lupwu, Medicina babelohl, p. 8.

www.digibuc.ro

36

Acolo locuitI,
Acolo s peritI

Si infierbintati-o,
Si infiorati-o,
FrmAi-o,
IngroziO-o,
SdrobiV-o,
Inima scoteti-1,
Sngele beV-T,

Ca rua de sre,
Ca spurna de mare.
N. s r6infle curata
Si luminat
Cum e de Durnneleg lAsat,

Carnea mncati-I

SAngts6

vois! .

Viata

Descnttrea, care descnt, descntecuia acesta, iea unit

vast', bun 45r6 o strachink pune Intr'Insa aghiasm, ori

i rostinda cuvintele de sus
ce se Intimpl,
i rachi,
asupra vasului d putind ap sa rachiil, In chipulil acesta
clescantatit, femeii ca s guste, iar cu restulil o spal (1).
Fcndu-se acsta, credit Romncele din Bucovina, ca
Samca sa Spurcata nu se pte mai multil apropi de femeea Ingreunata.
(1) Corn. de d.l V, Turturna, preotil.

www.digibuc.ro

--- 37

V.

NASCERE A.
In tte jrile locuite de Romn este datin, ca femeile
lngreunate, &and v`dil c se apropie diva ca s nasc, s
se duc la bisericA ca s se mrturissc si s se cuminice.
In prtile Oravite din Banata femeea, care a ajunsh In
stare bine-cuvhitat, adec care sirntesce c i s'a apropiatil
acuma timpul ca s nasc, iea apa Inteo l i aruncndu-o
peste strsina easel, o sprijinesce cu una ciuril, din jos de
care sa fie untl blid sa altti vas, si dice:
CAt pestesce apa pe strsin, si cat pestesce apa In
atta s pestsc i baiatulil sa fata;
cum

nu st apa pe strsin, asa s nu OM sta biatulh

sat'i

fata.

Apo o bea de trei orI, fcndu-1 Inainte cruce i din

care Ii ud puin

i pAntecele (1).

(1) Aurela Iana, Credinte la nasceri, din p6rti1e Oraviteio in Familia an.
XXV. Oradia-mare 1889 No. 41, P. 483 qi No. 61, p. 603 qi 604;com. de

Olariti din Domara

www.digibuc.ro

38

Iea apoi un o, till pune In spuza focului i cand pocnesce

oul
glbnusulil, rostesce

din noil cuvintele de mai sus (1).

Curndil dup acsta se duce la o punte peste o ap,

avnd cu sine o frimbie (legtura) de breeiri, pe care le slo-

bde de pe punte in ap In spre partea ce curge rlul

Ct pestesce apa sub punte, atta s pestsca pruncula sa prunca!

Venind apol a cas, ia plosconip de cnep (2), si lobooice:

de mr (3), pe earl aprindndu-le se afum. Dup

acsta merge la o vrjitre spre a-I descnt de lcti.
Cele mai usitate descntece, carl se descnt la acst,
litur

ocasiune, sunt: clescnteculil de paza, de isdatii i de intorsti.

Descntarea de pazd se fa,ce tota d'a-una Martia In urmAtorula chipil DescntAtrea iea o frimbie de breciri, din

care m6sur trel coti, si dice :

Pe cotti am cotit,
Pazd am sprijinit,
Paz, dela amc,IT,

Paz, de srd,
Pazd dela mielul noptil,
Pazd din vrsatul zorilor,
Pazd
Paz nriprdtitd,
Pazd intalnitd,
Pazd manatd,
Paz, cu muma codruluT,

Pazd eu mou codrulul,

Pazd ou fata pdurii.
(1) Corn, de d-la 1os. Olari.
(2) Flrea de canep5, de var.
(3) Prima fMn mdeinatiti de petrele nou de mrrt.

www.digibuc.ro

39

Iea apol un cuit cu care face semn pe breciri ca

cum le-ar tia si (pee :
Nu taT brecirile,
Ci taT muma codruluT,
Mosu codruluT,

Cu fata codrulut
Tal tte pezele,
Tte nAprAtiturile.

Cu cuOtuI le-am tAiat

'napol le-am inturnati1.

Merge atunci In grdina, avndit cu sine si crnasa bol-

navel si putin fAind de gr si o bucat de panz, care

este asternut lng o burian numit sevd. Face din Mina',
nou colad pe degetulu celtI mica dela mna drpta, /I pune

iarsI pe pnz i pe fie-care pune ate unil crucer. In

jurul acestora /nsir apoI brecirile i pe tte le ocolesce
cu carbunI aprinsl pe urni vtralil cu tme
Paz venitA,
PazA nAprAtit,

Ina te cinstesc
Si te druesc
Cu nou colacl de a:Ail ,
Cu o panzA nou'A
SA te Iasi' de cea hetgi,
SA n'o strinesci,
SA nu o pocesci.

Tte acestea le las apoI acolo pn dimint. Diminta

(Miercuri) merge descntAtrea si vede de cum-va s'a vestejit buruiana si dirt colacl re mncata e ? si daca da,
atunci femeea, pentru care se descnt, are Mai i nasce
In cs bunti, jar dac colacil nu sunt mncati, este semnil

Se crede cb.' In npte aceea vine o insect ngr, numit

Pazd, care mnnc din colad i rde rd6cina burueneI
www.digibuc.ro

40

si prin acsta fcnclu-i-se In destulil, nu mai pocesce pre

bolnav.

Crnasa se d spre Imbracare ferneil celei ce ptirnesce,

iar cu brecirile se Incinge, Ins pnza si cruceril rmn
descnttrei de lc si pentru ostenla
Dup acsta, veninclil mai pe urm descntlrea la patuld bolnavel ca s-1 clescnte de izdatit, Isl face cruce de
trei ori si fice:
Crepi izdate
Necurate

De spte-decI de orI si spte.

i sa fug netrebnicti,

Oclat ;

Ogrisit,
Urittl
Izdat,

CrepI izdate
Necurate
De dou orI ;
CrepI izdate
Necurate

De trel orl;
Crepi izdate
Necurate

De patru ori ;
Crepi izdate
Necurate

De cinci orl;
CrepI izdate
Necurate
De sse orI ;
CrepI izdate
Necurate

Din cap, din mni,

Din vnl,
Din picire,
Din inimire,
Din jigiricire,
Din fiere,
Din putere,

Din erescet pn 'n degetele.

Ies1 din tte inchieturile
*i sil apucl pdurile,
In codri mu0
i surcy,
Unde nu-I ieschie (aschie) srit
De voinic tiat,

Niel glas de cocosti,

De spte orI;

S se duan petri muschiate,

CrepI izdate
Necurate

Ne maI umblate !

In fine, ternndu-se brbatulii satt altula re-care dintre

farnilianp ca nu cum-va prin vre o vraj s se vatme femeea bolnavA, iea camp, acesteia si o duce la clescnttre
spre a-I descnta de intorsa.
www.digibuc.ro

41

Descnttrea, lunda cmaa, o Intrce In continua

pe fa46 i pe closa pn descnt si dice :

Cine-o fi fcutii cu una
Napol s se'ntrc.
Io-I Intoreil ou dou,
De-o a mnatti de strinI
Cine-o fi fgeut cu doue
De vecini
Io-I intorcil ou tre,
Napoi s. se'ntrc,
il'n la noue)
De-o fi din Hale
Cu nou6 no,
Lca s slobci.
Cu nou'e'4,leci de hoi
De-o fi dela Dumne4
InarCptil inapot
Mila s-1: intre.
Si mai infocate
S se intre,
Si mai pipCrate,
Si mai Infocat
Tte feturi,
Si. mai mniata
Tte mntur,
Beteugurile,
Tte unsur.
Visurile rele,
De o fi uns
Visurile grele
De o G pus
Dela N. N. (1)
Vrji pe N.

Dup cele artate pn aid femeea nu se deprtzd de

feld de pe lng cas. far cnd o cuprincld durerile nasceru

a preghti tte cele trebuincise pentru copild, precurn

patuld In care are

sti,

petrk totil timpuld ot va fi

bolnav, iar brbatuld e celd d'Intaid, care alrg dup mp.

Sosindd msa, lucruld ei celti dIntid este ca tte cele

trebuincise la m(*til sa-I fie dindemn (2).

Intre multe altele trebue s fie pe lng pan i o

ca fiindd pericold de mOrte, s-I pt inspira aerd pe grufiindd astupatd, o femee sciutre II scte ceva
materie de pe grumazd, prin care s'a Impedecat respirarea (3).

Dephrtz apol pre toti copiiI cei mai mat% daca sunt, de
acas, trimitndu-I In vecinl sad pe la consangeni, ca s se
(1) Aurelil Tana, Credinte la nascefi, 'din partile Oravitei, in Familia,
an. XXV. Oradia-mare 1889, No. 41, P. 483, No. 51, P. 603 i 601.
(2) Pretutindene in Bucovina.
(3) A. Iana, Familia cit. p. 483.

www.digibuc.ro

42

joce, cAd copiilor mal mArisorl nu le este Incuviintatti a

petrece in odaia, uncle se aflA murna lor. Col mai micl de

regulA se scotil In altd odae sa, dupa Imprejurdri, rmnil
acolo.

adrbatului, in totil timpula nasceril, II este iertatil a intr

In oclaia sotiel sale. Despre unele femei se dice chiar c
nici nu potil nasce, pna ce nu vinti bArbatil lora i asistd
la actuld nasceril (1). Nu-I este insA iertatil nicl lul i nici
rnsel a istorisi clespre casuri nenorocite (2). Cei mai multi
bdrbati Insd nu stati In casA, unde se afld sotiile lorti, parte
pentru cd nu sunt nici de cum suferitl de sotiile lor, parte
din causd ed sunt prea milosI (3).
In pdrtile Oravie nernijlocit inainte de ce nasce ferneea
.se pune lngd patti o furcd de torsti, urn topord si o bot
(mdciucd%), insemnndti cd de va nasce pruned, sd tragd la
fured, iar de se va nasce pruncil ca s'A tragA la toportt sa
botd,

De va fi fatA

SA lasA la fur*
De va fi feciora
SA iasa la toporti (4).

Daca msa se pricepe bine la mositil, dacd e uOrct la meind,

femeea bolnvd nu se muncesce mult, ci Indat hcadduesee.
Cnd o femee nasce greil se pune In genunchi i lncepe

a se ruga.
Romana creclead eh Ingenunchiarea grdbesce nascerea (5).
In unele pArtl ale Transilvanid, cnd o femee nu pote

sA nased, bea apd de pe icna Maicii Domnulul, iar brba(1) In Bucovina, com. de d-16 V. Turturnti qi altfl.
A. Iana, Familia, an. XXV, p. 483.
(3) In Bucovina, corn. de d-la Vict. Tocari6 i V. Turturn.
(4) A. Tana, Familia, an. XXV. p. 483.
(6) L. Preller, Rmische Mythologie. Dritte Auflage. II. Bd. Berlin 1883. p. 209-

www.digibuc.ro

43

tuT ei dh cu pusca peste cash, si msa de treI orsi cu piciorulil n us (1).

In alte 13641, tota din Transilvania, child Incepb durerile

nasceril, brbatulil iea doug topre i le Inplnth Incrucisil
In unulli dintre stlpii acoperemIntuldi dela cash (2).

Uncle mse din Bucovina vdnd c femeea nu pte

iute nasce, punti sub asternutul eI un toporil, un entit sa aliti lucru de metahl, anume ca s-I alineze durerile
si sh grlisch nascerea (3).
Alte mse, nu numaf din Bucovina ci i din Ungaria, sunt
de phrere Ca, afar de dInsele, altula nimrul nuI e iertatil
sh scie cA cutare femee se trudesce de nascere, pentru ca
ctI OmenI vor sci, atatea re nu va put femeea nasce (4).
In Macedonia, cnd o femee este aprpe s nasc, se ieail
tote precautiunile de murna-sa sail de scra eI, ca s nu afle
curn-va veciniI sa rudele de mornentele nasceriL indat ce se
manifest primele durerl, o-femee btrn chrn o baba (m-

sh), care trebue sh vie pe ascunsil, ca sa nu o afle nimenl,

cacI este credinth In poporil, ca si In Dacia traian, c femeea
nasce cu mare anevoe, clac lumea scie despre acestil lucru.
Simplul faptil c o fernee scie eh alta are sh nasch

esplica, dupa credinta Macedoneniloril, truda la facere,

pentru a usura pre bolnav, se chmA femeea presupus ch
are cunoscint, s'o stropsch cu ap din gurd, sa s'o afume cu o buchtich din vestrnIntulil cu care e ImbrAcat.
In Vlaho-Clisura este obiceiul numaI, c aceea femee
sh-si sct veriga din degetil i s'o punh la bolnav (5).
(1) Crilindarulil poporuldi pe anula comuna 1889, an. IV. Sibiiu, p. 73.
corn. de d-la B. Iosofti.
(2) Dr. H. v. Wlislocki, op. cit. p. 7.
Tocaria, invstatoril in Valea-PutneI,
(3) Corn. de
Elia Popii.
(4) Corn. de d-lti Ionic/ alti luI Iordachi Isacti, si
(5) T. T. Burada, Obiceiurile la nascerea copiilora poporuluI romAnil din
Macedonia, in aConvorbiri literare, an. XXVI. BucurescI 1892, p. 39.

www.digibuc.ro

44

Nesciinda nime i cu tte acestea neputndil nasce, atunci

msa iea i Intrce tte lucrurile din cas, cte se potil
trce, i anume: covetl, lope, cociorvh, vtrai, mAtur,
le, ceane etc. ln creclint c5. In urma acsta va nasce mai

Intimplndu-se ca atuncI, cnd se trudesce femeea de

nascere, s vie cine-va strinii la acea cas, msa princ,Inda
de veste, 11 iase de grab Inainte si-1 dice, dac e brbattii:
nu te baga In nuntru c ti-ord lua 'cusma ori plria!
iar dac e femee : nu lntra c
lua brnetele!
De cum-va 'ins& a Intratil pe nesciute i pe nesimtite ln

cas, atunci nu-I dad drumula s mrg de unde a venial,

ci-lil pal In cas pn dup nascerea prunculuI. Dac s'ar
lsa s mrg, ar urma o nascere i maI grea (1).
In BanatA precum i 'n alte prti, din contr, cum a simtitti femeea simptnele nasceril, earl se numesctl curmeitun sa
strinsun, i nu pte nasce In restimpil de o r, iea tmAe ori

maI alesil de aceea ce o are din cdelnita preotului dela s6rbtori marl, precum: Crciuna, Botezil i Pascl,
clespre care crede ea ca-I cu multi" mal folositre ; o pune
pe crbunl aprinsi, 10 face cruce si, afumandu-se cu dinsa,
se rg lui Dumnedeii, si maI ou sma la preacurata fecir

Maria, In sperant c acsta, ca protectrea femeiloril ce

nasca fiI, cunoscnda durerile i greuttile nasceril, macar
ea ea n'a nscuta In duren i chinur! ca femeile cele p-

ctse, se va pune pentru dlnsa pe lang

acesta, ca Dumnedeil
II va ajuta i usura
greuttile nasceriI (2).
Dac cu tte acestea femeea bolnav totusi nu 'Dote nasce de grabA, dac ingctquesee i se chinuesce mal multe
(1) Com. de d-l lonie al lui Iordachi Isacti si d-10 Elia Popil.
(2) Com. de d-10 Ios. Olarii1 si I. Popovici.

www.digibuc.ro

45

re sa chiar si glile Intregi, atuncl este datina in Bucovina

si Moldova cd se adund mat multe mueri la unil loc, mai
ales dintre nmurl, si se consult intre olalt ce e de inceput si de fcutil ? Unele dintre femeile adunate, tiind
de parere c5, pte prunculil are o constructie puternic,
din causa adsta m5.-sa
pte nasce de grab, allele ia[AO c pte bolnava s'a ostenitil prea tare pe timpul puraril, sa n'a umblatil de ajunsil, ci a statil mai multil pe
acas, sa c prunculil e prins prin ceva In nauntru, intrebuintz5, tte mijlcele ce cuget ele eh ar put folosi
grb nascerea.

iarsi altele, credndil c5. i-a Matta' cine-

va pe ursitd, adec vre-o fat b trn sttut, ce a trasti

mai nainte ndejdea brbatului el, sail vre-o vdan, chreia
i-a
brbatula, i acuma, umblndil cu vrji i Mdturi, i-a Mcutil s mr anume ca brbatula bolnavel mal
s'o ien pe dnsa de sotie, sunt de prere ca, de cum-va
nu i-a desfacutii sa intorsil mai inainte de ce a apucatil a
se bolravi, s-1 desfad. acuma (1).
Credinta din urrn mal cu sm e frte respndit la po-

porulii de rinda. Din causa adsta apol, in credinta sa cea

desart, poporuhl in casuri de acestea alrg pn i prin al
treilea sath, ba une-on i maI departe, pari ce afl i aduce

pre nisce babe sail mosnegi, despre cari aU auit c5, ar

put desface de ursita, i care desfacere babele vrjitre o
Intrebuintzh la tte blele cele mal grele, precum: lungrea
(1) Corn. de mal multe Romance din Bucovina, precum si de d-nif G. Tomoiaga, cant. bis., si V. Turturnti, preot: aCand e o femee spre nascere,
in cele tref luni din urma i o luna dupa nascere, dusmancele ff pota face
pe ureitd, i cand are sa nasca, potil s'o omre. Dada% ferneea capt Inainte
de nascere de repetite ori cercdri, e un semnil c i-a facutti cine-va, deci
desfacd de ursitd. Asemenea e bine
alga de
e bine s se caute si
patron un sfintil, care s'o pszsc i fersc.
Corn. de M. Nistoril si alte romance din Mini'. in Moldova: aDacrt se intimpla
la facere c21 o pitlesce de ursitlt, 0 nu se afl nime ca sag desfaca, atunci moire.

www.digibuc.ro

46

nebund, felurite friguri, la durerl de ding si de massele si la du-

rere de cap-a, Ins5, mai cu sm la nascere.

Deci, presupunndu-se c5, bolnavel i s'a fcut pe ursit

si temndu-se ca nu cum-va s5 mr'd In cele mal crancene

nasceriI si ale ursitei si pe urm
ocupe
locul fata b6trn sail vduva, care
fcutil pe urduren i. ale

sit, una dintre femeile adunate, care se pricepe In ale

descntrii, apuc5, de grab un topora, merge mai IntAi
In unghiulil easel de ctr icne spre rsdritil; i, fcndil
acolo cruce cu toporulil, dice:
Ho ! vac rosk
Porosk
(Ho ! vacg ngra
Pongrd) 1)

Nu-VI amestec
Blidele

Nu te asupri;

61ele,

Nu te nrrtv,

Tindeicile
i strecurAtorile,
Casa
masa,
CS, de te-I apuca

Nu te nuvd,
Nu te npsti,
CopiiI nu-mI serci

Nu te-amesteck
Nu te apucA,
Nu amestec
Cophl tel cu acestei!

i lingurile,
i strachinele

i te-I amested.
Cu toporula acesta,
Capuhl

WA, !

Nu te apuck

Dup5, ce a sfirsitil da rostitil cuvintele acestea, Implnt

toporulil In unghiulil easel. Apoi merge la cele-lalte unghiurI
si face asemenea. In urmd se duce la mqter-grinda, de este,
Implntd Intr'acsta toporulil din tte puterile, i acolo Ida
las apoI peste tt4 nptea, urmtre. In chipulil acesta
crede i dice descnttrea c5, MO, pre femeea ce-a
deslg5, pre cea Ingreunat, care, nscnd, se mntuesce
de mrte si se InsnloszA (2).
(1) Adec6 dup5, cum e falA sa vOduv, despre oare se presupune
fi Malta' femeif bolnave pe ursit.
(2) Corn, de d-lti G. Tomoiaea.

www.digibuc.ro

-- 47
ARIA descanted', tota de ursita, i anurne din Satul-mare,
districtuld Radutului, care asemenea se descantd nu o dat
femeiloril ce nu port nasce, i mai alesil ce1ori mai tinere,

sun precum urmza :

IIo vac rosti,
PorosA !

Ho vaca ng,
PongrA !

Ho haitA fArmectre,

Ho bait de fatA mare,

Hoch inapoI s, te 'ntorc
Dela N. N.
CA de nu te-I inturna,
Ed indat void. lua
De-unde-ord fi,
Vr'o cAti-va terusl

afla

OrI nisce tepus

ti le-oiti bate
In crestetuld capulu,
$i i le.oi scte in ochi

*i ti le-oid bate in och,

$i
*i
$i

le-oid scte in seduttl

le-oid bate 'n sedutij,
ti le-oiti scte in ccipse
*i ti le- old bate in cpse,
*i le-oid scte in genunch
*i ti le-oid bate 'n genunchi,
$i ti
scte in pulp
$i ti le-oi bate in pulp,
le-oiti scte in fluerti
$i ti le-oiti bate in fluerd,
*i ti le-oi scte in glesna
*i ti le-oid bate in glesn,
$i le-oiti scte in cAlcAiti,
*i ti le-oiti bate 'n cAlcAiti
*i le-oia scte in, cAput,

$i ti le-oid bate 'n cAput,

*i le-oid scte 'n degetuld celd
mare

scte in mAsele

bate in msele,
scte in andrele
$i le-oiti bate in andrele,
*i ti le-oid scte in pieptil
$i ti le (Ail bate in pieptti,
$i
scte in plm
*i ti le-oid bate 'n plAm,
*i
scte 'n inim
*i le-oiti bate 'n
$i le-oid scte in rrunchl
le-oid bate in rrunchl,
*i ti le ()it" scte in splinA
*i ti le-oid bate in splinA,
$i ti
sc6te in sele
ti Ie-oiti bate in le,

*i le-oid arunca in cale.

Bunti calea, juncand negru!

Multumescu-t N. N!
HochT inapol s te 'ntorc,
CA de nu te-T inturna,
Ed toed cA ml-oid atita,
BolohanT void 'nfierbinta
arde
frige
$i

Pn ce mi te ve stinge;
$i apo mi te-oid lu
$i 'n men-A te-oid mAcionA,

vntur,
$i 'n vntd ch.
SA nu rem de feld.
Niel cAt und grAunte de nand.

In 44 despicatti

www.digibuc.ro

48

In mare aruncat.
N. sA r6mAe curatA,
Luminatii,

Ca argintuld strecurat
Ca aurul cel curat
Ca srele luminat,
Ca mti-sa cnd a ntiscut'o.
Iar faptul
Si totti datulti

Si-aruncatul,
Tt fcgtura
Si-aruncAtura
SA prd
SA respr,

Cum piere spuma pe mare

Si stupitul in cArare
Si bruma de sfintult1 sre.

Sfisincla descntrea de rostitti cuvintele acestea, call se

repetescti de 3-9 ori, stupesce dup fie-care descntare
asupra bolnaveI ca s se departeze tota Multi dela dInsa (1).
Unele descntatre din Transilvania desfacil sa Intorcii
lntr'unti casti ca acesta In urmAtorulti
fea ap sfintit
dela Bobotzd si turnndu-o Intr'unti vast] noti, dati ferneel
suferinde s bea de treI orl dintr'Insa ; apol splndu-I totti
de attea ori corpulti, rostescil Iii gura mare urmAtorula
descntedi:
Nemernica mea!

Nu tuna in curtea mea,

Nu tuna 'n pol'ata mea,
Nu mulge vaca mea,
Nu tuna. in casa mea,
Nu sedea pe vatra mea!
Nu te culca 'n patul mett !
Nici cu bArbatul met' !
Tu vduvA grasA,
Tu fatA rgmasA !
SA csift' din femeea acsta,
Din osuld spinAriT,
Din baerele inimei,

Din sgarciul nasuluI,

Din tmplele capuluI,
Din rAd'ecina mselelor,

Din vinele grumajilor,

Din lumina ochilor,
Din m&luva spinAril,
Din nscutti,

Din sedut,
CA vol, de nu vep inturna,
Prin MimA ye voi sAgeta.
SA' ye ducetT, uncle-sit
Douti mAturl dupA us ! (2)

Acolo s

(1) Corn. de d-lu Pane. Prelipcenti, InvtAtora In

(2) In casa, unde stail doue mturI dupA usA, se crede crt e multi crtA
si glcvA, i prin urmare putinu noroca.

www.digibuc.ro

-- 49
SA vt; ImbtrAn41!
N. sA rAmAe curatA,
Luminat,

Cum e de Dumnee,leti lAsat !

De la nol numai isbnda,

Dela Dumneleti dobnda !

Descntatrea rostesce cuvintele acestea de trei ori dup&

olalt si anume cu usa deschisA. In urm tAmaiazA odaia
cu tAmae, anume ca s departeze spiritul cel rti al fa-

cerii pe ursitA si din odae, de cum va acesta se mai aflA

.6re-uncle ascunsil lntr'insa. far vasulg I Ingrp pe la
pe unde numai raril se uminielul noptii
LIA (2).

In fine, o seam& de romance, crednda cA femeea Ingreunath ar fi de cine-va diochiat, si din causa acstA nu 'Dote
s nascA, II descant& si de diochl tn urmtorulil
Descantatrea iea mai Intl nou cArbuni aprinsl vi-I aruncA
Inteunil vasil cu apA ne'nceput; dup5, aceea iea nou hued-

tele de fieru de gdsita sa trei frigAri, le lg& pre tte la

unu locti cu o brtare de cs, le pune la tncAlditil i apoi,
scotndu-le din focti i tncepnda a descanta cu dinsele apa

din vasulil, In care s'ail aruncatil mai nainte cel noue cArbuni aprinsl, dice:
Sub o salce r8sAditA
ade-o fatA despletit

Diochiula de la N.
Diochiulil de om negru,

Cu unti ochiti de apA

unulti de foal,
SI-o data celti de apA
Peste celti de foot',
Si cum Vo cuprins
Pe locii l'o i stins.

Ponegru ;
Diochiti de femee ngrA,

Asa sA se stIngA,
Si sA mi-se ducA

PongrA ;

Diochig de fatA ngrA,

PongrA,

DiochT de cmp vestOitti,

Diochi6 de vntti
cumplitti,

Diochiti de multe

(2) Robert Prexl-Miihlbach, Besprechungsformeln der Rumnen in Siebenbrgen, In Zeitschrift far Volkskunde, II Bd. 2. Heft, Leipzig 1889. p. 78.
4

Mariana, Nascerea la Romnt.

www.digibuc.ro

50
1;,+1

i m'runte :

S pice,
SA respice

De strigare,
Restrigare,

Ca rua de sre,
Ca stupitu 'n cArare,
Ca spuma de mare.
N. sA saie,

Si cAscare ;
De rAhnd

Si ne-odihnA...
Pasre alhA,
Cu dalbA !

SA resaie

PicI de id, pict de colea,

Piel dela nepta mea.

Luminat,
Ca DumnecJeti, cAnd o facut'o,
Ca maica-sa, cAnd o ntiscut'o
Ca argintul strAcurat,

CuratA,

PicT diochi
Dintre ocM !
SA nu ee'mAe ri5.

In trupul s'e'
CAt un fir de mac
In patru despicat,
In drum aruncat,

Ca aurulti cal curat,

Ca srele pe senin
In veci, amin!
Dela mine clescAnteculO,

Dela Maica DomnuluT lcull!

Dupil rostirea de trel ori a acestor cuvinte, descnttrea spalit cu o parte de ap6 descntat pre femeea ce
se credo a fi diochiat6 pe fa i pe tmple, o parte i-o d
de lAutil, iar restulg dimpreun cu cArbunii Ilt arunc6, pc
ung parg (1).
La Romani, looul clescnttrelorti romne de astddi llg
ocupag dou deite, numite Carmentes, earl, ca si descnt5,
birdie nstre, ajulag femeilorg Ingreunate a nasce nu numal
prin rostirea de descntece i formule magice, ci In acelasi

timpg puindg si singure mna; de aceea se si deosebdag

ele intre olalt numindu-se una Prosa sag Porrima jar ceealalt Postverta, adea, dupa cum sosia copilul pe lume: eu
capulg sag Intorsg (2).
(1) Diet. de Anita Pletosd din RAddsenI i Gafita a lui NiculaI Iacobil a
Luchi, din MdlinT, comune in Moldova, judetuld Sucva.

(2) L. Preller, Rm. Myth. II, p. 208-209.

www.digibuc.ro

51

In unele pArtl din Bucovina, precum hun5.-ra In PoianaStampiI respective Piluganl, cum a Mladuitfi femeea i no

nscutulil a sosita pe lumo, msa care l'a rdclicatti, nemij1ocitil dup6 ce l'a prinsti In mni, i-a
lice, dacA e
Acest bAiat,
Ce l'am rAdicat5,
SA fie norocos
Si mintosti
Si voios,
Si drgstosti,
gi sAngtosti
Si 'nvtiOtil

Si bogat,
Om de trbA
Si luat in smA!

Tar dac5, e copi15.

AcstA copilA

SA fie frurns
Si mintos
Si vois,
DrAgAstsA,
SAntsA

Si 'nv4atti
Si bogatA

femeie de tart
Si luat 'n smA !

(1)

In Cdndren, cum se nasce copilul, msa lice:

Cine-I acesta ? ori vornicul?

Vornicul! rgspunde tot mp.

(1) Diet. de Maria Vasilutti, in* din Poiana-Starnpil.

www.digibuc.ro

52

Cine-T acesta? ori dasctilulit ?

Dasctilulti! rspunde iar msa

Ori omti de omenie,
OrI nu-I omit de omenie ?
Ba ii omit de omenie !
Orn cu minte si de trbtt
de toV luat in smti;
Oral trurnosti, voinic, hogattl.
Cu cel se'raci induratti.
Nu-I beiv, dar 'ndrAsnetti
Ca rnenif cel isteti,

Ca toti menil cei marl,

Cari a fostil mai de demult
Din mosi
Din strrnossi
r6stramosi"!

Apol l lipesce de rnas si dice:

Acesta sd fie la capil de masd,

in sand de tog cap ul vorti audil

cuvintulil lul Iuat

In fine, insemnndu-lil cu semnulti s-tel cruel si dicnda

de trel orl dupd olaltd : In numele Tatlul, i al Fiului
sf. Duchti, aminil, 115 spald cu apd cldurd, de
regul Ins rece, anume ca s fie clesteptil, i apol, invselindu-la intr'o cames de-a tatlul s, 1M pune de-o
parte (1).

In Fundulg-lifoldovei, rnsa, indatd ce a rdicatil

dupd ce i-a Wahl si legat buriculti, 1111 pune intr'o cov-

tica cu ap rece, fie iamb', fie yard, si asa ul spald. Apoi,

intr'o cAmesd a i in alt haind, care-i pied
mal de grabd din darn'And il pune, dacd e iarnd,, pe cupiar daca e yard, pe laird sa pe vatr, adie unde
crede ea c e mal ealcl, ca nu curn-va sti se rcsc (2).
(1) Com. de Petru Ursula, fosta cant. bis.
(2) Dict. de P. L. Leustana.

www.digibuc.ro

53

In cele mai multe part! dirt Bucovina i Moldova (1) Insk

cum a halacluitg femeea, rclicncla mr5a copiluiri i
cle-asupra unel bale* sag covtele, Ora. de-asupra Iul
ap rece, i aa t1i spala anume ca sa fie nesimtitorti
clitt la MO. Iar dup ce-lg spal i Invelesce bine Intr'o
crunesA sag alt pAnglaturg, lig pune pe ung momentg josg,
de regul sub masrt.

In Istria, cnd se nasce ung copilu i se pune In gura o

buctica de mrri. muiatg In ving ca s fie voinicg si veselg (2).
Greei ce

vecM, cum sosia unit copal pe lume, indat

l sp61ag, ca i Romncele, cu ap (3).

Bomang aveag ung ir Intregg de leitAti, parte barbtescI
parte femeesci, carl scutiag i grijiag pre copilulg nog-ndscutg.
Augusting (IV, 11,) numesce intal pe Ops, adec Mama pct-

ca qeip. Ingrijitre de copiI. De aceea RomaniI,

conforrng datineI stravechI, puneag sag aezag Indat pe
copiluhl nog-ngscutg pe parnIntg (4).

De aice se vede c vine i datina Romnilorg de a pune

copiiI, dupg, nascere, sub masa.
In acela1 timpg, cnd pune nu5a, copilulg sub masa,

tort cel ce ag fostg de fag la nascere, nurnaI daca sunt

eAce'sta n guIn stare, arunca peste capg o ptra
ra strigoiulut. Prin acst datin se vede ca poporulg rornng, fr sa scie, face alusiune la Saturng, carell Inghitia
:

(1) Diet. de M. Nistorn.

(2) T. T. Burada, 0 citltorie in satcle romanesel din Istria, in Tribuna

an. VIII. Sibiu 1891. No. 161 in Foitl.

(3) L. Frstedler, Die Gtterwelt der Alten. Kurze Darstellung der Mythologie der alten Griechen, Rmer und Deutschen. Pest 18.86, p. 164: Sobald die Kinder zur Welt kamen, wurden sie mit Wasser gewaschen.
(4) Ovid. trist. IV. 3, 46: tactaque nascenti corpus haberet humus. Sueton,
Octav. 5: esse se possessorem ac velut aedituum, soli, quod primum D. Augustus nascens attigisset. Preller. Rm. Mith. II. p 209.

www.digibuc.ro

54

copiii si care mai pe urm fu 1nelat prin petre Invlite in

pelinci (1), apoi si la strigile, despre carl vomil vorbi mai
la vale.
Nemijlocita dup5, ce a rdicatil copilul, l'a sp6latti i l'a
pusil tn unele din locurile at-Mate mai sus, msa se 'ntrce
dea ajutorulil trebuinciosti, ca nu cum-va
la neptd (2), ca
in urma crncenelora duren i v6rsare de snge s se Intmple vre o netericire sa cbiar nenorocire.
Intre multe alte mijlce, ce le IntrebuintM ea la acst
ocasiune, e mal cu sm In partile dela munte i cel5 urmtor5:

0 unge cu unt de oi saii de lemnii ori si cu bolerc5.

(rachi) peste totil corpul5, apoi punndu-i o perinup la
strinsil cu un brAil latu sa
mate (3), o Incinge bine
cu o ching5..

Dup5, ce a Incins'o fierbe holerc5, cu zaharil i cu scArea

pisat mruntelil si-I d5, un pabar5 sa doue, ctil socte
c nu-I va fi spre stricAciune, de butil ; dac e slabd atuncl

nu-I d nimicit de Mutt', pentru c o sbrd la inima. De

mncatil Ins6 mai nici o ms6 nu IndrAsnesce a-T da de
ternndu-se ca s nu-i strice. Totu-si dupa cte-va
(1) W. Schmidt, Das Jahr und seine Tage in Meinung und Brauch der Romanen Siebenbrges. IIermannstadt. 1866. p. 26.
(2) In cele maI multe prtI ale Bucovina', apoI In Dobrogea, in unele parti
ale Transilvaniei, Banatului, Unqarie i Moldova., femea ce-a nascutg, din gliva
nascerri si pan dup.' 40 de qile, se numesce neyStd, iar acsta spune celeI ce
mofitii, fie orI i cine va fi aceea, mfei dem moricd. Ed creda ca, numirile
acestea sunt usitate a se da astil-fela din timpurile cele mai stravechi, cAnd
nu erag mse invtate, ca in timpuld presenta, ci maI fie-care ni4ti respective buniett radica copiil nepter sale. In unelele partl din Bucovina, Moldova
si Tdra-Romandscd ins femeea ce-a ridscuta se numesce c'ung terming slavoila 1ehuz, lduzd sag leusd.
(3) 0 sm puna in locula perinuteI simple, o petic, sa o perinutd anume
spre acesta scopti fcutd, in care se MIA lut frmintata.

www.digibuc.ro

55

re dela nascere, II ded si de mncatil,

i anume: zam,
lapte dulce si acru, mai pe scurtil cine are, dar si de-acestea

mesurA (1).

Dup ce a datil neptel ajutorultA trebuinciosil se Intrce

iarsi la copilti, i radicndu-la de unde l'a pusti caut
de rindulil acestuia.
Dup secadarea copilulut, despre care vomil vorbi mai pe
largil In unulti din capitolele urmatre, si mai cu sm dupa

slobolirea easd, unde acsta din urm este usitat In diva

nascerii, pte ori i cine s visiteze pre femea ce-a nscutil.
Intre eel ce o visitza frte lesne se pte Intmpla ca unul
sail altulti s aib oela r i s'o diche. DecI msa, ca s
previe unei asemenea Intmplri, mai nainte de ce apuc
a Intr vre-unti strinti sa strin In cash, desenkt de
dioda. Msa 41 face cruce, filcndu-sI i nepta de trei ori,
apol sufl peste capulti bolnavei si dice:
Nu sufial sufleta,
Numa suflal deochetii,

Tte miraturT

Din creeriT capuluT,

Din merele obrazuluT,
Din sgrcele nasuluT,
Din ficAtei,

De-o fi deochiatA de nevastA

Pieptulli sti-T plesnsa,

Si tte pociturl.

Laptele sA-1 pornscA ;

De-o fi deochTata de una
Pntecele sti-T plesnscA ;

Din rarunchet,
Din totti sngele
De o fi deochiatA
De ochi mtosi,
De ochT negri,

De-o fi deochiatA de fan mare,

Pgrulti sA4 pice,
OchiT s-T impAinjenscA,
Buzele sA-T piscAnscA,

De ochT ver4T,

De ochT de 99 de felurT,
Napol sA se 'ntrd.
Tte deocheturi,

SA' nu se mire de N.
SA se mire de ei
Curn o s. fac5,
Cum o sA petrcA,

(1) Dice. de P. L. LeuOdnil, din Fundula-MoldoveT,

www.digibuc.ro

de M, Nistorii din

56

SA se mire de Slaticota
Cu barbd-I cu tot,
Cu un calti schiopti,
C'o sarcin de drog,
C'o straceitre (1) de cast' ros.

Cine-lil ved
Orbi,

Cine gusta
Crep.

Si el asa striga:
Hal la casti rosil (de 3 orl)!

SA crepe tte deochitur,

Tte mirAturi,
Tte napratiturI,

Cine-l aucli

ute pociturI.

Surcli,

Apoi, udnclu-o cu limba pc frunte si scuiphidti jos, qice

mai departe:
Cum 4i linge ia mielulti
Si vaca vitelulti,
Asa splii eil pe N.
De tte deochiturI,
De tte miratuff.
Cu limba o splaI
Si la p5.mintti l 1ep6da.

Caleb', apoi scuipatulil cu piciorula si iar-sl dice:

SA' se aseze tte deochiturI,
Cum asz1 pamintula

Sub lume, sub Ora,

Sub tte car,
Asa ca sa aseze
Tte durerile,
Totil deochiatul dela N.
Sa rmfinA ourat5,
Luminat,
Maica Maria

Cum a lasat'o.
(1) Streicatre = strecur6tre, prin care se strecur laptele inchegattl (in
Bucovina off si care lapte).

www.digibuc.ro

57

C ea pe mine m'o indemnat,

De cu sufletil i-am suflatti,
Cu limba o am sp`elatil
De deocheturI,
De mirtur.

Lng pata josa in nemijlocit apropiere a scuipatulu, ba

une-on i peste scuipata, face pe parnIntil cruce si clice :
Cine s'o afl
S msre cerul de naltil
Pmintulti de latil.
Acela s maT pta deochi pe N. (1).

Nemijlocita dup ce i-a descntat de deocht saa. si Inainte

de acdsta, ti 16g unit fir rop la gt, pe care leuza trebue

s-la tin pra ce iese la biseric, asemenea ca sa nu se

deche (2).

Msele din Bucovina, cum nasce nepta, facil una canaffc de hind royiet
bata cu una cuisor de-asupra
use. Acesta canafa are aqisderea putere de-a apr ori-ce
dochitur

i frmechtur (3):

Cele din Moldova, tota pentru acesta scopa, puna de-asupra usei, unde se afla copilula si mama, o Mo de strmtur rosie Implntath cu una actl (4).
Cele din Istria Implnt In pragula useI un cutita, iar
in lgna pung dou ace, pentru ca, dup credinta lora,
s nu se apropie spiritele cele rele s iea copilula (5).

(1) Aurela Tana, Din credintele la nascerin, in Familia an. XXV, p. 603.
(2) Inenil, op. cit. p. 13.
(3) Dict. de P. L. Letwtnti.
(4) Diet. de M. Nistora din Mlini.
(5) Burada: 0 altorie in satele ronaanescI din Istria, in Tribuna, an.
VIII. Sibi 1891, No. 161.

www.digibuc.ro

58

In Macedonia se pune de-asupra usel din oclaia, unde se

afl lehuza, untr firil de ata alb6 si altul rosil resucitti,

formndti numai unulti ca mrtisorulil In Romania, pentru
ca top cel ce Intr s vada pe lehuz, s trec pe sub
acest
; acsta se face pentru ca copilul sa fie feritil
4e-a se umpl de vre-o bld lipicis dela eel ce ati intratti. In cas. Untr asemenea foil se MO, si la lehuz lmpreura cu inelul de cununie, ca s fie ferit de oda rel
(deochiti). Atka firulil clela us La si eel dela gatulil lebusel se pastrz 40 de dile.
In Vlaho-Clisura se obicinuesce ca sa so lege de-asupra
patuldi lehusel doue fire de at, unuRt rosil i altulil
In forma de cruce, pentru ca sa aiba In tom cl'auna semnulil sfintei cruel de-asupra capului ei, ind ca ea 40 de
nu-si face cruce, nefiindu-i iertatti acsta (1).
Bomanii aveail o delta, nurnit Carna sat' Cardea, despre
care credeati ca pazesce odaia, In care se afla femeea ce-a
ntiscutti, stndil la us si la terstr ca s nu Intre spiritele
cele rele In nauntru ; de-aceea era ea apoi considerat ca o
delta a Intrarri si a esiril, pentru Ca se pricepea la artele
miraculse i iubia ascundisulil. Atributulti acestei c,leite era
m4ceptlii sa pMucelula (spinum album), cruia nu nurnai
In Italia, ci si In Asia i Grecia, i se atribuia o putere mare
contra influenteloril dernonice. din care causa se anina eltt
apoi la nasceri i InmormIntri de-asupra usel din afar,

sati se ardea de naintea usei, sail se ungeatt alt pe sine

casele cu alifie facuta dintr'Insula (2).
Mcicepda e aprkora contra spiriteloril celori necurate
si rele, mai alesti Inst.', contra Ielelorg, i dupa credinta Ro(1) Burada, ObiceTurile la nascerea copiilor in Macedonia, op. cit., p. 42.
(2) Preler, Rm. Myth. H. B. p. 237-239.

www.digibuc.ro

59

mniloril. Dar, de re-ce nu fie-care ms pte s aib mcesil din dmn, de aceea pune de-asupra usei unit canafa
sa si alt materie rosie, care dup credinta generald, are

asemenea putere aprtre si mai cu sm In contra diochiului.

Totti atuncl, cnd se bate canaful, sail se implant, str-

miltura, i se pune la picire si la gtil usturoi, ca s nu

capete, dupa credinta Romncelorti din Tra-Romnscd, Bla
babitelonl (1), iar dup credinta celorti din Bucovina ca s-

nu se apropie strigacele de dinsa.

Dad o femee, in decursulti timpului ctil a fostil Ingreunatd, a rnncatil prne ingernnate atunci. dup6, credinta ge-

neral a Romniloril, nasce de comunti cke doi copil de

oclat.

Despre copiii acestia cari pretutincleni in Bucovina se

numescil mpg de a gemenea, gemen, gcmncr i gemenar,
sing. ggIngnti i

gemgnarg, se crede pe de o parte d par

face Norte multe lucruri bune, potil ajuta la diferite ble (2),

pe de all& parte GA a o putere frte mare de a fiirmeca,

descnta si vindeca (3).

Mai departe totti despre gemeni se crede, c unultr dintre dnii trebue mal timpuriti orl mai tArdia numai deck
s mr Dac supravetuescil anul alil treilea, atunci ambii
pota s trisc un timp mai indelungatil (4).
Din contr, despre copiii nscuti afar de cununie si maI
alesil de fete marl, numitI In Bucovina spur, sing. spuri
fern. spuraed, apol unicart, fecior i copi din florl, feciori
de isbelisee, jar In Transilvania : copa din flori, copii de tele,
(1) Ionn, op cit. p. 9.
(2) Corn, de d-lti Rom. Simu.
(3) Familia an. VI, Pesta 1870. p. 635
(4) Com. de d-la V. Turturenil.

www.digibuc.ro

60

copii de ceip'etatet, copa dela umbra sail proptua gardulta,

foacla de la mag. faty i bitongt dela mag. bitang (1), se cre-

de in genere c sunt cu multu mal talentati, mai desteptl

mai istetl, mai tntreprindtori i mal frumosi dect multi
dintre copiii rascuti din cdstorie legitim, dar tottr-odat
mal desfrnati, cci dice proverbulil : pe unde a sariti
capra, mcd pe sus va sar iada, sa :
Capra sare peste mas,
Iartt iad peste eas

Ba nu o dat o rnrturisescil acsta chiar ei singuri.

lat, spre esemplu, ce spune o fat mare, care s'a raascutil in asernene imprejurrtri :
M'a facutti mama pe ghiatti
Duminea, dimint

S. fig iute

istt.

M'a facutil mama pe vntu

SA flu iute la euvnttl.
M'a fdeutti mama 'ntre v
dragh" la flci! (2)

In privinta spurRorP, de earl, dup5. credinta Romniloril

din Tra-Romn6sca, nu se prinde nici un farmecil, vraj
sari blstma (3) si earl de regul prt numele marnei

(1) Corn. de d-la R. Simu. To La asa se numescg copiff acestia i 'n districtulg BacauluI din Romania. Vedl Coltimna 1u Traiana, an. IX, BucrescI
1882, p. 426: aAtatg WAR catti i fetele nascute din florl poporulil II numesce
bitongi si-I secotesce ca nelegiuttl.
In judetulti Sucva din Moldova se numescg si orfane.
(2) Din Horodniculg-de jos, d istrictulti Rdautului.
(3) Dumitru Teleorti, Scene si portrete, BucurescI 1886 p. 279: aPare era
copild din jiort, sag fill de lele, citicl nu se lipia de Oa Mel* un descntecg,
nidi o vraj, niel ung brastmg.

www.digibuc.ro

61

loril (1), pn, la eventuala cstorie a acelora, cari a avutil

Impreun,' respectivulil spuri niai sunt Inc urmtrele de
Insernnatil :

Pe ceI mai multi dintre spurl tatlti lora nu voesce a-I

recunsce de al sei. Din causa acsta apoI se nasal' adeseorl procese.
Dac, prin judectorie se pte constata recunscerea, feciorul
s, platsc5, feteI rusinea ce i-a fcut'o si o
sum" re-s1 care de banl pentru crescerea pn la al s6p-

telea an alit spuriuluI, n cas cnd nu voesce a o lua de

sotie. La avere lns, are spuriulil numal atunci dreptulil, chnd
adevkatulti printe l'a recunoscutia ca airi sn lnaintea mar-

toriloril In casulti din urm prta de regul, i numele de

familie al tatlui s'n si nu ala mamel sale (2).
In unele 041 din Moldova, precum In districtul Bacalului,
copiii din flori, fiindg cunoscutI parintil lor attil de dInsii
ctil si de altil, a totti dreptul la mostenirea averiI aceloril
pArinti nurnal atuncl, child printil respectivi
alti copiI

legitimI sa fiscal rude de aprpe (3).

Ce se atinge de credintele i mal cu srn de datinele usitate la nasceri, despre carl am vorbita pn, aid i despre
carI vomil vorbi ln capitolele urmiltre, Cnd nasce *o fat
mare, numit, In casul acesta ln unele prtl din Bucovina
(1) Datina acst esist la RomnI din timpurile cele mai deprtate. Porecla
dat bung (VA lui Ioang Vodd cel cumplitg de Armnulg, precum il nurnesce
Crechilt i vestitul diplornat i istoric francez contimpuran Hubert Lan-

guet, venia dela mama la o Armncrt, sotia hfi Sarpega. $i fiindti c copit
naturali, numiti de obiceig duplt mama lord, apoI Ioan deveni Armnulg, dupli

cum Petru, flub natural ala lui $tefan cel mare, devenise liarefg, i Alexandra (Petru) fiuhl naturahl alO lui Bogdanil si alO unei Lpusnence, crtptase nwneIe de Litpufninu. Vedl" A. D. Xenopol, Istoria Romnilor, t.
Iasi; 1890. p. 94.
(2) Com, de d-10 Rom. Simu.

(3) Columna lui Traiana, an. IX., p. 426-427.

www.digibuc.ro

62

vgdana, nu sunt mai de felg luate In srn. Nimene nu-sl bate

capula cu ceea-ce e bine si ce e r8i1 de fcutg. Toth' ce se

face, se face cAtil se pte pe scurtg si In tain.

Afar de cele Insirate pan aid merit a

fi

Insemnate

Inca i urmtrele credinte, earl exista la Rornni In timpulg

nasceril, i anume: .

Cnd se nasce ung copil i pic pe mna drpV5., tt

vita lui va fi cu dreptate, iar daca pica pe mna stnga,
va tri nurnal on strlmbulg (1).
Cnd se nasce ung baiata, atunci de bucurie riola 0 eketorile de la casa, i asta din causd c, betil se potir frte
lesne cresce i cAstori, iar cnd se nasce o fata, plngir,
pentru c fata e petr In cas, i dadt mal are Inc i minto
rea, atuncl e vai i amarg de dInsa (2).
De aid vine apoi ca RomniI, In genere, se bucur cu
multg mai tare chnd capt ung biatg, clecat cncl capt
o fat.
Cum se nasce ung biatg sag o copil, tot-d'a-una se In-

scrie In cerg Intr'o carte, care se numesce cartea sortil, nu

nurnal munele, ci i totg viitorulg s'e'g cum are s lie: bung
fosta scrisg,
ori r6i1, de uncle vine apol i icala: ap
na-a fosta scrisi Iii slovele ursitre sag: ap ng-a fosta
srtea Daca s'a nscutg Inteung ceasU buna, In tct viata

luI are s fie norocosg si ferioit, iar daca s'a nscutg Intr'un ceasa rga, In &MA viata lui are s fie nefericitg (3).
Pe l'Anga acsta se mai erode c fie-care copilg capt la

nascerea sa o stea, i ctg timpg sttra cap'tat lucesce pe

bolta cerului, pn atunci tresce si individulg, cdruia i s'a
(1) Com. de h-la. Ionica al lui Iordachi
(2) Diet. de mai multi Romani din Bucovina, de M. Nistorri. din Mlini in Mol-

dova si de
El. Pop din *omcuta-mare in Ungaria.
(3) Despre acsta srt se vada mai pe larg in cap. despre Ursitre.

www.digibuc.ro

63

datg, lax cnd 11 cade stua din cerg, atuncl i se curma si

lul c,lilele, atunci trebue numaI dect s mr.
Acst credint, frte rspndit In tefte trile locuite de
Romani, se vede c5, l'a inspiratil si pe poetulg care cnt:
Pe cerulti, unde stag presurate,
Cu ochl de aur, nenum'erate
Stele, ce vecInicti parca privesc,
Tot ornul are stua-1, arnica,

Fie lucfer, fie stea micA,

Care-la ptizesce eu dorti ceresc !
Cancl flrea viefi se ofilesce,
Stua pe
fi ea peilesce,

Apoi apune n infinit.

Ciind in natur cadet triste spte,
Lunecg stele in ngra npte,
Noi plngem fiinte ce ne-a

De-aidi vine apei i alt credint totg attitg de rspAndit, anume cA de Gate ori se vede picndil cte ung meteora,

care de ctr poporul de rindil e consideratg ca stea, de

attitea ori mre cte ung omg.
dac pe vr'ung omg ilg arnenint vre-o cursa sag nenorocire mare, atundi se (lice c i s'a intanecatti ste'aa
iar daca-i merge frte rg, dac e frte necjitg, asupritg
nefericitg, atunci, in desperarea sa, dice cA n'are stea
Gera, cu alte cuvinte, c5. n'are nimicg ce mal astept aici
pe prirnintg, el i s'a curmatil totg binele si fericirea.
Afar de acsta nu odat auqimg pre menii cei neca-jig sag co ce se afl in vre-ung pericolg mare esclmndg :
vcd de stdua nstra ! = val de viata
va
sttla mea!
nstra!
V. Alecsandri, Poesil pop. ale Rom. Bucuresei 1866. p. 1.

www.digibuc.ro

64

Din contr dac, unuI om 11 merge bine, dac, e deplinti

i urm.trea
snkosti i fericita, atunci, dup6 cum arat
chiuitur, din Transilvania, stua lui nu se urnesce de fel

de pe bolta cerulul, ci ea, ctati e nopticica de mare st'd

si lucesce :
Cte stele sunt pe cert.'
Panti 'n cliu ttite pier,
NumaI stua mandrului
*.ade 'n virful rnunteluI,
Niel nu sue, nieI eohra,
GndeseI eA- ptr5. de mrti (1).

Asemenea se crede c dac5, until copil s'a nscutti tri tr'o

.Theminic sa lntr'unti pi asnicti mare, buna-r In qiva de

Craciung sa Pasc, e Mae norocosti si va ajunge la timpula s unii omit Insemnatti (2). Din contril dac, se nasce
Seimb'ata se crede cb% nu va trtii lunga
(1) I. Pope Reteganulti, Chiuituri, Gherla 1891, p. 29,
(2) Cred. Rom. din Bucovina.
Vedi si W. Schmidt, Das. Jahn pag.

25 26: oDeosebite de norocite e considerate copiluld acela, care zdresce

lumina lumii Intr'o Duminicd. Pe acela liC inbesee Dumnedeil mai multi1.
Dr. Emilian Vointchi, Despre superstitiuni, discursil tinutil in 4 Oct. 1892
.cu prilegiuld inaugurdrif sale festive ca rectore la universitatea din Cernpubl. in aGazeta Bucovinei an. II, No. 79: eLa Romani sunt in fie-care

lun douO dile rele sad nenorocse. In aceste dile niel o intreprindere nu
pote se succdd, i femeia care nasce Inteuna din aceste dile, trebue chiar
s mor. In privinta dileloril de peste s6ptmand exist in generale .regula
cC nenorocse sunt: Lunia, care e favorabild numai pentru tote ceea ce are
crsc; Martia, care e bun5, numai pentru afaceri judecatoresci si de contracte; Joia, in care di acolo uncle locuescd elemente slave nu e permisil si
se serbeze nicI o cununie, cad alte-fele ya fi vzjelie in viOta conjugald, si
Vinerea care e cea maT nenorocs dintre tote qlilele din sptmand. La 4ilele cele norocse se numr Sambetta i in speciald Duntineca, care se are
in vedere
alesil la nasceri si actiuni bisericesci. Copil ndscuti Dumineca
sunt copiit nor ()Cuba 0 potd set vadd 0 sd cundscd multe ce altora nu le e data
sit vadd i sd cunscd
dacd cord fi botezati
Duminecd, et potti
vadd
fi spiritele si sd and multe lucrurt dela ele.
Aurele Tana, Din credintele poporului rom. din Maidand de langri, Oravita,

www.digibuc.ro

65

Care copilil In ce zodie se nasce, asa are sa-I fie noroculti

firea. Dach zodia-I bunh va fi norocitil, dach4 rea, va fi
nenorocitil. De aice vine apoi i dicala: art i-a fostii zodia.
Norocosl se cred a fi si aceia, earl' se nasal usorti. Mai

norocosi ins sunt cel ce se nasal dup miedulg noptil

pn tri diu.
Mai departe se dice, attil in Bucovina ctil s,i 'n Moldova,
c dacil un copil se nasce in cdme0, adech invlit Intr'un

fait de pelita, va fi frte norocosti, iar dad, se nasce filr

chrnesd, va fi mal putin norocosti.
In pra-Rontdnescd asemenea se crede ca copilulti, care
.se va nasce cu cctip pe capti, va fi norocosil. Acea chip,
Visa s se usuce i sa se lege de gtulti copilului din cnd
n cnd, fiind bunh de deochi (1).
In alte parti, totil In Tra-Romnsc5., din contr se crede
c copilul, care se nasce cu cclip pe capti, dup mrte se va
face strigoi (2).

In Macedonia, de se Intimpla ca noula nscutti sh se

nasch In camwt, ceea ce se intimpl frte rarti, toti se bucura In cash, caci are s fie cu norocil tth viata sa, iar
{le este baiatti, acea chines& se pune la o parte pentru mornent, cci se crede eh este untl talisman de mare prep,
.te are putere de a apra viata celorti ce
afla In pH-

mejdii, si a veni in ajutoruld celui ce se servesce de ea

pentru ca s i se implinsch totil ceea ce doresce. Pentru
acest talisrnanil s capete acea putere, trebue mai intai
s stea patru-decl de dile in altarultt bisercil sub s-ta mash,
.apol sh fie purtatil prin trel orase mari, capitale a fret tell,
In aFamilias an. XXVI. Oradia-Mare 1890, P. 7: aCine se nasce in diva de
Pasct, sub restimpula trageril clopotelorti la biserica, este orna norocosa in
lntrga vidtg.s
(1) Ionnii, op. cit. p. 11.
(2) Ionna, op. cit. p. 41.
5

21fairanil, Nascerea la Romani.

www.digibuc.ro

66

pe urma s5. se potrivsc, ca s fie pusil sub unil

pe cnd are a trece peste eIt vre-unil Imp6ratil sa vre-unil
pas, vre-una rnitropolita sa vre-unil archiereq, ac6sta Ina
in trei rinduri diferite ; dupti, aceea acel talismana Ii capt
i cel ce are nevoe se pte servi de elii; asa,
d. e. avndi cine-va o judecat, pentru ca judecatorul s5,4
fac dreptate, si st nu-la strImbtsc, s, iea acea cmes
pe care o cse mai IntAl Intr'o bucAticti de postavil i o
anin de gt cu un gitan negru de mtas5,, puincl'o
subsuara drpt sub strae ca s, nu se vad. Cnd vine
Inaintea judecAtorului i acesta nu vorbesce In favrea luI,
atuncl apas, mna de corpil ca s, strIng legtura In care
se afl cmesa, acsta o face pentru ca vorba judecatoritlui
s, nu aib putere s mrg mai departe si s, r6m5,e numai
acolo, In judectorie, fr efectil; iar dac voesce ca vorba
lui s, fie ascultat de judecdtoril, atunci ridic mna ca
apas chmesa, pentru ca s-1 mrg vorba mai departe .si
s5, fie ascultatil,

icnd atunci in gndul sii: cum are

trecere vorba Impdratuha, a lilitropolitull4 sag a Pafd,

sd aibct trecere i vorba mea.
Mai departe cred i spung Romnil macedoneni ca Intimplndu-se s se naSc copilul pe timpti r i furtunosii,
atuncl are s aib, multe valuri In viata luI de Intimpinatil,
iar dac timpula e frumosO, atunci are s fie cu
Cnd se nasce vre-un monstru, se crede, ca i tri romne de dincce de Dunre, c femeea s'a uitatil la
vre-o dihanie, sa c printii a p6cAtuita frte; si de aceea
trebue s se pocUsc5, tab', viata lor prin rugciunI i pomeni, pentru ca s le fie bine pe lumea cea-lalt.
De se nasce copiluli Insemnat cu vre-o pat, pe

www.digibuc.ro

67

atunci se crede c ferneea Insrcinat a mncatii vre-un

fruct pe care l'a furat (1).
Cnd unit copil se nasce 0 are testicule cam marl sa,
cum spun BucovineniI, capti mare, lic Romnil din 'Vera-

Romnesc c are apd In ele (2).

Tri casul acesta, ca s pr acea ap, se duce m-sa la
un ,put de unde se bea ap, i trn apa dintio donit,
qicncl :

nu torrid ap din donip, ci pe cea din testicu-

lele copilulul mett (3).

Daca un copil are o vn albastr pe frunte, cred

Romnil din Transavania, c va fi espusil periculelor de
apd; dac Ins are o dungut ro0 pe grumazil, atunci va
muri de foc. Deci, spre a deltura periculele acestea, e bine
ca tatl i mama luI s se taie la degetul cel mic dela
mna stng5, i s lase ca s cad trel picuri de snge sub
lgnula copilulul, c,licnd In acela0
:
iea i ne
ap6rd pe noX pe top de Pert i de apd, de fierit fi de pard,
de old fi de nepricepere (bolndie.) Aceste cuvinte sunt
Indreptate cdtr schima casez, o fiinra cobaltic, pe care ori
0 care familie o venerz frte mult (4).
Romanii avea o c,leit scutitre de lgn, numit Cunina,
care, dupd credinta lor, pzia copilul ln lgng de orI i
ce stricciune i vrjitorie (5).
Rornnil a Inlocuitil pre Oita acsta cu schima case'.

Dac o marn a avut se fete dup olalt i tte tresc, i a epte rd a cptatil iar6-0 o fat, crede poporulti romna din Bucovina, c cea de pe urrn trebue numaI
(1) Burada, Obiceiurile la nascerea copiilor in Macedonia, in op. cit. p.
39, 40 si 41.
(2) Ionnti, op. cit. p. 11.
(3) Ionntl, op. cit. p. 18.
(4) Wlislocki, op. cit. p. 8.
(6) Preller, Rm. Myth. II. p. 210.

www.digibuc.ro

68

decAt s fie strigied. Dreptg aceea strigicele acurna din diva

nascerii sale Incepil a o cerceta si a o Invta tte mqtesugurile lorg, si nu o prsescg nid odat, fie botezat orl nu (1).
Dar nu numal strigacele sunt acelea, earl ving dup.
nascere ca s. srnomscA pre copilele, despre cari ne-a fostg
orba, ci si Sanwa sag Baba Cjcl, despre care amg vorbitg

In cap. IV, apoi Ielele, Tricolicd, Stahiile, 11loroii, Illanzapddura, Uscdciunea, Pociturile, ci multe altele.
Tte spiritele acestea se crede c ving de regul Inainte
de rnielulg noptii si nu nurnai c chinuescil si schirnosescg
in totg chipuld pre copiii nebotezati, ci pre multi. chiar 11 si
fur, lnlocuindu4 cu altil uriti si schilodi de-ai lorg.
Dec1, ca s nu aib spiritele cele necurate si rele putere
de-a se apropia de casd si copilulg nog nascutg, e, dup
credinta poporului din Bucovina, de neaprat trebuint, ca
din liva nascerii Incepndil si pAri dupti botezulg copiluluI
s5. ardd In fie-care npte ne 'ntreruptil o lurnin de cr curat In casa unde drme elg (2).
Romtmii din unele prtl ale Transilvaniet din contra credg

si spung c o femee, pre care ail lovieo durerile nasceriI,

ca s pt lesne nasce; si multimea spiritelorg rele, precum
Strigele, earl ag chip ornenescg si cd lung ca de cane,
Ins mai cu sm Baba Cjd, regina tuturorg spiritelorg rele,

s nu pt strica nemic, copilului nog nscutil, e bine s

se Incing cu ung sdcusorg umplutg cu tern din tinterimg
amestecat cu busuiocg, si apringlndu-se lurnini sfintite de

preotulg s se pue la gura hornului ca s, ard, pentru c

ffintele cele rele villa de regul prin hornuld case. Asemenea se aprinde si o candel, care se afl mai In fie-care
(1) Com. de d-la G. Tomoiag6,, si alt Rom. din Bucovina.

(2) Com. de d-lii G. Tornoiagli, cant, bis. precum si de alti Rornni din
Bucovina.

www.digibuc.ro

69 --

casa romnsca, de 'naintea icnel familiare, In genere a

sf. Ioan Botezatoruhl, a sL Petru sa sf. Nicolae,
oclaia attil si patul se stropesc cu apa sfintit. Iar clupa
ce s'a nascutil acuma copilul e bine ca pAria la botez s
arcla o lumina langa lgnula s'g, si sa se pazsca nptea (1).

In alte prt,I din Transilvania, precum buna Ora In Orcat. timpti e nebotezatil copilul, se aprinde In WO,
sra In casa o sdranp de ldnd ngrd, si atttti copilul ct
si muma se afum cu dnsa In tot tirnpul acesta, ca s
nu se apropie lucru slabit de dinsil (2).
In Macedonia, se vede c5, spre acela-sl scopti, Inclat dup

nascere se aprinde In odaia lehusei candela care arde necontenitil 40 de qile (3).
In acela-si tirnp nu e bine, duprt spusa Romniloril din
Transilvania, ca nepta s. lasa far lumina aprinsa sra
nici macaril pAna In tinda, iar In alte locurI far matura (4).

De asernenea se baga" de sm5, ca s nu se pue n6ptea

lumlnarea prea aprpe de ochii copilului, cci nebagandil
dupa aceea msa de sm, copilul Grua.' i slbanogil
fiindil Inca la vedere, frte lesne ar cdpt, aprindere de
ochi, si usord si-ar put apoi perde vederile (5).
Ce se atinge de spiritele cele rele i mai cu srna de
&rifle k 6) amintimil aice c i Romanii Inc6 credea c arti
fi periculse copiilor, atAta nurnai ca ei aveati cu totulti

(1) Wlblocki, op. cit. p. 6-8.

(2) Corn, de d-la Rom. Simu.
(3) Burada, Obiceiurile la nascerea copiilora in Macedonia, op. cit. p. 40.
(4) Corn. de d-la Rom. Simu.
(5) Auqita dela mg multe Romance din Bucovina.
(6) Aceste fiinte mitologice, se numesca in Bucovina mai multa strigice,
sing. strigdied, masc. strigo0; in unele pail din Transilvania i Banatil insa.
mg multa strige sing. strigd.

www.digibuc.ro

70

altd Inchipuire despre forma corpuluI lortt de cum all astAdi

Ro

Strigele, dupA inchipuirea RomaniloriA, erati nisce fiinte

Inaripate fOrte urlcise, cu capti mare, cu ochl

cioca ca de pasre rApitOre, cu pene cenusiI si cu ghiare

marl ascutite, cari, dacA doica nu lua bine sama, se furisail
nptea In casA, luati copilulti din lgAnti si-i sugeati sngele.

Ele se numesc strige dela stridere, cntgetv, pentru ca

sosAescti nptea Intr'und chipa InflorAtoril; InsA cum s'ati

nscut nu se scie, ori de sunt unti soi anumitti de paserI sa pte nisce femei Utrdne, cari dupA mrtea lori s'a
prefAcut In asemenea paserl prin influenta unorti vrAjl.
Strigele IntrarA i 'n odaia lui Proca, fiulti Tegelul
care, flindti abia de cincl dile, era GAM pe-aci devina
prada lor. Ele ii subserA stmgele din inimA, si copilula In
zAdarii tipa duph ajutoriti Doica, audinda, alrgA la dInsulti
si vede urma ghiareloril pe obrazula lui celti frageda; copilul
deja o colre ca frunda cea vestedA de ponatt.
Doica, vdndti acsta, Ii iea refugiuM la qeita Coma, care
pe locti se apropie de lgAnulil micului principe, mnge pre

pAring si le ajutA la nevoe. Ea atinge mal Inti usoril

pragulii usei de treI ori cu frundA de frAgarti (Erdbeerbaum),
apol stropesce Intrarea cu apA i iea mruntaele unul purcel In mna sa. Dupa acsta rostesce formula : erutati,
vdi paseri nocturne, Weruntaele copilulut gingasa vita sa fie
pentru gingasulil betiatiti, inim4 pentru mima, m8runtae pentru

m6runtae, sufletii pentru sufiet". Dupa acsta doica pune

bucatelele de purcela afarA i nimnui nu-I este iertatil a
se uita Indrptil dup6 dInsele. In fine pune varga cea de
pducela a luI Ianus In ferstr i apoI niel o strigA nu pte
Intra mai mult In casA, i copilul capt iari colrea sa.
Strigele, dupA credinta vechilor Gredi i Italien f, mAnncA

www.digibuc.ro

71

i mkuntaele copiilor mortl, puincl in 1ocu16 acestora pale, sorbil mkluva celor vil i oescil in aeril ca
inima

strigele sa strigicele nstre (1).

Din cele insirate priA aicl result ca Rornnil a maI

ton acea credint despre Strige i intrebuintz mal totil
aceleall mijlce in contra loril ca i Bomanii, cu acea deosebire simpl numaI c, pe (And Romanil credeail c ele
mnnc inima si mruntaele copiilor morti i punil In
locuffi lor paie, pe atunci Romnfi spun c5, pre eel mal
multi l fur, si-1 Inlocuescil cu de al loril; mai departe, pe
cnd RomaniI puneail o varga de mAcesti sa Oducel In
ferstra, Rornnil de pretutindene pun usturoia, crec,lnd

c5, acesta e mijlocul cel mai bunt.' de apkare in contra

strigeloril. In fine, pe cnd c,leita Carna le punea spre mncare mkuntae de purcel, Romnil, dup curn ne vomil
lncredinta mai la vale, le arunc mel
Ce se atinge de datina Romnilorii de-a aprinde dup

nascere o lumin si a o rasa apol In fie-care npte Ora

dup botez ca s arc15, In casa unde petrece
trebue s amintimri aice cA ea, de si In alt Inteles, se afia si la Romant. Asa una dintre deitele romane,
cari ajutail la nascere, era si Candelifera, pentru c la nascere se aprindea o lun2ind, probabilil ca simbol al luminel,
la care ajungea copilul prin nascere ; i anume trebuia s
fie numal o lumin, nici de cum Ins o candela, pen tru c
mirosul unel candele, care se stinge, se considera de frte
periculos (2).
Grecii ce vecld adora asernenea o deit5. de nascere, nu-

mit Eileithya, pre care monedele din Aegion ne-o Inftised

(1) Preller, Rm. Myth. II. p. 238 si 239.
(2) Plin. H. N. VII. 43: Miseret atque etiam pudet destimantem quam sit
frivola animantium superbissimi origo, cum plerumque abortus causa odor
a lucernarum flat extinctu. Preller, Rm. Myth. II, p. 208.

www.digibuc.ro

72

dela capil i pn la picire Invlit'd Intr'o testaur, c'o mn&

spre ajutoril, iar in ceealalt ind o faclie, simbolulli nascerit la lumina luma (1).

In fine se caut ca ferneea, ce a nscut6, s nu den.m6de felil nemijlocita dupa nascere, i anurne daca a nscutil
nptea, WO, nptea aceea, iar dad, a nscutil cpua, tota
restulil oilef pentru c se crede c5, la femeea care dOrme .,.
se arat spiritele cele necurate i o chinuescil pang ce rnre.

Drept aceea fie-care m(50 Mtelpth nu o las de fel ca

sa clrm, ci o detpt anume ca sa nu4 inceteze circularea sAngeluI, ceea ce frte lesne ar put s5.-I aduc mrte.
(1) L. Preller, Griechische Mythologie. I. Band. III. Auflage, Berlin 1872. p. 422_

www.digibuc.ro

73

VI.

PERDERE A.
Dac o femee, cAtil timpil e Ingreunat, nu caut ca s se
tersc de tte acelea, carl puteall s-1 fie spre stricAciune,
adec dac muncesce si se obosesce prea tare, dac alrg
sail rclic ceva prea greil, clac se Incrd si se Intincle
prea sus, dac nu se feresce de rcld ; mai departe dac

se sprie sati cade de uncleva frte rtl, dac5,4 vine doril

de ce-va s mnnce sail s bea si nu capt Indat, ori
clac capt pott cnd vede pre alti mera mncnd5 sail
bndil si nu se Incumet a cere ca s-i dee si ei de gustare ; In fine dao viszh prin somnil eh vede ceva buna de
mncatil sail de Mut si cnd se trezesce nu and ceea ce
a visatil ca sil guste ; atunci nasce MN% vreme, si copilulil
nscutil e mai tokleauna mortil.
Multe temei ins nascil copii mortl 'Inca si din causa Spur-

cltd adec a Samcd, care avnd-o de copile mici, aclese

oil le trntesce si le maltratz, precum si din causa morbulul numitil matrice (1).
(1) Dict. de MAriucA Nistorti, Romiincii, din comuna MOM', jud. Sucva,
in Moldova : atMatricea sparge loculti copiluluI, de aceea perde femeea. *i

ca sit nu pra i se desciintri, de Jildtrice.D

www.digibuc.ro

74

Despre o atare femee, care nasce copiI morti, se dice

pretutindene In Bucovina si Moldova c a perdutii, maI rarti

ea a avui pgcate sa a ndscuta /ant vreme, iar In Transilvania, Ungaria si Banatil c5, a lepaatit, a strpiti, i
equnatg sa i s' a lovita rat (1).
Ferneea, care a perdutil. sail a lepdatil, credil Romnil
din unele pArtii ale Transavanid c trebue s fie de cineva leg ltd. Deci, ea s' nu i se maI repetsc lepdarea, trebue numaI deal sA fie deslegat i anurne de catr preotulti (2). Mai departe atAtil In Transilvania 6'16 i 'n Bucovina se crede si se dice eh' o atare fernee a perdutil. copilul
Ocatele sale sail ale printilor si, i e mare
lntristare In familie cnd se 'ntIrnpl asa ceva (3).
Cnd o femee Ingreunat a fostil maltratat i baltut de
bArbatulil WI sail de altula cine-va si din causa acsta a
perdutti, atunci tt vina si pcatul cade asupra aceluia,
iar ea nimicA n'are sA respund Inaintea luT Dumnec,leil pen-

tru perderea prunculuI. Cnd Insa prin nelAgare de smA

nepsare a pierdutti adec a nscutti copilula morttl, atund

se dice ea a rnncatil sail a perdutti un sufletil, pre care

nu-M pOte maT mult niceri afl. Prin urmare are unil
pcatil frte mare, pentru care va trebui s5.-s1 dea srna
Inaintea luI Dumnedeti In cea-laltA lume (4).

0 fernee, care a perdut cu intentiune, adeca care a fitcutti nisce bosceme sail a butil lcuri veninse anume ca
(1) Corn. de d-nii Rom. &mu, I. Georgescu si Elia Popg ; vedl si e*edtrean an. II. Buda-Pesta 1876. p. 29 si 47. Verbulg a lepda sag lapda,
de unde subst. lepdare sag lelpildare, in intelesa de a perde (abortiren), e
cunoscutd si'n Bucovina, ins eld se 'ntrebuintz numal cu privire la animale, nicl cand ins la femet. Iar sub verbuld a stirpl se 'ntelege cand a Incetatg de a mai da lapte.
(2) Corn. de d-111 Rom. Simu.
(3) Com. de
I. Berarig., parochii in Stroesci si I. Georgescu.

(4) Corn. de da. V. TurCurnil si El. Popg.

www.digibuc.ro

75

omre i sd-la prd ca s scape de grija ci sa

2'8-

nzde tot-deauna frum6sct, dup cum crede ea, nu nurriaI c

e frte r vdut i vorbit de menI, nu numai eh' dup
credinta generala are frte mare p6catil pentru acsta, ci
totti-odat se crede c 'n cea-lalt5, lume va serv ca talpa iaduluX si va fi aetat5, de limb, iar copiiI ce i-a lepdat5,
se voril preface In ferp vennog, earl von). suge-o (1).
Ce se atinge de copiil perdutl, respective morti nascuti,
precurn si de aceia, carl moril nebotezati c earl de regul se InmormIntz5, intr'un Ioc separatil, Intr'o margine
sa ungheril alil tinterimuluI, crede poporulli romnil din
Bucovina a, se prefacil Inteung felil de spirite necurate si
reutcise numite Morot, earl' ies nptea din rnorrnlntil,
fac rnenilorti i cu deosebire mameloril lor cliferite nepl5,cerI c daune si pan la al5 sptelea an strigA ln fie-care
npte botez5.
In Moldova at5,t5 copiiI perdutt, catit i cel ce
nascutil vii dar air rnurit nebotezati, se numese5, ea si In
Bucovina Moroi, si fcndu-li-se un secrias 11 Ingrpd
tatal loril sa msa mal la o parte In tinterimil. El, dup
credinta Romnilorti din unele partl ale acesteI ten, iesil
Ingropatil, si se arat In vedenii
la spte anl, dup ce
mal ales5 cnd e lun, si atunci intra pe terstr5, In casele
omenesci si sugil rrunchil copiilor5 eelor5 micl. De aceea
omulil la casa cruia se arat, trebue nelncetat s stee cu
supr
ferestrile astupate. Dar ei se arat5, meniloril
atatir pre acestia ctil si pre vitele lor, nu nurnal atunci cnd
sunt Ingropati lngA cas, ci si cnd Ii supr si pre dInsil
cine-va. Dac5, sunt Ingropatl In tinterim5 se dice ch atunci
nu se arat5, nici la o cas5, (2).
Rom. Simu, I. Georgescu qi El. Popil.
(2) Cred. Rom. din MrtlinI, judetula Sue6va, diet. de NIariuea Nistord.
Vety i Sevastos, C toril, p. 98.
(1) Com. de

www.digibuc.ro

76

In Tra-Romeine'sed, comuna Grebnti, copiil ce mora nebotezati sunt socotip ca mortdciuni; nu merge s5.-1. Ingrpe
nici popa, nicI dascalula; se clued fr cosciuga, fr pomene

fr rugdciunl si se lngrpa In grdin sub perp, In ptula, sa dupa cas (1).

RomniI din unele prtl ale Banatului creda GA copii): per-

fiinda nebotezap, rnergi In cea-lalt lume la una loe

ra, si nicI de cum la una loe bunil Impreun cu ceI botezatl. Acolo se prefacil apoI In tdlhari i traescil numal
din cea ce fur de pe la copiiI eel botezap, cdrora mamele lora le clad felurite lucrurI de poman. Tot-oclat se
maI spune GA fie-care copila perduta are In cea-lalt lume
ate o traisl, o ola i unti bti, cari obiecte le cera si le
capt dela mamele lora de poman5. In traist puna atAta

celea ce li se daa

lora din cnd In cnd de poman

In lumea acsta, cAt si celea ce le lur si le rapesca de pe
i

la alp copiI; la o umplu cu al.* care asemenea li s'a data

In lumea acsta de poman5, iar cu baluld se apr i fuga
de alp copiI, carI voesca sd le iee cu de-asila celea ce le
aa In traist5, si tri la, i care, uitnda mamele lora cu totula de dInsiI si nedndu-le nirnicd de poman, nu aa alta
ce mnca si ce bea deck numaI ceea ce fur.

De copilula, care nu are traist,

OM.

i bta, e vaI

amara ; acela nu are nimicil In cea-lalt lume, ccI tota ce

arti putO s aib vind ceIalalp copil si saa i-o furd saa
neavnda cu ce se apra, i-o ieaa cu de-a sila (2).
Romnil din Imprejurimea Somcutel marl, Comitatula
Satmara In Ungaria, credit si spuna eh copiii perdup se
(1) Sevastos, CaTtorii, p. 98 : Aid in Grebiln nid mortiloril
nu li se Meg pomene ca pe la noi (adecA ca In Moldova) de 3 4i1e, de 6 4i1e,
de 9 qile, tota cate nou colad frumos'i si de fie-care colaca eke o luminare.
(2) Com. de d-l Ioanti Popovid, inv. in Opatita.

www.digibuc.ro

77

prefaca In diavalt saa clraa, i ea atarI li i npte plnga,

tipotesc si se vaeta pPm Intunerica, c,licnda:

Val de noi si de cine ne-a fkuta pre not.

Apol Incep a cere botezula, i dac6-I aude cine-va
botz, e bine, iar de nu, Incepti a-sI blstm printil de

e nu i-a feut cu vreme si de ce nu

botezata.
Ast-fela plnga si se vaet el prin Intunerica un ana Intreg. Iar la c,liva Sfintului Adreia li se luminz i lora
si clac printil le daa atunci ceva de pornan, a i et ln

cea-lalt lume, dar din Intuneric tota nu scap (1).

Homnil din Transilvania tota despre acestl copii creda cd,
nefiincla curAtift prin taina sntului boteza de Ocatula str5.mosesca., merga In facia.
dac i se face lui Dunmec,lea mil5, de dnii, atunci
scfe din iada, II preface In Vgreolaci, i asta-fela apoI um-

prin aeril pn ce ajunga la lunA de o mnncd (2).

Dar nu numaI Dumnedea singura, ci i mamele lora, ha
cbiar i alti meni, dac voesc, pota sA mntusc pre acestl
-copil nefericiti de munca cea eterra a iadului si s-I prefacti din Moroi, din spirite necurate i r6utacise, in copii
ca totl copiit eel mortl, earl' nu iesti niel odat din mormintele lora, ca s6 faca cui-va vre-una r6i1.
Asa In uncle partl ale Bucovina' este datin ca Inainte
de ce se trigrpa asernenea copiI, sa se spele cu aghiasm
s se lnsemneze cu semnula s-tet cruel, iar In morminta
l

(1) Corn. de d-lti Elia Popit Inv. In Sonrcuta-rnare.

(2) Corn. de d-nil Rom. Sima ei I. Georgescu. W. Schmidt, Das Jahr,
p. 26: aCopiil nebotezati, dada*, morit nu air niel o sperantA ca s mrg in
eerti, ci el se ducil in lun pe care o mranda. Dac scade sail se 'ntunec
luna, e unit sernml de durere i intristare, simtindu-se prins ca Intr'unti
elesee de aceetl Trrcolacto.
Com. de Aurelti Chintoarnt stud. gimn. aDespre Vercolaci se crede e sunt copiiT coi perdutl ei nebotezalf ei aceetia sunt
causatorii "intunericirnil de sre ei de lima. Poporulil qice, cand se intuneca,
luna, ca o mananca Vgreolacii!

www.digibuc.ro

78

sa se pue piperit, tamde i usturoiii, i acsta anume c s,

nu se OM preface in .111oro (1).
In tinutulil Cmpulungului este clatina ca nanaula sa
nanaa s care prin 40 de c,lile aghiasma la mormintula
copilului mortii-nascutil i sa o trne in mormintil printr'unil
canal anurne spre acestil scop lasatil la inmormIntare din
fundulil mormintului pan& sus. Fcncl6 acsta credit Romnii c pruncula se botz si nu este mai mult Moroitt (2).
In tinutulil Dornei din contra dual i trna pe mormin-

tele copiilor perduti sa cari a muritil inainte de-a fi

botezati aghiasmd dela gpte Bobotezi spre ace1a1 scopil ca
i cel din tinutuM Campulungulul.

Insa cel mai potrivitg i mai uord chipg de a-I mnui este, dup credinta generala a poporului, ca acela care
vede pre vre-ung Moroia, sa Ilil aude strigndil botezil,
sa iea o basmbluta alba, sa, daca nu are la sine basmA,
sa rupa o bucatica din haina cu care e tmbracatil i aruncnd-o asupra lui
Bote'zd-se robulit lui Dumneclett
N. 'in numele Tatalui, al Fiuiu i ala sfintultei Duk,
amine t! si atunci Moroiul, botezndu-se, nu ese mai rnult

din mormintulti s'e'a afara, nici nu face nim'rui niel un rstr (3).

Rornanii din districtulil Cernautului, i cu deosebire cei

din Boianil, credil c sufletul fie-carul Moroii e perclutil.
Cu teite acestea insa el totu1 se pcte mntui daca prin

Opte ani de dile se trna aghiasma in locul acela unde

s'a Inmormintatil. Ba ela se pte mntui chiar i mai de
graba, claca la Botza, adeca la Jordanii, se aduce apa sfintim (aghiasm) dela pte biserici i i se trn pe morrnIntil.
(1) Com. de d-ld Vietord Tocarid, invtiltord.
(2) Corn. de d-ld I. Berard, exarehd i parocti in StroescI.
(3) Ve4I rnal pe largd Moroii' , studid de S. Fl. Mariana, pail. in Albina
Carpatilord,o an. III. Sibid 1878-1879, p. 86.

www.digibuc.ro

79

Fcndu-se acesta, se crede c Moroiulg s'a botezatil

ca mai mult nu e de felg. periculos.
Neturnndu-i-se aghiasm pe mormIntil dupii spte ani
de lile Moroiulg Invie, se preface inteung spiritg
lundg diferite forme, mal ales lns de copilg mic, umbl
prin lume sbuciurnndu-se, vdetndu-se i cerndg sra pe
la amurg si nptea botezil.
Intlinplndu-se
aucld cine-va, cand cere botezg,
se indure de d'insulg
boteze, rostindu-1 formula botezului i aruncndu-1 In acelasi timp o buctic de pAnz,
o batist sag ce are mai din demn, in semng de crijrna,
sufletul sg se intrce si se duce voiosil la sufletele cele
curate.

Neaflndu-se nimene cine s-lg boteze, Moroiulg, dup'c,

cum am spusg, devine spirit r i fOrte periculosil pentru totl cel ce trecg pe loculg unde e el Inmormlntatg,
precum i pentru top ceT ce cldescil vre-o cas sag altg
ceva pe loculg acela. Asa bun-r, dad, se pune vre-o cash' pe locul acela, supr i primejduesce pre meni; dac
se pune ung grajd g. sail ocolg, nenorocesce vitele, din care
causa de multe ori proprietarul acareteloril respective,
dac voesce s aib5, pace, trebue s strmute casa, grajdulg,
sag ce este, sag s le prssc cu totulg. Altmintrelea nu
pte esi In cap'tg (1).
In Moldova cine voesce s boteze si s scape pre Mora
dela osAnda cea vecinic, le trn In liva de Bobote'zcZ aghias-

m dela Iordang pe mormlntg (2), iar preotulg, &and iese

cu Invierea, le face si lord molift. Acsta se repetesce
spte anT dup olalt, iar dupd all sptelea ang copiii nebotezatl scapii, din rIndulg Moroilortz (3).
(1) Corn. de d-lti V. Turturn, preottl.
(2) Dict. de M. Nistorti din MA
(3) Sevastos, Chtorii, p. 98.

www.digibuc.ro

80

Mai de multil era datin In _Moldova eh' mamele copiilor

perduti sa nebotezatl strngeail in giva de Bobotztt akhiasm dela spte biserici sail maI bine disil dela spte Ior-

danwl, i a doua di de Bobotz, turnndu-le desdimint

aghiasm de ac6sta pe mormIntil, II botz punnclu-le la
Meg nurnele hang iar la copile Ioana (1).
In multe locuri, totti din .111oldova, pArintil copilului ne-

botezatil, adec a celui oprit ca s-si rnntusc sufletula,

fact' In qiva de
Duininicel marl un prasnicil, la care
Invit 40 de bAleti i copile de aceeasi msur, adec dela
2-3 ani, si le dail de sufletul5 copilului perdutil sail
mortil nebotezatil 40 de ulcele eu ap curat i 40 de covrigl cte cu o lurnin aprins. Prasniculil acesta se face de
regul afar:a pe iarb verde. Copiluill nebotezatil, se crede
c In urma acestul prasnicil, se mntuesce (2).
In Transilvania se facil pentru mntuirea sufleteloril copiiloril perduti 40 de cocolfe cpte din aluatil de fdin do
TreI decl i cinci din acelea se daii la 35 de copil,
iar 5 corol6p se arunc pe ap, pentru ca, precum isvoresce
apa din isvoril, asa s apar i sufletele celora rnorti-nascuti In rai. Apol se mai facil i trei parastase i trel prescurl' mai marl., earl' se dual la bisericA ca un felil de
jertf pentru cei rnortl-nscuti, carl cu vreme se ducil
ei In raiil (3).
(1) Diet. de M. Nistora si A. Pletosa din Mid4eni.
(2) Dict. de M. Nistorti si alte Romance din Malinl.
(3) Com. de d-la Rom. Sirnu, inv. in Orlatil

www.digibuc.ro

81

VII.

SCLDATOREA.
Nu multil dup nascere, attil In Bucovina catn i ln celelalte terl locuite de Romni, urrnz5, scalcidtrea

Unele mse prepar seldAtrea acsta 1ndat dupa nasacere, altele Ins, nici nu mai astpt panh ce se va nasce

ci cum vedil ca s'a apropiata timpulti si nu mai

este multil pra ce va hdladu femeea bolnava, caut o Old
si umplnd'o cu ap curat o punil la focii ca s se Incllsc.

la, care se folosesce de ast dat la Incaldirea apei,

trebue s fie n6u i anume de aceea ca, precum sun la
.cea nu., asa i copiluln no nascutil s. aib o voce curat, ptrunltre i plcut (1).
Apa trebue s fie numal cis-ceva ccadup, nici decum
Ins fierhinte, cu a tta mai putinil clocotitd; si ao5sta parte
<le aceea ca copilula noa-rascuti:i s nu devie desfrAnat (2),
(1) Corn. de d-111 Victord Tocarirt, Inv Kcitorti.
(2) Corn. de da. Rom. Simu. Vedi i Lutninettorurti an. X. TemiOra 1889,
No. 65 in aFois6r5: Scaldarea noil-nAscutului prima r 5.. s, nu se faca cu ap5,

clocotitd, pentru ca s, nu fie curvar.

6

Mariam; Nascerea la Romanr.

www.digibuc.ro

82

si parte de aceea ca viata lui s nu fie nelinistit ea apa

cnd fierbe i clocotesce, adeca ca s, n'aib necontenitil
neastmOril, certe i suprff.

In genere se caut ea seldatrea cea dtnti, numit.

altminterea In Bucovina Ina, i scaldY, scdldufd i sedldufcd,.
In Tra-Romnse baie, iar In unele prg ale Transilvaniei
Ungariei. eiupd (1), In care se seald noa-nseutula pentru
prima r, s, fie mal mull rece dect cald, i acsta pentru

ca copilula seldatil Intr'insa s nu bap sml de ready

niel s nu se sparie, pentru e ela de regul, cnd se Ara
pentru prima r In ap, se sparie (2).
Uncle rnse iari, Inainte de-a scAlcla pre noa-nscutula
copila In seldtre i anume cum Ila prindil In mn, att
datina de a-la spla mai Inti cu o Mat de apdrece, anume ea s fie vioia, sprintena voinica, destepta, istetil (3).
Dup5, ce a rdicata acuma copilula, dup5, ce i-a
buricula i dup ce a data femeii ajutorula trebuinciosa ca
s nu i se Intmple nici unil r6a, iea msa o vnutil, satt
o. covtic numit altmintrelea i albie (4), mai pe sawn
vasula, care mal Inainte de acsta a fostil In stare s-la pregtse prinii copilulul, aszA vasula unde-va pe-o laird satt
pe un scauna i trn intrInsula ap5, din la cea nou. Tea

apol o rdmuried de busuiocii dela plua Crucit, unula sad

mal multi bant de argintti, o flre de bujorti, lemnula Domnul0, o buetic de fagurtt de miere, una de pane i alta de
(1) Dr. I. U. Jam& si And. Barsn, Doine i strigaturi din Ardhl. Bucuresci 1885. p. 18. si 331;
Com. de
Elia Popti, inv6tAtoril in omcutamare; M. Pornpiliu, Graiul romnescil din Biharia, in Convorbiri lit.
an. XX. Bucuresdi 1887 p. 1007: eCiupd = ap:A caldut in care se scaldil,
cnd sunt in lg5.nii.
(2) Datina Rom. din mai multe par(1 ale Bucovinei.
(3) Diet. de Maria Vasilutd din Poiana-*tampli.
(4) 0$ecrte:Irea an. I. Flticeni, 1882. p. 19 aillbie e covAtica in care sa
lgAn copiil traniloril si in care se sca1d5..

www.digibuc.ro

83
zahdr '21 ,

until ot t, putin lapte &ace precum si o Ma, de aghias-

Ind sail apd sfintit, si pre trite obiectele acestea le pune In

scdldtre.
Busuioculg Insemnz ca noil-ndscutulil, si mai ales dacd

e copil, sti fie curatd, iubit si atragkre ca busuioculil.

Ba20 de argintg, ca sd fie scumpil si neptatil ca argintulil, si precurn iubesce fie-care omil argintul, asa s iubsc si pre copilula noil-ndscutil. Mal departe, precum s'a
scaldat Intaia rd In scilldtre cu barif, asa s nu-I lipssc banil In tt viata (1).
Bujorulg, dacd e Matti, sd fie rumenil si voinicil ca
bujorul.

Illierea sd fie dulce la vorbd ca mierea, si precum fie-care

iubesce mierea, asa 0, iubscd, si pre prunculii noil-ndscutil.
Pcinea, s, aibd tt viata sa lndestulare si sd, fie bun

ca pnea de bite qilele.

Zaharula, sh-i fie viata dulce ca zahdrulil.
OultI, O. fie snkosil si lntregil ca oulil.
Laptele duke, s fie curatti si albil la piele ca laptele ;
In fine
mai departe s fie bogatil.
Aghiasma sail apa sfintit, ca s nu se ptd apropia spiritele t ele necurate de pruncil (2).
Mai pe scurtil ca sh fie :
Scump ca argintulil,
Dulce ca mierea,
Bung ca pnea,
(1) T. FrAncu si G. Candrea, RomniI din Muntfl apuseni (Motil). Bucuresci

1888, p. 147. In cea d'Intaiil scald a copiluluI se punfi banl de arginta ca

viata WI sa, rmie neptat ca argintulitn
In unele prti ale Transilvania, dup cum
(2) Pretutindene In Bucovina.
ne spune Wlislocki (op. cit. p. 7), apa pentru prima scldtre a copilulul notinscutil o aduce msa dinteung parid, si dacl e cu putint din sus de men*
iar dup ce se sfintesce de preotil, caut ea ca totil-deauna in fie-care scald s
trne namai cte atta din acst ap sfintit ca sl-I ajung In decursulil
a sse spt6mAnI.

www.digibuc.ro

84

Snkosti ca oubl
Rumiln ca bujorulti
Atragkoril ca busuiocul
albti ca laptele.

In Banat i Ungaria, unde asemenea este clatin a se

&Aida copiluhl nori-nscutri In ap numal de abia cldut,
care se aduce In genere dela un isvorri si se Inch' lqesce
cu vrscuri culese de pe drumuri (1), se pune In prima
sclclAtre a acestuia moUftd, adec aghiasm sa ap sfin-

tit adus cu putinil mai nainte de acsta dela preotulil ;

apol putin laple dulee ca s-1 fie pielea alb ca laptele,
un ort ca s fie sntosil ca oul, felurite flort ca s fie
drglasil ca florile, una sari doue nud ca s nu se vateme,
o pietrieiect ca s fie rabdurig ca ptra, adecA ca s. pith resiste frigului precurn si altori neajunsuri, i un bang de
argintii (unil cecer sari talera), ca s fie curatil i ca
s nu se princl de 'clinsula farmecele, vrjile i arunc-

turile, adecA bubele rele, cum nu se prinde rugina de argintil (2).

In unele p5.41 din Moldova, precum bun (VA In judetulb

Sucva, se pune In prima scldAtur lemnie (3) ca copilulil
s umble de grabri In picire, apol sdrevept (4), popchipric (5)

catumicd, ca s fie vrtoplti, cdnepa ca s crsc ca ca-

(1) Com. de d-Iti Ios. Olariti, invOtatora in Domana: In BanaN apa pentru

prima scald o aduce msa dela isvorti si child vine cu dinsa acasa aduna
nisce vrscurI de lemne, pe cari, sosinda acasa, le pune Indata pe foca,
ca nepotelulti s-I fie sirguitorti si adunatora.
(2) Corn, de d-la Ios. Olaria, I. PopovicY, InvataLora In Opatita, si Elia Popa
Invatatora in Somcuta-mare.
(3) Lonnie e unti fel de planta lemns, care cresce pe prunduri si are
frunze asernenea
(4) Sdrevetii e o planta, care cresce prin lunci si din care faca rnenff gradinute.
(5) Popchiforula e o burin mica cu flre gallAn.

www.digibuc.ro

85

nepa, un o ca sa fie sAn'tosil ca

porefi GA sa se tngrase ca until. purcelil (1).

untura de

In pra-Romdne'sca este iarasi datina ca In apa, In care

se scald until copfl micit pentru Intaia ra, sa se puna
orl, porumba i Art, i acsta anurne ca copilultt s aib
prte de cereale si sa fie placut ca florile.
Totil In Tera-Romingsca se mai pune In Intia scldatre
Inca' si sare, care dupa unii Insernnza ca copiluld sa nu se
oparsca, iar clup ali ca simbol add prieteniei; apol putintl
untrt de letnnti i o monedd, earl represent belsuguI ; In urm
se sparge ung oti In ea, ca s crsca i sa, se Implinsc
copilul ca oulil (2).

Unele incise Indatinza a pune In scldatrea prima numal one de rap. De aice vine apoi, dup.' credinta Rornniloril din Tra-Romnscd, ea le place copiiloril a se juca
In ap, ca.nd se scalda (3).
0 srn de incise, cnd pung obiectele Insirate mai susil
In scaldatre, rostesdi, ca i nemijlocit dupa ce
cat copilul, urmatrele cuvinte, i anume, clac e Matti:
S'n.' fie stintosti

Si norocosil
Si mintosti
$i voiosti
Si frumosti
Si drgstosil
Si 'nv6tatii
Si bogatii,
trlA
Orn

Si luatii la srna!
(1) Diet. de Miiriuc. Nistoril din
(2) Ionnil, op. cit. p. 13. si 14. T. G. Djuvara, in oTra nou5. p. 248

249: Indat ce se nasce copilulh, se pune in baia, in care va fi scilidath,

putinti

o moned

i sare. Untti-de-lemnulil i moneda represent5..

belsugul, iar sarea e simbolulti prietenia

(3) Ionnh, op. cit. p. 25.: Copiilora le place s5, se jtice hi apil, c5,61 chid
se nasca, msele in scilldAtre punti one de rat5..

www.digibuc.ro

86

Tar dac e copil :

sa fie s'a'n6tsA

*i norocs
S, i mintsa

*i voisti,
*i frums6
*i dr5gsts.
*i 'nv'elat'd
bogat

Femee de trba
*i luat la sm! (1)

Dup ce a aruncatil tte obiectele, earl se intelege de sine

c trebuescil s fie de mal nainte preparate, In nuntru, msa
Incepe
sclda, adec5,
spla peste tota corpulti pAn

chiar si In gur.
Dac sunt gemeni se scald de regul In una

aceia0

scldtre.

In Macedonia, Indat ee noulti nscutil a vluta lumina

s'a data mumel primele IngrijirI, msa Il scalda
cu ap calda 1ntr'unti lighianti mare de aram, pzinda ca
s nu-la ajung apa pe capti, ccl att In Magaroza ctti
si In alte prti, este obiceiulti ca copilul, dup ce a implinitti una anti, atunci numaI sd se spele pe
In Vlako-Clisura, Indat ce se nasce copilul, msa Il
presur cu sare multa peste tota corpulti,
lasd asa
timpti de dou-spreglece re i mal rnultd (2); si dupa aceea
numal fl scald ea alp& cald, In care -Lorna

pe capti. Acsta se face pentru ca copilula s

fie sntosti (3).
(1) Dict. de M. Vasiluttl din Poiana-Stampif.

,(2) Presurarea copillorti no nscuti cu sare e usitatit si la Armenii ori-entali din Bucovina. Romncele din Dacia-traian si cu deosebire cele din
Bucovina, dupa catti sciti e pan acurn, n'o fac acdsta nicY cnd, din caus5,
dup cum spunti ele, nurnaI vieiT i mieiT de curonda filtatl se presar,
cu sare.
(3) Burada: Obiceiurile la nascerea eopiilor, publ. in op. cit. p. 41.

www.digibuc.ro

87

Mc* le din unele .0,41 ale Transilvanid, nemijlocitkina

inte de-a virl pre copiri noil-nscutl In prima scldtre,
Indtinz a-i cumpeni, msurh, credndti c5, copilulti, care
inainte de acsta se cumpenesce, nid cdnri nu se dedche (1),
macarti c, dup5, credinta unora, copilula nebotezatil nu se
deche nici odat, caci nu este crestinatil (2).
Totti asa fact' si rnsele din unele 0,41 ale T6re RomdIat5: ce ne spune In privinta acsta
Ionn : Indata ce una copilti se nasce, sa se cntgrsc, ca sa nu se
lzpkd farmecee de eta nid odatd.
Dac5, unti copilti la nascere este cntAritii, s-:: se tin
minte ct greutate a avutti, ca descntndu-i se vre-odat.
de Mai, s5, i se descnte In atAta ap5, ctti a cntdritti
la nascere, c5,01 numal asa va av Mai (3).
In alte prtl, tota din Te'ra Ronidnscd, copilul, pn5, nu-la

botzit, il trecti prin spitele rtelorti de carti anume ca sA

nu turbeze (4).
In Vlalio-Clisura este asemenea obiceiul, ca indat ce se

nasce copilulti s se cantrsc5., punndu-se de o parte a

cumpenei copilul, iar pe cea-lalt parte o ptr5, de aceeasi
greutate ca copilul, ca s5, nu bat cumpna mai multti de-o
parte sail de alta ; apoi Il dual la biseric5,
punt' pe
pragulti bisericei ca
gdssc5, cine-va si
boteze,
fcndu-se apol obiceiula, care se face in casulti cnd nu
trescti copiii in familie (5).
Dac5, din intmplare se afl5, si alte femei de fat pe cnd
scald msa copilul, atunci femeile respective In cele mai
multe locuri Indbitink nu nurnaI de a arunca In sc5Idatre
(1) Corn, de d-lii Rom Simu.
(2) Ionrni, op. cit. p. 17.
(3) Ionn5, op, cit. p. 7.
(4) Revista pentru ist. si arch. an. II. vol. III, p. 388.
(5) Burada, Obiceiurile la nascerea copiilor, publ. In op. cit. p. 50.

www.digibuc.ro

88

dfierite florl

bani de argintil, ci totil o dat de a pune

pe un momentil la capul copilului i diferite unelte, mai

alesil de acelea, cu cari noil-nscutulil ar aV s se ocupe
In viat sa, anume ca, dup ce va cresce mare, s fie harpriceptorti la tte. In multe locuri bdetiloril li se
pun In mnd crti i condeie spre a av talentil la carte
scris, iar altii si mai tles meseriasii act', sul, ferestreil
bard, gial, mai pe scurtil la ceea ce dorescil
ei ca copilulg lor siti aib mai mare aplecare si talent (1)..
Jifoi asemenea puna la capul copilului tte instrumentele
mesertiloril pre earl' le profesz el, ca semnil privitoril la
srta ce Il astpt (2).
Msele din unele prti ale Ungariel, pe Mt-JO, acsta, Ii

mai dati Inc si pupa, ap de Mutt' dintr'unil clopotelil

sleit, anume ca s fie cntretil mare (3).
Dup ce l'a gtit de splat, 116 trage putin de nasil,
ca acesta s nu fie turtit sa borcanosii, apol ll m6surct
In crucisil, adech ii aduce genunchiul piciorului dreptil pn
aprpe de cotulil mnei stnge i genunchiulil piciorului stngil
pn la cotulil mnel drepte. Msurarea acsta se face pentru
aceea ca, fiindil cum- va copilul sclIntitil sa oldit, s se
Indrepte.
si de msuratii tl scte de capil afar, anume
ea s nu fie scurtil ci lung(' tri grumaz, i acsta cu scop

ca, dupd ce va cresce mare, s nu fie espusil la o multime

de belle de &II, precum : gdld, fopdrlaqd, etc.
Cum l'a scosil atar sufl asupra. sclddtrel In crucis
apol stupesce IntrInsa. Acst, suflare i stupire Insemnzd ca s se deprteze tte spiritele cele rele, Ins& mai cu
(1) Corn. de d-la G. Torniag6, cant. biser.
(2) FrAncu si Candrea, op. cit. p. 147.
(3) Corn. de d-la Aurel Chintoanil.

www.digibuc.ro

89

sma strigacele, s nu se pt apropia de copil, cacl pe

la cei noil-nscutl, dup5, cum am amintit, aclese-orl umbid strigicele ca sa-I fure. Apol urmzd infOarea.
Obiectele, carI servescil de cornunil unei femei mai avute

dela tr spre intmrea unul eopil, sunt urmtrele:

0 favt, ung brdnert sail frdnghie, mal multe pelinct, numite altmintrelea si cdrpe, apoi vr'o ate-va scutece, un
tulpdna,ra i o

Fasa e un felil de brusor lat5retil, fcutil din ln.

sari din bumbadr.
Romncele din unele prti ale Transilvania Indtinza.
a lega, respective a cse, Intr'un cap6t al acestei fase trei
fire de usturoi, trel de piper, trei fire de grAil de primvar i trei de trnnA, trei de tmAe, trei de sare, trei sfdrmturi de pne i trel bucdtele din casa copilnlui, de tte
noue feluri anurne ca copilula s nu se deche
In Banat, unde este datin ca fasa s se fac in genere
din lnd de Oie Impletita' in trei vite i earn de 2 metri de
lung5, msa lg ta unul din capetele acesteia unit peticti
de panz5, nou, In care se afl un banil de argint, trne,
pupil prail (pravil), sare i ai (usturoi). Tot la capkulA
acesta mai lg ine i trel toporele de metalil earn de 2
cm. de marI. into obiectele acestea se crede a fi aprtre
pruncului de Alama-pdclurisi

i de Moqulic

De multe ori Ins& msele din acst Ora, cnd infas

prima (VA pre copi1, II incing cu un lanj ca s fie tari ca
lierulti (2).

BrdneNlii pL brcinefr, e un brusoril asemenea celoiti

ce le IntrebuintzA ferneile la Incinsulil catrinteloril.

Frnghia, care e asemenea fasei, o impletesce de regula

(1) Com, de d-rti Rom. Simu.
(2) Corn. de d-Ii1 Ios. Olarin.

www.digibuc.ro

90

rornnca singura din ln colorath, rnul alesg Ins tricolor:

albastr, gallon i rosie.
Pelincele, sing. pelincd, sunt nisce buctele mici de pnz;
de regul s Intrebuintz spre scopul acesta cdrnsi. vechi
Scutecele, sing. scutecii, sunt nisce mindirafe sag saltelqe
ptrate i Mcute din pAnz. cu multg mai grsh dect cea
din care se Meg pelincele:
tine le Romnce, mal ales pe la orase, Intrebuintz in
locia de scutece chilotufe sag chilotele, Mcute ca nisce perinute.

Oyhelafulii e ung oghiala In miniatur. In fine :

alifa e o cepsuica mic sag bonet, care se pune copiilor

capg, anurne ca s le fie mai cald i s arete
mal frumosl.
AMU"' In Bucovina ctil si In cele-lalte prti locuite de Ro-

Mni e datin ca s se puie In partea de dinainte a 640,

care vine pe frunte, ung semng specialg, precurn o cordelup roie sag ung bcinupt, i acsta anume ca
menii si In specialil femeile cele rele de oclii
aduc
diche (1).
aminte pre cine a dinaintea lorg
Totg In contra diuchiultd Indtinz Romnii din cele maI
multe phrti a lega copiilorg mieI lne i o cordeluV dar
maI alesa land rofie la mna drpt, iar la grurnazil a le
pune ghioca (2).
1?omanii, voinda a apra pre copiil loril de orl si ce frmectttrie i vrjitrie Vascinatio), le puneag la grurnazil In
sliva lustrriI (dies lustricus) diferite mruntisuri Inzestr(1) In Bucov. 0 Trans. coin. de
I. Georgescu. Djuvara in eTra-nouitp
p. 251: Se obicinuesce a se imbrca copiff cu ro0u sail a le atArna de scufile funde de panglic ro0e.D
(2) Pre ghioceii acWia indtin5zA Romncele din Bucovina a-1 pune maI inMI la und Iced cu pasca pe care o sfintesce preotuill in diva de Pasel, anurne
ca s-i sfinsc i pre (IMO, i abia dupa aceea a-i lega la grumazuld co-

www.digibuc.ro

91

tre (crepundia) precum si bulla, aded ung medailiong sag

In forma inimei, care conpnea In sine diferite materii de
aparare In contra diochiului si a invidiei numite praebia (1)
i care se purta regulat de Gated baeti pn la primirea
togei virile (toga virilid), iar de catre. copile Ora ce se

maritag. Bulele acestea, earl se purtag de catra top pueri

ingenui, erag de doue feluri, i anume unele de aurg iar
allele de piele; pre cele de aurg le purtag numai copiii cel
nobil1 (2), iar pre cele de piele cel srmanl (3)..
Tte obiectele aratate mai sus si le prepar fie-care femee
singur cu vre-o cte-va lile sag chiar septemni inainte de
nascere. Unele dintre dInsele le capeta dupa botezula copihilui
cumatra cea mare, nnasa copilulut
In Tra-Romcinscd, daca parintiI voescg ca ung copilg
s5, tina mai multii la tatalg seg, Ilg infqdrd, cnd se nasce,
1ntr'o carnas'a de-a tatldi seg, iar de voescg .sa tine, maI
multg la mama-sa, Ilg Infsr Intr'o camash de a di (4).
(1)Varro de I. L. 7. 108: praebia a praebendo, quod sint remedia in collo
pueris.
(2) Statius silv. 63, 116, dice despre tatld. sod:

Non tibi deformes obscuri sanguinis ortus,

Nec sine luce genus etenirn te divite ritu
Ponere purpureos infantia adegit amictus
Stirpis honore datos et nobile pectoris aurum.
Juven. 5. 164: antiquitus nobilium pueri bullas aureas habebant, pauperum
de loris, signurn libertatis.
UnO exemplu despre unit. Miat, care, flindil ea a deve nitO cu totuld sormand, nidi bulla de aurd nu o poseda niai multd, ni-16 arata Cic. ac. in Verr.
1, 58, 152.
(3) Juven. 5, 164:

quis enim tamnudus, est ilium

Bis ferat, Etruscum puero si contigit aurum
Vel nodus tanturn et signum de paupere loro.
Copiii eel srmanI asa dar purtail amuletuld inteo pungut, de piele, sad
i innodad. Intr'o curelus, pe care o purta in prejuruld. grurnazului.
VedI despre tote acestea mai pre largo: Preller: Rom. Myth. II. p. 210, si
I. Marquardt: Das Privatleben der Romer. I. Th. Leipzig. 1879. p. 81 84.
(4) Ionnu, op. cit. p. 15.

www.digibuc.ro

92

Totii asa fad' si llomncele din unele prti ale Banatulta

si Bucovind, precum bunA ra cele din tinutula Dornel (1.).
0 se:m5, de mse, dupA ce l'aa infdfatil In obiectele mai
sus arAtate, asta-fela ca tasa sA formeze o cruce la piepta
una la spate, anurne ca sA nu se ptA apropia spiritele cele
1mbroboclita ceva
necurate de dInsulii (2) si dupd ce
cam strInsa c'una tn1pAnasa ca sA nu capete capa mare, bo-

locanosa, ci mica, rotunda si frurnosa, 1i faca cruce cu dege tele pe fatA (3), i apoI Ila dual la ferstrA, ca sA vada
lumea, si acolo lla InchinA Ursitelora.

Tar dup ce l'aa

dusa la ferstr, masa c,lice:

UitA-te la lume: cid a ! cicia! (frumsA, plcutA) (4).
mamel sale, care, mal alesa daca
ApoI lla ducil
noa-nAscutula e copilA, sdrutndu-o pe frunte, II urzA:

Draga mamen cum te iubesca ea, asa sA te iubsc

lumea! . . , S fil norocsA si frumsA, i ori-ce lucru vel
princle In rnAnA sA-ti fie draga

gAti!

In acelasl timpa 1I pune degetula drepta pe barbA, creclnda cA fAcnda acsta, s'ar face In mijlocula barbel o.
a fecpturei (bortit, gropit), care, cnd cresce copilula mare,
mai alesa dad, e fetit, 11 stA frte bine. ApoI II pune degetele cele marl dela arnndou mnile la amndou6 fetele
obrazuluI spre acela-s1 scopa, adic5, asemenea ca sh capete
gropite si In obraz. DupA acsta, luAndu-o In brate, o sA-

ruta din tt inima pe obraza qicndil :

Draga mamefl dragA sA fil la cmeni si la ttA lumea!
saa Draga mea! dragA i cinstitA sa fiI la ttA lurnea! (5)
(1) Coin. de I. Popovici si de Petri]. Ursula, fost cant. bis. in Candreni.
(2) In Bucovina si Transilvania, veqi Wlisloki, op. cit. p. 9: auch wird das

Band mit welchem die Bindeln befestiget sind, so umgeschniert, class es

eirn Kreuz bildet.
(3) Datina frte rspAndit in Bucovina.

4) Corn. de d-la I. Berari, preota.

(5) Com. de d-la G. Tomoiag5, si P. L. Leustn.

www.digibuc.ro

93

Luandu-la In brate, fie bAiatri sa fetitA, nu e bine

pue la picire, cAci punnclu-se la picire se crede cA ttii
viata lui va rrnn tot la picirele altuia (1).
Asemenea nu e bine ca maicA-sa panA a treia li, adeca

pn ce nu se scaldA,

culce cu dinsa alAturea In patil,

pentru cA In casula acesta, si mai cu sm, Gaud, ostenittt

somnorsA fiind, ar uita i s'ar intrce cu spatele la
cap6t5, rofil, iar Gaud acurna e mare si esitil In lume, OM lumea se Intrce cu dosula cAtrA dnsul. Ba, ce
,este si mai rll, ln casulti acesta, chiar i atunci cnd ar
lumtnare In casd, spiritele cele necurate pot(' sA vie la
clinsuld ca
schimossca,
omre, sari chiar s-la
InlocuscA cu altuli (2).
Tr:0M asa credii i Romani). din Muntii apuseni al Transilva-

fure

gaa. El slica ca dupA nascerea copilului mama trebue sA

privigheze si sA nu d6rrn cu spatele spre eltt, fiind-cA Sineicele

folosi de o asemenea ocasiune ca sA schimbe

cu unti altula, care de regula e tontit, habduca, surda,

mutu, lunatic, etc. RApirea sari schimbarea copilului se We
Intmpla numal Inainte de a-I fi croiti Ursitrele ursita (3).
Si pe cnd mama desmrdA copilula si-i rostesce cuvintele citate mal sus, precum i multe altele, pe atunci msa
se apucA de trebi, cari tintescil la sirtea viitre a copilului
noti-ndscuta, precurn: mAturA casa, prinde acula In Diana,
apucti furca i fusula de torsa ; iar dacA e bAiatri, se apucd
de lucruri bArbAtesci (4).
,(1) Corn. de

G. Tornoiagil.

(2) Com. de Paraschiva L. Leustnii si G. Tomoiagil.

Acst5, credintil
desarM se pare c'6, vine de acolo, c multe fernei, dormind fOrte gred
'ntorcndu-se nptea prin somna, fr s scie, sa sim(dscit si s voiascit ii
inadus5, copiiI.

(3) Francu, op. cit. p. 148.

(4) Com. de d-Iti Tornoiagii.

www.digibuc.ro

94

Cele mai multe mse din Bucovina /ns5, dup ce ail saldata copilula
Infsatil In chipula mai sus aratatil, tla
puna pe vatrd, dar mai cu sm sub masd sail sub lc* (1).
Tota atunci punil lngd, dinsula io cdeiulie deusturoia, anume
ca sd-la fersed de fliochia (2), saa Il facil, spre acelasi

unt benglaa In frunte, adec rdica piciorula drepta

cu clciula Intorsa Indrpta In sus, iaa cu degetcle putintt tin de pe calcAia, o frmnt cu stupit, i eu framnttur de acsta 11 faca apol unit punctil rotunda cta
tine buriculil degetului artatora In irunte.
Datina acsta de-a face copiilora benghia, numitil In TraBorndnsed sbenghia (3), iar /n Moldova nu numai bengliia
ci i benehia plur. bend-a (4), exist nu numai la poporula
romnil, ci ea este usitat si la alte popre. Asa In Pelopo .
neza de abia ce se nasce copilula i msa li acopere
cu un vla si-1 pune pe frunte Mina noroia luat dintr'una

vasa, unde apa a stata mult timpa (5).

Frte respndit trebue s fi fost datina acsta

si la
cresting de pe timpula .8/-tulut Lana Gura-de-auri i cu deo-

sebire la Greet, caci iat ce ne spune acesta s-ta printe

despre dinsa:
Muerile puna luta In sclddtre, apoi nutritrele i servitrele, lunda cu degetula din acelil Iut1 insmn fruntea
.(1) Diet. de M. Vasilutil, P. L. Leustnil, G. Tornoiagd i alti Romani din
Bucovina.

(2) Corn, de d-ld Viet. Tocarid, invtdiord in Valea-Putnel.

(3) Djuvara, in Tra noudn an II. p. 251: asbenghialii, pe care si la noi

ild intrebuintad mumele pentru a feri copiii de diochLn
(4) *ed.trean ed. Arturd GoroveI, an. I. Flticeni 1892, P. 15: eBenghiti
e o patrt ngr, fAcut in fruntea copiilor mid cu cernl off funingine,
ca O. nu fie diochiatI de eel ce

ved.

Diet. de Anita Pletosd din 11,545,-

seni si M. Nistord: aCa s5, nu se diche, se iea lutil de pe clicaid sad funingene din gura cuptorulul si se unge pc frunte, fcndu-se und semnii, care
se numesce Beeghiii. Omuta se uit la semnuld acesta si nu-ld diche.
(5) Migne, Excyl. theolog. t. II. p. 879. apud Djuvara, op. cit. pag. 251.

www.digibuc.ro

95

prunculul.

de-aI intreba c ce Insmn acestd lutd, acst

imal ? vord rspunde c prin acea ungere s se alunge

diochiutit (ochiuld celd r, invidia i pisma).
Uit-te! ct putere se atribue lutulul i imalei, ca s
Infrng puterea diavolului?

De se Intmpl asa ceva la Grect nu e de mirattl, dar

cum c aceea se Intmpl la aceia earl adorz crucea
sunt prtasl misteriilord, i atata filosofz5,, acsta eu adevratd e demnd de multe lacrime.
Dumnec,led te. a onoratd cu ungerea spiritual, i tu deturpezi pre fluid (Veil) cu lutd. ? Dumneied te-a Intrumusetat i tu te spurci ? i cnd ar fi trebuitil a impune In

frunte crucea, ce are putere insuperabil, tu lsncid adsta, caii in nebunie satanie ?... CeI ce unge pre aceld
(pruned), eu lutd, cum s nu-14 fac despectat ? Intrebd, cum

ila va aduce sub mnele preotului ? cum te vel ruga ca cu

mna preotului (presbyteri) s i se pun In frunte signacululd unde l'a unsil cu lutd ? (1).
Din cele arAtate pnd aid precum si din spusa Rom-

nilord, result c benghiulii sad sbengkiulii se face nurnal

In contra diochiulut.
Dac5, vomd lua Ins bine srn e cuvintuld benghiii are mare

asemnare cu numele unei fiinte mitologice, care e frte respndit5, i eunoseut Ilornnilord si care se numesce Benga (2)
precurn i cu adj. bengtqa, care e usitatil mai alesil In Transilvania si care Insemnz ciudati ra , alCe Draculla (3),

(1) Preotulil Romani-I. an. XV, Gherla 1889, p. 248.

(2) A. T. Laurian si I. C. Massim: Glossari, Bucurescl 1871. P. 66
Benga s. f. dup, urmAtrele esemple pare de-o insemnOtate cu epilepsia,
dracii etc. : pare di a intratil Benga la elii ; bagii pre Benga in tine, lua-te-arii
Benga fe

(3) VedI eGazeta TransilvanieT an. LV. Brasova 1892, No. 99, p. 4.

www.digibuc.ro

96

apol ori i cine pte s conckl c RomniI fac6

bengliizt-

Tile din cestiune nu numai In contra diochiului, ci si In

contra acestel fiinte (1).
Ce se atinge de stupit (scuipit, scuipatii), despre care amil
distil mai sus di se Intrebuintz, la frmntarea lutului din
care se face benghiultil, trebue s amintim c i el asemenea e considerahl In tte rile locuite de Romani ca unit
mijlocil aprtoril ln contra diochiului. De aicl vine apoI

datina c Romncele, voindil a feri pre copiii loril de diochi tot-d'auna de cte ori Ii scald, dup ce-I scot, stupescil ln scldtre, iar cnd cine-va se uit prea lungil
la dInsiI, 116 rg s nu se mire si s, stupsc5. (scuipe) de
trel ori spre copil (2), ceea ce ori i cine o face, chiar si In
casul acela, cnd muma copilului nu far fi fcuta lulora
de sma., rostindii In acelasi tirnp cuvintele: sct nu-p fie
de dioe1V sa sct nu v6 fie de dioch

La Ronzan4 dice Persig, II, 31-34, cand copilulil era

de-o sptmnd i trebuia s i se dea un nume, dup ce
era Imbiat, doica Ii ungea buzele si fruntea cu scuipatti,
pentru ca
pzsc, de ochil cel rei (3).
In nansilvania rmSsa, dup5, cc a scaldatil i infsata coInchin la Maica Domnului, apol bagti crucea In-

trunti blidcu apa stropinda cu ap de aceea pre noula

nscuhl dice :
Tnchin-se robuld sati rba luI Dumnedeil (Ioanil sa
Maria) hi numele Tatlui, alti Fiului si
s-luI Duchil!

ApoI, atingnclu-lii de vatr si de us, urmz :

(1) In Bucovina provine nurnele acestei fiinte in urmatrele /vstiri, earl se
adresz1 mai alesa copiilora celora 'neast(Mmeratl: da-te lt Benga; lua-tt-a
Benga sd te iee; la Benga cu tine!
(2) ITOT i Djuvara in aTera nouan an. II. p. 251.
(3) Djuvara, in erdra nou5, an. II, p. 251.

www.digibuc.ro

97 ---SA fil bunti s taci ca cup torul, ca vatra, ca

Dup acsta l asz putinti, asa InfAsatil cum este, sub
njas (1).

Cum a fcutil i acsta, msa, lunda baniI ceI de arpusti mai nainte In scldatre i cari sunt
gintil, earl
-de regul menip pentru dlnsa, li stringe, iar schlcitrea
o scte i o arunc afar.
Aci e de observat c5, attii scldtrea acsta, In care
-s'a scAldatil pentru prima r copilul, ctil si Vote scldtorile urmtre nu se arunc In fie ce loc, ci totti-deauna
1ntr'unil loc retrasil, curatil, unde nu umbl nimene,
zcsta din caus ca, dup cum amil amintittl mai sus, se
pune IntrInsa apa sfintitd, i fiind acst sfinpt, e pcatti
-sa se arunce In fie-ce locil (2).
Mai departe nu e nicl o dat bine ca scaldusele, In carI
se scald copilul, sit se arunce asupra sail pre sfintulii
sre, pentru-c srele d lumil lumin si ne Incllesce, ci
itotil-deauna In alibi parte, de comunil spre miequld noptii.
Msa sail mama, earl arunc scaldatrea spre sre, are
'mare pcatil, iar copilulil mameI respective, Indatd, cum HA
-scald, face bube pe

Asemenea nu e bine a se arunca pe Jodi, cad un cnAecti poporantt din Transilvania qice:
Micut, al med noroc
L'a tipat cu ciupa 'n focti.
Micut, a mea ticnla

0-a tipata cu ciupa 'n para !

IntAia scAldAtre

(3)

a copiiloril e bine s se arunce maI

.cu srn pe flori, anume ca copiiI s fie frumosl i atrgkorI

(1) Com. de d-111 Rom. Simu.

(2) In Bucovina, Transilvania i Banata, corn. de

Topovici.

I. Georgescu qi I.

(3) Corn, de d-la T. 011.6m1.

7

Mariana, Nascerea la Romba.A.

www.digibuc.ro

98

ca florile (1), orl la trupina until. nuca, merg, sag p'esret,

anume ca precum crescg si rodesc pomii acestia asa s

crscA si sA rodscA si copiii, earl s'ag schalatg IntrInsa (2).

Duph ce a aruncatg acum scAldAtrea afar& si dup ce

a cAutatil iarAs de nevastA, ca s nu i se 'ntmple nimicil
fg, clacA nog nAscutulg e bbliatil, msa astpt plinA de
bucurie pang ce Intr tatAlg s6g In cas; iar dacA a lntratil,
llil poftesce s coupe loc pe ung scaung sag pe laitA, cAci
ea are sAji aducA o veste bura, o veste frte Imbucurdtre.
Tatlg copilului se ask& pe scaunulg arAtatg si astpt
cu cea mai mare nerAbdare vestea ImbucurAtre.
Ins ms nu-I spune de o cam data nimicg, ci se duce
mal. IntAl la ung dulap sag in altg locg, scte ung sip

de rachig cu miere, Ora, Inteung paharg si dup ce InchinA la dinsulg F,3 i cinstesce ea mai IntAig un paharg, umple

din nog paharul si apoi Intindndu-i-lg qice:

Tinde mana,

C. 0- vina!

BArbatul primesce paharulg si-lil cinstesce si elg de bine.

Msa II apuc acum cusma si o pune Inteung cui deasupra neptei, ung semn acesta cA nog ndscutulil esLe
bAiatg si cuin cA are sA se IngrijscA de dinsulg ca sA-I
cumpere vestminte barbtescl, si pAnA ce nu si-a rescumpra-o cu banl sag cu vr'ung altg darg, msa nu vrea s
i-o reintrcA.

In alte locuri e datinA cA msa, dupA ce Intr tatlgnoului nAscutg In casA, dupA ce-lg poftesce sa sqa i-li.l.
cinstesce, s-l descingi de brig si pre acesta sA nu WI
dee Ind6r6ptil, pAnA-ce nu-l rescump'r.

Tatalg baiatultil scte cu cea mai mare bucurie si d.

(1) Dat. Rom. din cele mai muIte pArti ale Bucovina
(2) Com. de d-la G. Tomoiag.

www.digibuc.ro

99

msel darul pretinsil, i acsta cu atta mai de grabA,

de Ore-ce attil In Bucovina, ctil si 'n cele-l-alte locuri locuite de Romni, tatlil totil-deauna se bucur mai multi' de
nascerea unui bdiatil, a unui fecioril dect a unei copile,
pentru-c printeinsulil parte si-a c4tigatil unit not.' succesoril, dela care sperz5, mai mare ajutorti i hran de-

cat de la o fata, parte si din acea caus ch femeea e considerat cu multit mai pe jos dect brbatulil, i totilociat avndil o positie mai grea in viat (1). Pe cnd dac5,
noil nscutulit e o fetip sa, dup cum spunil Transilvnenii,
bdiatd, se bucur mai rnult marna sa (2).
Scurtil
mai fie-care Romnit e cu rnu1ti rnaI bucurosa dac5, are mai multi Meg dect fete, cci prin

beti numele de familie se perpetuz, pe cncl dac are

numai fete, acela se perde, i numal atunci nu, cnd brbatulil adoptz numele de familie al sotiei, ceea ce Ins
frte raril se 'nrempl.
Dac noit nscutulti e fetit, las rnela pre tatlit s in
pace. Cnd intr Ins \Teo femee in cas, o desbrobodesce
pre aceea de stergaril sa Ii descinge brnetele anume ca
s5, fie pentru no nscuta, c el de. acestea II trebuescti, si
pn ce nu-I d si femeea vr'unti daril Ore-si care nu-1 intrce
lucrurile luate.
Totil asa, fact' i mliele din Moldova.

Cnd inted tatlil In cas

qice repausatulit Lambrior

baba m, pe a crel sbarcit fat, deprins5, cu posomoritil, se vede o raza de seninit, II sare inainte sprinten
ca o copil i-1 spune voisa veste c5, are unit bgetelil sa
(1) Corn. de-d-111 Rom. Simu.

(2) In Bucovina si Transilvania, com. de dal V. Turtur6m1: Printii se

bucur de regul mai multil de ldieti dect de copile, pentru c5, bieIii
prt nurnele tatalut Mamele se bucur . de copile, pentru c prin copile mai
c4tig unil fig, adec pre ginere.

www.digibuc.ro

100

o fetita. Daca, nould ndscuta e baiatd, atunci baba se resmulge caciula din capd, vestindu-1 prin acsta,
pede
Inainte de a-I spune vre-o vorb, c are und teciord, caruia Ii trebue astd-feld de lucruri. Totd asemenea, face si
cu alji barbati, ce se ivescd In cas (1).
In Macedonia, cnd ferneea nasce biatd, acsta se considera ca und evenimentti fericitd si atunci tri cash este
mare veselie. Msa vine In grab de anunt acsta tatalni,
luandu-i ea Insasi mai Intl fesuld de pe capti, cnd tatld
atunci plind de bucurie, o multmesce pentru vestea ce i-a
dndu-I bani ; din contra &And se nasce fat, veselia In
familie este restrIns, i msa anunt acsta tatalui cu re-

care vorbe de mnghere, care se mainesce i simte In sufletuld sd Impreun cu nepta und regretd, despre cea ce
i

s'a Intmplatd.

Dupa ce s'a anuntatd tata, se trimite und baiatd ca de

vr'o doi-spre-dece anl, s dea de scire despre acsta pe la
tOte nmurile si cunoscintele mai de aprpe. Acei Incunosciintatl, dad dreptil multamire biatului cinci sad dece p arale

altii mai cu dare de m5na si mai rnultil (2).

Dup ce i-a luat caciula sad l'a descins i dup ce a
primitd banii de rescump6rare, msa II arat copiluld ce
se afl sub masa sail sub laita, adec uncle l'a fostd pusd
cu putind mai Inainte de acsta.
Tatalil se sccil acum de pe scaund, se duce pn lng
masa, unde se afla copiluld, se plca, tl raclica i sarutndu-ld

tla duce si-ld da maicel sale.

Acsta datina de a radica tatld pre copiiI nod nscuti dela
pamintd i a-T da maicei lord se vede ca e de origine ro(1) Lambrior, Obiceiuri si cralinte la RomAnI, In aConvorb. liter. an. IX,

Iasi' 1875 76, p. 2.

(2) Burada, Obiceiurile la nascerea copiilor, publ. in op. cit. p. 40.

www.digibuc.ro

101

man, pentru ca Ron2ani`i, cand le recunosceail paternitatea,

Inca aveall datina de a-1 rdica dela pamtntil.
Iat ce ne spune
Dr. At. M. Marienescu /n privinta acsta:
In c,liva de nascere, dupa datina veche, se punea pruncul
pmlnt, ca sa se probeze dac, e de viet i dreptu

iar nu strmb ? Tata avea dreptii s-l radice sa ba, si

dacd ii rdica, recunoscia c e al WI, are viet i treatunci se invoca Juno Levana (raclicAtrea); dad, nu-lil rdic, atuncI
recunoscea de
al sil, sa t. prunculil era un monstru, i in casuld din
urm, avea drept s-lil omre de locil cum cincl vecini a
bue

crsc,

constatatil c prunculil n'are vith: iar daca era dubiil,

atuncl 1n alti treilea anti avea dreptil
omre, de regul
1nnece, i dad, abusa tata de acestil dreptil II
perdea jumtate din avere (2).
Datina de-a lua brbatilort cusma din capil si a-I descinge de br sa curea, iar pre femel a le desbrobodi sa
a le descinge de brnqe se repetesce din cliva nasceriI
pan5, dupa botezulil prunculul.

Asa cand Infra vre-un barbat dupa nascere In casa

unde se afla femeea bolnava de nascere, luandu-I cusma ghee:

cuma, cd-I feciora! iar cand vine o femee :

gag tulpanulit, cd4 fata I

nime nu se pune de pricin, ci fie-care, brbatil a

muere, fecioril a fat, 11 d de norocul copiluluI cte un
mic presentil sa pltescil catI-va crucerI msei ca
Intrc lucrurile luate.
De aice apoI, clela acst datin vine si licala : nu te
duce la cutare casd, ca
lua cupna sali tulpanuta adeca:

(2) Cultuld pgn i cre0imi T. I, Serbcitorile i datinele romane veclif

Bucuresci 1884, p. 307-308.

www.digibuc.ro

102

-nu te duce acolo WA de nemicg In mn, pentru ea acolo

s'a nascutg ung bdata sag o copil! (1)
In Illunta apusera ai Transilvaniel, ori-ce string care
Intra ln casa, In care s'a nascutil de curnclg unit copiltl,
trebue asemenea sa-I dea ung dar ctitg de micg, de regula In banl, altg-tel ar insemna c despretuesce familia
si In specialg pre mama copilului (2).
In unele partl din Pra-Romdnscd din contra trel glile
dela nascerea until copil, nu se spune adevratil de este
bdiatii sag fatd, i acsta pentru ca noil-nscutulg sa nu se
deche si s traisca (3).
Totg In Tra-Romcinsed, Indat dupa ce a nscutg o femee, se face cruce de tartte de grail; una In mijloculg easel i alta la ush si cine Intra dice :
Aci de casa de -0:rite sa te apuc,
Iar de copilii s nu te ating!

Acsta se face anume ca copilulg sa nu plnga catil va

fi mic (4).

Child parintil n'ag parte de copiI, cnd le morg, atuncI

insa din 13.ansilvania, cum a radicatg pre celg nog nscutg,
cum l'a scaldatg i l'a presentatil parinteluI s, spuindu-I
de ce fel de sexil e, Il scte atara
pune la ulit,

care omil trece mat IntAI si afla copilul, acela e obligatg

ca sa-lg boteze. Facndg acsta, att rasa ctg i printiI
credit GA copilulg, care a tostg astg-felg pus, nu va muri (5).

In partile OraviteI din Banatii, murindg In o familie In

continua copiil, apol la proxima nascere se prinde ung co(1) Dat. Rom. din cele mai multe prtrti ale Bucovina
(2) Francu i Candrea, op. cit., p. 147.
(3) Ionml, op. cit. p. 13.
(4) Ionnil, op. cit. p. 13.
(5) Cred. Rom. din Trans, corn, de d-Ii1 I. Georgescu.

www.digibuc.ro

103

co0, de este pruncil, iar de este prunc5, o gin, i se 1mbraca in imbrAcmintulil cu care a venitil cehl noil-nIscut

pe lume 0 se dice:
Dag capil
Pentru capii,
Ochl

Pentru ochi,
Nast'
Pentru nasii,

Gurti pentru gull,

1nsirndil tte ce se afl la mil. Se face apoi o grpa in

chilia, unde a chdutil copilulii cnd s'a nscutil, i cosndu-se
cioculil animalului cu ata% tare se ingrp acolo, puindu-se

fn grp o buchlicd de marmork o buctica de tame

alb5. 0 alta ngr.

Se face de multe oil: totil pentru acestil cast', ca i'n

Transilvania, c noil-nAscutulil se sate in drumil afar, i

primulil care va trece pe lngl elil, acela se iea de na01,

crec,Indu-se ca primulil na01 este pctosil i pentru pcatele
sale pritimescil fiii sufletesci (1).

In alte prtl, totti din Banatii, cnd unoril paring le moril

necontenita prunciI, ma pune pre prunculil de cur nclil Wascutil intr'unil lgnil, In care mai pune inch i unii lantil
de fiera; apoi 116 scte pe ferstr afar i-lil duce in drumulil

mare, uncle pzindu-lil ilil las sa stee pna, ce vine unil

omti, o muere sail unil copilil, de-lil afl. Omulil ce l'a
aflatii se privesce apoi de na0 alil copilului aflatil
PruncuM se sccte pe ferstr, iar nu pe uA, pentru c
pe 46 ati fostil sco0 fratil s6I cari ail muritil (2).
In unele 041 din Romnia, precum bun-ra in judetulil
(1) Aurelti Iana, Credinte la nascerI, in Familia, an. XXV, p. 483.
(2) Corn. de d-l Ios. OlarIu.

www.digibuc.ro

104

chnd moril cul-va copiii, arunc, pre celti noti-nscuttv

boteze (1) In altele;
In drum, i cine-lil gsesce, acela

este datin ca msa, voind s trhsc5, copilulti pre care

l'a rdicatiA, cum se nasce, se duce cu el la biserica,
pre cine-va Intlni Intal la bisericA, aceluia i-l df-1
bo teze.

Tot asa Indtinz de a face si msele din unele prti

ale Macedonia.

Iat ce ne spune In privinta acsta

T. T. Bur& la:
Cnd Intr'o familie nu trAescii copiff, ci morill de micl,
este obiceiul, pentru a se evita acsta, ca msa 95, iea copilul
ce s'a nscutil, fr 1nsd ca s scie mama, sti-lti
duc5, la bisericA ii s5,-lti lase la pragula useI, pentru ca
gsescA cel co voril esi din biseric6. Atunci cine are
placere iea
botza. Msa care era acolo,

si nu o scia nimeni c pndesce cine-va, boteza

vine la nasil si-I spune al cul este copilul, i acesta Il
duce a cas6 la mama WI, i atunci acsta Il nliz ca
cum aril fi un copil str6inti:(2).
In unele partl din Romdnia mai este Inc5, i aceea datina,
ca nu multa dup ce se nasce copilul, s, se trc5, prin

tortile unei cld,rI de aram, apoi ou acea adare nu se

mai mbl Ora ce copilulil nu se face mare ca s'o pt
raclica singurti de jos. Acsta se face asemenea ca copilul s trhsc6 ani multi si s fie tare ca metalulil din care
se face caldarea (3).
Scldtrea prim:A a copiluluI precurn i celea de parnI.
la Botejune, dac5, botejunea nu se Intrdie prea
(1) Sedtrea, ed. Gorovei, an. I. Fillticerff 1892, p. 154: Cand ii mora
copia, pe celti noti-nascutti arunc5.-la in drurna, si eine l'o
boteze.
(2) Obiceiurile la nascerea copiilor, in op. cit. p. 60.
(3) Ion6ntit, op. cit. p. 12 si 13.

www.digibuc.ro

105

le face de comuna mv., sag i alt fomee. Dela botejune.

lncepncla Inainte, le face de regul marna copilulul.

Si dac mai nainte Inc* n'a trecuta nid una dintre datinele i creclintele tnirate mal susa cu attil mai precaut
si mai rigurs e mama copilului In privinta Impliniril lora.
Aa caut mama cu mare scrupulositate nu numai cum,

ci tota odat caad si de unde se 'aduce apa pentru scldtrea copilului, ccl nu e tota una dacil se aduce orl si
cnd i ori de unde.

Autti pentra scldteirea prim, dac e ea putinta, Ins&

mai cu sm pentru tte scaldtorile urmtre apa trebue
s se aduc tota-deauna duph resritula i lnainte de apusula
srelul (1).

Asemenea se caut ca scAlddtrea s se fac orl si cnd

cu ap din unulil i acelasi loca, &del alta-fela, cnd se
amestec apa din doug fntni sail se schimbd, luAndu-se
o data dintio fntn iar alt data din alt fntan, atuncl
copilula, care s'a scldata Intr'o asemenea scldAtre, nu
mai drme cum a dorrnita pAn la schimbarea apel ;
atuncl e vai i amara de capula mamei: nu mai are nia li
nid npte odihn de plnsetele i rAcnetele copilului (2).
Dac apa de scldtre se lea dinteun iaz, atunci copilula, care se scald intr'Insa, dup.' credinta poporului, cnd
va ajunge mare, va fi numal, de neicuz. Iat ce ne spune
despre acsta o doing din Bucovina:
Mama mea, child m'a fcutil,
Bine eI nu
prutti,
De subsuorI m'a luat

'n ap ea m'a seldattl,

(1) Corn. de d-nil Rom. Simu i I. Georgescu.
(2) Com. de
G. TornoiagA.

www.digibuc.ro

106

In apd de cea de iazil,

Ca sd petrec cu neicaa...
i 'n covqicd de-arind
Ca el petrecd totil streitnii.
Apura n'a fostti bung,
Apu.Or'a A:1sta de iaz

Ca sa petrecti cu ngcazti.
1111-a pusd la grumazd mdrgele
Sd petrecd dilele mele
Totil cu ndcazii f i cu jele! (1).

Alta doinA din Moldova i anume din comuna DelenI, ne

spune in privinta acsta urrnatrele :
Dect maica m facel
Mal ghini m prpdeI,
Ficiora nu m6 ave.
IWO sceildatd cu-apd di iazd
Set scid numa di ndcazd (2).

Insa nu numai aph cea de iazi.i, ci cbiar si cea de pari,

mai ales cnd acsta e cam tulbure, inc5, nu e ,buna. Dovada despre acsta avernii urmtrea doin totil din Moldova:
Micutg, milk:up.,

Tu cnd m'al fcutti

Bine V a parut ;
Chid m'al leggnata
Rti m'ai blastmatti,
Cu blstem de foc
Ca sa n'am norocti.
lar cdnd m'ai scilldatii
Va cd m'al sceildatii

Cu apd din iazd

Sd fid de ndcazd,
(1) Din Stroesci, said in distrietulil Sucevil, coin. de Gr. Poleacil, stud.
gimn.

(2) M. Caniantl, Poesif populare, Doine. I4i 1888, p. 96.

www.digibuc.ro

107

Maicut, rnilicut,

Tu cnd m'ai fcut

Bine tI-a prut;
Cnd m'aI legnatil
R m'ai blstemata
Cu b1st6inti de foal
Ca ed n'am norec ;
lar cdnd neat seddatic
Val ret veal scaldatd
Cu-apd din pdrii
Sd fig cu toi ret (1).

Cum c5, apa din unele riurl sa pArae are, dup credinta
poporului, o influent, fatal, asupra viitoruluI copiilor scl-

datI cu ea, se 'Dote cunsce i din urmatrele versurl, ce

le scternil dintr'o balad, din Tera Romdnsect:
TacI, ea te-am scifidatil

Cu ap de Prut,
S fiI tot uritti;
Cu apg de lunc,
fil total de ducg

(2).

Credinta tri privinta mdrgelelorti amintit In poesia de

mal sus din Bucovina, esist si In Tera Romnsc5.:
La Meg
ne spune
Ionnil s nu se pun mrgele la Ohl, cci Mcndu-se marl, si trnbRndu-se vreodat plngil 'Ara se trezesdi (3).
Dad, apa se iea dinteund vadil sail dinteunil loc, unde
se af15, multi spini, asernenea nu e bine. Dovadd despre
acst creclinta avernii urmatrele versuri dintr'o doira din
Moldova:

Fruqulna lemn uscat,

Cnd mamuca m'a scldat
(1) Sevastos Cantece Mold., Iaql" 1888, p. 15.
(2) Teodorescu, PoesiT pop., p. 438.
(3) Ionnil, op. cit. p. 21.

www.digibuc.ro

108

Of! c r m'a mai scaldatti

Cu apusrA din vada
SA umblu din satil in sat,
Cu apusra din iazti
SA fi lumir de ncazti,
Cu apr trestir
SA umbl din Ora'n Ora
Cu traista subswir;
Cu apusra din spini
Sd umblu tota prin strdinl (1).

AIM doink totti din Moldova, si anume din Hrlil, r

care se amintesce apa de ,spini, sun aya:
Maic duicsa.,

Rmki sntosa,
Tu cncl m'al fcutii
Ghine, maic,
prutil,
Da cdnd
scdldatii;

Rai m'al blstmatil,

Cu blstemu ce al de foal'
Di nu mai am in lumi noroc.
6'i m'ai scaldata cu apd de schinii,
Di sunt in lume totii strdind,
m'ai scldat cu apd di n iazg
sant fu lumi di ndcazd (2).

Mai pe scurtil o71 ce apa statuta sa statat6re, lin curgOre i In acela-0 timp tulbure sa amestecat cu felurite

ingrediente nu e nici de cum bun de scald pentru copilul

cci o astii-felil de ap e simbolula nenoro-

cirii. Dovad despre acsta mal roproducemil nc

mtrea doin din Fundulil-Moldovei In Bucovina :
Frun.q.isril mrti mrunt,

Almu0 cnd m'o fcutti

(1) Sevastos, Cantece, p. 21.
(2) Canian, op. cit., p. 183.

www.digibuc.ro

i ur-

109

Tare bine i-o prutti,

Iar cnd m'o legnat

Tare r m'o blstmatti

Cu blsrdinti amara de plnsti,

Tare de mine s'o prins.

C'un piciorti m'o legAnattl
*i din ochl o lcrilmatti
Din gur o blstemat .
Dimin4a m'o scaldatti
M'o sceildatii cu apei Una
Ca s fig, mamei, strainet,
L'amiadg cu-apet din ltocg (1),

Ca sei nu mal am norocii,

Sra cu apet din iazii
Ca s fig totg de nacazg (2).

Dac apa se iea dinteuna pr curatii i repede curg-tort' sa dintr'o fntnii, care dup credinta poporului e
c ea mail potrivit, atunci biatult, ce se scaldd IntrInsa, va fi s-

ntosil si bine crescutil ; iar dac va fi luat de sub vre-o

punte, atuncl va fi vitz de munte. Iat ce ne spune o

{loin poporala si In ac6st privint:
Spune-ml maic' adevrat
Cu ce ap m'al scldat!
Ori cm apei de peirig
Set portg' pistle la brg ?
Ori cu ap de fntnei

S portg sabia 'ntr'o India?

Ori cu ap de sub punte
Sd fig vitzulg de munte ! (3)

Pe Ing plantele Insirate mai sus, cari sunt IndAtinate

se pune In prima scldtre a copilului, mama acestuia,
(1) In Moldova cuv(Intuld acesta se rostesce Utptocii.
(2) Diet. de Paraschiva L. Leustn.
(3) P. N. Oltenescu: <,Cntece pop. In Arnicula poporulul", an. I. Pesta
1867, p. 295.

www.digibuc.ro

110

duph ce se Insn'tosz si se rdica din patil, mal pune

dup ImprejurArI

i trebuint tnc. i multe altele, parte pen-

tru ca copilula s6, nu se diche (1), parte pentru ca s se

Intrsc, s fie frumosil, sn'tosil si voinicil. Cele pentru
lntrire sunt mal cu sm romdnqa, rninta crp i n6grd.
Dup botezulil copilului mal pune hica i ccite-va fire de
cari hisemnzil ca precum e graula mai alesa si mai
cutatil dintre tte pnile, asa s'a fie si pruncula
grulti de-aceea se pune abia dup botezil in scilldtre, pentru 0 el, dup creclinta poporuldi, e sfintil ca

fi mirulil (2), de re ce, dup, cum arata si urmtrea legenc15, din Maramure,p, e fcuta din carnea Domnului nostru

Is. Chr. cnd a fostil restignit:

Dumnede cnd a umblatil
To Vf sfinVI

intrebatil:

Indata in cale
La fntng 'n vale,
Rece vntil uor,
Paltin gAlbinorti,

Glitz WI celti curatil,

Vinul strecuratd,
mirulti celd sfint
Din ce-sii pe pamint ?
Din ce sunt facute,
De-s aa pro:cute ?

Vol prea bine scitl,

Deci ce mai
Bine, frte bine,
CAci a fost cu mine,
Cnd noi am eit
La cmpti prasit
Sus la Rusalim,
Ca sl mai privim
Grne far spic
Si vii Mfg vinurI
Si flori farA miruri.

Sub frunde m&unte,

La umbra' rotunda
vaci adpm
Si noi insetam.
Voi ati 0-adormit,
E am strejuitil
Tiranii, Evreif,
Mnio0 ca
Aii i audit,
La noi au' venit,
Vol toV ai scApatil,

Dar e m'am lsat

SA pa0 pentru vol
turma de o.
Si el' ma legara

(1) Com. de d-lil Rom. Simu.

(2) Diet. de Maria Vasilutil din Poiana-Stampii.

www.digibuc.ro

111

prinsti m purtarii.
Pn la Pi lat,
La casa de sfatti.
Legea imI punea
Din care esia
S. fi rstignit
batjocorit

Cue de otel
Dnd cu man:" de Mill,
In mnI, in picire,
Cue le btea,
Scingele-m1 curgea,

Pe-uncle picura,

Apo"' m'ati mntinst

Vini bunii se lama.

Si spira adun
Si m 'ncunun,
Tare m'e' 'mpungea,

Si tare m'aii strins,

Sucldrea-mh curgea,

Carnea josii aidea,

Pe uncle pica
Grail bunii se facea.

Pe uncle pica
Mirurl inflorea (1).

Pe cruce de bradtt
Precum vrea Pilat.

Romance le din Transilvania, pe lng unele din plantele

arAtate mal sus, mal punil Inca o nucd miccZ ca aluna,

pentru ca copilul ce se scald Inteinsa s nu se vateme,

iar dac Ix *le i sunt ceva marl, s scad; la copile O. nu
le crsca prea mari titele (2).
Romncele din pra-Romnscd, scldnd copiii In qiva
de Sdn-T6deril punt"' in scldtre pietricele si 'loll de fat,
ca sd fie sdneto0 ca ptra si drgdsto0 ca florile (3).
Pe Ing6 acsta mamele mal intrebuintza inc i o multime de descntece, farmece si vrajl In timpula scldrii,
anume: descntecele ca stIngerea crbuniloril in scAldteire,

pentru ca s nu se diche, apol i pentru ca 0, fie feritil

de tote ruttile, blele i spiritele cele necurate ; iar farmecele

vrjile, mal ales dac e fetit, pentru ca acsta

s fie frums, atrgtre, incnttre i farmectre.

Iat' ce ne spune, cu privire la acst datin frte res(1) Familia, an. VIII, Pesta 1872. p. 198.
(2) Com de d-lti Rom. Simu. 0 fatk care are tite marl, nu e frumna,
ci cu cAtil e mai tras5, cu atAta e mal frumnsA.
(3) Ionnk op. cit., p. 21

www.digibuc.ro

112 -pndit. printre RomnI

i V. Alecsandri In Legenda ildn-

-duniedi:
0 (,ling coborit din zodia cerse
Veni s o dcscnte, s'o legene, s'o crsc,
S-I dee farmec dulce, podbe, scumpe daruri,
S'o apere 'n vit de-a c,lilelor amaruri.
Ea-I puse-o scldtre cu ap ne'nceput,
De plie neatins, de sre nevNut,
Si 'n apa inettlelit cu lemn mirositor
0 trestie, un fagur yl-o flre de bujor,
Menind prin ypte blnde copila s devie
Nltut, mldios ca trestia
La graiti ca mierea dulce, la chipti farmecatre,
Si ca bujorulti mndru de ochI atrgtre (1).

Datina de-a pune diferite plante, si mai ales florI mirositre, In scldtre copiilor, e usitat nu numal la RomniI
din Bucovina, ci i la cel din alte ten. Dovad desprea ac-sta averna nu numaI esperinta de tile oilele, ci i o mulime de doine. Jat una din Transilvania:
In cea verde dumbrvit
Scle-o dalb copilit
TnCr ea yi-o mldit.

Cti voinicl ca o vedea

TotI din gur
Copili, draga mea,
Ian trageti tu cununa
De pe cda ochiuluI
Mai pe virvulti capulul,
C tu 'n lume de-I tri
MultT voinicI ii nebunl.

Nu-I de vin cununa,

Cd-I de vin maica mea,
De ce m'a fcut aya.
(1) Opere complete. PoesiI. Vol, III, Bucurescl 1876. Legende, p. 80.

www.digibuc.ro

113

Frund verde lemn de brada,

pe mine m'a sceildata
Toti n rosmarinii si 17(34
Sa ,fia draga la fecimi,
In rosmarinii de cel verde
sa fl draget cu me vede (1).

Ba, mamele trebue sa iee f6rte bine serna nu numai la

ceea ce puml In scaldtre, ci chiar si la vanuta sa covdtica, In care se scald copilulil, din ce felil de lemnil e facut acsta, precum si la aceea, pe ce timpil se cuvine a se
scald

Dad, e vnuth, trebue s fie Mouth' din lemma de bradd,

lar dad, e covatica mai cu sra, de tea Din aring Ins

nu e bine s se facil nici una niel alta, cdci In casulil acesta noil-nscutuhl copil, clind va fi mare, va petrece mat
mzdtil prin strdini.
Copilul trebue seldatil tota-deauna inainte de apusula
srelui. Dad, se scald cnd apune srele sail mal
atunci captd plcinsort i nu 'Dote de felt). dormi (2).
In Tra-Romdidsca credil Rornnceic c e bine, si de-aceea
i 'ndatinza, de a scalda, copilul numai diminta dupd
sreluI

i sra mal nainte de-a apune, ca sa

nu-I

pir vederile cnd, se va face In vrst (3).

In timpula scalddril, dad, copilul e spurcatii, e bine,
dup credinta Romance !cal. din Transilvania, s se bage Iii
scald viorele albe i cfa de sala, dup ce mai inti partea de-asupra, adec cea verde, i s'a rasil (4).
Tot pentru spurcatil se mai observ Inc i urmtrea
procedura : i se face In trel Vineri scaldd de lapte muls
(1) I. Popil Reteganulil Trandafiri. i viorele, p. 89.
(2) Pretutindene in Bucovina.
(3) IonCmil, op. cit. p. 15.
(4) Corn. de
Rom. Simu.
8

Mariang, Naseerea la ItonatinT.

www.digibuc.ro

114

dela trel vacl in treI VinerI de tra inuer iertate, adecd

trine. Iar nemijlooit dupa scalcl se unge cu untura rnced
de cAp6tatil. Untura acsta se pune de-asupra la una coral,
unde adec5, se intalnescil doue garclurI saU zidurI, iar laptele se vars peste untur (1).
Romncele din Bucovina spala nu nurnal corpula copiluluI,
ci i gurita acestuia, anume ca s'a nu capete plesne.
Dup sadare mat fie-care romanc incltinz a unge pre
copilul solda cu until sail.si cu
de unsre, anu-

me ca s i se mie ciolanele, si; dac cum-va e

solclitil, sail are unti al defectil (5resl-care corporalil, s-la
OM din cu bun vrerne afla i indrepta.
Datina acsta se vede si din urmtrea poesie .pop. din
BArghil in Transilvania:
Pan' ce-s negru, nu-sti Oganti,
Ca-sit copilti de moldovanti,
Uji m'o unsii nzama cu untg
Set fig tuturorg plcicutg,

Cti m'o unsii mama eu zarti

S'd fig pleicutti la o Ord (2).

Mai departe adese-ori Indtinz mamele dupa scAldare,

nu numal a Infzisa pre copiii loril, fie bdeff sail copile, In
obiectele necesare spre acestii soop, ci totil-odat a-I si impoclobi cu diferite flori.
0 doind poporan, care ne amintesce datina acsta, sun
precum urrnz :
Mandra m'dmue' am avutil,
Frumosti copili m'a facutti,
'nfa'satg cu .fiori de munte,
Tort gura sec' mi-o asculte,
Manclrele s mi-o stirute (3).
(1) Corn de d-la Rom. Sirnu.

(2) I. Popti Reteganul, ChiuiturI, de cari strig feciorii in joc. Gherla

1891, p. 99.

(3) Poesii pop. in Amiculti pop. an. I. Pesta 1867. p 264.

www.digibuc.ro

115

Precum dupa scaldare, aa

dup ce
1nfaatil
pus In lgAn t. ca s adrm, fie-care mam atAtil din Dacia-traian ctil i din _Macedonia, iea cu degetele stupit
din gura
unge la ochi, Ii face cruce de trel ori, dac'd
e botezat, i-l trage de nasti pn5, la 40 de dile, parte,
i

dupa cum am spusti i mai sus, ca s5, nu se pt apropia spiritele cele necurate de dnsubl, i parte ca s fie
vioi i nasulti s sa capete o forma frums (1).
Cnd arunc5, scaldatrea afard nu e de ajunsii In cotro si

unde o aruncd, ci totti-odatti i cnd o aruncl Aa, dupa

credinta Romncelord din Transilvania i .Moldova, nicl odat

nu e bine de a se arunca scAldtrea afar dupa ce lnserz5, sak chiar In decursulA noptii, ci to t-deauna Inainte de

acsta. De aceea se i lice apoi c, copilul nu e bine s,

se scalde Inainte de apunerea srelui (2).
Totil aa cred i Romncele din unele partI ale Romdnia. Jata ce ne spune In privinta acsta d-l Ionn:
Lturile, in earl se scald& un copil, sh nu se mai
arunce afar5., dacd a scapatatil sOrele, cad capt. copilul
suspin si murdrie In capii (3).
Asemenea nu Indatinzh de-a arunca scaldtrea pe vreun gardl ccI c,lice o doin poporand din Transilvania:
Spune-mi maic' adeVe'ratil
Opat?
Scalda unde

Burada : Obiceiurile
(1) Datina si Credinta Romniloril din Bucovina.
la nascerea copiiloril, in op. cit., p. 45: Dupa ce copilul s'a infsatti si s'a
pusd in stirmtinita (lgn) ca s adrm, muma iea cu degetele scuipata din
trage de
gur si-Ia unge la ochI, II face cruce de trel ori, de e botezata,
nasil pn la 40 de (file, pentru ca s fie viohln
Rom. Simu; *ecrtfirea, edit. Arturd GoroveI, an. I.
(2) Com. de

Flticerfi, 1892, P. 62: ScAlclAtrea copiiloril nu e bine s'o dal nptea afarti.
(3) Ionen, op. cit., p. 17.

www.digibuc.ro

116

Dr fa virvulti gardului
Sei fig sluga satulla
Citana 'mgratulu? (1)

totil din Transilvonia, care asemenea ne amintesce dospre credinta acsta, sun :
Spune, maic', adev6ratil
In ce scalda m'aI sclclati
In scaldti de JoI srrL

Ca sa 'nconjurri maie o lrA ?

Spune, male', adevi.lratti
Uncle scalda mI-aI

Peste unti gardil cu spini

Ca s fic totti in strilinI?
Spune, maic' adevLtratti:
tipatti:

Uncle scaldii

Peste unti garda cu pirlazg

Ca st fin totil de nacaza
cu lacrimI pe obrazti? (2)

Dac, voesca ca

inrg bine, s, se ingrase,

atund Romncele din unele prti ale Transilvani0 indAtinz de-a arunca scalda In apropierea unel cocine sa cotep,
Ins, i In casula acesta se lea taro bine sma ca lootil, unde
se arunc5, s, fie curatg (3).
In alte 0141, totd din Transilvania, ag datia, de-a vrst1
apa, In care
scAldata copiil si cu deosebire copilele,
nu numaI
curatil, ci totil-odat, i la tulpina
mud nucit (4), i acsta din urm cu scop ca tta fdptura
(1) Ioan Stapa PoesiI pop. din Serpreusiu, comitatulti Aradulul, in aGazeta poporulan an. IV. Timisdra 1888, No. 19.
(2) Eufrosina Sandiand, aDoine si hore din popord in aSe4dtrea ed. de
Ios. Vuleand, an. VIII, Oradia mare, 1882, p. 88.
(3) Corn. de d-l Rom. Sirnu.
(4) Jarnik i BItrsdnii, op. cit. p. 332: Asarnenea faca si ladle cu apa, in
care s'a splat. Totti-odatrt prul, ce le rmne la pIeptnatti, liC vird fetele intr'o scorburd de nucd, cci astd-feld credd ele, e vorri ay6 totil-deauna
cOde lungi si frumse.

www.digibuc.ro

117

statura corpului lor sl fie frumsd si atrgtre. Dovada

despre acsta avem, Intre altele, i urmtrele versurl dintr'o
doind poporand:

E0, lele, de dorul

Nu pot sluji domnu-rne,
Niel s'ascult pc tail-MA!

Bade, nu te suptir,
CA Oki nu e vina mea
Ci-I vina micuta mea.
Ea frurnsa m'a flicut
e ie V-am plcut
Ca piperulti Grecilor,
Ca tmaia popilor.
Ctuld micuta m'a scilldatti
Ea ciupa c5. mi-a tiipat

Tot in umbra nucilor

Spre chinul voinicilor (1).

Tot spre scopula acesta, aclec ca copilele, cnd voril

ajunge fete marl, s placd junilor, Indtinzii si Romncele
din Banat a arunca scAldtrea, In care-si scalcld copilele
cnd sunt midi, In resvoruhl vinilorti (2). lath' o doing i

din acst Ora, care ne aratd nu nurnai uncle se aruncd

sclddtrea, ci totti-odatd i aceea In ce o Inoalc,lesc, adecd

Intr'o l nou, ca si Romncele din Bucovina, si mai departe ca si ele IndAtinzd

sada copiii In lapte dulce:
Pe campulti cu seminic
Ant badea

Bung lucru, bade, la plug,

Bine tragtl boil in jugii.
4Mu4am, mtindra drgrsteis,
Ce sciT da vorbit frurns!
(1) Jarnik i Betrs6ntl, op. cit. p. 17.
(2) In resvorula

www.digibuc.ro

118

Nu-sii de vina ea, bdiO,

Ci4 de vin-a mea micut:
Ca' mama mea m'a scgldatg
sceildu

a lepdatg

In resvorul vinilorg
Sg fig dragei junilor.

Nu-sa de vin' ea, bAdit,

Ci-I de vin-a mea mAicut:
M'a sceildatg din glg mud
Ca sd fui dragu qi you'd.

Nu-sa de ving eri, bAdip,

Ci-I de vin-a mea maim*:
31'a scelldatg din ad verde
iSei fig dragei cu me vede.

Nu-sa de yia, ea, bAdit,

Ci-I de vin-a mea rntlieut:
n lapte dulce
Sei fig milndra ca 0-o cruce,
.111'a sceildatg

sceilduf'a lepgdatg,

De cgte or m'a scgldatg,

In resvorul vinilorg
Set fig dragg junilorg (1).

Precum scldatrea nu e bine de-a se arunca In fie-ce

totil asa nu e bine de-a se pune si vnuta sati. covtica, In care s'a sclclatti copilul, ori si uncle.
DacA trca (covtica) de scalda se pune cu gura in josii
orl ctr pairete, atunci credil Romance le din Transilvanza
c copilula !mire (2).

In fine vr'o cte-va cuvinte i asupra pelincelor, i apol

Inchiem capitolul acesta.

Pelincele unul copilil se spal de regul in scldtrea

in care s'a scldatil acela. Nu este Ins bine ca ele s se
(1) G. Tril, in Familia, an. 1866. Pesta p. 393.
(2) Corn. de d-1.6 Rom. Simu.

www.digibuc.ro

119

spele pe dosi), pn, ce copilulti nu va Imp hill trei ani,

edet i se va intdrce i luf anusulli pe dosil (1).
Pelincele sa crpele unul copil s nu se usuce la sre
nicI la vntil, pn nu este botezatil, edd se pdrlesee cand
umbla prin sre.
Cnd se punil crpele unui copii afar s se usuce, sh
nu le apuce stintitubl srelul, cd copilutti capad pldnsit
mult ; dac6 Ins le apuc'd afar, s le scuture pe foc, apol
s le aduca In cas5. (2). Iar dac le-a adusil i voesce s Infese copilui, s le afume mai intl cu seedried, caci nurnal
dac le afurn nu capt copilul pldnso21 (3).
Dacal pelincele copilulul rmnil peste npte afarii, se
erede c spiritele necurate, despre cari arnil amintit deja

mai sus, le pocescil. Iar dad, a rmasa

i,

aducndu-se

dup6 aceea, se Intrebuintz, atuncl lesne Cse pOte intmpla

oopilului ceea ce i se Intmpl. In casulti cnd rmne sin-

(4).

In Banata se crede asemenea c scutecele nu este bine

a se Intinde s se usce (sv'enteze) pe garchl, pe prjini sati
pe sforl, ci ele s se pun& la svntatil pe o rOta de caril
sail de trsura, adus anume spre scopulti acesta i pus
In chilie lang cuptoril sa sob. Cnd se punti la uscatil
mama sa msa trebue s5,
Cum e rta de iute si de agerk asa s'a", fie si nepotelulil sail nepta mea N. de iute, ager i Indmnatica !
Fcndu-se acsta se crede c copiil, pentru carl
uscata In chipulil acesta scutecele, voril av o deosebit,
:

agerirne i istetime ! (5).

(1) Ionnti, op. cit. p. 18.
(2) Ionntl, op. cit. p. 17.
(3) Dat. i cred. Rom. din Bucovina.
cqetltrea edit. Arturti Gorovel, an. I.
(4) Com. de d-Iti G. Tomoiagl.
FAIticerif 1892. P. 52: aScutecile copiilorti nu trelme Irisate nptea afara.
(5) Com. de d-14 I. PopovicI.

www.digibuc.ro

120

Copilul5 mic s5 nu se st6rgd la gur cu earpe dela

sedutut5 lui, &del earicl se va face mare II va mirosi gura (1).
Asemenea nu e bine, din Villa In care a Inceputil copilul5

a se lnfsa i phn clup5 botez5, ca pelincele menite pentru dInsul5 s5, se Intrebuinteze de eel de casa ea obiele
(sing. obial), find cd se crede si se Vice eh' acetic capita
nic't cand nu pdte fi omii insemnatii, cu vatla 'in lume, lar
cdncl ajunge In elate de 2-3 anl Incepe a-I puti din gur5.,
asa-I pute apol pan6 ce mre (2).
In fine mama romn din Bucovina si Transilvania, dupl
ce a sc5.1datil eopiiul, dup5.-ce l'a Infsat

i-a spslatil

pelincele, trebue nurnaI dead s, se spele si ea In alt ap.

curat i abia clup aceea s5.-I doe tit5,, c5.el alt-fela it curga
urechile (3).

In Tra-Romdne"sca In scaldatrea unuI copil nebotezatil

msa Ii spal picirele, ca copllul sct umble cure'nda

l sa fie lute la mersit (4).
Dup5, ce s'a botezatil copilul5, nu e mai mult5 nimrul.
iertatii s5.-s1 spele picirele In seldtre, cad e pkatil (5).
picidre

(1) Ionentl, op. cit. p. 19.

(2) Coin. de
(3) Corn. de

G. Tomoiagii.
Rom. Simu.
(4) Ionntl, op. cit. p. 17.
(5) Credinta RomAniloril din Bucovina.

www.digibuc.ro

121

VIII.
SLOBOINREA CASEI.

in cele maI multe pdrti locuite de Romani este datin ca

In aceiasi c,ii, In care s'a miscutiA pruncula, sa se fac si
sloboclirea casek
Acsta se face ast-feliA :

Preotulii, Insciintatft fiind6 de ctr unti farniliant alti

femeil bolnave, se duce la locuinta acesteia, i ajungndg
la starea loculdi face mai IntaI sfin(irea cea mica a apel
.dup5, rIndniala bisericsc. Apoi, aprindndil o luminA si
cdind tt casa cu tame, Incepe : Bin e cuvintat este
Dumnufeutti nostru; . . . SfinteDumnecleule; . . . TOW nostru; .
Ca a ta este imperafia i tropariulil Vet sad alft sfintulia
de rinda. Dup acsta, puind pitrachilult1 pe copula nepOtei, cetesce rugaciunile prescrise din rugdciunariil (molitvenial) pentru grabnica e nsan6tofare qi radicare din patul
precum i pentru curafred c7e tt spurcaciunea i ntinaciunea trupsca; apoi pentru pazirea eX de t6ta
tirania diavoluha i de t6td navalirea dukurilor celor nev6clute; de neputing slabiciune, rvna, invidie i deocht ;

www.digibuc.ro

122

iar prunculul noil-nscutti ca scZ fie pazitil qi feritii de Oct

r&Itatea, de totti viforula protivniculuZ qi de
ferrnecdtura
duhurile viclene din cy si cele din n6pte, i a sa se OM'
1nvrednic a se 1nchin bisericel pmlntescl, care este de
Dumnec,leil pregtit spre preamrirea numeluI s celul sfintil
1ntr'Insa.

Nemijlocita dup ce

rugciunile acestea neptel,

luandir msa, care a rdicat6 pruncuhl, pre acesta In brate

si Ingenunchinclil cu dnsul, preotulil 11 cetesce si eI rugaciunea de curctfire.

llacA, afar de ms, a mai statil i alte femeI Intru ajutoril neptel la nascere, atuncI preotula le cetesce i acelora
rugciunea de curtire.
Sfirsindil preotulti de cetitil tte rugciunile usitate la acst
ocasiune i facndiA Incheierea, d nepteI din apa sfintit
de treI ori de butil, stropesce apol In crucisil atAtil casa ctir

si pre nept precurn si pre top cel ce se maI afl In cas,

dndil In acelas1 timp fie-cruia s-ta cruce de srutatil.
Cu acsta apol se incheie Intrga rInduial usitat la Slohorlirea und case (1).
In Macedonia asernenea se chrn preolui, nu multil dup
nascere, ca s faca aghiasm, cu care se stropesce apoI colehusa i -MCA casa ; apol msa, lehusa i bite fe-

meile, earl ail fosta In cas Inainte de sosirea preotului, se

spal pe mni cu acea aghiasm (2).
In multe locuri Ins nu e datin ca preotul s fach Sloboclirea casd In aceeasi qi, In care s'a nscutil pruncuill,
(1) Ill Bucovina ;i Romania vecll Ionnd, p. 8. In Banatil si Ungaria, corn.
I. Popovici si El. Popil : aSlobo4irea easel se face asa : se stropesce
casa cu ap sfintit, si apoI e iertatti ori i cul. a Intra intr'insa.
(2) Burada, Obiceiurile la nascerea copiilord in Macedonia, op. cit. p. 40.
de

www.digibuc.ro

123

ci cu
cte-va cple sa chiar i s'ptmni mai trliti,
anume atuncI, cnd nepta s'a rdicat din patii si p6te
umbla prin cas.
In acele locuri deci, uncle se afl datina din urmd, lndat ce o femee a nscutil, se duce msa la preotulti local

cu un vscioril, o stecl de ap curata, cu una struta de

busuiocil pusil. In gura stecleI, ca preotulil s fac rugciunile apel (1).

Preotulil face sfinrirea mica a apex, ca si 'n casa nepteI,

apoI cetindil msel rugaciunea curdfenief, II da ap sfintit

ca s'o iee cu sine.

II

Msa, luncl apa sfintit si Intorcndu-se la casa neptel,

cl cesteia dintr'insa de treI orI de Milt:A i totil de attea

orI o stropesce, apol o spal pe mni i pe fat anume ca

sa fie curata i abia dup aceea mnncA si bea, caci
lehuza este spurcat (2).
Stropesce dup aceea si ea -URA casa, ca i preotula, cu
o parte din apa sfintit adus ; cea-lalt parte Ins o
trz, ca s aib ce pune
scldt6rea prunculul,

anume cam atta, catil i-ar puts ajunge pentru trel, cinci
sa noue scldtitori. De regul se pstrz cam atta, catil
i-ar ajunge de pusil In trei scAldtori mcaril chte untl rnic

Dhrelil. Iar apa acsta se pstrz 0 se pune In seldtrea copilulul de aceea, ca acesta s fie feritil de ble, de
diochi, de fermecatorii, precum si de multe alte rkittI.
(1) In Bucovina, Bomnia, l3anattl. si Ungaria, com. de d-nif I. PopovicT
El. Popil.
(2) In I3ucovina si la Ionna, op. cit. p. 8-9, si diet. de Mariuca Nistor, romitncii, din conmna MAlinf in Moldova : aSloboclirea case): se face dup, nas-

cere ; se face aghiasm, cu care se spalA nevasta si msa, cea dinti, ca

esl pn afar5 cea din urml ca s. OM merge si in alta Iced. La ac6sta ocasiune di nevasta rnsei, pentru c acsta i-a turnattl aghiasm5. pe mni
ca s, se spele, o Oreche de maneci de tnsA.

www.digibuc.ro

124

Atatd femeea, care a nascutd, catil i msa, care a rddicatit

sad a apucatti, prunculd, sunt, dupa cum am amintitd

mai sus, considerate de popord ca necurate, intinate, spurcate.

De aceea atatd uneia cad i alteia i se cetesce rugaciunea

de curdtire si se stropesc cu apa sfintitd.
Despre msa, care se 'ncumeta a esi din casa neptei
si a Intra In alta casa straina, Inainte de ce i s'a cetit rugaciunea de curatire, se crede si se spune e spuren tota
satulg. Dreptd accea nici o mcsa crestin, respective romand,

nu se Incumeta de feld a merge In alta locd, Inainte de ce

i s'a cetit rugaciunea acesta, deal numai la preotuld, insd
aice anume numai ca sa i se cetsea rugaciunea acsta.
Dupa ce i s'a cetiti rugaciunea do curatire, msa pte
orI i unde sa mrga. Pe eatd. thupd Ins se ocup cu pregdtirea mncaril la nepta, si voesce sa se clued acasa, nici
oclata nu e bine a se lasa s merga cu mane, gl, ci ori
de cate ori s'ar duce e bine ca sa i se dee, de nu alta,
macar o buc4ica de pane sad und. blidd de Mina si acsta
din causa ca copilul sal nu fie sdrcicdciosil, ci s aibd totd-

deauna de unde da, sa fie avutd si Indestulatil In viata sa,

precum s'a inclestulatil i msa (1).

Neptei Insa pana la 40 de qile nu-I este de fel iertatd

sd, lasa sad sa Insereze peste hotaruld gospodrei sale.
Iar claca iese dupa apusul d. srelui din casa, atunci Geld
putind sa se imbrobode; nefacndil acsta, se crede de obiceid, c spiritele cele rele pot sa o pocscd, ori o ametescd, ori o nebunescd, ori o schimosesc; ha se crede, ca.

o potil lua chiar si pe sus si apoi nu se pte mai mult

nicairl afla (2).
-

Nepta, care cutza a umbla fara de rugaciunea de 40

(1) Com, de d-la G. Tomoiagil i alti llornanT din Bucovina.
(2) Corn. de d-la G. Tonioiagii.

www.digibuc.ro

125

de dile prin sat sa numaI prin vecini, e privit . de catr

cele-lalte femel ca o calcatre de lege, necredincis si mare
pkilts. Dreptil aceea raril cine Is1 face de lucru sa vorbesce cu dinsa (1).
pupa credinta Romnilor slavisati din Moravia, nepteI
asemenea nu-I este nicI cnd Incuviintatil sa ias din odaie
si din cas In timpuhl celor sse s'eptmni. Daca nepta

s'ar Incumeta sa ias sub cerIula liber, atuncI s'ar face

vincyvata viitrd batere de ghiat, (llagelschlag) (2).
In Ungaria, femeiI care a nascutil, nu-I este de fehl iertatil

pana la 40 de dile sa Intre In tarina (hotaril) din aceeaI

causa, din care nu-1 este iertatil nici celeI din Moravia
Asemenea nu-1 este iertat sa mrga la fantna si la vale,
pentru c6, daca merge, II rmne acolo tita. Care vrea sa
mrga la flint:Ana i totil-odata s aib i tIV6, dupa ce
ajuns sa mnnce o bucat de pane sedndit pe lodbele
(disdelele) fntnei (3).

In Macedonia lehusa pana la patru gee): de dile nu iese

din cas dup ce a asfintit srele. Cnd se duce pentru
prima data prin ograda, i acopere pieptul cu prula ca
s nu-1 fug, laptele; In Vlaho-Clisura i In alto locuri Is1
pune codile In gur6 (4).
precum msei si neptel, prta ce nu li se cetescil ruga-

ciunile de curatenie, nu le este Incuviintata a calca peste

pragul aReI case, asa si ori-careI femei care are rindurile,
considerata flinchl de popor asemenea de necurata, nu-I
este
o sptmnd incepndil din diva nasceril, chiar
casulil acela, &And s'ar fi botezat copilulil in restimiertat,

(1) Corn. de d-1(1 1 Beraria, parohfl si exarbil.

(2) Enders. op. cit. p. 39
(3) Corn, de d-hri. El. Popil.
(4) Burada, Obiceiurile la nascerea copiilora in Macedonia, op. cit p. 48.

www.digibuc.ro

126

pul acesta (1), ba dup unfi chiar i pn la sese septernnI (2), a se duce In casa, unde se afl, vre-o nept,
ca copilulil noti-nscutg s, nu capete bla numit ropp sail
rofit precum i alte bube rele. i dac cu tte aceste, din
nesciint sail din altd caus re-s1 care, o astil-fel de lemee
intr intr'o cas, unde e unil copil
e Indtorit
s, spue mamei copilulul positia sa. Si atunci copilulil nu
capet rofcgd. Dar dacA tinuesce adeverul, atuncl copilulil

de bun sm mai de vreme sa mal trli capt rosat.

Si de se Intempl una ca acsta, atunci mama copilului se
super:A grozav de tare asupra femeil, care i-a tinuit starea sa.
Spre a se evit Ins o
de neplcere, ca s, nu
capete copilul rosat, msa sa, dac acsta nu e In cas,
apoi mama copilului sa i alt femee Intrb pre femeea
ce a venita off de este curat.
Dac femeea este curat spune, iar de nu atunci se duce
la copilil si prindndu-lil de piciorute dice: s fli mai curatil
mai frumosil de cum sunt e acum (3).
Tot pentru ca s nu capete copiluli rosat, unele mse
anifi until semn rosil de-asupra usel In cas, d. e. o bucat de stramatur ros, o cordea ros, un peril ros, etc.
FAcendil acsta se crede c copilulA e ferit de ori i ce
reil (4'.

In unele 1)641 din Transilvania se face Slobo4irea casd

(1) Diet. de P. L. Leustn.
(2) Corn, de d-l G. Tornoiag.

(3) Diet. de P. L. Leustenil.In Transilvania, scrie d-l B. Iosof, dacl

vre-o femee care tocmar atund este cu rdndurile ferneesci cercetzA pe ceea
ce a niiscut de curndil i intrnd in casa nu (lice, uitndu-se i admirandd
pe copil: ((ea sunt mai urit dect tine, atunci copilulil se umple de hube.
Elia Pop.
Totti asa e usitat si la Rornnil din Ungaria, com. de
(4) Corn. de d-nil I. Berari si V. Tocari.

www.digibuc.ro

127

abia dup sse sptmni, In allele Insd, ca

Bucovina,
mal nainte si mai ales cnd lucrul cmpului. Prin urmare In totil timpulil acesta nu-I este permisil s iasd
s m6rg5. mai departe, deck curtea (ograda) easel, nick
cs, sa s arunce ochil spre sre, cdci e pcatil. Ba
In unele locurl femeea opritd sptmna Intdia trebue s
stee In patil, In care timpil nu se cuvine nici moar s
atingd pmIntulil cu piciorulil (1).

Dacd femeea se duce unde-va afar din curte, pn nu e

slobolit din casd, Ii pierde tita. Iar dac o slobde preotula
din cas, cnd merge Intdia rd la fantan, clupd ce a slobodifo din cas, trebue s verse mai Intl apd pe picire,
apoi s se Intrcd cu vasul acasd (2).

Mai departe, cnd iese nepta din cas pand afard In

sse s'pfmni trebue sd pun peste pruncil
sari lngd clInsulil In lgnil ceva fieril precum : unit entail,

unil frfece, etc.; dac nu e fieri, mdcar o mdturd iar la

capa s i se pun Visula Mica DomnulA c de nu face
acsta, vin Puternicele si Mil schimb. Asemenea si mama,

trebue s iee la sine vre-o buctica ctil de mic5, de fler

anume ca s nu se apropie lucri slabi si de dnsa (3).
pe et timpil nu e botezatil, scrie W. Schmidt,
se pdzesce cu cea mai mare grij ca sd nu fie deprtatil
din casd nici s, se pue la pieptulii altel femei deck numai la ahl mamel sale, pentru d amndou acestea aducil
.

nenorocire.

Asisderea copiii nebotezati nu se las nici cnd singuri

fr ea sa li se pue sub perinut ca scutil o buckicd de

fieril sail o mtur contra spiriteloril rele sail contra strigeloril.
(1) Com. de d-10. Rom. Simu.
B. Iosofil.
(2) Corn. de
(3) Corn. de d-nii Born. Simu, B. Iosofil si I. Georgescu.

www.digibuc.ro

128

Pentru acsta se 'mpiedid, mai cu sm ca la intrcere spre

cas, s nu fie Intr'unil chipi neplcut suprins de Cart),
unti copil uricios, aded de catr. un monstru. Dad. Ins,
se anti unul ca atare atunci s se bard far crutare, pn
ce spiritul celti ril sa striga nu aduce copilul furattt
iari indrpttl (1).
Ctil de ltit e credinta acsta la Romnii din Transilvdnia se pte ved si din urmtorulil pasagiil, pre care-lti
reproducemil dintr'o poveste lntitulat Nu minti :
Nu multil dupti botezula copilului, cnd era criliasa sinlegna copilul, Intr zina Ilina la ea si
aura', acas
o Intrb:
Spune-ml dreptil : intrat'ai In casa de cAtr rsritil?
Ea Mc* cu
cd nu.
Nu ai intrat?
Nu!

Atunci gIna iea copilulil din lgnil si se face nevlutti.

Cu ctil fu bucuria de mare la nascerea pruncului, cu

atatil fu acum suprarea mai mare. Yremea Ins le schimb
tOte. Pest() unil anti are criasa altti copil, mai frumosil

Acum bucuria le era nespusa de mare; ospete peste ospete, veselii peste veselii, dar odatd, cnd era iarsi numai
sclda copilulil, se ivesce zina
criasa singur acas
Dina, pe unde i cum scia ea, si qice crAesei:
Fost'al In casa de dtrii rsrit a palutel mole?

Criasa iar face din capil, d nu a fostil

Atunci dina iar se face nevdut, ducndil cu sine si pe
acestil
Suprarea acuma nu avea mrgini. Nu se puteail din des-WM mira cum i cine le furd copia, ?multi din lgdn ci
(1) Op. cit. p. 26.

www.digibuc.ro

129

altulii din ciupd (scald6) ! Unil curtenl '41 dati cu socotl,

ca% crAias e In legatur cu necuratulii si acela-I full copiii ;
altil diceati, si cu deosebire muierile, ca mamonul a neno-

rocifo de s'a fcutil ciliasd si ca.' ea

e dtre s5,21 dea

lul rodulti pntecelui; altii diceati, CA e strigie si-0 omr
ea copiii, orl li mnnc5. (1).
In unele prti din Banatii din gliva nascerii Incepndii InaII

inte si pn la botezulil unui pruncil, dae mama acestuia

e singur acas si avndil trebi pe afar-a, e silit a lsa
copilula nebotezatil singurti In cas, pune la cptiulil Oil
o buetica de ori si ce fela de fierti, crednd, c ln absenta el sati a altel persne ce l'ar pzi, acea buetic de
flea' Ili' pAzesce si foresee, spre a nu se apropi duhulia
Gehl Mg si necuratil de clinsulil. Dela timpula botezril Inainte Ins5, pte rmn si singurti, cAci duhulil celii rii nu
se apropie mai mult de dnsulti, fiindt'i copilulil acum datti
In scirea Tatlul cerescil si avndil pe Ingerulti skt pzitoril, care-lti pzesce si feresce nu numal de tte relele, ci
si de tte spiritele cele necurate (2).

Totti asa credil si Romncele din prtile OramM. Acestea Inca lid]. Ca, cab timpil e copilul nebotezatil, nu este
bine, ca sa se lase singura In odae, ca nu cum-va necuratulti s-lti fure ; dar dacA s'ar Intmpla s rme singurti,
este bine s se pun lang5, dinsulti unil obiectii de metala,
de comunil unti cutit (3)
In Ungaria femeea, dup ce a raseutil, trebue tare bine
s c6te de copila, ca nu cum-va s vie Padure'na i s-lil
schimbe cu ala ei, cci mai alesil cnd drme copilulti atunci

116 pte, Dmne feri, mai iute fur* si cnd se scr AA

(1) I. Popil-Reteganultt, Poveqt1 ardeleneseI. Parlea V. Brwvil 1888, p. 20.
(2) Com. de d-lil I. Popoviel.
(3) Aur. Tana, in Familia, an. XXV, p, 483
9

.1/ariatai, Nascarea la lloulanI.

www.digibuc.ro

130

pe al Pddurenil, care e hdi, peritd, uscatii si p6rosil 'Ana chiar

pe obrazd. Iar daca ferneea are de mersd pna la o vecin dup ceva sad numal pan afar& dupa vee o trba re-si

care, atunci trebue sa pue pe pieptuld prunculul, care sa

afla In lgand, rnatura dela usa i frfecele, cacl apoI Peidurna nu-ld 'Dote nicl cum schimba (1).
In Moldova se crede ca copiluld midi nu e bine a-la rasa,

singurd in cas, din caus ca Intra Necuratul In eld; iar

(lac& se las singurd, trebue s se puna langa albia lui o
matura orl und cutit (2).
lionzeinit din Bucovina asemenea credit si spund ea Inainte de botezd, ba chiar i dupa acesta pana la sse s'ptmnI, nu e bine ca sa se lese copilul singuril In cas
fara a i se pune, cand e culcatd In covatic sad In lgand,
clescele cele de luat foculu sad vatrariuld, ori matura sad
alte lucrurl de fierd ori de lerund din casa Incrucisil pe lgand, anurne ca sa nu se pta apropia spiritele cele necurate
de dnsuld.
Intrebuintarea fierulta ca mijlocil de ap6rare contra spirite-

lord necurate este de origine frte veche. Ea cra usitata.

si la RornanL Iata ce ne spune In privinta acsta naturalistula Pliniu (XXXIV, 44):
Fieruld servesce Inca si spre alte mijlce vindecatre...
asa folosesce eld contra vrajitoriilord stricacise attil la Gel

inaintati In virst caul si la copfl, daca se descrie cu dInsuld Imprejurula lord und Gerd' sad dad, se 'Arta o arm&
(sabie) In prejuruld lord, maI departe contra spiritelord nocturne, daca cuie sccise de pe mausolee se batd in praguld
useI...
El. Popti.
(1) Corn. de
(2) ,5edtrea, an. I. FlticenI 1892, P. 52.

Idem. p. 19: aCnd es1 din

eas si lei copiluld in albie singur, s pui lang el rntura ori unti cutit
ea s, nu intre Necuratulti in el.)

www.digibuc.ro

131

Lsndu-se pruncul singurg pn5, la sse s'ptrnni In

cas si nepuindg maica sa, chiar si cnd iese numal pn

afard sag se repede dupd ceva la o vecin, nisce dace,

mdturel, coleferiti (melesteg), sag mcarg ung simplu MO in
crucisg peste lgnul sag covata, In care e asezatg, atunci
ving spiritele cele necurate la dinsulti, si ce felg de spiritg
r'g vine mai Intai la dinsulg, asa lucrzd i cu prunculg
de I'M, adec unulg e In starea saga mu(gscct, altul sd-lii
calicscd, alg treilea s-lg schimossed, alg patrulea s-lg
strimbe, alia cincilea sa-lg chiorsed, alii sselea slil usuce,
alg sptelea s-lg nebunsed, si multe Me si neputinte potg
spi causeze.

Mai departe spung si credg Romilnii din Bucovina c5,

pn la sse sptmni si mai ales pn dupa botezg nu
e nici de cum hine de-a scerte copilulg afard dup6, apusulg
srelul, cci si in casulg acesta Ind, pte sa i se Intmple
vre-o nenorocire (1).

Totg din acstd caus, pand nu iese femeea din cas la

sse sptmni, nu e bine sd usce crpele copilului afar (2).
Aceeasi datind si credintd se afl si la Romncele din
Macedonia.

Iat ce ne spune In privinta acst d-Ig Burada:

Niel odat pruncula nu se las5, singurg In odae ; do se
Intmpld ca muma sd mrg mcar pAnd In odaia de alturi,

atuncl ea pune lng`a elil o mdturd, care tine locg de o

persem, cci altmintrelea se crede ea vine strigolula 1ndatd
si-l schimbd, v'dndu-Ig singurg, sag lg face vampira (liliacg).

Asemenea si hainele copilului nu se las, in ogracl

dupa ce a sfintitg srele, deck numal dup ce a Implinitg

(1) Corn. de da. G. TomoiagA.
(2) Corn. de d-111 Rom. Simu.

www.digibuc.ro

132

unil anti. Se crede c One le, carI sunt frte iubitre de

copii mici, aducti MIA in hainele lort ca sd-I ice apol cu
ele (1).

La Slobodirea femea din casd msele din Transilvania

Indtinz de-a pune copilului ai i gril la fas pentru
deochig; iar cnd ese femeea din cas afar, se crede c nu
e bine s se duc nicairi de acas, ca s nu se fac5, cop ilul
ulitarnicil (2).

In Moldova esist credinta, c pe unde urnbl o nept fr

molifta de 40 de lile, pe acolo arde pdmintulet. De aceea,

de own a nscutii si pn dup 40 de ile, nu e bine

mrg la fntn nici la vite, c e mare pcatii. Tar trei
(pie, duph ce incepe a esi afar, trebue s iea cociorva ln
man, pentru diochia, ciasa ra i alte rele, ca s nu se
lipsc de dinsa (3).
In pra-Romdnscd se crede din contr cA, dacA o iemee

leuzd se uit pe vre-o cmpie cu rb verde, se va usca

acea &bd. Mal departe se lice, ca i 'n Moldova, c nu
e bine ca o femee leuz s se duc la vre-un putii sa
fntn s iea ap, cei lundti va seca acelfi put sa fntn (4).

Totil. in Tra-Romnsc esist credinta, 6, nu e bine ca

o leuz6 s se vad cu alta 40 de c,lile, ccI dac se vklia

le vor mur pruncil.
Cnd din intmplare se Oa dou leuze mai nainte de
a se implini 40 de c,lile, face schimbii intre dinsele cu ace,
anume: ceea ce are biatil d ac cu gmlie, iar ceea ce
are fat, unul cu urechl, i prt acestti schimba pra ce
(1) Obiceiurile la nascerea copiiloril in Macedonia, In op. cit. p. 44, 45.
(2) Com. de
Rom. Simu.
(3) Diet. de MAriuca Nistoril Mlini.

(4) Ionn, op. cit. p. 9.

www.digibuc.ro

133

se lmplinescii 40 de clile. Acsta se face ca s nu le mr

pruncil (1).

In Macedonia asernenea nu este iertatil ca o lehus s

vVA pre

alb', lehus Inainte de 40 de c,lile dela nascere.

Dac, se intmpl una ca acst, lehusele schimb Intre ele

cte o One, pe care dup 40 de Vile si le &A' iarsl ind rp

(2).

O femee, cAtil timpa este leuz, de cAte orl iese afard,

dac5, nu i s'ail cetit rugAciunile de curdtenie, e bine ca
s, iea cu dinsa o mAtur, i una cuit, ca s, se apere contra
duhurilorit rele, c5,c1 ingerutti nu se pte apropia de dinsa
s'o apere, flindil spurcatd(3).
Femeea, de care nu se atinge brbata In cele sse sptmnI de leuzie, cnd iese la biseric se Vice c se duce
dia cu mielul n gurd, iar dad, este atinsa se duce cdpua
cu cdrelul zn gurd (4).

Ca si la RomniI din Dacia-traiand, totii asa si la ceT

din Macedonia, muma rmne '40 de Vile In cas pAn la
bine-cuvintarea bisericel sub cuvIntil c este necuratd. Foal

nu se imprumut la vecinl din casa, unde este luz, In

aceste 40 de Vile; In acea cas nu se cnt, nu se jc
in timpulil luziei; si un strinil ce ar intra nptea In
casd, este Indtorata s pssc peste un tAciune de foal
ce se aduce /nadinsa In tipsie (5).
Dacd o femeie a perdutii copilul, atunci preotulil nu se
duce de fehl la dlnsa acas ca s fac slobodirea casd, nu
sfintesce ap, niel nu cetesce rugciunile, ce se cetescil uneI
femeI care a nscuhl pruncil virl; ci femeea respectiv merge
(1) Ionnti, op. cit. p. 10.
(2) Burada, Obiceiurile la nascera copiilorti in Macedonia, in op. cit. p. 46.
(3) Ionnil, op. cit. p. 14.
(4) Ionn, op. cit. p. 15.
(5) Bolintinnii, Caltorii la Romnil din Macedonia, Bucuresci 1863, p. 89.

www.digibuc.ro

134

singur la dinsulti de-I cetesce, i anume numal o singur

rugaciune pentru iertarea pgcatelorg, pentru insctnaofare,
pentru ferirea de tot& meftepigul diavoluhd i pentru curNirea de tact spurcdciunea.
In fine, aicl e loculii de-a aminti tnc5 i aceea, c5. msa
trebue s caute ca femeea, care a nscutil, pn a treia
dela nascere, sa nasca nurnai dect i loculi sa casa, trt
care s'a aflatti copilulil, &AO numai de la nascerea acestuia
atArn snkatea bolnavel.
Ctind femeea bolnavd nu pte pn a treia li s nasc
atunci, ca s nu i se intmple vre-unil rti, msa
o aburesce cu OVS, cu cop de cp, i o lg cu ov6sil
fierta la rnijlocil (1).
(1) Diet. de Mariuca Ursaca din Dorna.

www.digibuc.ro

135

IX.

RODINII.
Dupti slobodirea cas4 i insemnarea prunculid sail, uncle
este acsta IndAtinatil de-a se face nemijlocita dup nascere,
apoi nu multi"' dup ce a adusil mc5sa ap sfintit dela preotulti si a stropitil cu dinsa pre nepth i casa, lAtindu-se

scirea prin sat, c cutare femee a nscutg, Incep a veni

una cte una vecinele i prietenele, dar mal cu sm5, ferneile, ce sunt mal de aprpe 1nrudite, precum: surorile, cumnatele, cuscrele, nnasele, cumetrele, finele, precum si alte
femel cunoscute, la casa nepte, ca s'o vad, s-1 ureze
s5.-1 aduc fie-care, dup5, voint i putere, cte unuld sa
mai multe darurl, numai s'a nu vie cu mna gl.
Darurile, call se aducil la acst ocasiune i carl in Bucovina se numescil rodini sing. rodina, in Moldova rodine (1),
In Transilvania poclon (2) si plocona (3), iar in Banatil cm(1) A. Lambrior, Corn'. lit. an. IX, p. 2, Com. de mai multe Romance
din comuna
(2) Corn. de

I. Georgescu.
(3) Corn, de d-ld Rom. Simu.

www.digibuc.ro

136

std si cravaiii (1), constail In prima linie din diferite bucate

gustose, precum: zamd de gdind, gdiid fripte, pldcinte, vas-zdrg, scoverze (lipil, cltite), chirofte sa co4unafg, gdlusce,
plachig, dumicatii cu vinet, chisdlip din vini, grdg cu miere ;
din fruptil: brdnzd cu smdnkind sati samachifd, vnt, oua,

lapte, carne, pug de gdind, gding; din pane: pdne, bidet

sa jemne, turte duld, fdind de grdii sall de pdpufoill; din
fructe smockine, stra fide, mere, pere, pme, povirld, p6md
de vie, nucg, faguri de miere sa zahdril etc. si In fine : pcinzd,
ftergare de Imbroboditil, scutece, precurn i multe alte lu-

cruri trebuincse mai ales pentru copilul

Totil la acst ocasiune unele mai aduc Inc si cte un
sip6 de rachiil fiert cu miere sa cu zahri i o buctia
de sare. Vin Ins nu aduce nici una, pentru c acesta, turburndil linistea din nAuntru a omului, lesne ar putO sA
strice neptel (2), si acsta pentru ori ce In lume nu ar
voi s i se Intmple.
Rodinii sa mai bine lis aducerea rodinilorg, care se
esprirn6 prin a se duce si a merge 'in roding sail in rodine,
durz In cele mai multe 0,41 din diva In care s'a nascuta oopilul i pnd dup5. botezulil acestuia. Dup., ce se
botz, nime nu mai merge In rodinl.
In ton restimpulA dela nascere i Oa, la botezil nu e
mai nicl o singurg c,li, In care s nu vie una sa mai multe
femei 3n rodini.

Totir odat e de Insemnatil Incd i aceea, c Romncele

Indatinz a merge In rodinl nu numai la acelea, cu carl
sunt innemurite, ci si la cele strine, i avutele nu nurnai
la celea de sOrna lor, ci si la celea mai srmano, numai
Rornnce s fie.
(1) Com. de d-Ri I. Popoviel.
(2) In Bucovina si Transilvania, corn. de Rom. Sirnu.

www.digibuc.ro

137

In casulil din urn-fA, Intr'un satil cu menI buni si darnici, adese-orl copiii unui omit' nevoiasil ail de tte;
c5, cu ocasiunea cptrri unui noti frtioril sa sorire traescil, cum Vice Romnul, ca i tri sinult1 lui DumneVe,

ne mai sciind prin vio 3

7 Vile ce e fmea.
Dup ce a sositil la starea locului, pune fie-care femee

rodinul adusg lAnga neptd i anurne satt langa capulil acesteia, satt la picirele patului, i atingndu-o cu mAna
:
DurnneVeil sa te radice! . . . DumneVe sa te'ntrsc! . . . Dumneleii sa-ti dee brate pline ! . .

Sail asa:
Bine v'ama gsitg!
Intr'ung cfasti bung cu norocil
Si totti bine sA vg fie
De-acum i pAnA 'n vecie.

Dar cu ce
ludan:
Cu fete ori cu feciori?
SA vg trAiascA odrasla

Intru mul anT

S'ajungeti s'o botezatl
Si s'o cununatil (1)

Apoi, Intorcndu-se spre copild si dorindu-I si acestuia

crescere usr, viata Indelungat, silntate, minte i norocil,
stupesce asupra lui
sd nu4 fle de diochig
Msa sa i alt, femee, care sta deobste lAnga neptA,
primesce darurile aduse i, dupa ce le pune
anurnitil, scte dintr'unil dulapil sail de pe
ip cu rachiir i cinstesce pre fie-care femee care a venitil
in rodini cAte c'unil paharil satt doue de rachiil, dndu-I in
acelasi tirnp i ceva de gustare.
Daca nepta e srman si nu e 'n stare sA, primsed pre
(1) Coin, de d-Itl V. Turturenii, preot.

www.digibuc.ro

138 --

1emeea ce i-a adusti daruri cu" ceva dela sine, atuncl msa
o prirnesce i cinstesce cu cele ce i-a adusil ea.
Femeea, primindti paharulti In mn, trebue numai clecAt
s-lil cinstsd, de bine, del nurnal asa pte fi copilul curatic,
pe and din contrd copiluld devine mucos pentru tt viata
lese pe fundo, ca s
sa. Un stropil. Ins& totusi trebue

aib ce arunca jos, dd.' asa e bine! (1)

Cele mai multe femei, dup unti paharti doug de cinste
mal cu srn dac vinil una ale una pe rndti, luAndu-si
rOrnasti bunil, se ducil pe acas.
adunat mai multe femel deDad din Intmplare
odat, atunci, mai alesil In Moldova, dup ce a uratil fie-care
la vrernea sosirel sale sn'tate neptei si veacti lung cu
tot Indesncl pabanorocil copilulul, se punil la cinste

rele de rachiti Indulcitti cu miere IsI deschida din vorb

In vorb tt inima. Ieati mai 1riti prilejil de vorb dela
nisce stative (resboiti) ce zacil In cask, sail dela nisce gheme, ce stail pe ceird, ori dela o furcA ce st zhit pe
hornti de cnd gazda este bolnav, i apol gresce fie-care
de pnzele si gospodria sa, In vreme ce paharele se totil
umplu si se desrtil, ci sntiltile rnerg dup obicei. Crma
tt a acestei mic ceremonii o are viitrea nnas, cumtra

lehuzel, care de obiceiti este nuna cea mare. Cte prietenil

nu se MO, si se Int6rescil cu asemenea prilejuri!
Dar vremea Intrlie si barbatii a s vin dela mrd,
dela pdure, din targ sati dela cmpti ; una mai grijilie le
vestesce acsta si atunci se deschide vorba despre apriga
purtare c chiar nslnicia brbatilortl. Fie care c,lice cte
ceva despre al s'ti : pe cnd unele 1c1 spunti nacazurile si

viata chinuit, altele se plngti, d de cnd

mritatil,

brbatulti nici mcar le-a pomenitil cd-i sunt negri ochii ;

(1) Datina Romeinilorti din Crasna si Calafindesa.

www.digibuc.ro

139

iar allele rnai ascunse la inim, cu tt puterea rachiului,

rspundil oftndg: brbatii ca brbatil, si mai bine i mai
asa-1 la gospodrie!

Negurile serel incepg a se vrsa

ferneile se rdic
lundu-si c,liva bura dela lehuz, dag swing copilulW
mai Intrebandg odat, : pe dindg botezulg? (1)
In Transilvania, cum a nscut nevasta In pace, nmurile
si vecinele mergg de o felicit, dar, ca si cele din Bucovina
si Moldova, nu mergg cu maim gl, nu facg visit ca dmnele, pe
de r, ci o cautd totg mereg, adesea se Ini

1,

tlnescii cte 2-4 de-odat In casa nouei mame. Una 11

aduce ung puiu friptg, alta nisce plcintute numai cu lapte
si cu ou frmintate, alta o lc de butur bun Inclulcit
cu miere de stupg orl cu zitharg, alta titel de gin, si

asa mai departe, dar nimeni nu vine la ea cu mama gl.

Care cum vine Isi descopere cu vorbe prietenesci bucuria, ca a scdpatij Dumneleg In pace pre noua mamti de
durerile nascerii.

aceste visite ting In Transilvania sse sptmni, In

care Lirnpg adec5, mama romn nu-I iertatg s ias din
cas (2).

In Banatic din contra este datin c baba, adec msa,

dupa ce a rdicatil copilulg si a cutatg cu cea mai mare
luare de sma de nept ca acesteia s nu i se Intmple
si dup ce i-a adusg nwlifta, adec ap sfintit
dela preotulg, se duce la dnsa acas ca s-i aduca: si ceva
de mncare si de butg, precum : pogace alb, sup bun,
friptur, si aluaturi gtite cu bung gust, apol pme, mere
pere, struguri si o sticl de raehi'a de prune.
Aducerea acestorg rnncri si buturi, numite einste sag
.

(1) A. Lambrior, in op. cit. p. 2-3.

(2) Gazeta TransilvanieID an. UV. Brapvil 1891. No. 32 in aFoiletonilb.

www.digibuc.ro

140

crdvaia, se face In Banatg de doue ori pe 1i In cele &el

dile dup nascere (1).

In fine, ton cam astii-felg de daruri dual neptel dup

nascere i Romncele din Ungaria (2), precum
Macedonia.

cele din

A doua i dup.' nascere, scrie d-lg T. T. Burada, cu

privire la Rom:Anil din Macedonia,
rudele Incepil a visith pre leuz ; nimeni nu Intr sh o vadd, cu mna gl,
i se duce ca darg simitct sag gogve cu untg-de-lemng numite tigani, pilafg, vin rovig Intr'o sticl acoperit cu ung
testiinelg coloratg, i altele de ale rnncril, pentru ca le-

husa s aib rnultg lapte, caci nu se afl ca o mam s-vi

dea copilulg la doic
alapteze ; simita se pune pe perna lehusei dicndu-I : ai6tu pqinzi lucru ti laptele a fliclui (3) = acestg puting lucru pentru laptele micutului. Dac

noulg-nscutil e biatg, i se mai dice : s'bane'zd, s'gione

bdfcim = sit trmare, nunta
macam, curuna
sc, sa fie mare, voinicil, s mncm la nunt,
sruting cununia ; iar de este fat se dice: s'bdnact
s'bctnzd i nuna cu tihie, qi la feciorzl s'yinim (4) = sa
triasc printii, s triasc i nava cu norocg, vi la biatg
s venimg ! (5)

In scurtg isti Rodina sunt pretutinclene usitati.

Afar de cele invirate pn, aicl trebue s mai amintimg
Inc i aceea ca femeile betrne din Macedonia, cnd intr
In casa lehusel, Indtinz ca s-I spunil incetivorti: map(1) Corn de d-la. I. Popovicl.
(2) Corn. de d-hl Aurel Chintoan.
(3) ri = gn italienesce.
(4) Punem T grecesc pentru a reproduce cu fidelitate sunelult1 particular

macedonn, care nu pote fi reprodus cu o liter, romn..

(5) Obiceiurile la nascerea copiilor in Macedonia, in op. cit. p. 42-43.

www.digibuc.ro

141

la, apoI tare : (Thine cd clte Duninecleic cd facei, cu uprfd =.: bine Ca' dete Dumnegleil c fcu1 cu tiurintsa, !

Cnd cel ce ail venitil ca sa vada pre lehus se retragil

pe la casele loril, lehusa nu le d mna niel le dice dup
obiceiil: inc1iinaciun4 a casa sail ursea cu sdnaate (poftirna
cu sntate), ci tace, acsta ca s, nu se duc, laptele cu
ceI ce aii venial s'o vac,l (1).
(1) Burada, Obiceiurile la nascerea copiiloril, In op. cit. p. 40-41.

www.digibuc.ro

- 142

X.

LAPTAREA.
Romncele de pretutindene, dupa ct sci e pAn acuma, nu Indtinz a da copiilor noil-nscutI indath dup
nascere de suptil, ci abia a treia sail a patra qi, adec5, papa
dupa trecerea Ursitorilorn, cnd le-a venit laptele, Gael ade-

se ori se Intmpl c celorti mai multe mame nu le vine

laptele pn dup a treia qi i anume dupa ce le-a scldat msa. Pan atunci copiii se nutrescil cu lapte de
vac rrit cu putin, ap i indulcit cu zahdrii.
Unele mse din Bucovina ((ail pruncului noa-nscuta Intia r s, sug printr'o petecutd curat lapte acru, anume

ca s fie iute, sprintenti, s nu fie desmierdatii si gingas

la mncare, s-1 priscA orI i ce tel de bucate, i abia
dupa aceea prind a-I da lapte dulce. Totil asa fact' mai pe
urm i mamele, cari ari putini:i lapte. Ace lea ieaii zaharii satt

franzol muiat In lapte dulce i, puind'o lntr'o petecut

curat, o da copilulul de supttl
A treia i, cand eopilul pte s fie aplecata, se cade
ca m-sa sd-I dee mat Intal tita de suptil, iar nu alt fewww.digibuc.ro

143

mee, ca Z via(a lug sa nu atelrne de la buccgtura altuia (1).

Atunci, 1nfsindil msa copilul &L se pte de curatil
asezndu-i-lg la pieptg, mama scurge mai 1nt5:1 laptele
cel r'g din tite, se spal apoi cu aghiasm, i abia dup5,
aceea Ii d s suga (2).
In acelasi timp Ins trebue tare bine s iee sma ca
de ast dat'a dndu-i de supt sA nu-lg tie pe 'nano, stngk
nici s nu-lg lApteze din tIta stang6, &del tt5, viata lul va
fi apoi stdn,qacig; ci s-lg tie pe mna drpt
dea
de supt din tlta drpt, cci In casul acesta 11 va fi mndmn a lucra tte lucrurile ou mna drpt, iar nu cu stnga,
ceea ce causz5, o mare neplacere i disgust perscineloril,
carl vial In atingere cu unit omg stangacig, care tte trebile le Inplinesce tot numal cu mAna stng5. (3).
Dac5, Ins5, nicl pan5, a treia di nu i-a sosit marnei laptele, i fiind temere ca nu cum-va s se bolnvsc5, copilulg, atuncl msa chrn5, pre o femee cu copil micg din

apropiere si mai cu srra pre una, care e Inrudit cu mama sail tatalti copilului, ca aceea s6-1 dee de suptil. Femeea respectiv Ins& trebue s5, fie mai nainte de tOte euratd, apoi harnic6 i cu minte (4), si cnd iea copilul In
pue pe mna drpt5, i stt-I
brate spre a-I da s, sug5,
dee de supta din tIta drpt din aceeasi causk care s'a
amintitil mai sus (5).
Aducndu-se o femee ca s5, 15.pteze copilulg micg, tatl
acestuia, msa, sag cine este, caut s'o hrAnscd i s'o cin(1) Ionnti, op. cit. p. 9, si com. de da I. Popovict
(2) In Bucovina si Moldova, corn. de mai multe Romance din comuna Mani.

(3) Coin, de d-la Ionia alti lui Iordachi Isac, proprietarti in Mahala, si L
Popoviel, inv6tAtorti in Opatita.
(4) Corn, de d-l G. Tornoiag.
(6) Corn. de d-nfi Ionia alit lul Iordachi Isacti si I. PopovicI.

www.digibuc.ro

144

stsc cum se cuvine, ca copilul s se sature de grabb.

s nu umble dup mncare (1).
Femeile, earl alAptz copiii i li se umfl vre o MA, din
care caus simt durere, e bine s se duc la latrin

le strc In ea licnclil: La ce. ai poftitti, aia gasesd,

cAci 11 va trece ; sa s caute prin sare pisat noue peri
s-I pun In apa i sji bea (2).
Se Intmlp nu o data c la unele femei le vine cu rnult

mai de grab laptele dect la altele. In casulil acesta, neputndil copilul suge totil laptele ctil se stringe, fiind
prea slab spre acsta, nu numal c li sebololidnescii
ci de multe ori capeta i friguK de lapte. DecI msa, sciincl
prea bine c frigurtle de lapte sunt frte periculse, nu astpt pn ce voril Invechi, ci caut din bun vrerne ca s
le deprteze.

Intre multe alte mijlce, ce le Intrebuintz msa spre

cleprtarea frigurilorti acestora, e

i urmtoriulg descntecil:

Tea una o, Ilil sparge la capula cel mai grosil, In care

scuip bolnava, i thinda din fie-care unghie attti dela mnl
cAtil si dela degetele pecireloril, pune cte unti drbelil
In

Tea apol un
prsitil mesuratil dup mrimea bolnavel,
IV] face motehip (3)
pune peste sprtura de oit

Apoi lund un firil de mturri cu care mestecndil In

oil dice:
Cum se matu a gunoiulil din cas, asa s se mture
fiorile, trernurile, frigurile dela N.))

Dup tte acestea, lund oul, ll duce la o propta de

IngropAndu lil dice :
(1) Sevastos, Gal6toril, p. 46.
(2) Ionnti, op. cit. p. 23.
(3) L'adunA pe degete.

www.digibuc.ro

145

Cnd din stii o puiu va maI

Dup cloth' o plech.

*i elota oat plea.,

*i demncare le-o d
*i puil org mnc,
Cu picire or umbl,
Cu ochiI orti ved,
Cu aripI orti sburh,
Atund sh' mal vin frigurile,
Mori le,

Tremurile
De la (cutare).
Iuiri

Ili' duce

pune unde se despart drumurile,

Cum se despart drumurile,

Asa s se despart de N. florae,

Tremurile
tte frigurile !

(1)

MaI departe e de amintitil Inc i aceea ca, dupri, creflinta poporuldf, e bine ca In cea dinti Duminec dela
nascerea undi copil, saji dea ma-sa I pe pragul useI, ca
s nu capete artag la plns (2).
Iar in cele sse sprmnI din-LAU"' nu e bine s s46 cine-

va, mai ales brbat, pe patul In care e copilul i pe.

asternutul mamel." sale, ccl dac sede, femeri i se umfla mele

i se iea laptele (3).

Din contra, cnd vine o femee ce are Inca copil6 micti In
cash', trebue numaI dect s' mulg pe copilul de cas
i

(1) Aureld Iana. Din credintele la nascerI, In eFamilia an. XXV. Oradiamare 1889, No. 51, p. 604.

(2) Ionnu, op. cit. p. 16.

0) Com, de d-nil Rom. Simu, si B. Iosofil.
10

Naseerea la RorarinT.

www.digibuc.ro

146

sa pe asternutul neptel, ceea ce In semnz c1-1 las

lap te (1).

In timpul cAtil un copil suge, ferneea ce-l alptz, sct

na bea apa, &del iea copilul vnl ln nas (2).

Iar
d ii cu mnile pline de aluat, capt frasil. (3).
Cnd uneI femeT, care alptz vre-una copilii, 11 vine ii curge singur, se crede GA copilulti ce allIptzd doresce

tita si trebue s-I dea (4).

Dac uneI fernel NA, la trel dile nu-I vine MA, este semna
ect nu4 va trcA prunculii (5).
DacA unel femel, din nebgare de sm cu apa ce-a beut'o1
i s'a Intitirnplat s bea si vre-una Ora, atuncl capt,
morbula numit astuparea e (6).
In .111acedonia prima alptare so face dup ce a trecutd

24 de re, si se potrivesce ca sa fie oclat cu rsritula srelul, punndu-se atunci pe capuld lehusel o sit si lniluntru
o pne, pentru ca s aib mult lapte ; eke odat se tree&
gurguiul printr'o verig, lsnd astil-fel sa sug pruncul,

apoI se rupe o bucticd din pAnea ce a fost pe capula lehusel i muind'o in vin, i-o d s o mnnce.
Din oclaia lehuseI, dup asfintitul sreluI, nu se scte nic
lumlnare aprinsd, nicI carbuni aprinsl si niel vfun aitti

obiect, cilci se crede c dac s'ar face ast-fel, acsta ar

atrage dup5, sine perderea laptelul lehuseI (7).
(1) Com. de d-nri Rom. Simu, si B. Iosofti: Baca pe cea ce a nscut o cercetz5, In timpult1 acela catil st in casa (40 qble) alta muiere, ce inca laptzA.
urni pruncil, si daca acsta nu mulge lapte pe asternutulti nscutdi de curnd5,

ii duce lIta la acsta, ce a cercetat'o.

(2) Ionnu, op. cit. p. 15.
(3) Corn. de d-lti Horn. Sirnu.
(4) Ionnu, op. cit. p. 24

(5) lon(nu, op. cit. p. 8.

(6) Corn. de d-la Elia Fopil.
(7) Burada, Obiceiurile la nascerea copiilor In Macedonia, 111 op. cit. p. 43_

www.digibuc.ro

147

In Bucovina din contra exist credinta, ca pn ce nu

se botza copiluld noa-nascuta, nu e bine de a se da Mel
un lucru din casa ; de aceea, ca noil-nascutulti, trind, sa

se tie de cas. Daca se da ceva din casa, atunci copilula

respectivil tt vita lui e nurnai spe acasa, nurnai pe drumurI i prin satil tresce (1).
Mai departe este datina la RomaniI din Macedonia sa se
pazsca ca nu curn-va perdelele de la feresti sa tie radicate,
pentru ea lehuza O. nu vad lumina la vr'o alta casa, cacI
atunci II fuge laptele.
Asemenea nu se lasa lehuza singura In casa pana ce nu
se botza copilul, niel nu pte nimene Intra la dinsa dupa,

ce s'a culcat. Iar Inainte de culcare se acoperil

cu prospe, apoI se afuma cu tame si se Inchidil usile ;
acsta se face pnil la 40 de dile dela nascerea prunculul.
Lehusa nici odata nu da cu mna sa veunil obiectil sa
parale, clici se crede ca-si da laptele (2).
In Tra-l?omdnescd femeile, ce nu ail lapte, iea pasatil cu

sminta de mraril si ferbndu-le, beail zama ce iese dintr'Insele ; sa iea mazere cu radcinl de patrunjelil si rosflre de nucsrd, facil ciorba dintrInsele, si ici
tta vrernea o rnnnca nelipsit, pe lng altele ce maI
a gustil (3).

In fine, credil Romnil din unele prtl ale Bucovinel ca

daca un copil Wife lndata dup-a nascere, fara de a gusta
tita mne-sa (ma-siI), acela numaI daca i s'a rostitil formula
botezulul se face Ingeril (4).
De se Intmpla sa fuga laptete dela lehuza, atuncl se tooIonica al lui Iordachi
(2) Burada, Obiceiurile la nascere, op. cit. p. 43.
(3) Lupascu, op. cit. p. 62.
Id! Iordachi Isacil.
(4) Corn. de
(1) Corn, de

www.digibuc.ro

148

mesce un oral, ca s iea turta ce a fostil tcutA pentru cosmete (nrsite), s'o Inrade In ap curgkre. sa Intr'o fntn,
si dup aceea s'o dea lehuseI s'o mnnce, pentru Ca s-I
vie lap tole (1).

Romncele din Transilvania din contr, dac I perda

laptele, fact' o gaurA In loculii acela unde a nscut, varsA
putin apA IntrInsa, si apoi. bndil Qu o tvA ap din gaura
aceea, cred cA capetA iarsI laptele
Mai departe, dacA o femee Li perde laptele, este datirr
tow In Transilvania, cA iea o Mlle de pne se duce si se

pune din jos de rotile moriI, tine pnea acolo unde stropesce rOta Inv'ertindu-se i apoi, mncandil acea Mlie de
pane, crede cA capet iarAs1 laptele la loot' (2).
(1) Burada, Obiceiurile la nascerea copiilorti in Macedonia, in op. cit. p. 46.
(2) Corn. de d-111 B. Iosofti.

www.digibuc.ro

149

XI.

URSITORELE.
Ursitarele, numite altmintrelea i Ursite, iar la Romni'l
din Macedonia, mire, albe, hdrasite ti carnete, sunt treI fete
sa mal bine lis trel (fine (1), carI, dup credinta unora,
vina, ca s" croscA ursita copilulul noti-nscuta (2), ton-

deauna In s6p0mkna In care s'a nscutil unti. copil, /n

noptile fdr de sotil, adec: a treia (3), a cincea si a sptea
(1) Burada, Obiceiurile la nascerea copiiloril in Macedonia, in op. cit. p. 44:
Aceste tret mire, numite si albele sag hdrdsitele sa i capnetele (ursitele),

se crede e sunt trel fete mail sa neveste imbracate in alb, eari stail
prin gradina sa pe sub strsina easel, iar nptea se primb, i prin ogradrt;
de aceea este obiceiula czA, dacA cine-va iese nptea din casii, A. se ducil prin
ogradit, trebuc numaI cleat s tussed i s-si fac cruce, icOnd vre-o rugAciune, Tatdla nostra sa Sfinte Damnedeule, acCsta pentru ca sui audA cele
trei mire i s5, se fer6scil, ca nu cum-N a sa fie alcatc in picire, ceea ce ar
fi mare pOcatil.
(2) Wlislocki, op. cit. p. 9: In aceste s6se s6ptmni a alga npte dupit nas-

cere e de mare insemnUate pentru ttit familia, pentru cui In acst npte
vin cele trel Ursite in cas6 si hotrescil srtea noil-nhiscutului.
(3) FrAncu, op. cit. p. 148.
Ionnu, op. cit. p. 15. Laurianil si Masina
Diet, limb. rom. II, 543.
I. Slavicl, Die Romnen in Ungarn, Siebenbrgen

www.digibuc.ro

150

npte (1); dup a altora lns in cele trei nopti dintAI dup
nascere (2), si cu deoPebire In cea dinti (3); ci iar.1 dup

a altora abia Intr'a opta npte.

Mai nainte Ins de a porni, a veni si a croi srtea se

sfAtuesca asupra urseld copilului. Cea mai Vtrina IntrbA
pre cele-lalte: ce srte sa-I croscA ? Cele dou mai tinere

respund s-I crosc bine. Ea Ins ursesee duph cum a

fostti multArnitA sail nu, adeca bine sail rii, Vicnda: sct
somnulti mat din (eutare)
aibd traiul met din (cutare)
npte. Cele-lalte doue, sciinda prea bine cA in aceea Vi i
npte ea n'a fost multmit, o rgd s fie milsti (4).
DupA ce
Intelesil In privinta Ursela, se pornescil tustrele la casa unde se afl copilul no-nscut ca sh-1
ursscA.

In timpurile vechi, pe cnd menii erail mai bunl, mai

drepti si mai priincio0, ci nu aca de eel, invidiosI si p&cAto0 ca In Viva de astAVI, se Vice c multi le vedea cnd

vin 0 le auc,liati curn ursescil, cu deosebire insti msele,

cari priveghiail pre copiii noil-nascuti precurn 0 pre mamele
acestora (5).

In tirnpurile de fat insti nu se mai aratA nici nu mai

spunii nimrul

pentru cA msele precum ci alte per-

Tora noug, an. III. p 445: Dar

und der Bukovina, Viena 1881. P. 167.
veni diva Ursitorilori, adecg" la trel dile dupg nascere, la iniOul noptit venil% sit dea hotgAre de ceea ce are srt pritscg. copilul, cand o sg. ajungg omti.

(1) Francu op. cit., p. 148.

Bolintinnu, CalOtoriI
(2) Tora noug, an. II. Bucuresci 1886. p. 250.
in Macedonia, p. 89: aCa si tranil nostri din Principate, Romnil Macedon". att Ursitorile. Trel i1e dela nascere, credit cl trel fernel spirite vinri in
casa unde s'a nrtscutti prunculti si in sfattit la egptalula lgrmului despre a
lui ursitg..

eclOtlrea, redact. de Ios. Vulcantl, an, II. p. 26.

(4) Frncu, op. cit. p. 148.
Tom noug, an. III. p. 444 : aPe cnd
(5) Com, de d-lti I. Georgescu.
(3)

lumea bun era si ursitrele le audia.

www.digibuc.ro

151

sne din timpurile trecute earl le vlur si le auglir, ai

dest6inuitti tcte secretele lor, i de aceea acurn se feresca
de urechile lurnil i cu attti mai multi'. de ochil sl. Afara
de acsta nici nu e bine ca omulti 0.11 scie inainte ursita
sa, ccI atunci, dup cum .spune unti cntecti din Bucovina:
De-ar sci multi ee-arti
De 'nainte s'ar feri,
sa

De-ar sci omul ce-ar prqi,

Niel' din cas n'ar

de-rece In tirnpulil de fat nime nu scie nici nu vede,

cnd sosescil ursitdrele, pentru cs ele vinti de regula pe la
niielul noptii, cnd toti cei din cas6 dormti, i anume
ctil se pte de Incetisorti

vorbescti soptindti (1) ; de-

aceea, dup credinta Rornnilorti din unele parti ale TdrdRomdnesd, e bine, cnd unit copilil se nasce i cnd se
presupune ca aparti ursitrele la ferstr sa se tina usile
ferestrele deschise, i s'a, fie cea mal mare liniste In timpula facerii (2).

Asemenea e bine ca optil lle dela nascerea unui copil

pArintiI lui s5, fie totil vesell, iar nu tristl, cki daca sunt
se'ntristz i ursitrile, si cum voril fi ele In acele
optil lile, asa va fi apoi i copiluli In vita (3).
Mai departe fiind ursitrele adese ori frte tonatice
suprAcise, Romncele cauta din cu bun vreme tOte chipurile si mijlcele cum le-arti put mai bine Intra in voe,
(1) Coin. de

G. Tomoiagg.

(2) Ionnu, op. cit. P. 8.

(3) Ionnu, op. cit. P. 11.
Negoescu, Credinte pop. publ. in oLumina
pentru top)), an. III. Bucuresci 1888. P. 473: Nu este bine ca printii copiluluT, in cele dintal optil vile s5. fie tristi, pentru c. scArbescil Uristrele
cum vorti fi ele atunci, aa va fi i noulil-rfscuta.

www.digibuc.ro

152

ca sa urssca noil-nascutuluI copila o vita Indelungata, bun,

senina, linistita i fericita.
Asa In unele partl ale Transilvanie nernijlocit dupa ce
tnceputa femeea a se trudi de nascere, msa pune pe mas

una cot de panza noub., fina i curatk iar pe Oiled un

blid plin cu farina cernut de grail ; apol, sare, pne, un
caera de Una i un ieceri. Tte obiectele acestea trebue
s erna,e trel vile i treI nopti pe masa. Cnd se'mplinesc
trei Vile dela nascere se vede pe farina urma ursitreloril.
Dac In restimpulil acestor treI Vile, catil umbla ursitrele,
nu afla acestil dart', se supra i ursescil ca noil-nascutulti
nimica In vita sa (1).
copila sa,
In alte partl tottr din Transzlvania se punti asemenea pe
masa, care e frumosil i curata asternuta, treI talgere cu
gr fiert6, treI [pahare cu ap si treI cu

iar Inteo scafit o sum anumit de banI, anurne ca prin

acsta s le despue bine. Apa, dupa credinta poporuluI, Insemnza vita, iar untulii de lemn, avutie. i acurn, pe
cnd membriI familiei, stndir tntr'o anumita departare de
masa, murmura unele rugaciunl, pe atunci msa, cum se
apropie rnieul noptii, princle a lauda buntatea i puterea
ursitreloril printr'una cnteca, care se numesce Cdntecultt,
ursitelorti (2).

In Banati in sra a treia clupd nascere, cnd, dup credinta Rornniloril din acst Ora, vinti ursitorile ca s urssca sortea prunculuI
pune msa la capula copilnlul o pogace fcuta din faina de gra curatil, iar deasupra

pe pogace treI crucerl (3), apol o oglinda, ung pieptene

(1) Coin de d-la Rom. Simu.

(2) Slavici, op. cit. p. 167. Maislocki, op. cit. p. 9-10.

(3) Daca pune numal Ling singuril cruceria, atuncl ursitorile incept1 a se
cArei din ele s", fie cruceriula, i asa sfdindu-se ursesca copilulul
vidt rea. Ins" dac sunt 3 cr. atunci fie-care ursitre I iea cruceriulti sdil
si indestulAndu-se cu acesta ursescil copiluldf bine.

www.digibuc.ro

153

o lingur cu unturA ; anume ca, viind ursitorile, sA aib

fie-care cate un cruceri de cheltuil, apoI ce rnnca, in ce
cu ce se pieptena. Tot(' atunci maI pune ea dese cauta
asupra pogaceI IncA i o preche de brcrcirt noue.
Adoua qi de dimint msa Incinge cu brcirile pre nepta,
iar pogacea, untura i cruceriI II duce si-I d porcaruluI satuluI

sa altuI pstoril stescil ce trece pe strada i mn vitele

la psune, i anume: pogacea ca s'o mnnce, cu untura s.
se ung pe cap, iar pre ceI treI crucerl sa-si cumpere ceva (1).

In alte pArtI tot din Banatti msa pregatesce In spre sra

a: treia dup nascere o cinA, numit cina sa cinifra ursitorilora, In urmAtorula chip:
Iea cam pe timpul cand e sOrele la chindie, o sinie (2),
si o acopere cu o bucat de pnzA curat si ne mal purtat.
Imprejurulil siniel pune nisce brcir no7, iar la mijloculil el unil
blidcqelic

curat, in care trn de 3 ori cte 3 mni de

Mina de gril cernutA prin o sita clsA ; de-asupra fAineI

pune o lingura nou cu sare i alta cu until si unti paharil
curatil cu ap de isvoril nelnceput, adeca din care
n'a beutil nime. Prinde apoI 3 luminl de cr de trtelo
iar Imprejurul luI pune tot felulil de cereale
precum: gr, cucuruz, pasule, etc.
Dup ce a pregAtitil tOte acestea, rnesur statul pruncului noil-ndscutd cu trel fire de mAtas rosie pre earl' le InfAsurA apoI Imprejurulil paharulul cu ap de pe slnie.
prpparat o pune la capulil
stnia
masa
neptei si a noil-nAscutuluI sail nepotelil, aprinde cele treI
lumini de cra de pe trtele blidaselulul, face de trel ori
cruce i apoI se rgh mai de multe ori catr Dumnede
(1) Corn. de

Popovici, inv60,tora.

(2) Sinie se nurnese- o masii rotunda de lcmn cam de una metru in diam^tru de mara si faeuta de strugara.

www.digibuc.ro

154

cAtra precurata fecir Maria ca s, trimit ursitorile,

Dmne, Dumne4eule !
Trimite ursitorile,
SA vinA tte voise,
Voise i bucurse,
La sinie sA gustscA
LuT N. bine se 'mpArtsc5 (1)
N. puOnel sA muncscrt
mult bine sA trAscA ! etc.

Dupa rostirea cuvinteloril acestora las6 sinia s stee peste

npte acolo, unde a pus'o dimpreun cu tte cele ce

asezatil pe dInsa, iar printii noa-niiscutuluI dimpreunA cu
msa grijescil ca s vad ce voril visa.
Mne Vi, dup rev'rsatula zoriloril, vine msa cu treI
fetite de vIrst. Ora la spte ani, crora le lmprtesce tte
lucrurile de pe smnie, ori numai unele mncri copilrescl,
precum : mere, pere, nuci, etc. ; iar cele-lalte, lundu-le
clucndu-le la sine acas, le mnnc ea cu casnicil s'l (2).
In unele 0.41 din Moldova i pra-Romdagsat trei Vile
dupa nascerea until copilil se Intinde asemenea In camera,
uncle se afl acesta, o mash', mare IncArcat cu mncare,
spre a Indupleca ursitrele, carI vin atunci nptea si Carl*,
dup credinta poporului, att nevoe s mnnce, ca s-I urseze bine (3).

In alte 041, i mai alesil din Tr a- 1? omdn. sea, a treia

ii dupa nascerea unui copil, s6ra, se pune tn casa, unde
ela dOrme, One, sare, vin

bani, cAci In acea sr vin

(I) In unele 0,41 din Banatil se Intrebuintzil verb, a impitrft in locri de

a ursi.
(2) Corn. de

Ios. Olari, inviltAtorti.

(3) Bolintinn, op. cit. p. 89.
Tra Nouilo an. II. p. 250.

www.digibuc.ro

ursitrele copilului s-la urseze i s gssca ele de Muhl,

de mncat si bani de cheltuial (1).
La Romnii din Mun(il apuse7g ai Transilvaniei, adeca

la Mor, lucrul celfi dintAiti este, dup nascerea unul cos-i dea o lingurit6 cu unsre de ursil ca s OM resista influentei ursitrelorti (2).

In Macedonia este datin ca a treia c,li dup nascere s5,

se fad' masa mare, i se procedz la unil faptil, care se
crede c are mare Inrlurire asupra viitorului noului nscut :

se pune aded un biat sa o fat ca de 12 ani, al cArui pArinti trAescil, ca s frmlnte o turt micut, facut
din aluatti nedospitil, care se cce In vatra casei In cenus.
Acea turt se pune apoi sub perna pruncului si se pastrz
40 de file. Dad este baiatil,se mai pune o pungbi cu bani,

o armh, o carte, dlimari, hrtie si o pana, si alte obiecte

clup profesiunea ce parintii dorescil s5, Imbrtiseze; clad
este fat i se pune ac, degetartt, frfeci i altele.
In nptea ce urinza se culc top mal de vreme si se
del nu se deschidil cu nici un pretil ori
cult' ar veni din afar, cci se crede c 2n cea n6pte a sd
srtea pruncuhd.
vind cele trd mire scZ scrie norocul
De aici este cralinta la poporuhl romng din Macedonia,
GA omultI nu trebue s se scrbse despre ori ce nenorocire i s'ar hitmpla, del ori-ce ar fi facut ca sd se evite

cea ce i s'a Intmplat, ar fi fost cu neputint, dci afa

1-a fostit scris sd pdfsca.

De se 'ntmpliti ca la casa ornului s fie dui, atunci In

Laurianit si Massimti, Dict. II, 543. Ursito(1) IonOnu, op. cit. p. 15.
rile
in acea li nptea, i dc aoeea pentru acea npte, se pune la capulti prunculuI o masa cu cele maii simple mane:Ali: pane, sare, ving, etc.
din earl' sit mance ursitorile si sa fie bine dispuse pentru prunca.
(2) Francu, op. cit. p. 147.

www.digibuc.ro

156

nptea acea, se trimitil pe la nemuri sa prieteni ca nu cumva ltrnda, s se sparie cametele i s fug. (1).
In fine, Romdnii din Bucovina credil i spun c venincla ursitrele i neafindii lurnin in casa, uncle se afl
ursescg o scrte
copilul noti-nscut1), atunci se mnie,
rea. Din contr, aflndii lamina, II ursescil o sOrte bun.
Drepta aceea, fie-care ms precaut, cum prinde a se ingina.
qiva cu ncptea, aprinde o lumina si o pune pe mas ca sa
arda MO, nptea (2).
Sosinda acuma ursitrele, spun o srn de Romni, c

intr frte inceta pe ferstr saa pe usa easel In care se

afi copilul noti-nscut, se dual 'Ana la lgdnuhl aceluia,
se putul Ja cap'etiul lul i acolo apoi stnclil Ii tesil viitorula (3). De la acst credint se vede c vine apoi i datina Romnilorti din unele prtI ale Tgrei-Ronzdnescf de a
cnd se nasce unit copil, usile si ferestrele easel deschise, ca s aib pe uncle intra ursitrele (4).
Cei mai multi insl Ins crecla i spuna c ele. dupa ce
att sositiA, se postza la ferstra easel, unde se afl copilulti (5), si stnda acolo inceptti mai int1 i int1 a-I trce
firufi vietel, i anume cea mai mare, aclec5. Ursitrea tinndu

o furcd in man pune &Lira si invirte fusulg ; cea mijlocie,

adica Srtea, 116 torce din caerula prinsil la furca ce o tine
Ursitrea in brAi),
Invirtesce pe fusty, iar coa mai
(1) I3urada, Ohiceiurilc la nascerea copiilciil in Macedonia, in op. cit. p.
43-44.
(2) Corn. dc d-la G. TomoiagA.
Bolintin6nu, op. cit. p. 89.
(3) FrAncu, op. cit. p. 147.

(4) Ionnu, op. cit. p. 8: Cand un copil se nasce, apar ursitorile la ferstr, de-aceea se Vn usile i ferestrele deschise i cea mal mare linisto in
timpul faceril.
(3) Sedtrea, ed. de Ios. Vulcami, an. II. p. 26.
I. St. Negoescu: Credin te, In Lumina pentru toti, an. III. Bucuresci 1888, p. 473.
(Familia.

an. XIX, p. 302.

www.digibuc.ro

157

aclecA .211-dr lea, tinndil In mn un frfece pintre tisurile

cruia trebue s trc firul, cnd voesce, atunci stringe

frfecele la olalt i taie firul (1).
Dupa ce
torsil firul vietei, dad, copilul s'a nscut
Intr'unti rzas bun, prindil a cnt cu unil versa frte frumosil, voios si plcutil si a-I sorti de bine; iar daca s'a
nscutil
cias4 rti, nu numal ch. prindii a dauli si a
cntA, cu UO viers frte duios si trist, ci totil-odat a-I

si sorti de r6ii (2); apol incep pe rIndil una a-I da minte

norocil, alta frurnusete sa uriciune, a treia boglie sa
sdrAcie, glorie sa robie, mai pe scurtil a sorti srtea nouluin6scutil, spunndti din fira In }Aril tte celea ce a s,
i se Intmple, i cnd va muri, de ce felt) de mrte are s
mr.

De aid apoi, dela acst credint, se vede cd vine si

datina mseloril din unele 041 ale Transilvanid de a nu
privi la ferstr, cnd se nasce vre-unil copil, ternnclu-se
ca nu cum-va s vie ursitrele si prin acsta,
nu
le este iertatil s, le vad,, s, le supere (3).
Ce se atinge In specialil de ursta lor, trebue s notma aid ea ea, fie 'n bine fie 'n Cal, fie ori si cum va fi
aceea, dup-ce a rostit-o odat si a scris'o Inteo carte,
numit Cartea Sor(ii (4), nu numai c trebue s. se Implinsdi, ci ea rmne vednic, neschimbat, nimene in lume, afar de uniculil Dumnede, care e mai mare si mai
puternicil deck dinsele, de s'ar pune luntre i punte si de
ar Intrebuinta ori si ce ar vol, nu e In stare s prefacii
cam ce ail ursitil ele odat; ori
scape din pericolulil
(1) Familian, an. XIX, p. 312.
(2) Familian, an. XIX, p. 302. 313, an. XX, p. 586.
(3) Familia, an. XIX, p. 302.

(4) I. Popti Reteganulti, Povqtf, Partea IV, p. 50.

din Bucovina.

www.digibuc.ro

Credinta Boranilorti

158

sa mrtea care
predestinaeo (1). ling singuril mijiocti
prin care s'ar schimba ursita unuI om, e nurnal acela : daca
aud.indu-le ce a ursi, s'ar ruga nemijlocU dupd acsta
anume pn ce
apucan a i-o scrie in eartea
altrt
sa-1 crosca
ursit mai bun. Dacti Ins& a apucata
acuma a o scrie, atuncl e In zadaril (2).
Ting copiltl, la cpt'aiulg cAruia ursitrele nu s'ail pututa

in telege, va av o viat sbuciurnat in bine si In ril (3).

Credinta In ursitre, In nernrginita lor putere de a croi
dupa voint srtea fie-GAL-di om si nestrmutabila lor hot-

rire, nu nurnal ca e frte rspnclit i adnca inrdkinat

in sinuld poporului romana, ci ea este tota-odat si fOrte
veche, de Ore-ce, dup cum no vomit incredinta din sirele
urmdtre, Romanii ai mostenieo dela strbunii loriA, dela
vechil RomanL

Romani l. axe* ca si Romnii de ay, trel dine de nascere

pre earl le numeati in genere Parcae, dela verb. pario-partus
a nasce, iar In specie pre una Parca, dela actuhA nascerii,
pre a doua Nona i pre a treia Decuma, dela lunile a noua
si a decea, in cari se nasc menii. Mai pe urmd ins,
voindti a le asirnil Moerelora (Moi:pu) grecesci (4), eliminail pre Parca i adaoser Ing Nona i Decuma pe Morta
ca din a mortii, pentru c In nascere se cuprinde i IPIGrtea.
Aparitiunea i lucrativitatea acestoril tra suron toratare

sa ursitre se citzA de catr poetii si sculptura roman

(1) Corn. de d-lti Rom. Sirnu. $ecrtiirea, ed. de I. Vulcaml, an. II, p. 27.
(2) Corn. de
Antond Georgiu, din Transilvania.
(3) Francu, op. cit. p. 148.
(4) Grecit eel vecht credeati c intr'o pester intunecs nu departe de tri-

bunaluld suteranil se alai"' tret dine de s6rte, pre earl' le numiail ei cu un

nume colectivil Map, iar j deosebl pre cea din-Laid
(Idotho =torctre),
pre a doua Auxeac (Lachesis = holrltre de sOrte) i pe a treia YATporo (Atropos = neindeprtre dela hotrirea sa.)

www.digibuc.ro

159

cu putine abaterl IntocmaI dup modelulti mitologiel gre_

cesci. Precum Moere le grecescii, asa i Parcele, ca Ole de
srte, vinii la celil nscutil si-I anunth srtea, intia si a

doua hotdrinclu-I bine, iar a treia de regul o mOrte curnd, spunnclu-I tot-odat din ce are s fie aceea (1).
Pe lng5, Parcae RomaniI mal aveail lnc5, si o alt specie de gline de nascere anume Fata Scribunda, earl dela
recunoscutil a fi identice
Irnpratulti Augustil Incce
cu Parcele i earl se invocail In gliva din urm,-1 a s'ptmneI ca s5, hotrasc srtea prunculuI (2).
Fata Scribunda venia cntndil i scriail srtea noil-nAs-

cutuluI Inteo carte sail pe o tabl, unde sunt scrise sortile

tuturoril menilor, si ce a fostil odat scrisil a fost fatum,
lis clivinA (3).

i Romanin
Decl din cele reproduse pAn5, aid result5, ca% ursitrele
romdne, attil In privinta numrului ctil i aparitiunii
ursiriI ort, corespundil intru tte cu Moerile grecesci
cu Parcele i Fata Scribunda ale Romani lord.
Se nasce acum Intrebarea : de ce le numescil Romiui
ursitre sa ursite, i nu Moere sa Puree, cum le numiail
GreciI si RomaniI ?.
Attil Grecil cta si Romanii credeail c5, Moerde sail. Parcele nu numaI c torai firula vie(et omenesa, din care eauAstil-felil crecleall GreciI

ele apol attil de unii ctil si de altri toratclre, surori toratre (4), ci totil-odat5, c5, ele Il i urliaa (5).
Marienescu, Cul(1) Preller, Rmische Myth. II. Bd. Berlin 1883, P. 193.
tula pAgAnil i crestinti. I. Bucuresa 1884, p. 309.
(2) La Greci Moerele veniail a sptea di sit hotrasc seirtea. Dup5, Tertuliana

(de an. c. 39) in diva din urmii, a sptmAnei, ceea ce corespunde cu a Optea di, iarit Preller (Rm. Myth. II, 210) le invcit a noua qi.
(3) Marienescu, Cultula pgn, p. 310.
(4) Preler, Gr. Myth , I, 434.Idem, Rm. Myth. II, 193.
(5) Senec. Apocol. At Lachesis plena orditur manu et Neroni multos annos
de suo donat.

www.digibuc.ro

160

A wyp Ins vine dela verb. lat. ordior, orsus (orditus) sun?.

Deci dela verb. ordior s'ati formatg pe de o parte In limba romn cuvintele: a urcp, urdire, urqit-d, urcidie sag
urclaa si ur(fitoril, urclitre i urclad; iar pe de alt parte

anume dela sup. orsus verb, a urs i preurs=a predestina, ursitre si ursite= cpnele ce predestinz, ce
tescg, ursita dim. to.sitela fern. ursitd =persnele predestinate a se Insoti Intro olalt, i ursitor i ursitre= persnele, respective vrjitorii si vrjitrele, eari faca pe ursitd (1).
Prin urmare credir4a In Ursitre si In ursirea sag predesti-

narea lorg nu pOte fi de all& origine, fr5, numai rornan.

Afara de acsta ne mai potti servi ca dovad despre

originea lorg roman,pe lnga licerile afa mi-a fost ursitu, afa mi-a Josta sdrtea, afa
s6rtea, afa mi-a cdntata
1ne
Ursita and m'am ndscuta,
i acestea: afa mi-a tosta
partea, afa mi-a fosta imparrita , ceea ce Insernnk atta
cAtg: asa mi-a fostg ursita sag sOrta, asa mi-a fostg ursitg
sag sortitii ; apoi: asta mi-a fosta partea, adec: asta mi-a
fostil ursita, asta mi-a fostil menit de Ursitre ca sa-mi fie

sotie, ceea ce ne aduce aminte de Parcele romane, cci

din aceeasi rdcina, din care se trage Guy. Parca, se trage
si Guy, pars= parte = sOrte.
In fine,- ca dovad despre originea rornan a Ursitrelora,
ne mai potg servi Inc i cuvintele frte 1ntrebuintate de
poporulg romng, precum : asta mi- scrisa, aa mi- scrisa,
aqa mi-a fosta scrisa, aa std scrisa n slovele ursitre, apol:

art mi- data, ap mi-a fosta data sd fie, ce sd faca dacd

nu na-a fostii data altmintrelea, etc. ne aducg aminte de
Fata Scribunda si de fatum alg
(1) De aid. vine apol ca unil, bura r ca Cihac, Diet. I, au scrisd i
pre dinele din cestiune cu z inu cu s, urditre=(din) In locil de ursit6re
(asernenea din), ceea ce Ins nu e corectil.

www.digibuc.ro

161

BOTEZULD.
Dach prunculA noil-nscut e de o constitutie sanets,
OH* sei in genere nu-lii botzh de grabil, ci-lil las panh

a opta li, unii chiar i mai trliti, adec pn ce se Insiinko0z5, i rdic nepta; iar dac e de o constautie slab,
bolnAvicis, atuncl cauth ca s-lil boteze catii mal de grabA,
ca nu curn-va s mr nebotezatth

In genere Ins caut, ca fie-care pruncil s se boteze

c Ma se pte mal de grab, ca s nu crsc ca pagdwa (1).
Romnil slavisati din Moravia cred i spun ca", copilulO, care nu se botz timpil mai indelungatil, va av ocM
marl, i asta de dorulii botezului (2).
(1) Romnil din unele prti ale Transilvaniei, dup cum ne scria. d-nit R.
Sirnu si B. Iosofa, credit c copiii nebotezati, ca pgnI, cresca cu multa mai
repede deck eel' increstinatl. In comitatula Solnoca-Doboca, dup cum rni-a
scrisa Aurela Chintoana, stud. gimn., dack'copilula nu e slaba fig tina 2 3
(file, iar altii Ha tina pan intr'o 4i de s'rbtOre si apoi Ha botzii cu. solernnitate. In Macedonia, copilula se botz de ordinara la a septea 4i, potrivindu-se ca s, fie in 4i de Duminec, cnd pe la eel mai cu dare de mn
se face atunci si mas mare. Ve41 Burada, Obiceiurile la nascerea copiilora,
in op. cit., p. 46.
(2) Enders, op. cit., p. 39.
11

Hariantl, Nascerea la Rornftnl.

www.digibuc.ro

162

Mai Inainte ins de ce vomit trata clespre datinele i credintele romane usitate la Boteza, voinil vorbi putin clespre
naf/ sa nctna0, adec despre persnele cari in prunciI
botezil i fr de cari niel unit pruncil sn'tosil nu pte
se 'ncrestineze.

Obiceiulil de a cere dela aceia, earl se botz5, rate unit

nap' sail netnafii, care s garanteze pentru buna creclint
vitd a lor, este fOrte vechi i ajunge pan la timpurile apostolice. UniI Oda In persOna apostolulul Andrei
pre 1ntaiulil na, basndu-se pe cuvintele
evangelist Ioanil, I, 40-42 :
Unul din eel dol, cari audiser de Ioanil si-1 urmaserd,

era Andreig, fratele lul Simonil Petru. Acesta a aflatil Intl pe Simong, fratele s, i a
noI ping aflat pe
i
l'a
adusil
la Isusii.
Mesia, adec6 pe Christosil.
Incotenstabilil Ins este, &A, institutiunea nafilort este edit

pupal tot asa de veche ca si botezul copiiloril midi. Este

evident ca copiii midi nu putea s vie singuri si s cr
botezarea lor, prin urrnare sa trebuia s remiie nebotezatl,.
sa trebuia s'a., fie cine-va, care 85,1 aduca la botez i sa
cral pentru eI harulii sacramental (1), care s-I tie In bratele sale In timpulil botezuldi (2), si care, duprt cufundarea
lor In apd, s5.-1 rclice i s-I primscA (3).
Afar de acsta, cel ce se boteet, trebuia s depun marturisirea creclintei sale si s renunte la diavolulii si la operele-

lui si la cultulil lui si la tt pompa lui. Acst rnrturisiresi renuntare era imposibilil s o fac copin ; era clecl necesartk
ca sa fie cine-va, care s, mrturisse i s rspuncl In numele

(1) Offere ad baptismum, ad percipiendam spiritualem gratiam.

(2) Gestare manibus, tenere in baptismo, super fontem in ulnis tenere.
(3) Suscipere a fonte, a-sacramento baptismale; ex sacro fonte; de baptismo,
de sacro fonte fijos spiritualiter suscipere; elevare de sacro fonte.

www.digibuc.ro

163

sti fgdklusciI In loculti lui,

ar fi fostte

trebuint s schimbe orncluiala botezulul pazit la botezarea

copiiloril. Dar biserica, admitAndil ca la botezil s5, re'spunda nasulil In locuki copilulul, n'a avutil ln vedere numaI ca s5. ps-

treze tipula saU formele obicinuite ale celebrdrii acestuI sacramentti, ci a calutatti dela Inceputii a satisface i o aIt
trebuint superir i mai profundl Biserica consider ca o
datorie a el a botezA, numal pre acel copii, despre earl se
putea crede Ort, rmnnda In viat, i crescndil, voril ay&
o educatiune crestin5 si vora Implini promisiunile date la
boteztl ; de aceea ea dar considera representatiunea copilului
la botezil prin nasil ca unU felil de garantie din partea acestuia ; ea privia pre aceia, earl da rspunsurile tri numele

copiluluI (responsores) ca rsponsabili i garantI (sponsores,

fidejussores).

Cine aducea unti copilil la boteza, cine cerea botezuhl

representa la celebrarea sacramentuluI
cu mrturisirea i cu rspunsurile, lua prin acsta asupra-si
o grea rspundere si Indtorire lnaintea lui Durnneleti, a
bisericel si a copiluluI. EIU garanta pentru viitrea instrucpentru unti copilil

tiune a copiluluI In inv45.turile crestine si ipentru educatiunea sa crestin. Ceea ce elil a marturisitil si fgduitil
In numele copiluluI continea o promisiune din partea sa
proprie, adec fAgdduinta c elil va Ingriji Intru catil sta In
puterile omenesci ca renuntarea la diavolil i rnarturisirea
credintel s devie In viitorU o adevrat tapta a copiluluI.
Din cele Oise urmza dar, c institutiunea nasiloril era o
necesitate din momentultl ce admitea i trebuia s admit
botezulti copiilorti.

Dar noI gsim nasi nu numal la copil, ci i la adulti

saU meni crescuti. Trebue dar mai Inainte de -kite s facemil

deosebire Intro nasl de copil

nas1 de menI mart

www.digibuc.ro

164

Nagit de copiL La Inceputa figurail ca nasl al copiilorti

de obiceiti parinp lorit trupesc, i Inteadevrii ei puteail
s, Implinscg mai usorii dAtorille ce incurnbg nasului. Cgcl
cine ar put Ingrij sa stAru mal rnult pentru educatiunea
cresting a copilului dect printele

Cu tte acestea Inca de timpuriil s'a ngscutti si In fine a

predominatil opiniunea GA nu este permis prini1or trupescI a fi totii-odat i pgrinti duhovnicesci, adecA nasi. Mo-

tivele acestel escluderI paril a fi fost urmAtrele :

1) CA printil trupesci n'ail totil-deauna cultura cerutg,
ca s pt da copiilor instructiunea i educatiunea cresting,
dupg cum doria biserica.
2) Cg, In casulil inOetaril din vit a printiloril, copiluhl
s nu r6mng frd niel un protectoril, care sg IngrijscA
pentru educatiunea lui.
3) Din mornentulti ce pgrintil crestini deja ca printi
trupesci sunt dgtorl a Ingriji pentru educatiunea copiilor

asa cg din nsie nu se nasce pentru el o nou IndAtorire, din contr Insg se pte Intmpla ca ei s neglijeze Implinirea dtoriei lor6, era fOrte prudentil a separg pe
pArintele trupesca de pgrintele sufletesc (nasulil) i prin

acsta a dobandi o garantie mai Intins pentru crescerea

cresting a copilului. Totti-odat prin acst separatiune se
i mal clan). deosebirea Intre educatiunea trupscg
educatiunea spiritual, precum si valrea mai mare a acesteia
din urrng.
4) In fine, se pte cg,
nasii eraii considerag
ca martmi pentru botezarea copilulul, s'a credutii necesara
aratA

a nu admite pre printele trupescil ca na, spre a nu fi

bnuit mrturia sa.
NasiI aveaa Indatorirea, dupg cum s'a fis mai sus, a
anuntA si a aduce pre copii la botezil, a dh In numele lorti

www.digibuc.ro

165

cuvenitele r6spunsuri la celebrarea sacramentului, si ca nisce

garantl ce sunt sd Ingrijscd pentru viitrea vitii spirituald
a finilord lora, sprijinindu-1 cu sfaturi bune ca s implinscd,
fgd.duintele date lui Dumneqed la botezd.
Augustin pune nasilor Incltorirea a se gAndi cd, incheincld pentru finil lord legtura cu Dumnec,leil, s'ad sacrificata
si pre sine tnsusi lui Dumneled, si de aceea sunt dtori, nu

numal a indernna pre finil lord cu vorbe, ci sd, le fie cbiar

prin propria lord viat esemplu de o vitd, sant si plculd lul
Dumnecled. Dela fericituld Augustind avemil si und lungd discurs adresat cdtrd, nasi.
V" statuescd
le c,lice Oil intre
allele
ca de cte ori vine solemnitalea Pascilord, top bdr-

batii si tte ferneile, cari 41 rdicatil copii din botezd, s

cuncisc cd, ei s'ail pusd pe sine garanti pentru el la Dumnec,led si cd, de-aceea trebue s aibd, pentru ei solicitucline
de o adevrat dragoste si s-1 sffituscd a pzi castitatea,
a conservd, virginitatea pnd la cdstorie, a retin limba
lord de orl-ce bldstmd si perjuril, a nu scte din buza lord
cntece rusinse si necurate, a nu fi mndri nici ambitiosi,

a nu av In inima lord mnie saii urd., a nu se ocupa cu

preliceri, a nu atrna nici oclatd nici sie-si nicl altora talismane si alte lucruri diabolice, a fugi de fdrmecdtori si servitorii dia.volului, a pstra credinta catolicd, a visit& mai
desil biserica, a ascult cu urechea atent lectiunile divine
fr a vorbi, a primi bine, dup cum li s'a qlsil la botezd,
pre strini, a fi pacInici Insisi, si pre cel In discordie sd-i
indemne la concordie, si sd, arate cdtrd, preoi si pdrinti respecta si. o adevrat dragoste. (Term. 163.)
.Nafii din botedi let menit mari. Cnd celd ce se botza
nu mal era copal, ci omd deja crescutd, regula general&
era ca sd aib de nasd pre acela care l'a instruitd in Invttura crestind si l'a presentatil episcopulul pentru primirea.
www.digibuc.ro

-- 166
i fiind-c6 cu catechizarea tinerilora eraa Insarcinatl diaconiI (respective diaconitele), de aceea gsima de obi-

botezului.

ceia ca nasa, la tineri de sexula barbatesca pre diaconI, iar

la cel de sexulti femeesca pre diaconite, regul, pre care
o vederna recomandat si de constitutiunile apostolice (lib.
c. 16.)

Cu tte acestea Ins nu era oprita ca s figureze ca nasa

alte persne, carI stail In relatiuni amicale cu cela ce se
boteza.

Se Intelege clela sine, c nasil de categoria acsta n'avea

aceleasl dtoril ca
; ei n'aveaa a rspunde In numele celora co se botezaa, cad acestia eraa MOO In stare
a da ee'spunsurile necesare, afar numal dad, eI erati mutI,

sa aflndu-se Intr'o bl grav aa perdut usula limbet

In privinta acestuI din urm casa Cirila din Alexandria
scrie urmAtrele :

Pentru aceia, cari se aft& Intr'o Mid periculs i trebuesca botezatI, se lpd (de diavola) si se unesca (cu
Christos) persOne, carI din dragoste Imprumut limba lora
celor ce sunt Irnpedicatl de MA.
Misiunea principal a acestor nasl consist Intru acsta:
de a garant pentru viata viitre a finiloril lora, pentru constanta creclintel lora, pentru curatenia moravurilor lor i
a-i indemna spre bine.
Din dtoriile nasilora resultil dela sine conditiunile ce punea biserica spre a admite pre cine-va ca nast NasiI tre-

buiaa sa fie membri credinciosl al bisericeI si In stare de

a da cuvenita instructiune, bucurndu-se tota-odat si de o
purtare pis si nepatata. De-aceea nu se primiail ca nasi
necredinciofR, ereticR, catehumenA, ceI aflati ln penitent si
t el poseclati saa lipsitl de mintea snts, precum In fine

nicI meniI neculti. Iar pentru ca s fie sigur clespre ca-

www.digibuc.ro

-- 167

pacitatea lor, biserica regulase ca numele lor s se inscrie in registre i s se publice lnainte de a se svrsi
botezulti.

CAW privesce In fine numrula nasilorti nu era fixata, se

pcte ins admite ca reguld generala, ca la fie-care botezti
era unti sing+ nil
Biserica desaprob obiceiulil unora de o lua mal multi
nasi, cad, afard de alte inconveniente ce avea acestti

vpoi mai era si interesulti de a nu se intinde prea

rudenia cluhovnicscd, care constitui unti impedimentii de
cAstorie (1).

Tote asezrnintele bisericesci, cte s'ati insiratti pan aid

In privinta nasilortl, precum i -bite datorintele fat de fill'
Ica" sufletesci, earl' sunt numiti de cd.tra dtnii pretutindene,
ln tOte Odle locuite de Romni, fin sa cini sing. fina, dim.
finipr, finuc, finutic, fern, find, fnifrd, finued, finufd, rostita i cind, find, cin46rd, finif6rd, cinucd, finucd si cinu(d,
finufd, mrom. chiling fern. chain& sunt usitate, cu putine
modificari si abated, dupa cum ne vom incredinta din sirele urmtre, pAnd all la poporula romnti.
Mal pretutindeni, nu nurnal In Bucovina, ci si In celelalte

tri locuite de Romni, este datin ca nepta a doua sa

a treia c,li, dup ce s'a sculata din patil, sd, se pue la cale
cu brbatul ti. sii cam pe cand s fie botezuld noil-nscutului

copila si pre cine anume s pue de cumdtru sa cumdtrd (2)

(1) Biserica ortodox.a romn, jurnaill periodicil-eclesiasticti, an. VI. Bucuresel 1882, pag. 300-304.
(2) Cihac, voinda, precum se vede, numal cleat s argumenteze c Roindnit a fosta increftinali de ultra govenii din Panonia (Diet. d'tym. dacorom. t. II. p. VIII.), deriv my. rom. curnigtru, cumtrd i cumdtrie (cuv, dim.
cumdtrild, canuItrea, verb, a se incunultrl qi adj. incumdtritii-d nu-1 sunt cunoscute) dela vsl. cimotri (compater) si cuniotra (commater).

D-liA Dr. D. Oncluli Ins e de prere cii cuv. rom. cunidtru vine dela lat.

www.digibuc.ro

168

respective de nagt (1). De regul cel mai multi Insurtei in

dtinz a lua ca cumdtri respective ca nu0 la primil lora
copii pre na0i,
cununatti pre (1401. De aid se
vede c5, vine apol i nnmirea de ndnagz sa ndnap, care e

dupg Orerea mea, compus din nunit si nap', si care se

mai alestii In Bucovina si Transilvania, tuturoril perscon-matrius (Convorbiri lit. an. XIX. Bucuresci 1886. p. 183.). De aceeasi
prere e si d-10. A. D. Xenopol (Istoria Romanilorg, vol. I. Iasi 1888, nota
dela p. 153.)

Care dintre acesti domni are dreptate, al6g5, filologfi. Ea nurnai atata void

s dicil c Romnii, cand ail Inceputil a boteza copiii, a Intrebuinta cuv.

qi a botezd, cari cuvinte, duprt cum recunsce si Cihac Insu-si (op. cit. p. XIII.) ving de la lat. baptizo, a trebuitti
s nurnsc i pe persnele, cal:I
tinutil copiii la botezd, asemenea c'ung
cuv, de origine latina.
(1) Cihac, din aceleasi motive, earl' s'ail aratatil in nota precedentrt, voind
cu ori ce pretg sti arate c i cuv. rom. ndnafii, nap, ndnafd, naftt i ndbotezd, butejune, botezdtoriii,

ficd (form. nelnafd, mina fit, nelniffucii, nelnitmeli qi neindfied nu le cunsce), cu

earl Intitulz5, copiii romani de pretutindene pe persnele ce i-ati tinutg la

botezil, sunt de origine slavona, le amesteca la ung locti cu cuv. rom. nand,
arncd, nene, nea, tided, i neiculifli, ca cu atata mai lesne sa pta ajunge la
resultatulil doritti. Uita Ins, sail nu voesce s5. scie ci naii fata de finifloril
sunt numiti si pltrinti sufletesct spre deosebire de pdrint it corporali ai acestora.
Mai departe sag nu scie sag nu voesce s scie, c persnele, cari sunt numite de catr finii daco-rom. nafi, saC netnai, i ndnaft, finii mrom. le numesc nunt. Nand' se numesce in Macedonia ornuld care botzd ung copilil,
iar nu se dice nafil. and copilulti e botezatti de o muere, acOsta se numesce
nund, iar nu nafd (Vang. Petrescu Crusovnu, Mostre de dialectulti macedorom. Basme si poesii pop. Bucuresci 1881, pag. 155.)
Prin botezd, dupa cum ne invat s-ta Scripturii, copiit se nased de a doua
rd, iar nscatorfi lorti de ast-data sunt cel ce-I ting la botezil, adeca na
Primil nasctorl sufletesci ai copiiloril ce se botza ail fostif, dupil cum am

vadutil si mai sus, Insisi parintil loril corporali, iar mai pe urm nunit,
adeel persnele, call ati cununatti pre parintii lorg.
Nasii ins5, sunt nu numai pdrinfit sufletesct, ci totil-odata si nonni sag nonnae-le finilor, adeca crescNorii lord., cad cuv. lat. nonnus-i qi nonna-ae (Freund,

Wrterbuch der lateinischen Sprache; III Bd. Leipzig 1845 p. 436-437), dela
care credg c.a. se deriva cuv. rom. nuni i nund = nast1 si nas, insemnza
nu numai calugrti si crtlugarita, ci totg-odat si cresatord (Erzieher); prin
urmare persnele ce ting pre copii la botezil sunt in acelasi Limp i nun/
si

ft prescurLatil nu/titnap

ndnafd ndnaf

www.digibuc.ro

169

nelor, ce tinil la botez nu numal pre primil ndscuti, ci

pre cel-lalti copfl.

Mai pe urrn, dac a mai multi copil, ceea ce se intmpl celor mai multi Insurati, atunci ia ca nafi sa
ncina0 pre cine voescia i eine le mai e drag, In genere Insit

clintre consngeni, iar In lipsa acestora si pre altil (1).

Dintr'un satil strin numai rare-ori se Indtinz a lu
cumttri, si dad, se si ia atunci respectivii trebue s fie
rudenii. De alt lege, mai alestl la poporulil de jos, se
ia numai rare-ort
Dup ce
pusil acum la cale eine s le fie ..cumdtru
i no-nseutulul copilil nap, iea brbatulil un sip sa o

ploscd cu rachi sail cu vial, se duce la respectivul, pe

care doresce
aib de cumdtru i spuindu-I scopul
pentru care a venial, Ii Inchin cinstea adus.
In Macedonia, cnd are nAnasulil s vie ca s boteze, i se
dual cu trel i1e mai inainte mai multe daruri pe IIfl taftd
(tabl): cofeturi, tigan, rachig, distimele (prospe), pdrpozt
(coltunl), caftane (batiste de mkas5.), i altele; tOte acestea

acoperite cu una cevre (batist) brodatd cu peteld, dicndu-I : Sursip la biserica a pategiune = poftiti la biseric
la botezil I

Cel ce a adus aceste darurl primesce until piat cu uriz

(o farfurie cu orez) sa paradzi (parale) (2).
Brbatula sa femeea poftit ca nas nu se pune nici
cnd de pricinit, ci, dup ce primesce pre viitorul s eu(1) Coin, de d-la Vasile Turtur6nit, preotti: de ataft se iatl in prima linie cci ce a cununattit pre parintii copilula apol i alte nmuri si amid.
R. Sirnu, invttora in Orlatit, precum si alti Romni. Burada, Obiceiurile
la nascerea copiilora in Macedonia, in op. cit. p. 47: Este obicciulit c acela
ce a cununatil s si boteze, si numai". in cast' and ii este cu neputint, atunci
printii copiluluI cautti unit altti nnasti.
(2) Burada, Obiceiurile la nascerea copiiloril in Macedonia, in op. cit. p. 47.

www.digibuc.ro

-- 170
mAtru

ctil se pte de amicala, Ii promite

nurnai daa, nu va 11 cum-va Impedecatil, 11 va Implini

cu cea mai mare bucurie i dragoste dorinta, i acsta cu

atta mai de grab cu ot c, dup credinta generala a

Romniloril, fie-care crestinil adevrata este dAtoril a se
oma orI
prinde cumtru, de aril fi cela
ctil de srmana i nebgatii in sm ; de Ore-ce pentru
fie-care oopil botezatil i se iart ate unil pcatil si se face
mal plcuta lui Dumnedea ; apoi si de aceea pentru ca i

Dornnulil nostru Is. Chr., cnd a umblatil cu Sn-Petru pe

pamlntft, Ina, nu s'a pusil nicl odat de pricin, ci nu
odat a botezatil phn chiar i celoril mai srmani meni,
earl'

poftitil ca cumAtru.

Cel ce refuz, primirea oficiului de wet are, dupa credinta poporului romnil, frte mare pcatil, iar cel ce primesce i botz de bun voe, aceluia nu numai c pentru
fie-care copilil botezata i se iart ate:unil pcatil, nu numai
a are poman, -ci totil-odat i aduce fie-care tncrestinare
mare norocil si mult bine.
Domnulil nostru Is. Chr., cnd umbla pe prnint, boteza
nu numai celora ce-lil rugail, ci ehl adese-ori se Imbi
singur. Dec1 re n'ar fi un pkatil strigatoril la ceril,
credil i ic Romnii, daca el ar face mai altmintrelea
de cum a facut0. Mntuitoruhl lumii ? Dreptii aceea multi
insi nici nu mai astpt a fi Jmbiati i rugatl, ci singuri
se 1mbie cu dile, ba chiar i cu sptmni inainte, ca s
fie primiti ca curntri.
Mai alesil cel mal avuti i fr de copil se apuca de-a
rindulil ca cumbitri, si care a botezatil pre unti copil, botz

de regula si pre cel-lalti.

Datina si credinta acsta nu numal c e frte rspandit
printre Romnil de pretutindene, ci ea se afla exprimat

www.digibuc.ro

171

chiar si 'nteo srn de cntece poporane. Asa balada Bovidn Grue Grozovanuln ne spune In privinta acsta urrnLitrele :

ApoT Grue se pornesce

'n Moldova se ivcsce
Ca unti sre, ce 'ncAk,lesce,
Incllesce
rodesce.
Ca' inult bine 'n Nine face
Snfietula sei
Cmtinzii

impce:

botza ;

Da de finii
Cdte-unii

Si de fina
0 tretiiii

Iar Alecsandri, culegtoruhl baladel din cestiune, dice cu

privire la versurile acestea:
Romnil sunt frte bucurosi de cumtrie, judecndil
dup marele numrii de cumtre ce se gdsescil In fie care
sat (1).

Daca mre cumdtrulil sa cum6tra, dac5, sunt Irnpedecatl

sa bolnavl, atunci copiii lor tin la botezil i numai atuncl
se schimb curntrulil celil dinti, cnd nu mai rmne nime
mai aprpe din semintia
Cnd se botzA un Jidov sail altil necredinciosil, atunci
de regul se prindil mai multi fruntasi ca na
tact' chiar
vestminte romnesci, 11 druescil banl i pAmInt ca sA
devie i el gospodaril In rindil cu dInsii; iar daca e
caut de-l i inseird, ca s nu umble lela i mal.pe urmil

s devie apostatil.

Ce se atinge de nuraril, se iea In genere pentru unil co(1) PoesiT pop. ale Romnilor, Bucuresei 1866, p. 81 i 84.

www.digibuc.ro

172

pil numai cte una singura nasa, rara ate dol, si de totti
raril mai multi deal doI.
Esceptiune dela acst regul general se face numai Iii
casula acela, cnd unei femel nu-1 tresca copiii, cu ttec nasce mai In tot(' anulil cte unula, creenda ct dae
va lu mai multi cumtri, atunci 11 va tri copilulil (1).
Asta se face, ca i In vechime, mai mulla din causa ca
s nu se l'tsa. si Inmultsa, prea tare rudenia sufletesed, aci
la Romni inrudirea prin boteza insemnz mai multa chiar-

si deal un frate.
Dovadd despre acsta averna urmtreaimprejurare, c bote-

&Thai una frate sa sorb', la una alta frate sa sor, ei nu

se nurnesca mai mult frau saa bddied si leUe, ca mai

Inainte, ci eumdtru i cumatra.
Mai totl membriI dintr'o comun sunt cumtri mai deprtati
sa mai apropiati.
Acst Inrudire spirituala 1I tine apol pre tort la olalta,
acsta 1I Insghb i Intresce.

'rota din acst caus una cumtru are fOrte mare trecere la alta cumtru. De-aice vine apol c cumtri cel sermanl sunt frte rnulti ajutorati de atr cumetrii lora cei
mai avuti.

dac eumdtrii lntre olalt se tina asa de aprpe 1nrucu atta mai muft e considerat 1nruclirea dintre nap'
sa nna
i dintre finii botezati de dInsii.
Din causa acsta apol nici cnd nu se 'Dote Incheia o cdstorie intre una fing si nap sa, si vice-versa. Acsta ar fi
pCcatula eel-a mai mare. Drepta aceea nime nici nu se Incume-

t a gladi la asa ceva. Ba nici chiar

flu

cumblrilora, dup.

(1) Com, de d-lti Ionia, a lui Iordachi Isaca: Dad), und l. fernel nu-I tresctl
cu -bite a Itasca In total anula cAte unul, tralme
iea 12 eumetri
la botezil, i atuncl li va trAl

www.digibuc.ro

173

eredinta poporului romnil, nu potil s se c5sAtorsca lntre

cAci el sunt considerat ca i frati.
In tte pArtile scrie dtra Elena Sevastos, unde am
Intrebatil,
rudenia In Christosti e mult mai
puternic decAt cea de snge ; c bun (51-.6 mai curndil

al put lua In csatoria sora dect cumtra, ch nasula e

mal multti dect printele, de vreme ce unultl ti-a datil numai vieta, pe cnd celalalt te-a crestinattl.; i acestil pcat
numal atunci ti s'ar iert, cnd, dup ce ti-al unsil trupul
er, i i-al dat focil, ai put scapa tfril (1).
Dovad despre acst credint i datin frte lAtit avemil
pe lng experinta de tte lilele, Inc i o multime de poesil poporane din tete terile locuite de Romnl.

Iatd ce spune un fn nasel sale, care voia ca finul

sti s'o iee de nevast:
S. me iertl nas, pe mine,
Nu me potil iub cu tine,
Niel sa fi bArhatulti tee,
C'asta nu vrea Durnnecle
Unit fin si-o neq'a se iubi,
N'a fost, i nici n'a mai fi !

(2).

acurn, dup ce amil vdutti cnd, cum si pre cine

aleg Pomnii de cumdtri respective na
i ce credil ei
despre dtnii, s trecema la credintele i datinele dela hotezg.
Cumdtri, dup ce a fostil Invitati i a primit asupra
lor Indtorirea ca s fie nap, prepar urmAtrele obiecte,
earl' sunt de neaprat trebuint, parte In decursulil botezu14 parte mal pe urrnA, i anume:
(1) Nunta la Romani. Studid is torico-etnografictl cornparativtl. Editiunea
Academia romne. Bucuresci 1889, p. 26-27.
(2) Avrarnti. Gorcea, aRozantl balacia pop., in eTribunan, an. VI. Sibiia 1889.
N-1 o 267.

www.digibuc.ro

-7 174

Luminile de botezii. Acestea moi de mult le preparag

nasil singuri din cr5, curat galb'ri'd sag/si alba. In timpulii de tap, Ins, pe cnd maI totg cornerciulg e In mna str5.-

iniloril, le ieag nu odat si de prin dugheni. Luminile le

Impodobescg cu diferite florI naturale, mai alesg cu busuiocg, apol CU strarnAtur, cu bumbcelg, cordele de mtas, precum i CU alte obiecte colorate. Pe lng acsta
mai MO, de dnsele tried i vre-o cati-va cop da citg sag de

ori ung lu, sat ung salg dar mai al srnii o buGat de panz alb5." ca la doi cop de lung5,, orI ung stergarig sag tulpang.
Afar de acsta mai ducg la botezg Inc6 i o alt bucat
de pnz5, alb5, sag ung stergarg frumosg, care se nurnesce
crijmd, In unele prp Ins fa,rt, i In care de cumung se
pune si se inv6lesce copilulg, dup5, ce-lg scte preotulg din
apa in care l'a cufundatg i botezatg.
At 'Mil din cryinct acsta ctg si din pAnza cea alb, ce se

lgti la lumin, se face mai pe urm cmefd pentru copilul

(1). Cu crnesa acstase tmbrac5, copilul, cnd

e de 3-4 luni.
Dup rnduiala bisericeI Ins& erijma ar trebui 86 se Ostreze pn5, la mrte, cncl se pune pe fAta repausatulul ; de
reguld Insit i se face In cele mai multe prti dinteinsa unit
vestm/ntg alb, simbolulg vietil neptate.
Din cotiI .ceI de ln 41 face mama copilului o fot, o
fusta si ung sarafang (2).
In fine, mai prepatt i duc nasii Inc i scutece, cdip
ung oghelafil, ung brdneri frte frumos tesutg,
(1) Com. de d-lii Ionica a liii Iordachi IsacC, agricilltorti In Mahala, districtula CernAutuluI. Din crijma, cu care s'a tinut copilula la boteza, se face
c'amesuicl, textg panza se pune in acea caine, nimic5, nu se 1p5dA.D.
(2) Or. Dlujanski, in oAlloina Carpatilorri, an. IV, p.

www.digibuc.ro

175

numitil In genere faqd, apoi mdnea precum

alte vest-

minte mai miei menite pentru copilula ce are s se boteze, acestea din urmd lnsh, afard de brnetil, nu le iearl cu
sine la boteziA, ci le las acas la nept.
In unele locurl este clatin, ca preotulg cu brauta saft
brdnqula (fasa) acesta s stropsc pre copil clup ce l'a
botezatil, In locg de a-ltt stropi cu buretele.
In Transilvania nasa prepar asemenea scutece, cdrpe, fac-t, In earl 11tt duce pre copilil la botezi.i. Pdnza, care o

aduce nasa, trebue s fie atata de lungd, cat s'a se Oa

incinge cu dInsa, aclec s o cuprincl pre nas (1).
In _Romdnia esist credinta GA dac few, ce se d unui
copilil de nasil, se brodesce prea lungr, se va insura copilulft
bardn, iar de va fi sourt se va insura tingril (2).

Totil In Romdnia se crede c Cu betele dela botezula

unul copilA nu e bine s se Incing,
pentru c Imbtrnesce crirndil i va fi mal mult bolnvicis cleca
sntsa (3).

In Ungaria, comitatulg Satrnarti, lnainte de botezula unui

pruncil, nnasa duce finului s ca dart' o bucat de giolgiti,
numit crupncl. Dac se Intmpl s0.21 mr finul Indat
dup boteztit, ori i mai tri pcind la unti an, atuna
nnasa sa nurnai dealt II cs o cmes5, din crupna acsta
Imbractl cu dInsa, credndil c la judetula de pe urmA'.
se va scula cu cmesa acsta. Dad, nnasa nu i-ar da crusma acsta, atunci finula s'tt ar trebui la judep s4 se sclecu pielea glti (4).

(1) Coin. de

Sirnu.

(2) Ionnu, op. cit. p. 27. 4SeOtrea an. I. FillticenI 1892 P. 125: Can&
botezi copiI s5, le dai fa0 lunga"..
(3) IonCriu op. cit. p. 26. Lurnina pentru totI,D an. III, P. 473.
(4) Corn. de (1-16 El. Popil, invtittoril in Soincuta-mare.

www.digibuc.ro

176

In .21lacedonia lucrurile ce le primesce pruncul la botezil

ca darg sunt: juftdnice (rochita), parpozit (coltuni), fesa

(scufita) de zofe sail de sultanie (stofe de matasa si lana)

cu clantele, avnchl aninatg In mijloculil ei o fiurie (moneda de auril), fesa se mai face si din mantind, curazd
giamfezd (stofe de rnatasa); tte aceste lucruri se numescg
In Magarova armata a tliclui, iar In Ylaboclisura i alte
locuri se numescil tacirnea a iolui (1).

Sosindg diva, In care are s se boteze copilulg, atatil

msa ctil i cumatri, cari ieati cu sine -Vote cele pregatite
pentru botez, se aduna mai intai la casa neptei si de aici
apoi, lundil msa copilulg, se ducil cu dnsulil sail la bise-

via, sag la preotulg acasa, adeca unde are sa fie botezulg,

caci mai alesg In Bucovina unii preoti lndatinza a boteza
la dinsii, altii Ins, si cu deosebire cel din Macedonia, numai la bisericd (2).

Inainte de plecare, daca nog-nascutulil e biati, msa

Ilg scalda frurnosg
Infas lntr'o cmesa alba de a
ttne-sg, daca-I copila Intr'una de a mne-sa (3).
In unele part( totg atunci msa Indatinza de a-I pune
Intre scutece sag In fasa i anume pe piept o franzola sag
o buchtica de pane i una de sare, une ori chiar i bani,
cu scopil ca tt viata sa sa aiba pane si sare, s fie, dup
cum spune romnulil, nu numai norocitil, ci totg-oclata
bung ca pnea cea de grail (4).
(1) Burada, Obiceiurile la nascerea copiilort1 in Macedonia, in op. cit.
p. 47-48.
(2) Burada, Obiceiurile, p. 47: aBotezulil se face totti-deauna la biserica
In nefiinta printilord; de obicei nu vine nimeni strainil deck cel Invitati
mai din nainte cu nohotii i strafide.
(3) Diet. M. Ursaca.
(4) Corn. de d-l V. Turturnii, preottl, precum i altf Romani din Bucovina.

www.digibuc.ro

177

In Suceava precum si in uncle sate din prejurulil acesteia,

and are sa se boteze prunculil, Il Imbrac nnasa sa

cumAtra cea mare in straele de botezil, iar maich-sa li pune
la pieptil nisce bani de argintil ea s fie cu norocil (1).
In Transilvania, cand plc la botezil, msa \TIM la fasa
copilulul sare i pane, pentru ca s se fac avut i noroIar cnd Il iea ln brate, ca s se due& cu dnsul
la biseric, msa dice : dual unit pgan ea scl adual una
creftinti. La 'ntrcere dice : am duet ung paganii fi am
alas& unit ereginii (2).
In alte prti, totii din Transzlvania, inainte de-a pled, la
botezil sa in decursulil botezuldi, nnasulil capt un s-

cusoril de pne pe care-la pstrz, ca suvenire despre

datoria sa; si ln casil de trebuint spre a griji pentru sustinerea trupsc i sufletsc a noil-nscutulul (3).
In prtile Oravifd din Banatil, inainte de a plec msa cu
noil-nscutii la biseric, 1111 atinge cu crescetulti de pra-

gul
de el,

de jos in semnia ca s nu se princl deochiulg

icnd:

Cum se asOz pragulii sub lemnil, sub lume, sub Ora,

asa sa se aseze i deochiulil la celil
La esirea din cas lI d pe ferstra,

Cum se tine ferstra de cas, asa s se tina si noanscutulii de mama sa! (4).

In alte parti, tom din Banatii, cand iese msa cu prunculu din ca$5, ca s mrgh cu dnsulil la biseric
boieze, unul dintre casnici o Intrb

Ce ai, ms5., in lgnil?

(1) Dlujanschi, in op. cit. p. 75.
(2) Corn. de
Rom. Simu.
(3) W. Schmidt, op. cit. p. 26,
(4) AurelA Iana. Credinte la Nascerl in Familia. an. XXV. Oradia mare,
1889 p. 483.
12

Norianti, Nascerea la lloratoal.

www.digibuc.ro

178

Msa, daca prunculd ce are s se boteze e biat, r6spunde : un mofti, iar dac e copil: o mfa.

Mosilms 85, dea Dumnedea sh. ajung!

dice la

acsta

mergndd cu pruncula la biseric caut msa

cu cea maI mare precautiune ce feld de meni va Intlni
pe clrum, cAcI cum e triftisarea si purtarea meniloril
Intlnesce asa crede ea c va fi si pruncula cnd va cresca
mare.

La bisericd pune tot msa mna drpt a nepoteluldi

s pe cartea preotului, rugnda pre Dumnedea ca si nepotelula s s ajung crturari i oma mare (1).
In Imprejurimea

omcutel-marl comitatuld Satmard, din

Ungaria, cnd are s se boteze una pruned, i se pune la

cap o carte, anume ca s fie crturaria, ori o secure, ca
sa fie mesterti, orI alte obiecte earl le placil mal bine printiloril (2).

In pra-Romnscd, cnd se duce nasuld de iea pre copild

dela mama sa ca s-ld boteze, trebue s lase jos ceva argint8
spre novoculil copiluluI; In realitate Ins argintulil acesta a
pentru ms (3).

La Romnil din Istria, cnd se suite copiluld din casa

spre a-ld duce la biseric s se boteze, se umple un panera
cu de ale mncdrii si se duce cu copi1ul, ca vit prunculul
s fie Inbelsugata (4).

In cele mal multe prti ale Bucovind e datin ca nasiI,

cnd merg la botezd, s clued preotului i una fela de
(1) Corn. de da. Iosifti Olari, invttitora in Dornanti.
(2) Corn. de
Elia Popti, invptorti in Sorneuta-rnare.
(3) Lumina pentru top, an. III, pag. 473.
(4) Burada, 0 eillaorie in satele ronulneseI din Istria, in Tribuna, an.
VIII. Sibiti 1891. No. 161.

www.digibuc.ro

179

cinste adec o gdind, o huscct de sare i un fipti de rachig,

dacd botezul se s6vrsesce la dlnsulti acas6, iar dac5, se svrsesce la bisericd, cinstea acsta o duce msa malt' nainte,

anume atunci cand i se anuntd c'd a s5, vie cu copilul

la botezil.
DecI preotulti, dac5, botezulil se svrsesce la dnsulg acas5,,
cum a primit cinstea ce i s'a adus, Indat insemnzd prun-

cull adech II cld sa ti pune un nume, care-I remne apoI

pentru tt5, vita.
In Macedonia numele, pe care are s-l dea copiluluI nasa,
nu-l4 scie nimene maI nainte dect ea. De aceea In momentulii

cand preotul botzd copilul se string Imprejurul lul o

multime de bhietl, ca s5. auc1.5.' numele ce se-d5. copilulul ; dup5,

aceea ei se repeal ca s5 ajung'd care de care mai de grab& acas la mama copilulul, ca

spue ce nume i s'a dat.

Biatul ce a adusil mai Intal acsta scire la printi, primesce o multamire In bani (1).
Nernijlocita dup'd inseinnarea prunculu

i cetirea rugdciuni-

lor usitate la Insemnare, Incepe a ceti juramintele, &led,

rugdciunile de lepclare de Satana gi impreunare cu Is. Chr.
Dup5, earl urm67,5, apoI sve'rsirea s-tel taine a botezului.
Ce se atinge In specialil de svrsirea taineI acesteia, trebue
s5, notrn aice cd ea se svrsesce In tocmaI dupd cum prescrie s-ta nstr bisericd si dupd cum arat argnduiala s-tuluZ
botedi cuprins5, In Euhologiong sa .Molitvenicg ; cu acea de-

osebire numal cd uniI preoti cufund6 pre copiiI ce-I botzd

vas de lernn anume spre acestil seop fcuta
nurnit ln unele locuri cristelnig iar altil, maI ales cancl
copiii sunt ceva cam slabi, II ud5, numaI peste ton corpula
cu ap5, sfintita.

(1) Burada, Obiceiurile la nascerea cop. in Macedonia, in op. cit. p. 47.

www.digibuc.ro

180

Mail de cele strictii religise se mai observ In decursula botezulul Inc si urmAtrele datine si credinte
Cine a avutil ocasiune s asiste mai de multe ori la botezil si mal ales cine a fostil mal de multe ori cumcaru
mare, respective naf, trebue s fi observatti cA, mai fie-care
copiltr, nernipocitir clup ce a Inceputil preotula sa-I cetsc
jurdmintele sa exhorcismele, adecd rugaciunile de lepMare,
incepe a plnge. Unil copil plngir mal Incetti, altii lus asa
de tare, GA nu esti -In stare sa-i molcomesci.
Romnii din unele pArtl ale Bucovina credit cA plnsetulti acesta nu e naturalg, ci c diavolulti, care este provocata ca sA ids& dintr'Insulti
pArsscA, far face
sA plng si sA strige asa de tare anume cA clrA i-ar

stArni vre-o bl; insh de ar plnge copilual ori i ct de

ori si cAt de tare, nimictl rti nu pte sA i se 'ntmple.
.

Dac copiluld in restimpulil acesta tace, dach nu se urnesce nici nu plnge de feliti, atunci, dupA credinta RomAniloril din Transilvania, e un sernnil ear (1).
In poporulA romnil din Tera-Ronuindscd 'Ursa este ideea
cA, cnd copilula plnge neincetata Inainte de botezir, cere
ca nurnal deal sh fle botezatil (2).
Acsta este aprpe de ideea emisA de cAtr sinodulta con-

vocatil la an. 252 de S. Cipriana.

Drept aceea toti Rornnii din Tera-Romdnsed crecia cA
nasulti, care tine copilulti. In brate, totil timpula cAt till tine
fifie (fWsect) dac plAnge Inaintea popil, ccl ti
fifie (fifue) norocul, ci sA-li.1 lase sA plngA (3).
Mal departe e de observata cA clacA la botezarea unui
(1) Wlislocki, op. cit. p. 10.
(2) Biserica ort. rom. an. VI. Bucuresel 1882, p. 199. Nota I.
Ionnu,
op. cit., p. 18: aCopiil call nu sunt botezaff qi plangil mult, prin
ceril botezil.
(3) Ionn, op. cit. p. 26.
Lumina pentru toti, an. III, p. 173.

www.digibuc.ro

181

copilil sunt dol nasi, atunci amncloi llil tin pe final si

anume cela dintiil, celil mai cu vacild, in totil decursulil cetirei rugdciunilort dela Insemnare si pand dupa cufundarea

si seterea sa din apa, sail mai bine lisil pan dupd rostirea formulel dela botez; iar alil cloilea dela scterea sa
din apd si pnd la fine, adeca lotil tirnpulil cat durzd rugciunile dela taina s-tula mirti, care urmzd nemijlocitil
dupd botez.
Dacd botzd until bairbat si o temee, atunci 116 tine mai

Inthl brbatul si apoi ferneea si anume totil-deauna dup

ce-lil scte din apd.

In unele locuri, dacd sunt mai multi copil cle-oclatd de

botezatil, este datind ca top sal se cufunde In una si aceeasi
apd, dar nu li se dcr unit/8 i acelap nume, ci fie-care caOrd untl nume deosebitii In cele mai multe pdrti lnsa fiecare copilil se cufundd deosebitil In ard anume pentru dinsulil
sfintit.
Dacil se botzd in una si aceeasi apd, atuncl copiii respectivi se considerd de catrd poporulil ronulnil din Bucovina

i Moldova ca frap, frap din boteza, i din causa acsta,

fiinclil de deosebite sexuri, adecd until bdiatil si o copild, cnd
sunt marl, nu se pot castori, ctici dac s'ar csAtori, nu

numai cd ar fi unil mare pcatti, ci tota o data' copiii ce

s'ar nasce clintrInsii ar fi nisce ardtdri, monstri (1).
pcatil
scrie d-sra El. Sevastos,
Frafii in botezti,
de mOrte s se iea. Dela S-tu Nichiforti se scie, cd de se
Intmpl sd a unil AA In Constantinopole fi o finet in Venetia si de se 'ntmpl, ca daraveri de negotil si fel de
(1) Corn. de d-ld V. Turtur6nd, preot: aCopiiT se botdzil in ape deosebite-.
Daed se botz ii. intr'o apd se infriltescd. (se inemurescd) si acsta inemurire
e o pedicd de citsdtorie. Dad, s'ar ch'stori astd-feld de copii intre olaltd, apoT
s'ard nasce din eT nisce arNdri (monstri).

www.digibuc.ro

182

Mil de Intimplari ce vina pe capulti ornului, s-I int1n6sc

si IntAlnindu-se s se plac ii plAcndu-se s se cssatorscd, atunci pcat va fi sa ba,
S-tu Nichifora,
c de vora sci,
frap din botezti i se voril lua e p-

catil de mrte; iar' de nu vorti sci, atunci cum n'oril

sci nirnic, asa nu le va fi nimic. Poporulti tine rudenia
de sAnge pn la aid treilea nm, iar cea din Chrisfosil
sptelea (1).
pn la
In Transdvania, cnd sunt de-a se botez, mai multi b5,-

leg de-odat, se crede cA e bine s, se boteze Inteo ap

si de regula se si botza.
Din contrd se crede, tocmai ca i 'n Bucovina si Moldova, c nu e bine a se botez, un til. bAiat i o fata in
una i aceeasi ap, pentru e se pile intmpla ca acestia
sh se cAstorsc mai pe urmA i ar 11 una pcatil dac
s'ar lua dol fratl (2).
In Tra-1?oindnse4 exist credinta c nu numai cel ce
se botz in una i aceeasi ap sunt fra0 sufletesa, ci chiar
aceia, earl a fost tinutl de una i aceea-s1 persem la
botezil. Prin urmare, precum celor dinti, asa i celoril din
urm nu le este incuviintatil a se cAsAtori inteolalt (3).
(1) Nunta la Romani, p. 27.
(2) Com. de d-111 Rom. Simu.

(3) aVointa biscricel romane, an. I, No. 21, Bucurescl 1891: In comuna
Olanesci, pl. Cozia, judetulil Valcea, se urmza tratatiunI de csatorie intre
locuitoruhl Gh. Filip Olanescu si Elisaveta Costicl Olnescu, juni, cari pe
Inga ca sunt veri ala doilea, mcd sunt i frati sufletese; botezaft de acelafi nap.

maI la vale:
oNegresita acesta fap VI a fosta revoltatora moralei publice, ceea ce a facutil pe printele Prvulescu, parochula aceleI comunc, a se opune cu tota
dinadinsula efecturfl acestei castoriI.
aAceste done -easuri de rudenie, fiinda de natura a opri castoria refigis
acestora, a facutil pe Par. Protoerea
exprima parerea pentru oprire, caci

de s'ar efectua o asemenea castorie, ar fi un scandald fata cu dogmele

bisericei.

www.digibuc.ro

183

Gernenii se botzh de regul de ctr doi sa i maI

multi nasi, dup cum sunt la uumril, dar se scald totil
Intr'o trcd (vnut) si se culc5; totil Inteunil lgnil (1).
Mai de multi', dup ctil am intelesil, era datin In Bucovina, ca
unele partl ale Rusid, de-a se boteza copiil
in apa Iordanulla (BobotezeI) la Ail In produhtl. Acst da-

daft& bigot& Ins astdI a esitil cu totuta din usil.

In Macedonia la botezul undl pruncil ferneile btrne
avndil In vedere nefericirile ce astpt in vit
pe until pruncil, dup ce se face ornil. Iar, pe cnd la Gred
preotuhl i naul sufl, ca s gonse, pre diavolulil, la Romni, toti cti sunt de fat trebue sa sufle i s scuipe.
Marna nu Ore s stea fat la botezil. Copiil ce se afl, acolo
se trimitil s dea de scire numal c botezulil s'a svrsit si
li se dail bani sati cofeturi
Dup ce
botezata i anume dup ce
scosil din
ap, preotula pune pe copilul botezatil In crifma

acsta

se tine apoI pra ce ajungil cu dinsula mass&

Ce se atinge de apa In care s'a botezatil, e de observatil
ea', se arunc tot-deauna Inteunil loc curatil i mai cu sm
lng unti pornil sa pe straturile cu florl.
In Transilvania, uncle, fie rn fie varii, se cufund In
cristelnip i anume In biseric, arunch msa apa dela botez6 Intr'o bort anume spre acestil scop menit, care se
afl Inteunil ungheria de biseric, rostindii In acelasi timp
unele formule

dicale misterise (b).

Fie-care copila nemijlocit dup5, lepdarea de Satana

Impreunarea cu Christosil, sa mal bine is nemijlocit dup
ce s'a botezatil i 'ncrestinatir, captii, dup credinta popo(1) In Bucovina si Trasilvania, corn. de I Georgescu.
(2) Bolintinena, Cri16toril in Macedonia, p. 88.
(3) Wlislocki, op. cit. p. 10-11

www.digibuc.ro

184

ruluT romnii, cte un ingerg pctzgtoriii, care prin intreg

clecursulti vietil sale 116 scutesce i apr de tile relele.
De-aceea fie-care copila se cuvine s se rge in ttA sra
IngeruluT sn pkitoritl, recitndtt urmAtrea rugAciune :
Ingera, ingeraulit meti!
Rg-te lui Dumneqeg
Pentru sufletelulg meg

Peste ji i peste npte

PAn' la ciasulg celg de mrte!

0 variant a rugAciuniI acesteia sund

ingerg, ingeraulg meg!

Sluguta lui Dumne45,

Peiz-na (1) sufleelulg me

i cela de npte
Pan'n ceasulg celii de mrte,
ingerg bung pkesce-m,
Celti de c,11

Cruce dulce-adrme-m6 (2).

AltA variant, aulit dela o Romnc din comuna BAMena, districtul SuceviT:
ingerg, ingeraulg meg
Ilgd-te lui Dumnegeg

Pentru sufl*lulg med

Si din qi i din npte
Pn' la ciasulg celg de mrte.
Sfint cruce-adrme-m,
ingerg bung atpt-m8,
Dmne sfinte iart-m!

A treia variant din Moldova, judetulil Sucva, plaiul

Muntele, comuna MAlinl, diet. de Mariuca Nistort, sun& aa:
ingerg, ingeraulg meg,
Rg-te luI llumne4e5.
Pentru sufletelulg mat
(1)
= p4zesce-mT.
(2) Diet. de unil RomAnil din Vicovulg-de-sus.

www.digibuc.ro

185

Si din qi si din npte

Pan' la ciasulti cel de mrte.
Sfint cruce al:Ca-A-rue,

inger bunt" destept-me,

Dmne miluesce-me,
Cu crucea pzesce-me,

A patra si cea din urm variant, audit& de la Mari Ora

Corjanti, romnc6 din orasulii Sucva, sun precum urmz :
ingerg, ingerasulti meti,
Sluguta ha Dumnec,lea.
Feresce-mi sufletula mett
Peste c,li si peste npte

Pan' la ciasulti celd de mrte.

Cruce'n cash,
Cruce'n mash,

Cruce'n tuspatru cornuri de cas,

Cruce'n eerie, cruce'n phmInte,
Cruce'n loculil un' me culcil !

0 alta rugciune, care asemenea e indtinat6 de-a o Inva

si a o rosti copiii ce'l midi' inainte de cin si de culcare, e
acsta:
Cruce 'n cash',
Cruce 'n mash',

Cruce 'n patru cornurl de cas.

Dumneqett cu not la mash',
Maica sfanta la ferstra.
ingerasulg me pzesce,
&Arita cruce me 'nthresce ;
ingerasulil mi-I lumin,
Sfnta cruce mi-1 hodin (1).

0 variant a acestei rugciuni sun astil-felil :

Cruce 'n cas,
Cruce 'n mas,
(1) Din Mitoculti-Dragornirnel, corn. de d-la Dr. St. Saghina.

www.digibuc.ro

186

Cruce 'n tuspatru cornua de casA.

Sede sfintula Nechita in casa
La mijlocti de masA
Cu sabia scsA

Cu straele scurte,
Scurte, mohorite,
Sede i cetesce
Ne 'ncetatil din zori
PAnA 'n cntatorl
Si din cntAtorI
Fan' la r8sAri turd sreluI
&Vole a rgs'Aritti,
uitaI spre rsAritti

V&;luI Unghita (?) venind

TreI picusurl o picurat,

Ceriul totil s'o luminat
Dumneleti s'o bucuratii (1).

0 alt variant a acestel rugciuni din districtulil NsucluluI, in Transilvania, sura

Cruce 'n cash',
Cruce 'n mash'.
CA nu-I casA,
CA-I cetate

Cu usile 'nferecate,
Cu ferestrile 'nzivate.
sede Mnin

Una se ruga lui Dumneqe

Pentru
Si de qiu si de npte
Pra 'n ceasul celli de mrte.
Cruce stint' adormi-m6,
ingeril bung destptA-m6'.

Sus in naltuld ceruluI

Cu VArtolomnin
De m6' strAjuesce
Din m41A-npte

E o bisericA albA.

PAnA 'n cntAtorI,

Tine mna drptA

Tine-o carte albA,
Tine mna stngA
Tine-o carte sfintA.
Cum ceti,

Din cntAtorl
PnA 'n r6sArita srelu.
Din resArita sreluI
Se facti doug luminele :

n bisericA cine sede?

Luca vangelescti (2)

(1) Diet. de Florea Cureanil, agricultoril in Bosanel, distrietula Sueevil.

(2) Luca vangelesea=evangelistula Lua.

www.digibuc.ro

187

Aa gri:

In obraz isbitu--o
*ede sntul Nechita
Cu cmasa scurf&

Auditi
Vol' sfint,

Prccum atT audit

De Domnul Christosu :

Cu sabia smult. (1).

Cnd in carte cnt.

Restignitu-l'o,

Lacrimele-sl Vrs,

Tre cuie de fer htutu--o,

Mere do aur se lceati,

Tre picur de &Inge picuratu-l-o, Ingeri le stringea,
In pahard sprijinitu--o,
La Dumnede in cer le sulati (2).

In fine, a treia rugiiciune cu multd mai lung deck

cele precedente, dar care, dup cum prea lesne ne vomil increelinta din cuprinsulil el, e o compilatiune din trei alte rugciuni, earl a0derea trebue s fie respandite in poporil
i care se rostesce mai mult de cAtr copiil ce, ail fostil

atacati de Samcd sa mai bine disil carl a avutil Rul

sunA precum urrnz:
ingeraulti

Ilgd-te lul Dumneleti

Pentru sufletelul
Reiga-te din cji de npte
Pan' la ciasulti celti de mrte!
lar cnd mrtea nemils
A veni cu crunta-I cs
SufleOluld s' mi-l iee,'
Atuncea s mi se dee
LurniniO mncir 'n mn
precistanie 'n gur,
Thmait invlit
Cu cra acoperit
La sfnta biserca dusg

*i pe sfinta cruce pusa .

Mama mea, (And m'a nscutil,

Pe cruce c m'a facut,

Pe cruce m'a botezatii,

Stnta cruce
De duhulil cel necurat
septe dile i ma bine.
Dumnedeil e tot cu mine
In Vote sfintele dile .
Tre suroff de-ale lui Lazr
Una Malina,
Una Mdalina,

Una dalba Rusalinp,

Dimint.
sculatil

*i pe cmp c s'a5 luatil

Pe cmpula Salimulu
*I-a Ierusalimulu,

*i dup ce s'ati luat

Acolo

cAutat

Nou floricele.

(1) Sinult =sofa,.

(2) aGazeta TransilvanieI an. LI. Brapvil 1888, No. 112.

www.digibuc.ro

188

Si din gur'a

Darrt ele
Floricele
N'ati gsitti,
gasittl
0 Tali& albinit,
Si din albinitti

Cine-a sci sl-a spune

Ast rugciune
Totti la lun,
La sptgmnti,
Sufieteluld l'a sete

S'a facutd ceruta

Si din ceruta
S'a facut o luminit.
Luminita s'a aprinsii
Raiuld s'a deschisd
Dumneled a 'nvis,
Pe noi ne-a cuprinsd

Din eke rele din -bate

Din negurg,
Din pcurti,

Din brsce cat vacile,

Paingeni catti casele,
Din nparcI catti fagiI

Si din serpI catd bracp!

(1)-

0 varianta a acestei rugciuni, i anume a prtii din

urm, care se numesce do cAtra popor Rugdciunea sfintd
Vinerb, sun ast-fel:
Sfnta VinerI, Vinere,
C'estI la fatti tinerea,
Inima incruntiet,

truditti
N'ad gasitti,
CI-ad gasitd

Nime nu se pricepek

Pe la 'nserate

Numal treI fete fecire

A luI Lazard sorire :
Una Maria Malina,
Una blnda Madalina,
SI-una dalba Rusalina.

Ele, cum mi te-ad vqutti,

Indatit s'a priceputd
Si in campti ca mi s'ati dus
Dela Rusalimd spre-apusti

Pe la revrsatd de zori
Sa gassca none florI,
Nou florl bune de Med.
Ele florI bune de lcti
catil

Nou'e luminarI curate.

Luminele s'ati aprins
Raiuld s'a deschistl,
Christosil a invinsti,
Maica-sa a Asti
Si din gur'a clisd :
Cine a sci
spune
Asta rugaciune
A prea sfintei VinerI
Tot-deauna JoI sra
Cate de trel. orf
Si Vineri deminta
Cate patru ori
Scosti i va fi sufletuld

(1) Din Vam% corn. do G. Lucanil, stud. .g,hun.

www.digibuc.ro

189

Din negurg
Din pecurg

Din vit
In Yip'

Pang intea septea yip (1).

Din vApaia foculuf

De supt talpa iadulu,

Afar de rugciunile p&n aicl lnsirate mal este Inch una,

numit Rugdciunea sgpt&ndrieZ, care sun precum urmz:
Santd Luni !
Cu rugg rugatg,
Cu inirn plecatg,
De Dumnedeg lgsatg,
Me inching tie
Ajutg-ml mie !

Santa Marr
Cu rugg rugat,
Cu inimg pIecatg,
De Dumnedeg lsatg,
Me inching tie
Ajutg-mi mie !

totil asa pentru fie-care i ce urmz pttn Duminicl

Iar cand ajunge la acsta, qice:
Seintei Duntinial !

Cu rugh rug atA,

Cu inim plecatg,
De Dumnedeg lsatA,
Me inching tie
Ajut-rnI mie !

Precum ai ascultatg
aT ajutatg

La 40 de muceniel
$i la 40 si cincT
De mnstiri.
$i me inching tie
Ajutg-mI i mie !

(1) Didt. de Florea Curcana, agricultora in Bosandi districtula SuceviT.

www.digibuc.ro

190

.5i m6 inchinii
i la Maica DomnuluT
SA-ml ajute-a (lice
Aceste cuvinte,

Cu blare aminte
Sra culcndu-rn
&min* sculndu-m6 !

(1)

Am spusil mai sus c5, fie-care copili. captd la botez

ung ngeri& pdzitoria. De aceea, cnd cine-va In decursulg
vieii sale se lasti. Induplecatil i condusg mai multil de altii
cleat de mintea sa, sag cnd se terne de WO, nemica, cnci
e din cale atard. fricosi, se lice e e slag de ingerg. Din
contrA, cnd e din cale afar prea curjosi, Indrsnetg sag
chiar rutciosg, cand se restesce cu cutitul asupra cui-va,
voindg
strpunge, atuncl se crede c Ingerulg fuge de
dInsulil (2).

Romnii din unele prti ale Transilvania Ins credit i

spung c fie-crui omg i se dd la nascerea sa nu numai
unu trigerg ea concluctorg i aprtorg In acst vale a
plngerii, ci totg odat i un spirit rra, ung diavolg, care
sl cu Ingerul pzitorg in necontenit lupt ; i faptele omu-

lui atirn apoi clela IrnprejurrI, dup cum adec unul

capt putere asupra altuia (3).
Spung Romncele din unele 041 ale Bucovina crt nu e
bine ca luminile de botezit s se dea cul-va, ci s ard
numai in casa, unde se afl copilulg de curndg botezatg.
De aceea cumdtri cel ma21, adec na0I, nici cnd nu las
(1) Diet. de MArira Corjanil, RomAncit din orasulil Sucva.
(2) uSedetre an. I. Flticeni 1892 p. 125: ciStenii aa credint, ea fie-care
sufletti are pe lng elti unit ingerti, care nil ap'ra de rele; cnd sftenil
facti reutati i mal ales ctind se rdstescil (adeca voescil a da, ridicAnda mtma)

cu cutitulti, ingerula se dep-artz de omiln

(3) Schmidt, Das Jahr, p. 25.

www.digibuc.ro

191

luminile de botez preotuldi, ci le clued cu sine la casa

printilor copilului botezata (1).
Din contr, tn Tra-Romdnesca este datin, ca din lurnInarea dela botezul unul copild s, se oprscA o bucata, ca
o arate copilulul cand se va Imbolnvi, cad i se va face
bine, iar restul s se lase la biseric, (2).
Cele trel luminAri Ins de pe marginea putina (cristeladeca a vasului In care se botz copilul, se Ostrz, ea' dac5, se deche,
afume din ele (3).
Dup ce s'a tntorsti acas lundnile de botezil In uncle
phrti din Bucovina, i mai ales6 ln acelea uncle nu este datiutt

O. se Intrc5. cu clinsele aprinse, se pural pe mas ca sa

ard. Si dac. cel botezat e fata, trebue luminile s arch),
In trel seri dupti olalt5,, ca s, se mrite. Daca nu ard, nu

se mrit. La bieti nu e numai dect de trebuintil ca s

arcl (4). In alte prti, tota din Bucovina,- cum s'ati Intors
dela botezil, cumiitri le aprinda si le clail nep tel. Acsta, luau
clule, le stinge.
In comuna Calanfidesa, districtul Siretiului, dup ce

intorsil de la botez, msa, cum Infra cu copiluld in cas,

se pune cu clinsulil pe laita In capuld mesei pe o perin ;
pune apol copilul pe o One i o bucat de sare, ce se
afl, pe mash. Dup-ce l'a pusil, vine tatld copilului cu un
pahar de butur, i cinstesce cu dInsuld pre ms.
Msa c,lice :

S te vdfl sntc5s5., nept. Dumnec,leil s, te reidice

cu shn'tate i cu bratele pline. Cum arniA ajuns la botez,

asa s ajungern si la cununie

Cinstesce.

(1) In Ilisesdi i alte sate.

(2) Iondnu, op. cit. p. 27.

(3) Ionnu, op. cit. p. 26.
(4) Din Dorna, diet. de V. Diactl.

www.digibuc.ro

-- 192
Nepta, lunchi paharulti dires, i cinstindil la cumdtru
respective la cumdtra-mare,
S5, te vskla stm'tosii (snts5.)! Dumneleil sa-ti dea
sntate si multil bine, c5, ne-atl sat lntru ajutoril !

Acum rnsa striga pre tatld copilului

crsc5, cu usurint i cu bucurie.
acesta, lice

pe

Cumdtru dac5, sunt dol cumdtri, cinstesce la cela-laltil cumAtril, cumAtrulil la buctrit, adec5, la femeea care a statil

neptel de ajutoril si a fcutil bucatele trebuincse pentru

curndtrie. Dup5, acsta cinstesc5 pe r1ndi la totl cei ce se afl
In cas (1).

In comuna Crasna, Intorcnclu-se msa dela botezi.1 cu

copiluhl In brate Inaintea sumtrilorii, cum a ajuns si a In-fratti In cas, se duce cu copilula dreptil la mash', la mijlocul

se afl de mal nainte pus o One lntrg,

netaiat; si se asz In capul acesteia, chiar i In casulil

acela cnd copilula ar plnge orl i atil de tare. CurnAtril,
asezndu-se asisderea Imprejuruld mesei, punt lurninile stinse
de-a curmezisulii acesteia. Vine apoi o femee i aprinndil
o lumin o (15, cumtrului mare. Cei-alalti cumatri aprindil
luminile dela acesta. Vine dup5, acsta nenele copilului i iea
sipula cu paharuhI, earl' asemenea se af15, de mal nainte puse
pe mas, si cinstesce pre ms, bea un paharil de bine; msa
cinstesce pre cumatrula cela mal btrna, acesta pre cel-alalti
.cumtri i asa pe rind pAnii ce a umblatil paharula pe la
top si fie-care trebue s5, bea de bine. Dupa ce
pa-

rIndatil top, msa se scl5, clela mas i, lunda pnea de

pe mas precum i copilulil, se duce la patulil neptei
Inchinndu-I

Poftima cu norocil i sntate, cu voe bun5, ;

cere usr sa-ti trimit Dumneieil!
(1) Diet, de Catrina Raco 10.

www.digibuc.ro

cres-

193

Dupa acsta 11 d copilula i pnea.

Totil asa facti i cumtri andu-i lurninele.
Mama priminda eopilul pnea i luminele, saruta mna
msei i multmesce attil acesteia ct i cumtrilorti di-MultAmescil, mosica drag, i d-vstr cumAtrilori'l si
ntmasilorin Cum art ajunsil de rap botezatil, asa s ajungeti
cununati!

Cinstesce apoI si ea a-6,t pre ms ctil si pre cumAtri.

Dupa acsta, dac eunultria nu se face in aceea gi,

iea rmasil bunil si se duc cu top pe acas (1).

lsI

In Frdtclurulti-vechitc districtul Rdutului, cum se Intorcii

dela botezil, unulil de casd, ori si care, pune o perind pe

mas, msa pune copilula pe perin iar la capul6 ini pdhe
sare. Dup acsta nenele copilulul cinstesce pre ms,
jar rnsa pe cumtri ceI marl. Fie-care trebue sa cinstsc
cte un paharil de bine In sntatea copiluluI. Dup ce a
cinstitil fie-care, aprinclil luminele, i dac sunt maI multe
cumtre sail cumtri iea copilubl dimpreura cu luminele,
pnea i sarea, se dual apoI la nept, i Inchinndu-i-le
Pottimil curnatra prunculii acesta
Pe care Palma botezat
Si increstinatit
Si'n lege Para. bagat.
Ti-l daruim durni-tale
Cu pane i cu sare,
Cu darulg sfintieT sale,
Cresce-l usor
Si santosti! (2)

Dupa acst presentare

i lnchinare urmz masa sail

(1) Dict. de Anita Ursachi.

(2) Diet. de Zamfira
13

Mariantl, Nascerea la Rominl.

www.digibuc.ro

194

mai bine distil cumdtria, despre care vom vorbi In capitoluli.1 XVI.

In alte pArtI. ale Bucovina mp, cum IntrA in cas, inmnuz copilula noil-botezatil mamei sale, dicnclii:
aflat! bine i norocil s dea Dumnedetit
Bine
pruncului no-nAscutil! i crescere uOr; i de-asemenea i
D-tale, nepoticA dragA, sculare ur i 'nsAn'tosare!
Sa-,t1 fie bratele pline,

Casa cu norocd si bine !

Acesta bine s'd nu crscA
Dumnecje altul s v. clgruscLi !

Precum ai ajuns pre acesta

De NI botezat
increstinatti,
Asa s'a' ajungeti
Ca 0.-l i crescetl,
i s v' invreclniciti
Ca
cstoritl!

La care rspund6 pArintn:

Dmne, m4cA dragt
Dumnedea sA teaudA!...
sA-tI fie cuvIntula depling, i sA ajungi i d-ta cu noi la
bite cele ce ne-ai urat nou i prunculuil (1).
In comuna Varna., districtula CAmpulungului, sosinda ranaulti cu finul s'a a casA, ll inchinA mai MBA pe la
icne
SA fil, finule, cinstit,
De totI menii iubit
Ca si sfintele iceme !

Toti s se uite la tine,

*i asa s i se 'nchine
Cum se 'nching la icrie !

Apol, intorcndu-se cAtrA pArinti, le urzA dicndia :

(1) Com de d-Ri G. Tomoiaga.

www.digibuc.ro

195

SA tr.ii, cumAtrilord!
S'ajungati
S vedeti
Pe acestil fin castorit
*i deplin gospodrit.
*i s'ajungefi s vedeti
*i fiil
Adec pe nepoteli

Dup acsta, desbrAcndu-se de cojocil i puindu-la pe

mas, cu prul Intorsa In sus, asz pre finula sil de-asupra cojocului,

urz:
Finule, s stresci,
*i stt cresci
*i sit te 'nmultescI,
S'aI attea ol cu mid
*i vaci cu v4e1
*i noroc
Ct peri in acest cojocti (1).

In Transilvania, dup ce
Intorsa dela botezii, pune
msa pre copilil de-a dreptulil pe mas i chm pre p5,ring ca
iea de acolo i anume dac5, e fecioril pre tatAlil
iar daca e lat pre mama sa (2).
In alte prtI, totil din Transilvania,
ce ail sositil
cas, copilulil se pred prin o cuvIntare srbtorsc5, din
partea cumAtriloril, mameI sale, iar acsta, primindu-lil ic
pune pe mas, care e frte frumosil acoperith, primindil In

darurile din partea celorti de fat. 0 mas

animat, Incheie apoI acstit cli Insemnat, la care se lntelege
de sine cl nu lipsescil datinele i prerile superstitise.

Asa de es., daca-I pic cul-va In timpulti osptului cutitula

sail furculita jos si se Implnt In pmlnt, e unil semnil
(1) Com, de d-ld Nicolai Lucana, cant. bis. din 'Varna.
(2) Corn. de d-Ia Rom. Simu.

www.digibuc.ro

196

ccl se crede, c copilult va muri de o mrte nenatural. Dar In cyua acsta nici vitele domestice nu sunt trecute

cu vederea, din contr gospodariult de cas le d'a de asta

dat nutrett mal bunt, qicnd In acela-I timpt: meincari
si v rugatt pentru copilula meet! In unele locuri Inain te
de masa dela botejune cumtrul mare arunc paseriloril
meit sat grAt, care a statt trel cyle i trei nopti In lgnult. copiluhul, clicndt.: sd cnte tatc1l0 cerescil laudcz
9.60 ca
de copilulzd sandate! (1).
onre
Datina din urmd ne revc In memorie datina Romanilorii

de-a da mseruntae de purcelt Striqelor, pe cari le credeat

el ca sunt unt felt de paserl urIcise de npte (2).

In Tra-Rondnsca, dup ce unt copil este botezatt,

adust acas dela biseric, se pune .pe o balig de vac din
obort, apoi se duce md-sa
iea de-acolo. .Ace'sta se face
ca sd aiba copilutit parte de vite (3).
Tom In Te'ra-Bomne'scd, unt copil, dup ce s'a botezatt,

In qiva acsta se pune lnga elt unde ch5rme unt fier, o

mtur, i se presara trite i spuz din foot, ca s nu vie
Mama-paduret
omre sat sa-lt pocsc (4).
Dup tOte acestea urmz cwnatria sat, cum se spune
In Transilvania, ospdarea, despre care vornt vorbi mal la
vale.

In Macedonia, Indat dup botezt In biserc chiar, se

Imbrac copilult cu fustnice, punndu-I i fesa pe capt,
i apoi naa ilu iea pe brate, precum i doue lumlnri aprinse
Impodobite cu dantele ro0I i vercy, pe cari le tine una
Intio mn i alta In cea-lalt ; i ma merge pn la casa
(1) Wlislocki, op. cit. p. 11.
(2) Preller, Rm. Myth. t. II p. 238.
(3) Ionnu, op. cit. p. 27.
(4) Ionnu, O. cit. p. 28.

www.digibuc.ro

197

lehusei. Cnd Intr In odaia lehuzel, face mai intl cu o lumInare aprins semnulg crucil pe pragulil usei,
bund dncherdisascd parirO, s'baneazd sa-1 mdcdm,
nurnta (norocg bung, &A, se bucure prinp, s, trsc, s-1 man

cAmti nunta, adec sa mdncamli la nunta); iar de va

fi

fat: fi la feciorii set dea Dumnec,le8 !

Dupa rostirea acestoril cuvinte pune lumlnrile aprinse

Inteo pne anume, ca inima copilului sa fie curat si s
fie belsugil la casa lui.
Dac se Intmpl de se stingg luminrile pe drumg, atuncl
credg Romnil macedoneni, c coplul n'are s fie cu no-

iar dad, nu se stingil i e timpg. frurnosil In acea

c,li, atunci coplul va fl cu norocg.
Dimpreun cu rasa si nasii sag' nunii mergg i top, ceT
ce a fostil Invitati la botezil, acas la lehusd i o felicitz ; apoi li se servesce cafea, rachig, lucumi, nohotil, stra-

fide, tigni i ving, apoi se punt' la mas (I).

In fine, trebue s mai amintimil Inca i aceea c, daca
copilul nog-nscutg art simptone de mrte, msa sail si
alt persona pte
boteze i fr, de preotil ; si asta din

causa ca copiluld s nu morg neIncrestinatil In cea-lalt

lume, unde, preacndu-se ln Moroig, Fart' astepta cele mai
crncene torturi.
In casulg acesta e de ajunsil ca msa, sag cine este,
stropsc5, cu ap sfintit i s-i rostsca corectg formula
botezulul.

Attil In Bucovina ckta si In Transavania i Ungaria, dup

ctii Imi este mie cunoscutg, In astil-felil de casuri bei-

or li se cla numele loanit i copileloril Maria, i deci formula botezului acestuia suna asa :
(1) Burada, Obiceiurile la nascerea copiiloril In Macedonia, In op. cit. p. 48.

www.digibuc.ro

198

Botzd-se robulti lui Dumnede loan (Maria) ln numele

Taft' lui i al FiuluI si al S-tului Dubti, amin! (1).

dad nn copil ast-felti botezat mire, se 'ngrpd

de cdtrd preotti ca i orl care alt crestinti, iar dad, nu
i se rostesce formula, dac mre ne 'ncrestinat, 1111 Ingrpd
de regula msa si anume Intr'un ungheriti al tinterimului.
In prtile OraviK fiind copilul slab i nefiind sperant& de vit, i se dd un nume, Inchinndu-l la o icnd
din chilie, ca nu cum-va murincl sd fie perdut pe cea-lalt
lume (2).

In Macedonia, de se 'ntempld ca copilul sd fie grav bolnava ln pericol de mOrte, de nu pte s vie In grab&
preotulti
boteze, femeile ce s'ar fi aflnd acolo Il botza, turnndil apd peste el, fcndu-se una nasd
Luplu sc1-1 maca, vru sct fi ti-1 lea ne patizat, tata, mama,
erefti7a arii furd, l cu creOin arii mi lac (Lupulti
mdnnce (dracul) vru sd mi te iea nebotezatti, tata, mama, crestini
1m1 fur, e crestinti me facti.)
Apoi spun mai multe rugciuni, Tatdl nostra, Sfinte
Dumnedeule, i altele.

Daca copilulti mire nebotezat, se Ingrp de ins

tatd ln afard de cimitirul bisericei, frd sicri si pus numal pe o scainclurica negeluitd (3).
(1) Coin, de mai multi Romni din Bucovina, si Aureldt Chintoanti, stud
gimn. din Chicediti, comitatula Solnocti-Doboca: De cum-va prunculil ndscut este slabti, msa face forma botezului, turrandil ap pe mam in semnil
de cruce, si apoi stropindu-lil pe capti si punendu-T numele. Acsta se dice
In popor a inchina pruncula noti-nascutti.
(2) A. Iana, eCredinte la nasceri, In aFamilian an. XXV P. 483.
(3) Burada, Obiceiurile la nascerea copiilorti In Macedonia, In op. cit. P. 46-47.

www.digibuc.ro

-- 199

XIII
NUMELE DE BOTEZO.

In cele mai multe pirti locuite de RornnI este datin ca

printii s nomineze singuri pre noa-nscutii loril copii, in
altele 11 nominzA nnasii, si iarsi in altele, maI alesil cnd

Insemnat, li se d de regula
numele sfintuluI sail a sfinteI respective, care se serbezd
in c,liva aceea, In credinta c5, dad, nu li s'ar da numele
acestora, sfintulil sail sfinta respectiv s'ar supera si atuncl
ar fi reil de noil-nscutil copiI.
UniI Whip, mai alesil cnd li-ail murita copiiI eel din-

copiii se nasal In vre-o

c,li

tAI, le dail celoril ce s'ad ndscutti in urin numele ce-16.

Ora eI alpi alil mosiloril si stramosiloril, si iar altiI aid
undi dintre nmuri, care are maI mare- norocil de copil dect dinsii.
CeI mal mulV insl ins, atAta dintre printi ctil si dintre nnasI, nu se uit nid i. la liva, in care s'a nascutil cutare copilil, nici. la Imprejurarea c cel mai de nainte le-ail
muritir, ci caut5, unil nurne care le convine si le place lea-
mai tare si pre acela ilil dail apoI fiilorti respective finiloril
www.digibuc.ro

200

s61 ce ail s se 1ncrestineze. Dar, dup cum ne vgmil Incredinta din sirele urmtre, si acestia alegil mai totdeauna
numele unui sfIntil mai Insernnatil, anume ca copilufil, cnd
va fi mare, s scie cnd are s-0 serbeze diva onomastic.
Preotil, cari botz pre asemenea copii, trebue apoi la silvrsirea tainei sf. botezil s se acomocleze dorintei esprimate
de printi si nnasi.

AA fostil Ins totdeauna si mai sunt Ina, si In diva de

acji fOrte multi preotl, earl nu voril nici de cum s iea
In considerare :dorinta esprimat de printi si ranasi, de
ar fi aceea ori si &MA de Indrepttitd, ci el fie-crui copilA noil-nscutti li dail numele sfintului de rndA, In care
di s'a nscutil saA In care se botz copilulA respectivil.
Ba unil preoti mergir si mai departe, el adec, dac ail res1
care antipatie sail mnie asupra printilor, ori dac copilulil, ce are s se boteze, e nscutil de fat mare, alega numele cele mai Intortocate si mal unite si apoi cu numele
acelea II botk.
De-1 frumos si totil-odat consult din punctuld de vedere

pastorali] s o fac acsta, nu e trba nstr s'o discutmii

aice. Una Ins totusl trebue s'o amintimil. Sunt adec multi
printl, carl, blndl si rAbdtori fiincli] din firea loril, de,
si nu ail cptatil copilulil loril nurnele doritii de dinsii, nu
mai spunir nimrui nemic, ci se multamescil numaf cu a tta

c inmediatil dupa Increstinare II schimb numele ce l'a

primita la botezi] cu altulil, cu care HA numesc apoi ctil
tresce sail, In casulA celd mal favorabilil, lI Intortc numele astii-fela c' nime nu-la mai pte cunsce de unde se
trage, bun r ca Nicanorti In Canonirg, Ddmian In Diamin, Veniaming In Vehamina. Sunt iarsi multi phrinti,
earl nu se multrnescil numai cu atta, ci ei, vc,Indil ca
copilulil loril a primit unir nume, ce nu le convine de felA,

www.digibuc.ro

201

nu numal c rezonz asupra preotului, ci Inch, cnd li se

nasce alt copilii fie acela bolndviciosil ori sn6tosti si tare
ca tunuld, Induplec pre rns ca s6-1 rostsc mal IntaI
formula botezului si abia dupa aceea fl dual la preotulil
ca

cetsc5, rugciunile usitate la botezii.

Nu e bine s fie omuli'l totdeauna prea lngAduitoriii. Dar

si cncl e din cale afard IncpgInatil Ina, nu e bine, cci,

dupa cum am Vdutg din cele espuse mal sus, prin Inc5.pAtinare de multe ori ajunge la un resultat cu totul
contrari vointei sale.
Dad, preotimea, din capulil loculul, cum ail lnceputil a
se Increstina RomniI, i-ar fi lsatil pre acestia In pace sa-si
alga el Insi-s1 numele, dupa cum le-aiI apucatil din mosi

strmosi, dac o parte de preotl nu s'arg fi tinut strictil

de chrtile bisericesci, iar alt parte si mai alesa cei de nafi data copiilora acestora nume de
tionalitate striml,
convenitil i placutil loril mai multi'', atunci
acelea earl
de bun& sm c astdi am Intimpina la Romni cu mult
mai putine nume de botezil de origene strira i cu mult
mai multe de origene roman de cum provinil In realitate.
Asa Ins numele de botezil usitate ln timpulil de fat la Romni le putemil Imprti In patru prti principale, dup5. epocele In call a fostil ele prima r adoptate i Intrebuintate

de Romani, si anume dupa

I. Epoca romand,
Epoca slavond,

Epoca fanariotied, qi
IV. Epoca ronuind.
cte-va nurne
de botezil, cart sunt mai usitate la Romni c cu deosebire

In circle urmAtre noi vomil rep.roduce

la cel din Bucovina.

www.digibuc.ro

\Tic)

-- 202
picem numaI vt.'o cte-va, cad dac arn sta s le repro-

clucernti pre tte, atund n'ar inc6pea in cadrele until

ca celil de fat, ci ne-ara trebui spre scopul acesta
untt spati cu mult maI mare si totii-odata until
studi mai indelungat.
Vomii incepe deci mal IntAI cu cele din:

I. Epoca romand.
Saghinii= Sabinus.
Corjinic= Corvinus (1).
Loqin = Longinus
Marin fern. _Marina = Marius
Soring = Solinus.
Macsinli = Maximus dim. Maxirninus.
Casian = Cassius.
Costanting = Constantinus, Costanding, dim. Costandinap,

presc. Tanting, Tintin, Tied dim. Ticup, Dinu, Dinuta,

Ginu ; nume de familie : Costantinescu, Dinu, Dinulescu.

0 doira din Transilvania i anume din pra

care provine mlmele Dinu, sun precum urrnza:
M brtdiVa' Dinule,

Pe tine Dinulii te chrna,

E5-0 dual dorula far sm.
De nu te-ar chema Dinul
Nu Vi-a0 mai duce dorukt.
Dine, cu a ta mndrie
M'af adusti la saracie.
Intru'n cash' focu-i stinsti,

les afar lemne

merend5 i pe la urtt
Nu v'dil pica. de-aduntur
(1) Aceste dou in timpulti de fat:t provinti mai multri ca nurne de famine-

www.digibuc.ro

203

Ca s iea pastirea 'n gurg;

mergnd i pe la sopti
N'am aflat fn niel un strop
CAt s iea pastirea 'n eioe (1).

Costang = Constans, se rostesce i Coshing, dim. Costdnafg, Costdnelg, Costanip, Costanutd ; presc. Stang, Stand,
&Mild, fern. Shined, dim. Stdnicd, Stncurd; nume de familie : Stdncescu, .Stdnescu, Stanciulg ; sate : Costtina, Stdnesd.
Costea presc. din Constantem, dim. Costeig, Costicd, Cos-

* ; nurne de familie: Costagg, Costescu ; sate: Costesd.

Aci trebue s, notmil ca In timpulti presenta rarti care
preot mai d copiilora nurnele Constans. Poporulti ins& nu

l'a uitat nici acuma si de-aceea II d5 el adeseorl

co-

earl' a prirnitti la botezil numele ConstantinO.

Craciung ; nume de familie: Grdciung, Crdciuna
Craciunescu.

Iacobg = Iacobus, dim. lacobuhi, Iacobu(2 ; ca nume de

batjocura Coblea ; nume de familie: Iacobang ; sate : Iacoben,
Iacobesd.
Stefang= Stefanus, dim. Steidnafg $efdnelg, Fdnelg,
Stefanica, Fdnicd, Stefdnucd, Fanned, Stefdngd, Fdn4d, Ste-

fanup, Fdnup, prese. Fand, In Banatil i Cend: nume de

familie : Stefanescu, sate: Stefdnesd.

Nic6rd = Nicolaus, se 'ntrebuintz In timpulti de fata mai

rnult ca nurne de familie: Nicorescu, rutenisarn: Nicorovid ;
sate : Nicoresd.
Andrea = Andreas, dim. Andreap, Andreiefit, Andreiucd
Andreiu(d, Andreug altmintrelea i Andreig, Udrea.

Luca =Lucas, nume de familie: Lucacig, Lucang

Ioang= Ioannes, Iona, Onu, Ona, Onea, Oncea, Oncu, dim.
(1) Doine, strig6turi i chiuiturl, culese de ing multi invOtiitori zelosl, BraOva 1891. p. 172.

www.digibuc.ro

204

Ionafa , Ionafeu, IonelO, lonicd, Nied, Nicu, Nicutd,

Cup, lonip, Nip, NiN, Niptcd, Ionqu, .1\tqu, lonete; fem.

Ioana, dim. Ionica, Ion*, _Mica; nume de familie: Onea,
Oncea, Oncescu, Onciula, Oncu, Oniora, Onigd, Ionaru,
Ionescu, Nutu; numele stintulu; Sdnt-Iona.
LazdrU = Lasarus, dim. Ldzdrela, Ldzaricd; nurne de
familie: Ldzdrna, Ldzdrescu i Letzdroia.

Petru= Petrus, provine adese-ori Ittru si Petrea, dim.

Ptrafa , Ittrafcu, Petricd, Petruca, Pietrucd, Trued, Trucu,
ketrup, T?:up, Pietripra, Pietriued, Pietruca, Pietruscd,

Truscd; aceste patru din urm se Intrebuintza moil' multi'

pintre rezesii din Bucovina, districtul Storojinetului, cari
vin adese ori In atingere cu Rutenii din acestil district ;
serbtrea: Sdn-Pietru i Sdn-Chietru; nume de familie:

Rtrafa, Ittrascu, Pietrifora.

Florea = Florianus, se 'ntrebuintz i ca nume de familie; dim. Florina; fern. Flrea dim. Florica; nume de
familie : _Morena.

Dumitru=Demetrius, Duflitru, Mitru, Dumitra.i, Dufiitrafa,

Nitro
Dumitricd, Mitricd, Tried, Dumitrip, Mitrip, Du-

mitreta, Mitrela, Mitica, Durnitruta, Duilitrup, TruN, Mitu,

Mita, Tup, Tufu, Trued, Tia, Dumitrup, Mitrup, Nitrup,

Nitrupl, Trup; fem. Dumitra; In vechime trebue s5 fi fost
Medru, cb.ci dac n'ar fi fosta asa, poporulia n'ar numi
s'rbatrea acestui sfint Sd-Medru; nume de familie Dumitraru, Dumitrescu.
Toadera =Theodorus, Todora, Tudora, Tudorinii, 7 udura,
dim. Toderaf , Toderela, Todirela, Tudorelli, Tudurela ;
Toderied, Todoricd, Toderip ; fern. Tudora ; Todorip, nume
de famine: Toderna, L odorana, oderescu ; sate: Toderesd ;
srbtrea: Sdn-Toadera.
Georgia = Georgius, Giurgiu, Giurgia, Giurge, Gheorghe,

www.digibuc.ro

205

dim. Gheorghiep, Gheorghip ; nume de familie : Giurgiuvnti ;

orae Giurgiu, Sdn- Giurgiu ; sate: Giurgesa ; srbtrea:
Sdn- Georgiu.

0 doin poporand din giurulti BrcAului, In Biharia, In

care provine mal de multe ori numele Giurge, se incepe
asti1-felil :

StrigA Giurge din Giurgesd

De la porch' eel' domnescI:

Nime 'n lume nu-l d'aude,

De si graiulti luI pAtrunde
PilnA chiar la maic-sa
In pragu vecin-sa.
M-sa din grai i grAia :

Ce ti-I tie Giurge rne,

Tragu-mg 'n noroculti Val ?
Opincile ti s'a ruptil,

0 merindea ti-o trecutg ?

Giurge din graid i grAia :
0 mAicutA, maica mea,
Merindea nu mI-a trecutti,
Opincile nu s'ati ruptti,
Ci m'e' topesce un dorti,
Un dorti cA vreil sA me 'nsorti

(1)

Tar o balad de pe valea CriuluI negru, In care provine

numele Giurgiu, se Incepe ap.:
FrunqA verde de urzicA,
StrigA, Dmne, cine strigA,
StrigA Giurgiu dintre luncl,

Dela bol si dela jund.

Nime 'n lume nu aude
StrigAtele sale crude,
Numal sac maicd-sa
(1) Antonia Papp, Doine poporale, in Familia an. XXV. Oradea-Mare
1889, p. 439.

www.digibuc.ro

206

Din grAdina soro-sa.

Ea tare se ingrozia,
FIn' la &Insult' se ducea

Si din graia aa grAia :

Ce ti-T tie Giurgiu mea,
Ce-a ajuns pe capula t6a ?

. .

(1)

Marcu = Marcus, dim. Marcurt, Inrculep, Mdrcuforil ;

nume de familie: Marcu Mdrcura.
Domnica = Dominica-ae, dim. Domnicuta.
Maria= Maria-ae, dim. Marica, Mdrira, Mdriorica, Mdricica, Mdriuca, Mdriucuta, Mdriuta, Mdrita, Mdritica, Mdrituca, Bia ; srbdtrea: Sdntd-Mdria-micct i Sdntet-Mariamare.

Numele acestea precum si derivatele sale le Intlnimil frte

aclese-ori nu numaI in vorba de tte dilele, ci si ln poesia

poporand.
Tat cate-va exemple:

0 doin din Bucovina se 'ncepe astii-fela :

MarkIrd dela Ora,

Nu lasa omul sa meal

Penteuna pica de gurisra I

AU, cloin din Transilvania si anume din rera Oltalu

sun precum urmzd:
Mario) 135.rbata n'aT,

Tu gurita cuT o daT?

DA-mr-o mie, lele Marie,

PAn s'o cce pma 'n vie,

Atuncl tl-o data. i ea sie.

A treia doind totil de acolo :

Mari* urturi multe,
pi m-tit s. te marite,
(1) Pompiliu, Balade populare romne. Ia0 1870. p. 41.

www.digibuc.ro

207

i e nc na8 'nsorti,
SA-mI facil cas cu pridvor,
Cg

GrAdinA cu foisorti.
Si 'n grAdinh-nil fac fntAnA
SA spele MAriuta lnA.

Ea mi-o spaIA, ea ml-o 'ndrugA

SA facA luI Ghip glugA (1).

A patra doing din Rornelnia, judetul V1aca, comuna

Ungureni, se lncepe asa:
qisti verde sAlcirA,
Maritico, .31arird,

CAcI n'aI timid si cAmard

SA m'e" gAzduescI disrA.

am 4isti verde costreiti,

Ba am tindA si hordeiti
SA gsduescii doI i trei (2).

Titiana= Tatiana, masc. Tatinii= Tatius. Probabil

cg In leghturg cu numele acesta st planta numit de
poporil Iarba ltd Tatinit satt simplu Tatind lat. Symphytum
consolidum.

Domn4a= Domitia.

Grapcina= Agripina, Gracina i Grachina.

Matrona= Matrona.
Tiara, dem. Viorica.
Margareta= Margarinta.
irina, lat. Irena, dim. Irinuca, Irintqa.
&tuna, masc. Pduna, dim. Pdunarri, Pdunelti, acestil dirt
urm si ca nume de familie.
Amndou6 numele acestea provin frte adeseori i ln
litura poporang, cu deosebire In cntece, un semn c5, sunt
fOrte respAndite i Intrebuintate.
(1) Doine, strigkurl si chiuiturf, culese de mal rnuly inv6tgtorI zelosl, Brasov 1891, p. 173 si 174.

(2) qedarea an. I. FalticenI 1892, p. 113.

www.digibuc.ro

208

0 hord din Bucovina, in care provine numele Fauna

sung asa :
FrunclA verde si una,
Se mAritA Fauna
remne grAdina,
Gradina cu florile,
Stratulil cu garofele (1).

0 doin5, din Transilvania si anume din comitatuhl Alba de jos, in care provine numele Pctuna, sun precurn
urmz. :

Hunaez, png rotatti,

Unde mergi asa gAtatil?

La mndruta intealt
Tip pna, psi mai tare,

C. mndruta ta mai mre:

Frate-so-I tine luming
Soru-sa plnge 'n erding,
Mumg-sa panzA-I croia,
Tatalu-ski casA-I Med.
LasO, tatg, sAlasulti,

C mi-a venit drAgutulii,

Dragultr mamel, dragii frumosii,
scosil (2).
dela mrte

Ana=Anna-ae dim. Anica, .Anicup, Ania, Anquca, Anu(a

Anca, Ancqa , Barifa, .Rarquca.

Pulcheria =Pulcheria-ae, Porchira, Prochira, dim. Pulche-

acesta e de proveninta ma): nou; Fira, Firuca, Firuct ; nume de familie Porchirna.
Catrina=Catharina-ae; presc. Trina, dim. Catrinufa, Ca-

tinca, Tinca, Catincup, lincufa, Cufa, Catqa, Tip; o fat&

sa femee nalt si bolochns: Catrinoia.
(1) Mariana, Poesii poporale "rornne, doine si hore. Cerniriuti 1875, p. 215.
(2) Doine, strigAturl si chiuituri, culese de mai multi invattori zelosl, Brasoya 1891, p. 14.

www.digibuc.ro

209

Epoca slavond.

Vasile=Ba,ilius, dim. Vasilicd, &lied, Lied, Vasilicutd,

Licufd, Yasilcu, acesta totti-odat si ca nume de familie,
(Velf despre acestea doue i Familia an.

p. 280), pied, Plea.

iacovii=Iacobus, nume de familie Iacovifd. Poporulil de

ilnd nua intrebuintz5, mai de fel, ci numai unii dintre

rezesi, la earl provine i numele de familie
Niculaiti, dim. .Niculdefti, _Metz lied, Lulic, .Niculutd, Cu22td, Nicolug .Niculcea ; nume de familie: .Niculcea,
Grigore, Gligore, dim, Grigorap, Grigorqd, Grigorurd,

Grigorup, Gogu, Gogufu, Gorup; nume de familie: GrigoTap, Goro

Grigorn, Grigorescu, Grigorcea, Gorcea.
Pie, Ilea, dim. Ria0, II1e., lUn cd,
Llqd; nurne de familie: 1l1ui, Lu(d ; sat:
Gavrild, dim. Gavrilafil, Gavrilutd, Gavriluta,
Vrilu(d ; nume de iamilie: Gavrilescu.
Pavel1, Pavth2, _Pdvdafg, .Pdvaucd, .Pdvducii, Pavelica ;
nume de familie: .Pavelea.

Alexandru, Lisandru, dim. .Alexandru(d, Drurd, Sandu,

Sandutu, Du(u, fern. Sanda,
Alecutu.
vsl. rus. Mihail, Mihailo, Mihali,
Mnihdefil,

haitd, Nadqd, Mihdicufa, Mihalachucd, acesEea doue usitate

mai alesil In Transilvania, Milzalufd,
Nihdlup,
Mnihalam,
Madescu,
Mihdlescu,
Mau, Mizz; nume de familie:
.Mihutd; sate: .1Wilzatcea, Mihdilent
Mihdlued, Nihdlucd,

llna=Helena, dim. Ilenup, Nufa, Ilenuca, Ilinca,

410, Ilencup, Rionca, Lena, Lena, Nena.
Odochia, Dochia, Odoca, Odochga, Ddchifa, Ch4a.
14

dfariant; Naseerea la Roman!.

www.digibuc.ro

210

Paraschiva, Chiva, Pdrasca, PardscuSa, Paraschita, ParaschiSuca, PachiSa, Chita, PachiSuca.

Mardalina=Magdalena, Mack Una, MaddlinuSa, Nina.
Vdrvara, Vdrvarica, Vdrvaruca, VdrvaruSa.

Samuila, Samoil, Samuild, Samoild,

amolea, Samola0,

HI. Epoca fanariota.

Costandachi=Constantinit, Costachi, Costachela, Costachip.

Dumitrachi=Dumitru, Dumitrache, Mitralache, Trache,.

Tachi, Tdchip.
Petrache =Petru, Petrachr, Pdtrachi, Patrachela, Trachi.
Mande= Ernanuil, Manoild, Manuild, Manolachi, Lachi.
Monolapl.

Mihalache =Mihai, Miha lachi, Lachi.

Aice trebue s notam, c tte numele cari se sfirsescl

pe achi sail ache provina numal la RomniI de prin orae

si la rezesi, la trani Ins numaT rar.
Marghiaa=Maria, Ghiaa, Marghiolica, Ghiolica, Margo li-

fa, Lisa:
Gheorghe= Gzorgi, Ghiorghiaqa, Ghiorghieftic, Ghiorghica,
Ghiorghip, Ghip, GhlorghiSucd, GhiSuccz, GhiorghiliSa, GhiorghiuSd, Gluiu,1t, luSd Ghiorea, Gogu, Gogup, Gap; nume defamilie : Ghica, Ghiorghig, Gheorghescu, Ghiorghiana, GhiSescu,
Gheorghitea
Ghiurd,
Spiridonit = Eltatpcnov, Schiridonec, Scriedona, Scridon..
Scridona0, Scridonel, Scridonuca, ScridonuSti.

.Nichiforet = Ntxtoopc4, Chiforg, Chifura, Chiforam, Chiforela.

Nechitd = Nutt Ou4, .1Vichita, NichituSa, nume de famine:
Nichitufg, Nichitn.
www.digibuc.ro

211

Garofa, Garofina, GaroMa.

Pinteleia =IluveleXeEov, Pdntea. Pintea; acesta din urma
si ca nume de familie.
Frosina = Eufrusina, Frosinca, Frosincufa, Frosinufa, Frdsina,

Lisaveta=Elisabeta, Saveta, Savetca, Savetcup, Veta, Vetuca, Vetuta, Savetqa, Safta, Sciftica, Self tim, Sal tuO.
Smarancla, Srnarandifa, Mandia, Maranda, Marandga,
illaranduo, Marancluca.
Zamfira, Zamfirica, Zamfiruca, Zam.firup, Zanchira, Fira,
Firona; masc. Zamfira, Fira, Firied; nume de familie: Zamfirescu.

Rucsanda, Rucsanduta, Casandra; Cdsdndruca, Cdsandrufa.

IV. Epoca romnd.

In acst epoc o parte bunicicd de printi

nnasi,

pan chiar si din mijloculil poporului de rInd, ail Inceputil

a da fiulor, respective finiloril, nume de origine romn.
Tot asa fac i unii preoti In comunele pstorite de

Partea cea mai mare Ins nid acum nu se pOte des

bra cu totuld de numele i diminutivele strine, cugetnd
pe semne In mintea lor cea corcit, c dach se vor Im
popota In pene strine voril arata cu mult mai frumosl
nobili de cum sunt In realitate (1).
(1) Vedi despre materia acsta i studiuld Numele romaneD in aGazeta
Transilvaniein an. LV. Braovii. 1892 No. 118: . . . Unit popord, ce

scie istoria straunilord s1 'Ate s'a eada in rba erre, de a iubi mai multa
ce e straina, cugetndil c e mai bund decat ce e alu sd. $i aci in mare
parte aparVne poporuld rustied, care neavOndil luminatort In sinuld s'd, earl'

dqtepte, nu scie srmanuld ea' se numrd i du intre alte popere. Ba,

de es., cand bietuld trand aude pre preotuld sd, pre invtlitoruld sai sad.

www.digibuc.ro

212

S sperarn5 InsA ea In curIncl fie-care Romanfi adevkatil va veni la cunoscinta cA haina strinA, nu nurnal c
nu-16 incalc,lesce, ci Inca liti i diforrnza!
pre altil inteligentil din sari, strigndu-si Meta cu numele de Ianof! ,5'andor !
Marifea ! cugetati ca nu cade in osnda de a crede, c al lui nume deIonri
Grigore, Toaclera, sunt prostesci si neinsemnate, c vecji Dmne, de ar fi de
ceva, domnulg Ista Inc si-ar pune la copii nume de Iona, Grigore, etc.
erNumai unit poporil care 41 cunsce istoria
iubesce cu pasiture,
i va iubi cu pasiune numele, portultl, datinele i cntecele sale.
Credeti ell In timpurile vechi ale nOstre, cand era frte puini, ba de loc
inteliginti In poporil, poporulil era mai curat In criteriile sale de nationalitate. Mai de rnult eratl preoti earl eragRomni ilitru Vote,
adedt nu se deosebia lntra nemicil de poporult1 de rnd, si astil-fel fundO, aO sustinutu
criteriile de nationalitate in Romantl. Basati pe acestil adevOra, sustinem
aci, c de es. lnainte cu 100, 200 de ani mai trclitl erail mai multe name
romane In poporulti nostru. Atunci In timpurile intunecate, Romanul tria
ca rusticO, i In rusticitatea sa i apra nurnele si mosia.
Ab I ce timpil era atunci,
Chad Romanil ca pstori,
'fora lorO si-o apOrail
Ca si bravii lupttorl.
aVedeti cO indatO ce unele familii romane, trecOndil la alt, confesiune, saO
nobili tandu-se, ori fcndu-se grafi i baronY, lsandu-si natiunea, ii lsar i
numele.

www.digibuc.ro

213

XIV.
MARTURIILE.

In Tra-Rominsed este datina c'd in clecursulil botezril

unuI copil i anume cnd cant preotula edrin Christosit
s'ag botezatil n Christos s'ait
carele a tinutil copilul ln brate i, in numele finuluI, de trel
orI s' a lepclata de Satana, sa bage mna In pung, ca,
dup ce a platitil preotilorii i dascalilor, s. mai imparta
banI i celor ce a sttutii de fata la implinirea tainel bote2u1uI, i anume tuturoril persemelora ce se af15, In bisericii,
fr deosebire de bogat sat sracO.
Firesculii Inteles, ce se atribue Imprtiril acestoril bani,
e ca cei ce
sunt marto4, earl potil atesta,
ori-ce Imprejurare, ca intru adevril noulti nscutil a 1mbrtisatil religiunea crestin6, cu tte dogmele i dup tte
riturile bisericeI. De aid apol si numirea de marturil dat
rnonedelorii druite. Cte
Irnprtn, attea mcIrturii
va av copilul despre autenticitatea botezriI sale. Daca,

prin vre-o necurat ispit, mai trli s'ar indol de acesta

apoI top' ctI ati primita mdrturii la a lul crestinare
www.digibuc.ro

214

si earl s'ati legata pe tcute s'o constate la vreme de nevoe, se consider ca fiind gata s mdrturissed c in
adeVrtt copilu cutare in anulti, tuna, diva i biserica cutare, s'a Impartsitti cu marea tain a botezului.
La tar s'a obicinuita sit se dea in tot-deauna numai
monede de aram. Dac nasulti e onus*" cu dare de mn,
apoi Imparte de argint, i trebue s fie bogat de tot ca
s imparth de aurti. Acest din urm casti se Intmpl frte
rarti,

i numal In cercula restrins alit avuteloril famliii,

cnd botezarea se face acas.

In epoca FanarioOloru si In tot timpul aril a circulatti
in Romnia moneda turdsc, eel bogag da mahmudele, icosari i nisfiele de aur. De multe ori, Intre mrturiile date
personalA micului finti, se vecleati constantinati si vechl

monede de o adevrat valre pentru numismatic. Adesea

nasul hrzea copilului ban*/ de aurti htuti de Grecl si de
Romani, ca lucruri
nici un prep pentru el nepriceputulA. Ce mal trb, 1s1 dicea clnsul, de-ald de aceste
Tiganii!

CAW despre srcime, la care datinele se pstrzA tot-

deauna mal cu tgrie, srkimea da lsai de argint si de

aram. Cnd se intrebuinta moneta nemtsca, mdrturiile,
consta, In orase ca i pe la tar, din firfiricl, de 13, 22
si 23 de parale ; coi bogati se suia chiar panti la jum6t5,0 de sfanpl sa sorocove(ii.

Particularitatea de cpetenie a marturiilorti era de a fi

strpunse si legate de o mica cordea ori bandlica rosie sa
albastr, Inodat cu fund. Ast-fel se fix cu un act' pe
pieptul asistentilorti dela botez i erati purtate tct diva,
mai cu srn, de rudele i musafirii easel, earl' prsnuia
noua cumtrie.
Adi In stirsitti stenii mai sraci Impartil banl romnesci

www.digibuc.ro

'215

de cte 10 ; eel maI bogap da monede de 50 In argintii.

CAW pentru bogap, obiceiulil a luatil o alt tat ; cdcl pentru
fie-ce botezil anurne se fact.' medaliI de argint sail de aurii,
pe earl se inscriti data nasceril, anul i numele nouluI
nscut, diva botezdrii, une-orI chiar si nurnele nasuldi.
Intelege orl-cine marea deosebire dintre mdrturifie monecid
si mrturiile medalil. Cele dint1 art fost, sunt i voril fi
In totil-deauna cheltuite,
Inct, de ne-arn tino la

stricta-le Insemnare, putemii dice e copilul botezatil remne frd mdrturR , In casil de a ayes nevoe de aceste
documente autentice pentru a i constata crestinarea. Scopulil

dar nu e 6'14 de putinil ajunsil, cdcI menirea lorti e de

a fi pdstrate ea probe pipite despre Indeplinirea riturilor
religicse, pe cand In practicA se transform In nisce bani
dap de pornan, earl*, Indat dupd esirea din biseric, potil
trece din mnd In rnnd i caltori, ea ori ce banh, din
pungd In punga.
In adevril, din causa acestuI din urm resultatil, unild

cu o interpretare despre care va veni vorba mai la vale,

multil si de multI s'a totit credutil ch. mdrturiile de botezan

fosta nscocite pentru altil-ceva dect ca sd lie o poman, nu se scie pentru sufletulil chrul eposatil. Chiar
preopl nu le sehl da allA Insenmare ; edel dintre dip am
avut ocasiune s cercetezti In acst privintd, top mi-ati
explicatil luerulil in acestil intelesti, cA sunt nisce banI dap
de pomand, coca co, precurn vorn ved, e eu totula depart e
de adev&il.

Nu e Insd totil astil-fela si cu marturiile-medalil. Printr'Insele, scopulil datinei se Indeplinesce de minune ; cdcl
neputndil fi cheltuite, rernnil In pstrarea celuI ce le-a dobnditil ea, la vreme de trebuintd, sd probeze faptulil spre
pomenirea cruia a fosta anume pregtite. Imprtirea lord

www.digibuc.ro

216

dar nu mai are caracterulil unel pomenl In bani, ci o valre genealogica, ca insemntatea unul soh) de registru numismatic, frte apropiat de intentiunea cu care s'a statornicit .acest- vechiti

In urma acestoril expuneri, e locul s ne Intrebm:

uncle si de cnd s'a Inceputil clatina, In ce chip i pentru
ce servici?
Ca multe din vechile instituirl, ea Ii are originea In credintele religiose, In mitologia greco-roman. A el Inchipuire

pare-ml destulil de istt, ca s merite a ne atrage bgarea

de sm. De aceea voi si starui asuprlt pe cat se cuvine
acestoril repeqi cercetri.
Nu pte fi Indoial c nascerea omului a fost totil-deauna
consiclerath ca. ung fapt de mare InsemnAtate, la eel vechi,
ca i la moderni, la pgn1 ca si la crestinl, la slbaticl ca
si la civilisati. Analele feluriteloril popre Inregistrza cele
mai ciudate obiceiuri pzite inainte ca i dup nascerea copilulul. Aici tatal trebue s ajuneze i s postsc cu lunile, pentru ca prunculti.s fie ferit de o mrte prematura,
de vitiuri si de infirmit541 corporale ; colo e nevoitil s iea
loeul lehusei

s rabde dela rude si prieteni multime

de neajunsuri; dincce noulti-ndscut e primit cu sgoinotse petrecerl, aiurea cu doise lacrimi.

Spiritul greco-latin se sci depiirt chiar clela Inceput
de eresurl att de complicate si se multmi numai s puie
nascerea omului sub bine-voitrea ocrotire a dumnedeiriT.
Cnd dar noi clm ali copilului numele sfntului, a cdruI

e srbtoritd, in timpuhl cnd s'a nilscut, nu facemil

dect s urmm, pe nesciute, acestul spirit religios
bisericescil, crednclii negresitil, c punem prunculil sub
imediata protectiune a sfntulul in qiva cAruia s'a nscutil
si Earl crui flume l'ama adoptat pentru micul din fas.

www.digibuc.ro

217

Btrnil Greci nu mergeati atAt de departe, i niel RomaniT, desi o puteati face prea bine ca politeistl ce erati.
EI fr' a da nurne de gel si serni-del, puser nascerea copiilora sub auspiciile Junond, acst suveran a qineloril,
curn o numesce Pindar. Junona Ins, clesi suveranh,
tocrnal pentru c cra suveran, nu asista la Vito nascerile.
Cu acst misiune era lnsrcinata fiica sa
sora Ebid,
a TineretiI. CopiIul dal- nu se nscea filed religiune. Din
contr: esia In lume profesndil religiunea politeist, caci
nu-s1 dtora vita, dupd credintele de atunci, cleat divinittilorti. Olimpului. Dacit clar la nol crestinarea vine dupa
trel vile i chiar mai tndiiI, la clinsii autoritatea religiunil
se arta i se exercita chiar din primulg minut.
Pe aceeasi Junona, totil-deauna suveran, Romanii o numiait Lucina, pentru rnotivul c asist la nascerea copiilor.
Lehusele se adresati la ea dicndu-I: Juno Lucina, fer opern,

serva me, obsecro. Te conjura, Juno Lucia.,

toril

aju-

slujesce!

Iat credinta religis, veche ca i Ins-si rasa greco-latina.

Dela dinsa pAn la datin nu era deck un past', i preotii

politeismuluT nu Intrdiar
faca.
Ne-apratti c5, Junona cea atot puternicd i atotti sciuOre tinea prea bine minte cte nasceri se Intmplail pe c,li

npte, de re-ce lua actil de clinsele prin mijlocirea Ilitiel.

Cu tte acestea, registrele clumnedeesci nu erail la dispositiunea nimrui pe parnInttl, i efinenil trebuiail s scie si
dinsii ceea co scia Junona. Preotii dar
caci multime de
institutiuni, crora spiritul cela practica al Romaniloril le-a

datil un caractera civil, la Inceputil nu erail deck privilegiula esclusivil ah preotilorti

preotii se vdur silitl sa
tin i clinsii o statistic re-care despre numrula celora
nscuti, ca si de alti celor rposati.

www.digibuc.ro

218

Dar regulata pstrare a acteloril stdrei civilen nu e lucru

usoril chiar In c,lilele nstre. S'apoi religiunea, care pretutindeni s'a silit s aib In mnile sale ori-ce institutiunl
sociale, nu se Indura s dea un caracterti profanil acesteI
statistice attil de importante.
AtuncI printeo dibcie frte des 1ntrebuintatd, ridicara
unil templu Onelorti Junona-Ilitia, menit s serve dreptil
cancelarie de Inregistrare nascerilbril pe earl divinittile le
aveall sub a loril ocrotire. Acestil depositil, acst atchiv
sfintit nu avea Ins registre de continut si de pstratil, ci
monede de aram, de cele Intrebuintate In primele timpuri
ale vecheI Rome. CAci, la nascerea fie-crul copil, ca i la
mrtea fie-crel persline, printele de familie depunea In
templu o moned de acestea, ca sti serve drept document
constatatoril de actele nasceriI fcute cu ajutorulil JunoneI
Lucine. Cate monede se aflail depuse Intr'o lun, sa Inteunil
anti, attia copiI se nscur 1n Roma: statisticti primitiv,

ce e drept, dar usr i plin de cAstig! Iar fiind-c,

In chipulil acesta se da Junonel o nou atributiune, apoI i
se dote si un no titlu, ca protectre a nascerilor se numea Lucina; ba ca protectre a statisticeI prin monede se numi
si Moneda. Cel ce voril s consulte texturile, potil gris In
acst, privint,d muItirne de amnunte ln Cicerone, Ovidiu, Titu
Liviu, Plutarch, Valeriu Maxim, Macrobiu i Solin ; e

unulti le trecil, cel pupil aicY, spre a nu obos pre cetitor.

Iat dar In resumat originea monedelor date In memoria

nasceriI copilului. Datina dar av dela Inceputil un caracter religios, lns un scopil profanil In realitate, cad
sub form ftis, tinea locul registrelorti de stare civil
si lnlesnia posibilitatea unel statistice mai rnult sa mal
putinil regulate, care constata miscarea poporatiunil si numrulti locuitoriloril.

www.digibuc.ro

219

Cnd institutiunea treat din mna preotilorq Intr'a censorilortir, clarea monedeloril rrnase ca obiceitir, ca deprindere
si cu atttir mal mult cu cad.'" nici o lege scrisa nu veni s'o

desfiinteze, de re-ce nu prin legl scrise fusese Infiintata.

astir-felt,' se pastr pAna la ivirea crestinismulul, cnd noua

dogma, neputnd'o sterge cu desvrsire, se multmi s'o

supuie
ca pre tte riturile i datinele pagne unei prefacerl de forma, unorir schimbrl nurnaI superficiale.
In periodulil martirilorti si perseoutiuniloril, adeptil nouel
religiura urgisi te erail nevoitl s se string pe furi, In

adnca noptii tacere, prin case retrase, prin pivnite boltite,

prin scorburI departate. Aicl '10 faceail rugciunile, aid Indeplineail sfintele taine, aici botezail pre noii-nscuri sail pre
noii-convertitl.

Era dar lucru firescO ca datina Imprtirii monedeloril de

botezii s fie pastrata. Cacl pe de o partea servia a constata
nurnrultir celor ce Imbratisall crestinismula prin primirea
botezului, adeca progresele nouei dogme ; pe de alta, da
acestul act inftisarea unel picse ceremonil, la care ((marturii noulul botezatil dobancleail un daril in valrea cu-

rentd, cu care puteail trai de adi 'Ana mne, eI carI erati

isgoniti din afacerl, rastigniti pe cruce, aruncati in mijloculil
fiareloril slbatice sa arsi de vii pe pietele publice.

In al doilea periodil srta I schimba pasultir. Sub impratulil Constantintit celtit mare, crestinismultii, din prigonitii

cum era, deveni prigonitoril. Gna In contra paganattill f

totil atattir de amarnica din parte-I, cacl pe lnga pofta de
rsbunarea attortil suferinte maI era si razuinta de a sterpi
unti inamic pe jurntate surpatil, care nu mal traia clect
prin obiceiuri i prin credinte domestice.
Acest trist i sngerosil capitola e de domeniulil istoriel"
religise. Faptulti. neindoios e c5. crestinismultir ar fi sterstir

www.digibuc.ro

220

cu des6vIr-sire ori-ce amintiri, ori ce superstitiuni, ori-ce

institutiuni pgne. 0 Inc loft& pecleca Ii stete Ins5. In potriv :

Inthi c tte deveniser o a cloua fire a lumil romane,

apol c nu se gasia altele mai potrivite care s le Inlocuiasc. In acst situatiune, crestinismulti nu put decht s
le prenoscA, s le schimbe forma si une-orl
cam despre preotl, eratt si el ca preotii tuturor
Dac6 printre dInsii s'ati gsit barbari cu talent,
oratori, filosoff i scriitori de valOre, apoi marea-le majoritate nu erail nici mai sfini, nici mai desinteresati deck
i auguril politeismului. Astil-felti, In
ducerea monedelor la biseric gasiati si ei o nirnerit oca-

pontificii, sacrificatoril

siune de a face avert Obiceiul dar f mantinut. A-la fi

combtutti era fdr niel un folos. Si, ca sh nu samene lntoc-

mai cu cel pAgnescii, avur priceperea de a-la desprti

In dou.
1. La botez, marturiile remaser numai pentru asistenti

li se dete gresita Insemnare de poman. Cele destinate

preotilor sati comunit4i1 religiose, adecA detronatei Junone

Monede, fur lnlocuite cu o plat, In numerarti, ceva mai

mare deck o simpl moned de aroma si data personal
servitoriloril altarului.

2. CAM despre Inmormintri, biserica gsi c cea mai

bun statisticd e tragerea clopotului, care era In stare s
vesteasc tuturor Incetarea din viat a rneniloril.
afar de aortulii popd se mai adause i aortulg olopotulta,
chrui glasti de aram. se Insrcina
gistreloril scrise negru pe alb.
ah

s5,

tie loculi re-

Resumnd dar faptele, le putem Insiru In moduli acesta:

La Inceputi, mrturille de botez, fur simple monede de

ararn, duse la templu in chipultt unei declaratiuni de nascere ; sub crestinism servir ca mijlecti de control pentru

www.digibuc.ro

221 ---

numrulil noilor crestinati, iar in urm ca darurl de pomand, pe cnd ac,11 Incepd a-si relu adevrata-le Insemnare,

acea de a fi nisce documente genealogice In sinulil

ceea ce e un progresa rationalil

i moralisatoril.

Aceste diferite transformrl a fost firesci i neaprtrate.

TJn lucru ins a rrnasil sttornicil In totil timpula : numele ; cdf, In totil tirnpul existentei lora, marturiile a
avut Intelesulil de dovacld capabil de-a constat fie nascerea fie botezarea individului.
tn stirsitti, o altd particularitate demn de observatil e
tria, cu care li s'a pstrata caracterulil religios chiar
atunci, cnd, ca adi bun-rk legile civile le fact' prisositre si lr de folosil (1).
(1) G. Dem. Teodorescu, Archeologia literar In aConvorbiri literare
an. XI. Iasi 1877. p. 305-310.

www.digibuc.ro

222

XV.
SCHIMBAREA NUMELUI.

Dacd unti copild e atacata

maltrtatil de vre-unil spi-

sa e cuprinsa de vre-o bl grea si nu se

p6te de grab mntui de dinsa, romncele din Bucovina
rit

Indtinz a-I schimba numele de boteza si a-I da ali nume,

crelndil c prin acsta atAtil spiritula cela r cAtt) i bela
se deprtz5, dela dInsula si se Insn6tosza.
Procedura acestel schimb5A de nurne e urmtrea
Unui clintre csasi iea pre copilula bolnviciosil
dd

uneI vecine saa altel femeI din sata.

Femeea, luanda copilulii, se duce cu dInsula pn la un
schimbct numele de botezii, se Intrce apoI Ind'rptil
druesce, tot-odatd II
d mameI sale glicndu I c5,

spune si cum se chm, adec nurnele ce i l'a data ea.

Mama copiluluI dintru Inceputil se face 05, nu voesce a-hl
qicnda c5, eI nu-I trebuescil astil-fela de copil, sarl c5,

are prea multi; maI pe urm5. Insti totusl ul primesce,

din minutui acela apol niel ea nicI cei-lalti csenI nu-la
numesc mai multa dup numele s511 de botezil, ci dup.&
numele care i l'a datil ferneea cea strind.
www.digibuc.ro

223

In alte 041, totil din Bocoviva, dac5, unele femel Wail no-

rocii de copii, dac5, le tota mora, atunci ca nu cum-va si

celti noil-ndscutil sit le mr, Indtinz de a-i vinde.
VInlarea acsta se face astiA-fel :
Femeea respectiv, dach bun r nu are noroc de fete,

caut pre o femee care a avuta mai multe fete si pre t te

le-a crescutil marl.

Femeea aceea vine la ferst si Intrb :

N'aveti cum-va vre o copil ?

Ba avemii ! rspunde cea de cas, dar nu avemil

noroca sa trdsc51

Vindeti-mi-o dara mie c e, multmit Domnulul, am

noroca destulil!
ti-o vnd bucursh
Ct cerl ?
Bine!

. .

ellta mi-I da pe dinsa ?

ce s-ti spunil! ... cam multii, cci drA-I bujortz de copil, nu alta! . . .
Atta potil s-g dati pe dinsa, mai multi"' nu!
Ad banil Incce !
Femcea cea strin Intinde acuma prin ferstr unti
vr'o cti-va cruceri.
Mama copilei iea baniI prin ferest i totil prin acdsta Ii
.

d copila.
&Mina, lund copila In brate, incunjurd cu a-13a casa si

apoi Intrd prin us, In nuntru. Intrndil In cas Vice:

Nu mi-ti primi de masil, cacI sunt strin si de departe, si nu sciii In cotro s, mai apuc . .
apoi mai
am si copila acsta cu mine si nu sunt in stare ca s merga
mai departe cu dinsa

Ba

primi, de ce nu! r6spuncle mama copilei

poftimil fred mai aprpe.

Fcmneea pune copila pe patti sil jos, dach e mai m-

www.digibuc.ro

224

risr5; iar ea se asz pe o laiVA sat pe unti scaunti ca

s

d, simulnclti CA ar fi fOrte ostenit de drumti.

Da cum se numesce mititica
IntrbA acum mama

cop ilel.

Ferneea 11 spune numele ce i l'a

Ci acesta se mntuesce apol tt procedura vmnArii i schimbAriI numelui, si att strAina ct si mama copilel cred cA

copila astg-fel vindut trebue sA trAsa.

In orasul Cmpulung nurnele copilulul celuI bolnav se
schimbA astti-felti :

Mama' sail si un nrml de aprpe alU copiIu1u stA cu

acesta In casA lngA, una din feresti, iar celti ce voesce
cumpere stA afarA tot la ferstra aceea.
Celil din casA gice, pronuntndil numele schirnbatti al
cop iluluI :

IacA aicl ai pe N.

Anal cu atatia i attia cruceri !

Celli de-afarA, dndu-1 cruceril ceruti, iea copilul pe ferstrA In brate,

duce pe us Indrpt In casA.
Asti:I-felt' se repetesce procedura acsta de treI orI dup
olaltA (1).

Tot asa se schimbA numele copiilorti

In Vicovulti de
sus precum si In alte comune din districtula RAdAutului,
i

cu acea deosebire numal cA Romnil din cornunele ultimo

sunt de pArere c copilul Andutil rmne dupA drept

celuI ce l'a cumpratil, i dacA pArintii seI voescil mai tAriiii
rescumca eopilul v/ndutil sa fie iarki alU lor, trebue
pere asemenea prin ferstrA, cAci la din contra-, daa nu-l
rescumpr, pe cea-laltA lume n'ati parte de dInsulil (2).
Datina schimbAril numeluI de botezil nu numal cA esistA
si In Moldova, ci ea trebue s'A fie totti-dat si frte veche
(1) Corn. de V. Burduhosti, stud. gimn.
(2) Corn. de
V. Turturnil, preotil.

www.digibuc.ro

225

la Rom' Anil' din acst trA, ca si In Bucovina, c5.01 iat ce

ne spune Pr. S. S. episcopuld Melchiseclec In privinta ei:
Despre acestd fig ald Marelui Stefang, Bogdanii al doilea,
ob.servmd c eld mai avea i supranumele de 'radii . De

-aceea In o multime de urice ale Marelui Stefanil eli se

.amintesce cu amndou aceste numiri..
Ohiceiulg de a av doue numiri unuld din botezg, altuld
-adaos pe urm, din motive superstitise, esist i astcy In
poporuld rornng. Cnd ung copild zace de o bl grea
lndelungat, mai ales insotit de spasmuri, mamele schimb
numele bolnavulul, crelndg c prin acsta ard ascunde re
cum copiluld de spiritulg celg rd, carele, dup credinta lord,
produce bla. Cu moduld acesta copilulg rernne In tt viata
cu clou nume, unuld celg din botezd, altuld Geld superstitiosd.

In casul de fat pte c numele de Vlad8 s se fi

-aclaosti lui Bogdan& celii mica spre a-la deoselfi de Bogdan
edit- mare, i a continuatil une-ori a se numi astd-felg i dupa

mrtea fratelul mai mare Bogdang (1) :

De nu-I tresce copiii,
scrie domnisra El. Sevastos,

cu privire totti la Romnil din Moldova, pe copiluld ce

i-a mai rmasti tRi vinde pc ferstra unui norocosd la copii,
-sag strInge petice dela nou case neprimenite de face rochir
copilului ea s trsc (2).
Cu privire la Romnii din Te'ra-lioma'nscd d-ld G. I.
lonnu scrie urmtrele :
Ca ung copild sa trsca, fig cumpr vre-o familie dela
printi (3).D
(1) aBiserica ortodox5D an VI. BucurescI 1882. p. 690-691.
(2) C516toril, p. 45. Vedl i boanil Crng5, ScrierI, PovetI. I4 1890, p. 149:
*Totil Stand m chm5.; dar dela o b15, ce am avutt1 cAnd eramil mica mi41111 schimbatil numele din Staml in Ipate, i de atuncl am remasil cu doue
.nume. A

(3) Ionnu, op. cit. p. 12.

15

Mariana, Nascerea h Romani.

www.digibuc.ro

226

In Transilvania i Ungaria, iL anurne ln comitatula Solnoca-Doboca i al Satmarului, numele de boteza ala unu1
copila se schimb5, mai cu srn atuncI, cnd copilula respectiva capt amefeld, inzbatdeiune sail stroppld clela cel
Necuratil adec dela Draculil.
Schimbndu-i numele de botezil cu una alta nume no,
se crede c Draculd fig perde din vederi si nu scie In \red
mal mult merge la dInsula (1).
De multe orl ins. Indtinz RomniI a schimba numela

de boteza ala copiilora sel nu numal din causa vre unel:

ble grele, ci, dup.. cum am artata In capitolula XII, si din,
causa c5, nu le convine numele, care l'a data preotulti, sat'b

pentru c nu sunt In stare sa-la rostscA cum se cade (2).

acesta, creda el, c copiii, cdrora li s'a schirnbatil.numele, vora cresce mai usora si nu se vora bolnvi asa
de lesne
In Macedonia, cnd Intr'o familie nu trescil copiii, ci meril
de mici, este asemenea datin, ca si In cele mai multe prti
din Dacia Traiank s se iea copiii i s se arunce pe ferstr
In bratele cui-va, i apoI mamele lora se facil
cumpr

cu 5 sail. 10 parale, aducndu-I In cask nu pe ferstr, pe

unde
scosti, ci prin o alta saa pe ush (3).
(1) Com. de d-ld Elia Pop, Inv6t6Cord in Sorneuta-mare i Aureld Chintoanu, stud. gimn. Se IntmplA c numele cel d'intalil se schimM la copiii
cart ad amet615, sad si alte bede, creIendu-se c dupi ac6sta iii Iasi bcila.
(2) Pretutindene usitat. D-fd Ioan Popovici, inv5t. in Opatita in Banat,
ne scrie: Pe la noi Inc/ se schimbi numele de botezd alci copiilori i ald feteloril din causa urmitrelord: Unit prointi, &and li se botz'A copiit, spund
msei ca si spund nasului cum si pun numele la prunculd ce se botzti.
Daci nau1 i preotuld adoptz'i propunerea, bine, printit sunt bucurosi;

iar daci nauJi e capriciosd i preotul und bigoti sad Incipitinatil, pupil
nume nepotrivite cu dorinta pirintilord si cu equitatea timpula i ce urmdzi de aice ? Suprarea pirintilord se duce 'Ana intr'acolo, ci et schimbi cu
totul numele de botez ali copiilor si-i strigi dupi cum le vine lor mat
bine la socoteli.
(3) Burada, Obiceiurile la nascerea copiilor, In op. cit. p. 50.

www.digibuc.ro

227

Din acsta clatina se vede c i la Romni din Macedonia trebue s esiste schimbarea numelui cu scopa ca s le
trasc copiil ncul-nscuri,
Numele cele mai usitate, cu deosebire la Romnii din Bu-

covina, cari se clati copiiloril din causa de Ma, sunt mai

ales de acelea earl' nu se and prin cartile bisericescl
specialir nurne cla fiere s'lbatice, precum pentru baeti : Lupu
dim. Lupuforu, Ursu dim. Ursulicd,,Ursache; iar pentru copile:
Lupd i Ursa (1) .

Cum ca intru aclevrit nurnele acestea sunt cele mal usitate se pote fcirte lesne cunsce Inca si din urmatrele nume
de familie, carI s'ati formata de la cuv. Lupg, lupd, si ursg,
ursd i cari asemenea sunt fOrte respndite In Bucovina:
Lupu, Lupang, Lupig, Lupulesa dela Lupulsa sotia lui
Lupu, de es. Nicu Lupulesel, Lupanca, Lupagcu presc. Paru,
clela care Pascang dim. Pqcdnelg, orasulii din Moldova Pa;3caya i Pa fedg; Lupascnil. Lupuscng, Lupescu ; Lupa, Lupz

es. Toaderg a Lupil. Ursu, Ursaca, Ursachi, Ursnu,

Ursulcii, Ursulicd i Ursuleng.

Rornnil din muntil apuseni al Transilvanid,- adic Mog

creda despre Urs, ca i Romnil din Bucovina, ca calcand

pre cine-va pre sele e scutitil de Me si 6, pre call cu numele de Ursii nu

putO gasi mrtea. De aceea la Moti
si la Criseni numele de Ursu, Grozavu,- Lupu, Gura-LupulA Poravu etc. Inlocuescil numele de botezti Petru, Ioan
Niculae etc. (2)
(1) Corn. de maY multl Romani i Romance din Bucovina qi Moldova. D-lli
V. Turtur6m1, preotil, ne scrie intre altele i acestea: ParintiI schimb6, numele,

dacit copilul e bolnviciosti qi ca sa nu mr 11 dail aIt nume. Ca s nu

mr copiiI se vindt1 pe cati-va bani unuia, caruia II traesdi copiiI, care are
parte de dn01, prin ferdstra easel, la care ocasiune se dad cu deosibire numele: Lupu, Lva, TTrsu, Ursa etc. etc.
(2) T. Francu 0 G. Candrea, op. cit. p. 147.

www.digibuc.ro

228

Numele insirate mal sus le data. Romnil si de aceea, de

re-ce ei credil cA, precum nu se atinge niei o Mai sa alte
rele de fiarele selbatice, asa O. nu se apropie i atingA nemicA si de celil cu numele schimbatii, si precurn se lnfirA anirnalele nertipitre [la vederea celor rpitre, asa sA
se Infloreze i sA se Infricoseze tte spiritele necurate precurn si tOte blele de celil cu numele sehimbatil; In fine, precurn nu urmAresee unit animahl domesticil sari nerApitoril
pre unula rApitoril si nu-I dd in cale, tota asa i spiritulti
necuratil sa bla sa nu urrnarsc pre celil cu nurnele
schirnbatil, i sA nu-I vie In cale, nici sA dee In urma lui sail a

nurnelui su, nici sA-I strice, nici

afle In vre-unil
prdA din vedere i s'A
mai afle niei
eire-si care; ei
cnd, fie chiar si dupA mOrte.

Numele ce le capt In 'chipulil sus arAtatil le rmnil

apol pentru teltA viata, asa ch. multi insl, i mai alesri femeile,
numal la diva onornasticA in numele primitil la boteza, alii

din contrA nicI atunel, ci abia la mOrte li se scie numele

cel adevratil, i el o fact' acsta mai multa numai de Idea
spiritelorti celorri necurate, ca nu curn-va acestea set le strice.

www.digibuc.ro

229

CUM TRIA.
In cele mai multe piirti locuite de Romni este datin di
In diva, in care:se botzA copilulil noil-nscut, printii acestuia,

de bucurie c'd ail cptatil unti noil felt', s dea unil prandil,
o mas. Si de Ore-ce masa acsta se d mai multil in oncirea cumtrilora marl', de-aceea se numesce ea mai pretutinclene In Bucovina si Moldova cumdtrie.
Gumdtria se face in unele parti din Bucovina diva si anurne
nemijlocitil dup botezil, sail mai bine disil dup ce s'ail lntorsil curnatri cu copilulil dela botezil, In care casil se nu-

mesce ea si botejune; In altele In aceeasi di sra, si iartisl

In altele, precum bund-r In tinutul Dornei, dac copilulil
so botz Vineff, cumtria se face Smbt sra, iar dac se
botdz SmbAta, atunci se face Duminec sra ; mai pe scurt
cnd le vine printiloril copilului mai bine la socotla.
In timpulti acela, cnd msa cu copilulia si cu curnAtri plc

la botezil, tatlil copilului sail si altulil re.si cine din cas,

se duce prin satil si poftesce pre cel mai de aprpe Innemuriti precum si pre vecini la cumtrie.
www.digibuc.ro

230

Totti in tirnpul acela nepta, daca este deplinil restauratk

iar de nu, o alta femee, care tine loculil de bucAtarit'A, prepar
trebuincise pentru cumAtrie.
Dupa ce s'atl Intorsil cumAtril cu copilul si cu meisa dela

botezil si a cinstitil fie-care pe rind cate un paharti de

Mutura, dupa, cum s'a arkatil mai sus in capitolulil XII,
dupa ce
aclunatil acum i top cei poftitl, bucatarita, sa
cine este, Incepe a aduce bucatele si a le pune pe masA, iar
gospoclariulti si gospodina de casa, a pofti pre &pep ca sA se
aseze la masa.

Bucatele cele mai usitate la acsta ocasiune sunt, In dile

de fruptti: zn2d, sarmale, fripturd ipldcinte, In dile de postti:
borf de pesce, gdlusce, pesce i Wrclare.

Cum s'a pusil sorbitura, top eel adunati, afara de cei de

casa si de ms, se asza, la mask i anume in cele mI multe
pArti barbatii de-o parte, iar femeile de cea-laltA parte a mesei.
DupA ce
asezat cu totii i mai cu sma cumAtri
nmurile acestora, tatlti copilului, luandti um). pahar, Inchina, la cumAtru sati cumAtra mare; iar dad, simt mai multi

cumtri, apoI la celil mai vrstnicil dintre dinii,

icndil :
NAnasule sail cumatre! bine ati venitil la noi cu santate !
Bine
cu santate!
rspunde cumatru,
bine i noroc s dea Dumnec,lett peste totil locul, i mai

ales noului nostru finutil !

S traitl!... Precum aii ajunsil de Yap' crestinatil, asa
s'A ajungep
si cununatl !
DA Dmne!
Apoi, inchinAndil si cinstindil toti, cap se aflA la masa, unulti
dupa altul &Ate um pahartl de butura i ddndu-la fie-care

de bine, anume ca copilul botezatil sA fie cUratti, Incepil a

ospta din bucatele puse si a se petrece ca se pte de bine.
Mid se punil !Elsa sarmalele sa gauseele pe masA, atuncl

www.digibuc.ro

231

Tnsa aprinde lumina de botezti; daca sunt doue, le aprinde

pe amndoue, le pune al6turea lnteo (3(3446 si dimpreun cu

_acsta le pune pe mash'. Iar cnd le pune pe masa qice :

Bun vremea la Dumnia-vstr
Cinstitl meseni i gospodarT,
Dar maf ales la curatri it1 marl!
Iat eg v'aducti lumini frumse,
Strlucite, luminse,
Inaintea Dumnilor-vstre,
S cl'A,
SA ard,

S v vedeV de voioT,
De bucuro1
k'li de frumol ;

Sd le priviV,
SA cinstiti
,i. srt A.6 veselitl;
La ele s cAtatT,
SA osptap
-

i s v bucuraff !

Dup acsta iea msa copilulil dela nept si infsindu-lil

i impodobindu-la, dacA e vara, frumosil cu florl, se duce cu
dinsulti iarsi de naintea curnatrilorti Marl si inchinndu-la
zcestora dice:
Bun vrernea la Dumnia-vstr,
Cinstiti mesenl i gospodari,
Dar mal cu de-ales
La Dumvia-vstr, cumAtri marl!
Bine v'am gsit sntoI
*i vol'o1!

Iatil v'aduc ung fin alb.' Durnrriavstr,

Dela Ilan*. pocinocii,
Dela Dumneqett noroc0 l

www.digibuc.ro

232

Poftimii, curn'Atr mare,

DAruesce finului Dumi-tale

Ce te trage inima,
Ce-r vol, ce V-a plgcea!

Cumtra mare rspunde:

MulOmimii, moick dragil !

Multmima c l'ai adusg

*i 'naintea mea Pal pust ;
Ian O. Id vtidd cta II de mare,
De istetti i de frumos,
De voinicti i sn6tosti!

Dup acsta cumtra mare iea peste masa copilulg din bratele

msei, Ilg srut pe frunte, si-lg d apoI alteI cumatre, si

totil asa una dela alta, iar cea de pe urrn cumatruluI mare,
acesta la alg doilea cumAtru; si tota asa pn ce se prnda

totI spetii, ctI se afl la mas; si fie-care cumtru si cumtr, respective cspe, Incepndil dela cumtra mare, care
l'a luat Intaia-s1 dat In brate, d copilulul cte ung clar
bnescg dup putint dela 50 cr. pn la 1 sag 2 fl. Tar cand

II dag darula dicg:

Poftima, moica draga,
Dela noi earn puOntel,
Dela Durnnedeti mal mult5 !

Dup ce s'at. prndat In chipula aratatil, Ilil da iarsI

mseI Indrptg.

In unele locurI este datin ca darurile pentru copilg s

se adune abia dup ce curntriI marl' dimpreunl cu cei-alalti
spet1 ag mncata si buta de ajunsg. Atunci msa pune copilulg nog-botezattl sag pe mas de 'naintea spetiloril sag pe
bratele cumtrilorg, iar acestia, tinndu-lg pe brate, 1I punt.'
pe pieptg 1 fl. pn la 2 fl. adic cta pottl. Cei-alalti &pep,
www.digibuc.ro

233

cAtI se afl la mas, asemenea II dAruesca cAte ce-va, fie-care

dupa putere,

i dup curn Il trage inima dicnda :

Dela noi poeinocti,
De la Dumnesleti norocti!

Sag:
Dela noi putintelti
Dela Dumnecleil mai multd!

Dupa ce a datil acuma fie-care, cta a avuta sa, dee, msa

iea i lga 'muff adunati In tulpanulti, cu care a fostil copilull
apoI, lundi si pre copila de pe mas sail din
bratele cumtriloril, unde a stab totil timpula ctg a duratil
alunarea banilortl, i icnda catra cumtri marl :
Cum ati ajunsti de-atT botezat,
Asa s'a. ajungeti sa eununati
iarAsi s botezaW

ll duce

(15, dimpreund cu baniI mameI sale.

Mama copiluluI nurnr, cum 'Ate, top banii cati

apoI spuindti cti sunt do top, multArnesce cumtrilorti

speti pentru ajutorulil primita.
mseI precum
strinsil darurile pentru copilg si
datil
Dupa ce
mamel acestuia, rnsa iea un talgeril pe care se Oa o plcint
pune pe mas.
Acsta Insemnz ca spetil s mai dee cAte un daril banescii.

spetii nu se puna de pricin. El arunc si pe talgeruhl

acesta cte veo cti-va crucerl.
BaniI acestia sunt meniti pentru ms, care II si strInge,
cum a dato fie-care ctil a avutil s dee (1).
In Frataufula-vechia, districtul RAdAutuldi, cncl vin plot(1) Diet. de Catrina Raeolta, Remand. din Calafindesei, Kart in distrietula

www.digibuc.ro

234

cintele, atuncl se aprindg luminele de botez, cart le-ail fostil

string' mai nainte de acsta nepta, si asezandu-se Intr'o
-cap, se pun pe mas. Totil atunci cumtrulg sag cumtra
mare, clac noil-botezatulg e biatg, strig6 :

Ne trebue ciobang la on iar dac'a e copild : ne trebue o ganscrit!

La aululg acestorg cuvinte, rnsa, dac nog-botezatulti e
bAiatil, fig. Invlesce Intr'ung cojocg cu peril Intorsl, II pune

-ung tulpang pe capg, si asa ila d apol cumtrului, care,

luandu-lil si puindu-I In tulpang 1-3 fl., 141 d'd brbatului sag
femeil de lng5, dinsulg, acsta altel fernel, si totil asa merge
copilulg din man& in rnn, pn ce ajungo iarasI la cumtrulg mare, si fie-care li druesce cte 10 sag mal multi cru

ceri, adeca care chtil pte si voesce.

Dup ce a druitg fie-care, c't a avutg s druscA, dag
copilul dimpreun cu darurile msel.
Msa, multinindil cumtrilorg mari precum si celorg-lalti
meseni pentru darurile primite, iea atatil copilulg c'atil si baniI

dimpreun cu luminele aprinse si le d'a neptel.

Nepta, multmindg asisderca tuturora, pune copilulg ln-

g sine, strInge banii, earn* sunt legatl In tulpang, iar luminele le Intrce ms, care din nog le pune pe mas ca szi
ard.
Dup acsta pune msa o franzol pe ung talgerg si o d'a
-cumtrulul.

Cumtrulti, lundil talgerulg, Implnt vr'o cti-va crucerl

in franzol. Totir asa fact' si cei-lalti &pep pe rndti.

Dndg top, catir ag avutg s dee, iea cumtrulg iarsi talgorulg, pune pe dinsulg ch5u6 pahare pline de b6utur si
le Inchin apoi msel.
Msa, luandg talgerulg cu banil si cu paharele, multmesce

tuturora pentru darg, d apol ung paharil buctritei, In-

www.digibuc.ro

235

chin. ea la ung cumtru, iar buctrita la altg cumtru, si apoI

cinstescg arnndou de bine butura din paharg.
BaniI adunati In franzol sunt menitl pentru ms, care-1
stringe.
Sfarsindu-se si acsta, cumatruld mare taie plkintele puse

mai Inainte de acsta pe masa, i puindu-le pe sahane le

1mprtesce pe la speti.
Sfrsindg de mncatg i pracintele, stingg lurninele de botezg,
se scla dela mas, i, luandu-si fie-care rmasg bung, s e

duca cu top' pe acas, c6cI cu acsta se lncheie cumtria (1).

In Bosand, districtuld Sucevel, dup, ce a statg spetil
2-3 re la masS, cumtrulg sag cumatra mare, lundg ung
diiruesce nog-n.scutuluI pruncg, pe care i l'a dat

m sa In brate, 1-3 fl. carI 11 arunc5, in talger, apol tot1

ceI 1alI Ilg imitz, ddruindrI i
asemenea 11 arunca. In talgerg.

el ctite 20-30 cr., pe carI

Starsindir de datg fie-carele ce l'a trasg inima ca sh dee,

pune cumtrulil. mare talgerulg cu banil strInsi `pe peptulg
copilului i astil-felg l pred, marnel sale, licndii:
curntra, grijitl i pastrati, s aibS. finuta nstr
de salb, i cerceI. Dela noi puting, dela Dumnedeg mai multg,
Insutitg i Inmiitg!

Multamimg, cumtre, multmimg !

casd.

De unde v'an cheltuitA,

DumnedeA sa v'mplinscA
Insutitg
'nmiitt !
SA trAity,
SA sporitT

Totil din finA

In finti!
(1) Diet. de Zamfira

www.digibuc.ro

respundd cel de

236

Cum atI ajunsti sa-T botezatl,

S'ajunget s.-1 cununatI!

Amin I.... Dee Dumnede!

rb'spundii cumatri.

Apoi aducna meia o pupde, adec un colao lungarep anurne spre acest scop facutil, clice cAtra cumatra mare :
Poitimti, gospodarl cinstit,
Cum stati aicT i cinstiV,
Tot aa bine-voit
Si'n punga mana btigat,
PArale albe ctitatT ;

Si de mrunte n'aflat,
Chiar i intregi st
In pupirtz5. le.npletntatl

Si moOchel i le dat
S'aibrz i ea in ist anti
Macar de un petimanti
Si mo,oiulti de-un caftan,
CIl astpt ma de-untl anti.
FitI bun, fit bunI i'nplntatI,
Niel decum s'd n'ateptat,

Ca s6 i prea .multti rugat,

me.p., de trrtesce,
Fie-crui trebuesce;

Adl la unulti mnl la altul,

totti aa la'ntreg satultt !

Acsta si multe allele InOrndu-le msa, fie-carele inplnta

ate vr'o cati-va crucen In pupaza. Iar dup ce

prndatil cu totisi si rnsa si-a strInsil banii, se da mamarile cele din urm', i iar1 Incept.' a ospt, a cinsti i
se veseli, ca i la Inceputil, Vaud ce sosesce timpulti ca s
se scle dela mas si s se duca fie-care pe acas (1).
In satulti Balaana, distriotul Sucevii, cum s'ail lutorsil
cumtri 1 cu ma dela botez i s'ati adunat top eel ce
(1) Corn. de d-lti G. Tornoiag6.

www.digibuc.ro

237

a fostil poftiti la cumtrie, mosa pune pe mas5, intal ma1

multe sipuri de rachi. Dup acsta asz rnncrile i anume,
Intal: rciturI, dac e li de frupt, iar dac e de postil,

apoi totil cte unit blid de recituri, dar de pesce, si unuld

de rasobl. Sfirsindtl top spetil de mncatil din acestea, stringe

msa blidele de pe mas si pune altele ou zrna de gdinct,

iar in postil borpt cu pesce i rasol cu sfecle. In fine vinil
plAcintele sati vrdrile i dimpreuna cu dinsele friptura sa
pesce prjitti.
Cnd pune msa plcintele, atunci nnasulii cere dela dinsa
ca sa-I aduc copilul noil-botezatil.
Msa iea copiluli, II invlesce inteo Londip (pieptdrasil);
cu dinsulil de 'naintea nnasulul dice, in casti child

copilulil incepe a plange, ca strigr sd-I dea ol, ca s aib

din ce-si face alta bondit mai frums si mai cldurs.
Nnasulti promite finului sa o ie sa o mielut. Dup5,
acsta pune pe pieptulti copilului 1 fl. sail, care are putere,
mai mult. Afard de acsta 11 mai prornite inc si o vitic sa o vac cu lapte, pe care i-o i d mai pe urrn.
Dupa acsta iea msa copilul dela nnas
pune pe
mas de 'naintea
spetl, Pune pe pieptul lui unti
tlgerelii de crd Malta in form de cruce, iar cei ce se afl
la mas punt' in acestil talgerelil cte 20-40 cr., dicnd unulti

c5.4 d de cireci sati itari, altuhl de paldrie, daca e

de catrinta, tulpanil etc. daca e fetit.
Ica apol cumtrulil mare o placinta ii o bucat de gin
de pe mas, infige in plcint unit puiforii (10 cr.) sail si
mal rnult i o d, apoi msei.
Msa, lund plcinta si jucnclil cu dinsa in mn, se duce
pe la cei-lalti speti si fie-care Ii druesce, dup imprejurrl
putere, cte mai multi crucer1.
Sfirsinclu-se i acsta iea msa copilulil
d mamel sale

www.digibuc.ro

238

dimpreuna cu banii adunati ; apoi Incepe a Giusti pre speti

de buna crescerea i norocirea prunculuI (1).
In Fundulii-Moldovd, dlistriclul CAmpulungului, uncle se
face cumdtria sa botejunea abia la o sptrnAnA sa dou
dupA botez, adech abia duph ce s'a1nshntoat i rdicatil
nepta din patil, sosindil diva hothrlth, tatl copilului se duce
pe la eel ce voescd sh iea parte la curnAtrie, i fArA a-1 cinsti
cu vre-o btitura cire-O care, 11 poftesce
Patin-Ai sA face0 un bine
SA veniVi 'Ana la mine,
CA facil ast botejune !

Cel poftitl, dar mai cu sm femeile, ghtindu-se, feati cu

sine ou, cte un blid de brAndh sail Mind de grAil, irna
cafe vr'o cte-va fuire de cneph, iar vara cAte-o legAturh de

lAnh, i apoi se dual la botejune. Ajungnclil la starea

cului, da cele aduse ferneii de cash, dicnd:
Poftimil de sntatea sail de sufletulil lui N. N.
Nepta, luAnd darurile aduse si strIngndu-le, multhmesce.
fie-chreia Indeosebi pentru dInsele.
adunat acuma, se punil cu top la mash i
Duph ce

anume nAnasulti, adech cumatruld celil mare, pe-o ladh sa

pe un scaun nalt, iar cel-lalt1 cispeti In dou rinduri In
prejurul mesel.

Sfirindu-se un rnd sa dou de bucate, mama sail

tata iea pre copilulil no-botezatil i se duce cu clInsulil de
'naintea nnmului, anume ca sh-1 dee unil dart' re-I care.
carl se aflA la mash,
precum i top
incep acum a da &Ate un daril copilului i anurne In mna
celul
tine In brate, dicndil :

Patin-Al de curea, pldrie, cqrnd etc. dach e bat

de tulpanil, margele etc. dach e
(1) Coin. de Mich. Jemna, stud. ginm.

www.digibuc.ro

239

Aicl trebue sa observAmg. cA Romnii din Fundulg-Mol-dovel a datind de-a aduna daruri In tirnpulg cumAtriel numaI pentru copiii rnenilorg celorg s'rmani, Mel cand Ins&
si pentru a celorg avutl, ca In alte pArti ale Bucovinel.
DupA ce s'ag adunatg banil pentru copil si dupA ce
Inmnuatg printilorg, iea nnasulg ung rnAlaig si Inplnta
Intr'Insulg vr'o cati-va cruceri. DupA dinsulg InplntA si eel-

1alt1 &pep pe rinal cate unulti sag mai multi crucerl

de-

jur Irnprejurula mlaiului, pe care ila dati apoI dimpreunA

cu baniI mseI, pentru care s'ag strInsg.
DupA aclunarea banilorg mai stag, mat ospkzA si mai
cinstescg puting, istorisindg In acelasi timpg diferite istorire si cntndg cliterite cntece de bucurie sag de jale, dup
cum e fie-care dispusg, si apol luandu-si rrnas bung se
duce fie-care pe acasA (1).

In finutul Dornd este datinA ca darurile menite pentru

copilg O. se dee Inainte de masA.
Msa din acestil inutti, cnd vede c bucatele sunt gata,
infasa copilulg, dupA ce l'a infilsatg l stArnesce ca sA plngd,

si apol fig pune pe masA d'inaintea cumtrului, respective

a cumAtrei mari, dicndg cA i trebue banI de ciobote, opinci
etc. si de aceea plnge.
Fie-care dintre ceI de fat, bleeper-1dg clela cumtrulg mare,
pung banil lng6 dmnsulg, dicknal unil, cA II dag pentru pane-

si pentru sare, iar altil :

Eti dad pentru sgatate,
mai bung. dintre -Lae !

Nnacult1 trebue numaI dect sA dee ceva, cAcl de rut

msa 116 InfricA, cA-I duce bAiatulg, adicA finulg acasA,,
Banil II strInge mama copilului.
(1) Dict. de Paraschiva Lehachl-Leustnil.

www.digibuc.ro

240 -Dup aceea, puindu-se bucatele pe mas, 1ncepil a se os-

peta si a se veseli, a grAtula, a cinsti si a bea att In snetatea copilului noil-nscutti si a pilrintilorii sel catti si In
ssanetatea cumtriloril marl, a msei, precum si a celorti-lalti
96speti cti se mai afl la mas (1).
Gratularea cea mai indtinat, care se rostesce de ast dat
cumtitriloril mari, si mai cu sm din partea spetiloat adunati, e cea urmAtre:
CumAtre (sail cumiltrg) mare!

Precum ai ajunsii s botezi,

Aa s5. ajungi s i cunun,
SA ai totti find de fiat
SA-0' fie voia deplinti!

In cele mai multe prti ale Bucovina este datin de a se

inchina si a bea cu paharulil, deci cumtra mare, cnd 11
vine de ast dat rindur, voindil a da petreceril un aerti
att.' se pote de veselil, lund paharula dice:
Dragu-mi-1* paharul piing

badea nu prea b6trmi.

Dragu-mi-T paharulti rasti
ba'dita nu prea grasti !

Brbatulil, cruia i
adresatii aceste cuvinte, voinda a
Constringe pre cumara mare ca s bea Intreg5 pabarula, dice:
In fundulti paharuluI
SAnetatea omulul,

Dec1 cine nu bea de duc,

Acela mre de pqe!

cumtra cea mare mai bine bea Intregil paharul deck

s mr5, de o mrte asa de rea.

In tinutula Sliste din Ransilvania a o sin de insi
(1) Corn, de da. Vasile

www.digibuc.ro

241

data, de-a rosti, precurn la mesele cele marl dela nuntl, asa
si la acst ocasiune, urmAtrele versuri :
Ce trumsa adunare,
Totil de cel ce scurg pahare.
Dee' celit ce bea s traiasa,
Cel ce nu bea s plesnscA.
Celti ce bea e un omit bun,
Celt' ce nu bea e nebun.
Celit ce bea e omit voinic,
Cel ce nu bea e calic.
Cel ce bea e om voiosti,
Cel ce nu bea-I
Celt' ce vinulit nu va bea,
NicI in rai nu va
Cit i sntulit Petru dice :
Bei vinuld sit nu se strice ! (1)

In prtile dela munte, unde adese-ori se lntrebuintzA plosce

In locil de sipurl, ne avndil destule pahare la indemna, beail

din plosc. Decl cela ce a primita plosca dice:

Cut i voia sa nu mrd,
Pue plosca subsur.
Cut i voia s trilscA,
Hosea s n'o parAssca!

Multi'', pupal, e pretutinciene cunoscuta eft Homnulii, pttn

.ce nu-I inchinet si cinsti tu mai Intl, pan atunci nu voesce

trebue s scie omula din ce mna a Muta,
sa bea, ccI dice
din bun sa rea. Dreptil aceea, dae al Inchinat la clinsuli.1
n'al gustatir mcar chti.1 de putina, nu primesce paharuhl,
ci dice:
Nu mi-I vina,
Nu 'ntindil mna ;
Cnd mi-I vina
Totit-deauna !
(1) Corn, de d-16 B. II:mfa.
16

Nascerea la Romanr.

www.digibuc.ro

942

O sm de Romani, cari sunt mai avutl, fad."' adese-orf

cumtrie cu lutari, de cum-va aceea nu pica In vre-un4
posta, cu deosebire In sptmna mare. Iar dac5. din Intmplare nu potil cdp6ta lutari, se multmescil i numat
cte c'unti cimpoesil sa flueraril, s5, 3,035, numai cine le cnta..

0 astil-fela de cumAtrie cu lutari, la care de regul lea

parte si preotuRi climpreunii cu dasclul, dintre earl cehl
chi-10,M st In Iruntea, iar

doilea In cornulti mesei,

se numesce cumdtrie grasa sa cumatrie n genuncld, va s

c,lic5, pn la genunchi de plin.
Cumatriile in genunc4 cari se facti de regul dup5, ce s'a
insn'tosatil cum se cade nepta, durz cu multa maI lung

deck cele de rindil si voia cea bun e cu multal mai animath' (1). In timpulit mesei cnt nu nurnai lautarii ci adese-ori
si cspetii diferite cntece, iar dup ce
sculatil dela mas

princla a si juca.
Unul dintre cntecele usitate la ac6st ocasiune, si mat
ales In tirnpul mesel, e si celti urmAtorii:
Le lea alb6, ca onikuld
Se iubesce cu cumtitrul,

Da cumtra sa nu scie,
Vorbrt 'n cas s nu fie.
Le lea alb cum e gasul
Se iubesce cu nnasultl,
Da nnasa sa nu scie
Lung% vorb s nu fie.
Brdnasii cu virfulti verde,
Cumatra sprincene negre,
Cine-o vede mintea-sl pierde (2).
(1) Dual, in decursulil unel curnatriT, ne scrie d-la Ionica al lui lordachi
Isacd din Mahala, se 'nt6rnp1. prea mare chefa, daca spetii sunt de-o potriva peste fire bine dispusl, e un semnil ea copilul, pentru care se face
cumatria, nu va tral lung
(2) Din Crasna, diet. de MariOra Warbuta.

www.digibuc.ro

243

AII cntec, care asemenea se cantil In clecursul mesel

dela cumAtrie, sun
FrundA verde de-alArne,

Drag mi-I cumtra mie,

Da cumtru i maI tare,
Ch" i numele maI mare,
Da cumrttra si-1 nu scic
Lung. vorl-a O. nu fie (1).

In fine al treilea canted:1 sun asa :

Dragu-mi-I cmpul cu floe
cumAtrulti une-orl.

Dragu-mi-I campula cu rbrt

cumAtra cte-odat.
Cnd ningea i viscolia
Cunntru la nol. venia.
Acuma-I cald si frumosii,
Cumatru la noI n'a
multa e calda i bine,

Cumatru la noi nu vine.

Frund verde
Poftimii cumAtre la noI,
CA noi suntemil bucurosi
De cumtttril ceI trumosT.

Ba, la cumetriile cele grase, cnd veselia si voia cea bun

a ajuns la culme, nu o datA auc,II si pre tatlil copiluluI
alresndu-se att cAtra nevasta sa GAM i catr cumAtril
ceI marl

Fr4i.

dicnd:
SA trAescil

i e ii tu,

Si curnAtru

vitelul de sub vacA

Si cumAtra, cA mi-I draga!

(1) Din Crasna, diet. de M. Bitirbutiti.

www.digibuc.ro

244

Sa asa :
Isvoras cu ap rece,
De-ar da Dumnede sit secc
SA rgmhie numa tinA
S da mAna
Cu vecina.
Cu vecina
Nu-m d mtmA
Cu cumAtra totil-da-una!

La cumatrie, dupa cum amil arnintit i maI sus, ieail

parte numal barbatl i neveste, aded numal cel casatoriti.
Decl, dac anume sati numaI din intmplare Intr i vre un
fecioril In cas, unde se tine cumdtria, atunci msa, cum
d cu ochiI de dinsul, ii iea i ascunde cusma, anume ca
s pt dormi copiluhl i sa ajungil, ca s porte
cusmd sa plrie.
Precum mal nainte, In decursul meseI si mai dupa aceea
in decursul joculuI, Indtinez de-a cnta diferite cntece,
totil asa Indtinzd i dup ce s'a sfirsitil cumdtria si anume
child cumatriI i icaa rmasil bun i voesc s se pornsd
spre casa.
Asa curnOtra mare, cnd i iea rmasil bun dela cel de
cas, cntd:
FrundA verde lemn de nucA,
MI-a vcnit vremea de ducA ;
MI-a fost vremea ma de mult,

Dar' ea nu m'am priceputiV

Chnt cucul pe butucti,
Vine vremea s rn duc.
Sara bun, e m'e ducti
Nu v'e facil nieI un bucluc!
Sara bunit e v'e
Nu ye tacti niel un nAcazit!

www.digibuc.ro

245

Sara bune nu de Mg, (1)

mat am gndti si ye vedil !
Sal). :

Vreme-mi-T de mers acas,

Holercuta nu me lash'.

Sara bung nu de tet

C'am de gand s ve mat. ved!
Sag :

Sara bunrt
lua,
Nu me'ndur de Dumnia-ta,
Cumtrite, draga mea!

Sara bun di me duc.

MultArnimil, gull de cud"
Sara bune, nu de tAt,
Ca am gind se te mat' vedil !

Mama copiluluI, care voesce ca cumatril, respective cumtra, s mai stea ca sa mai petre Impre.un si s se mai
veselsea., dice:
Cumiltra, cirs'amar
FA-mt cu ochi phn'afara.
cirs d nice,

Fa-nil ou ochi cand te-i duce! (2)

Cumtra, nu numai c-I face cu ochiula, dar luandu-s1 din

not'," sra bun, d numal clecAt s se pornsc.
Mama copilului urmz:
Dragu-mi-i, hoeri, de \rot,
C'att venial ptsmil la noi,
mi-T drag de Dumnia-vstr,
C'atI venit la casa nstre,

Da de-acum mat dragi mill fi

CA si mat des
veni !
(1) Tlfu = -WM., se aude frte adeseorI in Bucovina atAtti in vorba de tte
dilele, cata si in poesia poporanit
(2) Din Crasna, diet. de M. Biirbut.1

www.digibuc.ro

24(3

In sfirsitil, Vdndil mama copilulul eh curn6trii

ci vor numal dealt s plece spre cas, iea
de rachiil i petrecndu-I pan la prta, cant:
Cum Atrita mea cea dragA,
MI-a trecut acum de .agii.
CumAtrA, cumAtrA UT,

Cand aud de sara bunA

Mi se usc. limba 'n gur !

Dac intre cei ce-I ea rmasii bunt' se afl si vre-o nevast strina, fr pArintio, fratl i surorl, atunci numal ce-o
vedI si pre aceea radicndu-si vcea i cntlina:
VoI nu v6 prea fuduliti
*i la min' incA veniV,
prea bine m'e" sciti
CA eti s fArti pArinV;

veniV in sTbAtori,
CA ell isa Mr' de surori ;

voi totti nu mti

C eti s cea far' de fraV (1).

Ajuni la pOrta mal beail mea &Ate unil rnd satt doue
de pahare si apoI se desprtescil, intorcndu-se csasiI In
cas, iar cel-alalt1 ducndu-se fie-carele pe la locuintele
In unele prti ale Moldove'l cate-va dile dup botezil, un
prietenti al easel umbl cu o garaf'd cu rachi, infra', in fiecare cas, dice dite-va vorbe de cinste pentru gazda, apol
umplndil paliaruli1 Wit Inchin fie-alruia dintre gospodari

poftesco pe sar, la cumtrie. De obicinuitil vorbele ce se

dial la asennene imprejurArI, sunt de felulti urmdtorii:
JupAnul nnasil i jupansa nanas, improun cu ai
lora cumAtri, se trichina la cinstita fata Dornnia-vstra ca la
ung mtindru codru verde si v poftesce s osteniti de sar
(1) Din Gillinesd, districtula Rilditutulut

www.digibuc.ro

247

pful la gazda
s'a nscutil pruncil ttnril
si frumosil si de mare veselie s'a umplutil casa lor. Tare
se voril sup'era oinstiii nAnasI i lntrga cinstita adunare dac
vejl da gresti la acsta.
Gazda r6spuncle prin cAte.va vorbe, artndti cA nu va
lipsi dela adunare si Inapoindil paharulil ca
indulasc,
trimisulti Il iea iarsI
multdminvit, !RI db, de
-duscd, iar poftitoruhl adauge: sd 'a fie de Line,
Odata cu amurgulil serll Incept" a se aduna unulti cte
unulti eel poftitI la cumtrie, brbatil cu femeile lorti, cadi
si In Moldova numal gospodarit se poftescti la asemene petrecert
Sosindti la casa de cumtrie, brbatil se strtngil grmada
de-o parte si femeile de alt parte, fie-care MA vorbindt
de ale sale.
In vrernile de demultil brbatil vorbiall' de cumpenele resbOielorti, de vitejiile Domniloril si ale boeriloril; fie-care 10*

spunea povestea IntmplArilorti sale In htliile cu TurciI,

cu TAtarini, cu Unguril sa cu Litfa. Astdi grescti despre
nevoile lor, despre jidovul crIsmaril, despre ciocol, iar cel
din prtile muntse mai mult despre Intmplarile cu dihania
de
dice unul
dupa o gin5, slbaticd ce de
vreme o audisema codcodocindii prin smidd (1), cnd
la captulti plaiulul, colo, serf, drepta bradulti celti prlitu . . .
he !he ! rspunde altul ce st cu ochiI tint la povestitoril. . . .
Umblamil

mamila stAtea In crare

numal iacA o dihanie
par c-ml atinea calea; aprinda intr'Insa, c ainme IndArnnit-mI maI venia, i chitescil dreptil tn frunte tnct nicl n'a
rnai miscatti. Era unti ursil btrzil tintatil In frunte; pare-mi
(1) Salida e o padure de bradl ar0, In care ail creseulti tufe noue.

www.digibuc.ro

248

se c5: tocmal acela, care mai ast primvar mi-a luat una
crlanil de m'a durutil In sufletil,-- soil cArlanula cel prting.
Dar dumi-tale ti-a mers bine
rspunde
c5, In locil de o zm5, de gaind, te-ai ales cu o piele de
dar mie mi s'a sfetitil maI rii: era clespre sera si m6
dusesernil sa-ml aduca boll; scoboril pe .syhiaU (1), cnd la
captulil tarnipt (2) iacd dihania de ursii; dup ce-mI supsese
ila movilise, si acum sedea nep6sAtoril de-asupra pe
partennur (3): asa m'am aprinsil de mnie, Odndu-rnI boula
perdutil, tnct mi-am is In mine : de acum tota una mi-e,
ori e, orl
punil mna pe o tisitur si strigndil Infrica s6-1 iea apa dela mr5,, am si repeditil
EstI
N'a stat dihania de pricin, ci a rupt'o de fugl
om fiorosil
adaugh rlndti un altuhl
Ba nu, bre,
rspunde
da era ursil de ceI furnicosi,.

care fuge de-s1 scte ochiI cnd vede ornii.

La aceste vorbe dati ca totii unit hohotCde rts, i altora

li se taie pofta s mal povestse vitejiI cu ursil.
In vremea acsta In tre femeI, ca dela ggitulii giiscelora
nu se mal Intelege nirnic, vorbescil tte de odat., chicotescti
cu hohotil.
Asa merge rnduial, pAn cnd gazda sa nnasa poftesce

la mask In capula cAreia se asz nnasula si nnasa

apoI ton prechI, brbat si femee, dupa cum sunt de fruntasi,
pri, se Incheie masa. Mnnc5., beail si se veselescil mai
multe ceasuri, glumindii i rtlnd asupra jidanuluI din satii

sa despre vre-unil prostatica ce s'a pribegitil la masa.

(1) Sghiabulti este o carare prin valea dintre doT muntI.

(2) Tarnila este un drum btutil de cif sail de vite prin un loc gre
de umblatil.
(3) Partamuri se numesca bucatile dintr'o vita rupta de ursil, pe care acesta
le face gramada i apoi se sue de-asupra loril, fapta ce se numesce aa movib.

www.digibuc.ro

249

Pe la stIrsituhl mesei se dreg paharele cele dulci, 1nta

drege nnasul i pune ceva mai mult In pahar maI fgduind copiluluI acolo In fata tuturoril o vitic; apol Incep
ceilalti a pune banI In pahare dup puterile lorft.
Cu acestl bani 10 scte gazda cheltuelele mesei i une-orI
mal prisosesce ceva.

Dup ce se stirsesc paharele dulci cspetii Incepil a se

rdclica dela mas.
In WM vremea &AM tine masa, doI balauri negri ca dosul ceaunuluI cntii unula din scripch i altula din cobz5
felurite cantece de Orb', cum si altele vechi Imprnntenite, precurn srbsca, corbiasca i russca. Din cnd In cnd cte
.

un spe chefluit Intinde un paharil de vin scripearului ori cobzarulul,

Bea, balaure. co ti-I torn In cap!

Tiganulil se scl, Inchin i el, clar' cine bag ln sm,
lnchinciunea tignsc?
Dup rdicarea meseI st tottA temeiuI6 cntecelor6 si a
jocurilor. Flcii ametitl salt legnat, cant& din gura,
glumesc, prujescil i chiue, btndil cut picirele de r'sura
pmlntul. Acum 10 deschida dragostele tot mersula lor,
prin inimile femeiloril trec cnd segetile iubirei, cnd ale
temutului. Unele cnt In pilda altora :
Nu sci tese, nu sci cs.q,
Dar nu-mT pas, ca-s frums.

Cntecil mestecat cu laudd i batjOcur, pe care nici o

femee de Ora
primesce cu multmire, cell). putin In
ochiI lumiI.

Este In sufletulil Romnului un fonda Insemnatil de Intristare, care se revars prin versulg duios i trist al
cntecului s i prin vorbele ce lice la cntare. Acesta su-

www.digibuc.ro

250

!iota a presurata note triste cbiar i In cntecele menite pentru

veselie. :Ear Doina este culmea tuturoril; ea Inchide intr'insa
inima Intrg, are ceva a sufletului singuratica i
pe care nu-la pte zugrvi nicl una cuvInta in limba grdit,
afar pte de dorulti, care se apropie intru cta-va prin mul-

tirnea intrebuintrilora lui. Pn la acesta cntecil top sunt

vesell, sorbindil unula din bucuria altuia, dar de Indat ce
se auda sunetele strbdttre ale doineI, se las de rnn
-i de dup gtil i fie-care se ascunde In adncurile jalnice
ale sufletului sa. Tiganil lutari a ghicita aceste insusiri
ale Romnului, de aceea pentru a scApa de batiocurile i
giIe dupcite ce pornesca din veselia sburdalnic, ei Incept'

una cnteca de inimd albastrd, care pune pe gnduri pana

pe ceI mai zurbagii; iar unii, eel mal cu foca, incepa s
.strige lularilorx c a nemerit'o, edd par' cd le iea etc eau fulfi

Sfir0ndu-se asta-fela de cntece i Indesnda cocowlil

cntArile sale, aspetri Incept' a se impr4tia, In vreme ce
unii mai slabi dorma du0 unde i-a apucatil vremea (1).
In judetula Sucevii precum i In alte judete din partea de
sus a MoldoveY, cumtria se face sail nemijlocita dupti botezuhl noil-nscatului copil saa la vr'o cte-va dile dup
aceea, cnd atta printiI copilului cta i niina01 si Invit
pre rudeniile lora cele mai de aprpe ca s iee parte la dInsa.
Dup ce
adunata toti cei invitatl i dup ce

aedata la masd, ma, Infind copilula In scutecele cele

mal frumse ce le are, se duce cu dInsula la cumAtriI ceI
marl, aclecil la nna01 si, curl stail in capula mesel; 0 presentndu-la lora, dice:
(1) A. Lambrior, dObiceiuri

credinte la Romani.n in aConvorbirl

an. IX, Ia4f 1.875, p. 2-5.

www.digibuc.ro

251

Din gza din rogozti

0 ieittl igt fetti frumos,
Si cere scuM i salba
Sa se &Ica 'n lumea alba,
Cere cal de calarie
Si o stea la palarie
Ca s. trca de pustie;
mat core un cal brzit,
CA-1- fecior de om vitz.

Daji rnaiout' una oboreal,

Ca sa-si cate de norocti,
Si mai dal maicuVe sin
Ca sa-sI cate de ursitti;
$i mai fa maic' o placinta
S'o mancam pang la nunt.

Ca graulii N. N. sa crsca
Si 'ntru mulVi ant sa trasca!

Dupa rostirea acestel urei71, fie-care mesanil scte

cette until dar banescil pentru copil i anume mai nti
nnasii sei, apol rudele i vecinii.
Mai pe urm, i anume dup e a statil cu top un
restimp bunti la mas, dupa ce fie-care a gustatil din bucatele aduse i puse pe mas5, si a cinstitil catil a voitil
i-a plcut, msa iea o pane sa un mlai, merge cu dtnsulti
mai Inta la cumtril Get mari apoi la fie-care spe In deosebi

facnd diferite glume, cere ca s5,-I dee si ei cate un

dar pentru ostenl5, ce-a avut'o.
Si fiincla c5, asa-I datina din mosi-strarnosl, nime nu se
pune de pricin, ci fie-care scte chte vr'o cti-va bani, ctti
lf las5, inima,

tmplnt5, tn

Cu adunarea acestorti bani se tricheie apoi cuintria, e

scOl cu top dela mask si luAndu's1 rmas bunii dela
parinp copilului, cAruia 11 doresoa viata% Indelungath

www.digibuc.ro

ne-

252

ptat6, minte snts6, fericire i tte cele bune, plc6 fie

care mult5mita spre locuinta sa (1).
In Tra-_Ronuinsect (2) si In Transavania se d asemenea

pretutindene dup boteza cte un prnc,l6 mai mare sail

alai' mic, dup5, cum e i starea prinilor prunculul. Cu
acea ocasiune se facti apoi, ca i In Bucovina, unele presente

parte ln bani parte in naturale. Pe uncle locuri bana se

arunc sail In scald sail In lgAnulil prunculiff.
De la eel presenti precum i dela aceia, earl' vinti mai tarOM In casa prunculuI, se iea somn, adeca se taie nitela peril

sail se pune cte unil bnutil la perna (3).

In prtile Oravitd, din Banatii, se face asemenea dup
botezil un prndg, la care iea parte naulil., mcia, sa alte
nmuri, cari venindil rg5, de sntatea noil-n6scutuluI, aducndil darurI, cu care ocasiune
putinft, Dumnedea sa. dea mai multa, lile multe, norocil i fericire !(4)
In alte prtl din Banat, dupb, botezarea unui

acestuia, dacd e cu dare de mnd, pregAtesce una prnda

(1) Diet. de mai multe Romance din satele =inf. si Rilddsenl. Vedf si eGazeta siltnuldi, fOia cunoscintelord trebuincise agricultoruldi i poporului, an.
III. Rinmicu-Siiratd, 1886 p. 187.

(2) Lumina pentru toti an. III. Bucuresci 1888. P. 473: Dupa boteztl,
nasuld merge acasd la pdrintil noului-nscutil, unde se face masa, la care vind
rudele si prietenii aUtt aI nasulul catil 0 di parintilord pruncului si dad,

ate und dard prunculdi.

(3) Corn. de
Georgescu inv. in Secadate. Gazeta Transilvania an
LV. Brasovii 1892. No. 907: Afara de botezuld reald, se mail facd in Ilva
mare
i asa numitele abotejuni. Atuncl gazda easel vestesce pe aceia, pre
carI Ii doresce
aik't la batejune, care In casuld acesta este und ospqa
de prietint. CeI chematl se intrunescd la :casa chemdtoruldi, care II spOta.
bine. Atunci fie-care spe 10 tine de datorie s cinstscd gazdei o vitea, una ori
mai multe Of, bucate, ba i bani. AceI speti, cari cinstescii o vitea, und manzil
o vaca (nu si ceI cari cinstescd dl, capre, bucate, banl) intr n eumdtrie cu
gazda easel. Acesta, la casil de nevoe, la cumdtri alOrga, mai intai dupd sfata

qi ajutord.

(4) Aur. Jana, Credinte la nasceri, in eFamilian an. 1889 p. 483.

www.digibuc.ro

253

mare, nurnitii gostie, la care pe lnga nasl i msa, mai chma

Inch si pre barbatulti msei, apoi pre vecini, prieteni i rudenii; une-ori aducit chiar i lautari.
Dui:a ce a prnditit i s'att veselit cu totil, fie-care spe,
inainte de a-0 lua liva bun si a se porni spre cas, cauta
scte vre-o cati-va banI, care catti se 'ndur i dup cum
li e i puterea, i puindu-I la capultt micului botezatti,
E ItI datt putinti, Dumnelett

dea mai multi" !

Rostindtt cuvintele acestea, d mna cu cei de cas

luandu-si rmasil bun dela dnsil, se pornesce In cotro s'a
lndreptatti.
Nernijlocitil Insa Inainte de pornire, gdz,c16ia easel da nasului sati nasei ca dar o maram frums, iar msel o pogace,

pe care sunt grdmdite cdrnuri fripte, aluaturi fine, iar deasupra ca la 8 10 rift de panza find, alti chrei rnijlocil vine
dreptil de-asupra pogacei si a aluaturilorti, iar capetele se
traga (trlie) pe jos. Pogacea si pnza acsta trebue s'o duch
msa pnd la sine acas tinndu-o mal sus dect umrultt,
alturea cu capulti, iar capetele pnzei lsndu-le sd se tdupa o (Minna, anume ca cine
rile dup dInsa ca unti
va Intalni o pe drum, s stea loculul, sa-I admire darultt
pt glice: mare i frumosa dara i-att dattt !
Cu acsta apoi, petrecuti fiind nasil i msa de catra psi de lautari pand la unil loc, une-orl chiar
rintii
rsi 'Ana acas, se gata gostia sa adult! botezril.
Cel maI graci, daca nu potil In c,liva botezrii da i eI
unit' pranc,Itt ca eel bogatl, hotarscti a-Itt da pe alta Dumineca satt srbtre, une-orl chiar i la 2-3 sptmni. Atund
facti i eI o mica gostie, dar tota-deauna mai pe gracie
mai cu pupal sgomotti (1).
(1) Com. de d-Ia I. Popoviel.

www.digibuc.ro

254

In Ungaria asemenea e datin de-a se da un ospq8 In one-

rea cumdtriloril marl si a msei, dar mai cu sma numal

dup botezul unuI prunc8 (bAiatti).
In decursul osptulul acestuia, care, cu putine abaterl, se
face mal tota asa ca si In cele-lalte pArti locuite de Romni,
nepta e &A-L(5re s spele mnile rnsei, ceea ce se face asa :
trn ap curat Intr'un blid, i apoI, lunci cu mnele see
apd de-aceea, spal cu dnsa mnile mseI; iar dup ce i le-a

splatil Ii d o stergur nou ca s se strg. AtAtil stergura acsta, cata i o nframa, asemenea nou, care i-o
maI pe urm, rmnil ale mseI ca dar pentru ostenla sa
precum i pentru mncarea ce i-a preparaeo i i-a aclus'o,
ct timpti a fostil bolnav.
Splarea mnilortt msei de ctre nepta sa trebue In ori
ce cas s se Intmple In vita acsta, cci dac nu se Intmpla,

atunci msa In cea-lalt lume e tt Ora In cOte sdngidsd.

Dac nepta a neglijat In decursul vietii sale actul acesta
al splrii, i s'a Intmplat sa mr, atunci msa se duce

la dInsa pn a nu se InmormInta, i nmurile el o spal

pe mni si o stergil cu pnza ce se afl pe fata repausateI (1).
In fine ln Macedonia dup5, botez se pune mas la martori, si In timpu1 mesel se aduce un vas cu vin, la fie-care
6spe care arunc6 In nmntru bnisori sa parale, menite a se
cese pe scufita copilului. Cele-lalte formalitati se facil ca si
la Romnil din Dacia-Traian, f,r5, nicl o deosebire (2).
(1) Com. de d-la Elia Popti, InvgAtoril In *omcuta-rnare.
(2) BolintinCinu, CAlaorii la llornkiiI din Macedonia, p. 88-89. Veqi i Burada, Obiceinrile la naseerea copiilora, In op. cit., p. 46.

www.digibuc.ro

255

XVII.

SCALDACIUNEA.
In clecursula curnAtriei sa nernijlocitil duph acsta ur;mza
de reguld Scdldeiciunea, numith altmintrelea si scalduM sail)
scaduqc; adech copilul notr-ndscutil se scald de cAtrd cumdtrii marl, nasti copilului, earl
tinutil la botezil.

In cele maI multe locurI din Bucovina Ins6 este datina

de a se scalcla copilulil de catra cumetriI cel mari abia a
doua sa chiar a treia c,li dup botezil, i acsta din caus ca s nu se strgA prea de grab miruka de pe dInsultr,
ci sa drma celti puin o npte In rniril (1).
In acele locuri, unde se scald a doua sail a treia
mai esist5. Inca i acea credint ca pe oopilul botezatil ni
e nirnhui iertatil sA pue mttna, pilnd ce nu-lil scalcla nnasa sa (2).
(1) Coin. de mai multi ini precum si de d-16 V. Turturnh, prom : Scalclaciunea, numit alimintrelea scaldurd, se face totil-deauna a doua i dupit
botezil, pentru c. la botezti pruncul se miruesce i de-aceea in aceea di nu.
se cade a sclda sail a sp'la copilul, awl se spal rnirulti de pe dinsulti.D
(2) In Stroesci, corn. de d-l I. Beraria, parochil i exarch.

www.digibuc.ro

256

Scldciunea se face In cele mai multe prti din Bucovina astil-felil:

A doua li dup botezil sa cumtrie, colea cnd se apropie srele spre amiacji, se adun la casa neptei mai multe
femei dimpreung cu cumtra sati cumtrulil mare, adec cu
ce a tinutil copilultb la botezil.
Dac cel ce a tinutil copilulti la botezti e barbatil, vine

de regul dimpreunit cu sotia sa, dar nu aduce nici un

dac e femee, atuncl aceea vine de reguld far de brbatulil WU, dar aduce cu sine si de ast dat, ca i mal
nainte la botezti, pelincI, fas, unti tulpAnasti, unti br, o
perinut, tte acestea noue (1).
In Boianii, dstrictulti Cernutului, i ln Vicovulti-de-sus,
klistrictulti Rdutului, nasa aduce de regul finului s'tl de
ast data ca dart': o fas, un scutecii i o bucat de pnz

nu ea de vio 3-4 cop de lung pentru pelinci, precum

si o cdpatufcd (2) alb5, i una cu flori (3).
In Fandula-Iltoldova, districtultt CampulunguluI, dach.

copilului e femee, cnd merge sd scalde copilulg de

-mini, duce urmAtrele daruri : o preche de clsguti, un
-soul(' de leind alba ori lae, apol scutece, o ta,a i un tulpanagt

-de legatil capulti copilului, earl sunt puse intr'o traist nud
cta se pte de frums. Pe lng acestea mai duce Inca
o act nouct.
Obiectele prime sunt menite pentru lnfsarea copilului, iar
-ia de Incllitil scAldtrea Intr'Insa.
Dac celti ce a botezata e brbatil, tte lucrurile acestea
le duce nevasta sa, care scald totti-odat i copilul. llaca

n'are sotie, le duce o sor sail altd femee. Iar dacii e s'r(14 In Calanfindesd i Frtilutulti-vechiti.
(2) CdpcItup( t =

(3) Com. de d-la V. Turturna, preohl

www.digibuc.ro

257

n'are lucrurl de acestea In casa sa, trebue s'ai le

cumpere dela alii, cci de dusil, fie avutg orI srmang,
fie-care trebue s le clued (1)
Dup ce
adunatg acum tote ferneile, cte a avutti
s se adune, &del brbatiI, ataral de curntruli mare, mal
niediri in Bucovina nu e datinal ca s iea parte la Scaldeimang,

ciune, msa prepard seldtrea (schldusca), adec trn ap6

curat i ne 'neeput ln la cea noua, care a adus'o cumtra
cea mare, respective sotia cumtruluI mare, anurne spre acestg

scopg de acas si care trismn ca copilul sci aibct glassu

la cea nowt cdnd se cump&a din tcirgit, i apoi o pune

la foal ca s se ineldsc6. In acelasi timpg pune In la

cu a:p Ine si urmtrele plante sag seminte de plante, precum : busuiocti, cAte-va fire de grd, mctrarl, mintei, rorndcte-va botA (botie) sag mdglii de 9nac, semliqd de
.cdnepas, precum ii una sag mai multe pene de ori i ce felt'
de pasre.
Busuiocul Il pune de aceea ea not-nseutulg, i mal alesg
kladi e copil, s'a, fie atragtre si iubit ea busuioculg;
Eire le de grd8, ea sct aiba cinstea yrdultd; i precum e
grAuld celg mal alesg i mal cutatg dintre tte pnele albe,
asa s'd fie si copilulg mai alesii, mal eutatg i mai vlutti
klin tre toti menil ;
Mcirariul, s'a, fie plaeutil ca marariula In bucate ;
Minta i romcinip, ea s crsc usorg i s' fie santosg;

Botiile de mac, ea s pt usorg i bine dormi ;

Sdminfa de cdnepd, ea s crsc6 iute ca cnepa ; iar
Penele, ea s fie usorg ca pana, precum i pentru aceea
ca tte s le pric6p6 si Invete usorg, i totg asa s trsc,
In lume.
Totil asa facg si msele rornnce din Macedonia; acelea
(1) Diet. de Parasehiva Lehachl

LeuWnia.
17

Nascerea la RomAnl.

www.digibuc.ro

258

Inca pang In scldatre, dup ce s'a botezatii copi1uIt, busuiocg, ca sa fie mufatii (frumosg), paradzi (parale) de argintg ca sd fie avutg, si sare ca sa cad hare (s6 fie placutg) (1).
Dupa, ce s'a mnclc,Iit scaldatrea astil-felg preparat, o iea.

dela foal

o trna Intr'o vanuth sag covatica, numita alt-

mintrelea In uncle parti attg din Bucovina catg si din

Moldova alghie dem. algqiiufa (2), in care mai pune Inc si
o lca de aghiasmd, pupal lapte dulce, o buctica de zaharg,

precum si unulg sag dou oua.

Apa sfinfi,td sag aghiasma Insmna ca copilulg sa fie ca
acsta de curatg;
Laptele dulce, ca s fie albil i frumosti ca laptele, precurn
si pentru aceea ca s-1 fie vita dulce ca laptele, sa trsca.
bine In lume;
Zaharulg, mai alesg daca e copila, anurne ca s fie lumer
dulce ca acesta; iar oude, earl rmang Intregi pna a doua.
c,li, cand le sparge mama copilului si asa sparte le pune apoi
In schldtre, Insemnza ca sa fie curatil, piing si san'tosti
ca

Mai totg aceste obiecte Indtinz a le pune In scd/duvt

si Romncele, respective msele, din uncle parti ale Moldova
precum buna (5r5, cele din judetulg Sucva (3).
In 16-ra-Romdnsect, cnd se scalda copilulg pentru prima

ra, dela botezg, i se pune In sclcltre o bucata de pane

una de slanina de pora, anume ca copaulii scr crsca ca
pdnea in coptor'g i sa se "ingrafe ca unit purcelg. I se mati
pune Inca i o crda de vir ca In viata lui sa cnte frumod' (4).
(1) Burada, Obiceiurile la nascerea copiilor, publ. In op. eit., p. 41.
(2) Dict. de Anita Pletosfi, Romancil din Mid4erif, judetulil Sueva.
Sctadatrea, numitrL altrain(3) Dict. de An. Pletosil din comuna
relea scd/dite, o face m4a din apit ne'nceputri. Dupg, ce o pune In alghiupt
vi-o stmpgrd, pune intr'insa gr, zaharil i pene, ca s fie upril ca pana.
(4) Ionnu, op. cit., p. 27 i 28.

www.digibuc.ro

259

Tea apol tota msa copiluld

vir in sdldatre. Dup
ce l'a virt, cumatra, respective curnatruld mare, nasuld copilului, iea lumina de botezd, o aprinde i apropiindu-se de
vasuld, In care se afl copilul, pica (pieura) dintr'insa In
scaldatre In forma crucel cte de treI ori in fie-care loc
anume : nti la capil, apoI la picire, dup aceea In
partea drpt i pe urm In cea stng.

Dac sunt doI sail si mai rnuIi cumtri, atund picur

fie-care pe rncid, aruncndd in acelasi tirnp Gate unuld
sa si mai multI fiorini In scldatre.
Vin apol pe rncl Vote femeile cte se afl de fat

stropindd copiluld cu putin apa, arund

dtre cte vr'o
de avute.

ele In seal-

crucen sa puisori, dup cum sunt

BaniI acestia, carI sunt men4i pentru ms (1), Insemnza

ca copiluld sd fie banosti i norocosii ctil va tri.
Tar luminele le pund pe mas, unde le lasd s, ard pn
mai pe urma.
Dup acsta curnatra mare scald singur copiluld. Dac
sunt mai multe cumtre Ild scald fie-care pe rndd. Tar dad
nasuld copilului e brbatil, atunci flit scald nevasta sa, In
lipsa acesteia msa sad si alt femee. Totusi si nnasulik trebue

s tcrne macar o lc de ap pe copild (2).

_pupa ce l'a scalclat i splat cum se cade, iea cumatra

cea mare crijma, In care a fostil pus dupa ce s'a scosil

din botezd, o mie In schldusca i sterge cu dInsa copiluld
maI Intl pe la tOte Incheeturile, unde a fostd unsd cu
(1) Datina Rom. din CalafmdescI, I1iesci, Frilautulti-vechiti i Sucva.
VedI i Or. Dlujanschi, Din viata pop. rom., in Albina Carpatilord an.

IV. Sibiiti 1879, p. 76.

(2) In Calafindesci, did. de C. Racolta; in FrAtAutula-vechitl, dict. de Zam-

fira Ignittia; apoI in Il*scI.

www.digibuc.ro

260

mir, apoI In gull ca s nu-I putd, pe subsuori ca sd nu

asude si la urechl ca s aud bine (1).
Nespffindu-la cumatra cum se cade cu crijma, In gurd,
subsuori si 'n urechi, se crede c copilulul, cat trdesce, II
pute din gur, asudd frte tare si nu aude bine (2).
In Boiana si Mahala, districtulti Cernutului, dreptulti de
a scillda pre celti botezata Intzlia Ora dupil botez l are
numai nnasa. Alte femeI i cu deosebire mama copilulul nu
se cuvine nicl decum
scalde de mirti, pentru cd, dup
credinta Romnilortit din aceste doue comune ar fi unil mare

pcatil cnd l'ar scalda alt femee, si nu nnas-sa.

Drepta aceea nnasa, dup ce atAtti ea chtti
meseni cari voesca, a aruncata mai IntAI chte unultt satt
mai multi crucerl In sclddtre, mOie cornulti crijmeI In scaldd
picur copi1ul cu dInsa In gur de treI ori anume ca sd

nu se prindd de dinsul nicI unti r, apoi 'Acura cu lumina de botezti, care arde In tot timpula saddrii, In sealdused cte trel picusuri: la capil, la picire si la ambele
India In forma cruciI. Dup acsta, scldndula i spClndu-lti
cum se cuvine, iea triplicul (3) qi busuioculti, care a fost
legatil la lumina de botezil, precum i crijma, ale cArel cornurI le Indoesce la unti loc, i prindndu-le pe tOte acestea
la olaltrt, le mOie In scald i terge cu dinsele pe copilula
saldatti la urechi, la mnI, subsuori, In stinghiurZ (4) precum
si la tte cele-lalte Incheeturi ale corpuluI.
Dup ce l'a scAldatti si stersti ln chipulti cum s'a arMatti,
II scte din scAlddtre, prindndu-l6 cu mnele de ambele
(I) In Fundula-Moldovei intrebuinWza Ilornncele In loca de crijmd spre
scopula acesta orl si cc fela de pnza curata. Corn. Par. Lehacia - LeustiMa.
(2) In Fundula-Moldovei, corn. de d-la P. L. Leust(Ma.
(3) Triplicii se numesce unit sculisora de atil rasucita, de cob:5re alba, rosie
albastra.
(4) Stinghiuri: se numesca Incheeturile de sus ale picinrelora.

www.digibuc.ro

261

umere ale obrazuluI anurne ca s crdscA inalL i drept

sti-I fie grumac,lulil lung, apol aruncndu-l pe scutece

ca st fie sprinten, I lnfas, lii stringe de nasil

si21 face de trel ori cruce peste corp. Dup acsta 11ti pune
acopere cu crijma, dacil e
pe o perin curat

asa ca fata s5-1 rmie clescoperit, iar dacd e copilA o

acopere i pe fata, anume ca s fie rusins.
acoperitil i 'n local uncle l'a pusil 116 lasA sA
stea pn clup scterea i aruncarea scAlclatrei, In care s'a
scAlclatil (1).

In Poiana-Stampii, clistrictuli Dornel, sfirinc1 nnasa coscAlclat si scotnclu-lil din scAldtre, titi Infasd In
pelincele si scutecele ce le-a aclus anume spre acestil scopil
de acasd sail In panza i braulti, care l'a aclusil la botez,

dupa aceea Ha duce si-ia d mne-sa qicnclti:

Poftimti tine-ltl!
SA fie voiosil,
SAntosii

Li frurnosil ;
Lucrtitorii,
AscultAtorti
'ndurqtoril ;
SA trAiscA
crscA;

SA fie harnicii, focA,

S'A aibA muitti norocri.
Iar' dumnia-ta cumAtrA,
Ca o rnamA adevratA,
SL trAesc
SA poti sA-1(1 cresci,
Si s-lii povAViesci!

Iar daca e copil dice :

(1) Com. do d-h1 V. Turturchiti i Ionica all lu Iorclachi Isaac.

www.digibuc.ro

262

Pottimti tine-o !
SA fie yoisrl,
SAntsA

Si frunisA ;
LucrAtre,
AscultAtre

Si 'ndurdtre;
SA trAiscA

Si sA crscd ;
SA fie harnicA, foal,
sA aibA rnult noroca;
Iar dumnia-ta, cumAtril,
Ca o maul' adevratA,
S trAesc
SA potT s'o crescI
Si s'o povAtuescT.

Mama copiluluI, primindua, sifirut marna cumatreI, dac

acsta e mai btran decat dlnsa

multbirnesce, clicnda:

cumAtrA,

CA Pal' botezatil
l'aT crestinatii. . .
Dumnecleil tl-ajute ! .

. .

(1)

scte din scldAtre, till

In Frktutulti-vechiii, dup
asza pe Lino, unuI pieptar, anume ca sa fie Imbracat ca

i apol ul pune alliturea cu maica sa (2), iar In Fundup5. ce-la Incinge cu fasa, sub care pune
50 cr. sail 1 fl. liti iea In brate si lumina de botez In mn,
apol sarutandu-lil atatA pre dInsulil ct i lumina, llt duce
la mama sa si dandu-i-la acesteia c)ice:
ia,

dulti.-Moldove1,

Poftimil de sufletulti meti!

Iar dadt nu l'a botezatil femeea, ce

(16, ci brbatula

ei sati aitul cine-va, fice:

(1) Diet. de mai multe Romance de locil din Poiana-*tampiT.
(2) Diet. de Zamfira Ignatniei.

www.digibuc.ro

263

Poftimil de sufletul bArbatuluI meil, sail de sufletulil

lul N. care l'a botezatil!

Mama copilulul, primindu-lil, 11 sdrutd mna

multa-

mesce (1).

In fine in Macedonia, unde scldusca e asernenea usitata

a doua c,li dup botezil, cum a scAldatil nnasa copilul, cum
l'a pusil In scutici de lnd, lucrate In casd i tesute la amndoue capetele cu rosu, si cum l'a Infsata cu sitre, de care
se anind unil inel de auril orI de argintil, II iea In brate
i ducndu-se cu ela la maica sa dice :
Nund dela mine hiling (fina), dela Dumnecleg creftinii ! (2)

pupa co a predatil acum cumdtra mare copiluhl maicei

sle, msa scotnda baniI, earl' i-ail aruncat mal nainte cumdtriI precurn si cei-la1t1 meseni din scAlcIdtre, lea covtica

vnuta cu scldusca, In care a fostil scldatil copilul

ca s o sclitd afar. In ace1as1 timp cumtra sail sotia cumtruldi mare, luAndil lumina de botezil aprinsd Intr'o mn,

iar un sipil de rachi fiert cu miere precum i una paharil In cea-lalt mn, merge In urma ei, iar cele-lalte femeI, cte se maI afl la seldciune prindndu-se de mnd
formndil unu felil de dant se duc cu ttele In urma
lor petrecndu-le pAnd la o apd rnergtre, daca se afl vre-o

atare prin apropiere, sail In grddinita cu straturile, insd de

regula In pomtil, uncle este, si anume totil jucndil, cantina" (3) si strigAndil:
(I) Dict. de Paraschiva Lehaciu-Leus16n.
(2) Burada, Obiceiurile la nascerea copiilora, in op. cit. p. 42 si 48.
(3) Datina Romncelora din cele mai multe comune din Bucovina precum
din Boiana i Mahala coin. de d-la Ionia ala lui Iordachi Isaca si V. Turturna: Mal nainte de a presenti copilul nAnasului saa nanasil, mdsa scte

si varsa scillda16rea inteurra loca curata sub una porna saC o tufa etc. Femeile merga t6te impreuna cu ma si cu nanasa cu lumina de boteza aprinsa. Din Vicovula-de-sus i Voitinela corn. de
Dumitru Cardeia,
agricultora: Femeile merga cu scaldusca afar cantnda si jucanda ca
sa j6ce i dui bine, si o to:51.ra apoi la una poma ca s cr6sca ca pomual
de mare.

www.digibuc.ro

264

Hop a, hopa,

C'a iisa popa

SA jucAm

sa cntamA,
S ne 'nvAtArn

Bine 'n lume s facema,

De r6ti sA ne ap8rtimg,
SA nu facemA niel cAnd reti,
SA' fie lui Dumneqcil
NeplAcutA
urit ;

SA fAcern numaI frumos

SA placA i lul Christosti,
SA facemA numaI plAcut
SA placA DuhuluI
facem numaI bine
SA placa la of-I i cine (1 .

Sag a.a:
Hop, lentil cu sumanA,
Cu treI ace 'n petirnanA :
Unit pica,

Un rn*A ;
Un 'rnpunge, un sete,
Un strig cA nu pte ;
Un face
Cum II place (D.

Cum aiA esitg din cash garb, cnt:

Uoru4 cu flre 'n gAtA,

Grol e cu copilii la tip.

Mai bine cu flre 'n fata
Deck cu copil in brate,
C e flre n'am purtattl,
Cu copil rn'am deteptat (3).
(1) Din Crasna, diet. de Anita Ursachi.
(2) Din Mahala, com. de da Ionich" alil luT Iordachi Isaca, agricultoril
(3) Din Crasna, dict. de M. Bilrbut.

www.digibuc.ro

265

Ajungncla In pomt se oprescg la ung mr sag prg

sag si la altg porng verde, sAntos si frumosil care se aft&
la ung locg curatil (uncle nu-sil pomi la o rchit sag la ung
socg, iar In grdina cu florile la ung trandafirg etc.) si acolo
apoi trn scsalcl6trea la trupina pomului respectivg anume
ca copiluld s crscd, s 'nflorsd, si s rodsc ea pomulg;

iar la locg curat de aceea, pentru c acsta e cea dintta

scalchitre de cnd s'a rniruitg, i rnirul e sfintg, apol
pentru aceea GA In scalclktre se afl i agbiasm. Iar cnd
o trnd dice:
S crsed mare ca pornulg si sg, fie sdntos5 (sngtszl)
ca clInsulg!

Totg asa facg cu apa din sclcltrea acsta si Romancele din Macedonia, acelea lnc o arunca la locg curatg,
acea deosebire numal c ele de obiceig n'o ducg s'o verse
mai departe In afar de stresina easel, ea nu curnva s se
verse peste albele sag harasitele (ursitele) despre earl.' am vorbitg mai sus (1).
Cum a aruncat scald'atrea msa prvale covtica, adech

o Intrce cu gura In jos si, punndu-se pe dnsa s

cl,

dice:
S'a resturnat covata,
S trAscA nepta;
qi s'a resturnat de-oclatA
SA' maT faca inc'o fat,

S'a resturnat pe-un piciord

SA mat facA si-un fecior (2).

CurmItra mare, dimpreunal cu cele-lalte ternei puindu-se

si stncl Mt& Irnprejurulg msei Incepg asernenea a cnta
i a dice:
(1) Burada, Obiceiurile la nascerea copiilorri, in op. cit. p. 41.
(2) Din Mahala, corn, de d-lti Ionio. altt lui Tordachi

www.digibuc.ro

266
Jo:5(1A msa pe covatA

mai aibA chte-o fatA,

JcA msa pe stiubei
SA mal aibA nepotel (1).
SA trAscA nepotulil

SA mal fad. i altul,

SA trsed nepta
sa mal facA i alta.
Nepotulti dac'a trAi,
NoT bine ne-om veseli
Cu fete si cu feelers'',
CA de-acestea ne-a fost dor.

SA juckn, s' ne veselim,

Tot4 de-acestea ne
Si nepotul sA trAscA
De-acestea sh ne gAtscA ! (2).

Apol Incunjurnda pomulti si jucnda atata Iii prejuruhl

luI ctil i al msei, care de i acum pe covatA, chiue:
Dragul mamil sugtor
SA trAcsei, sA cresci usorti,

SA fif tatil de bun sport'

Si mamil de ajutor
De pe vatrA pe cuptior!

DacA cehl scldat e copil:

Draga mAmuchil pApusA
SA trAesci, s'ajung mAtusti,
SA ffi bunA jucausA

Cu gunoiuld dupA us !

(3)

DupA a treia Incunjurare i anume dup ce a sfiritil de

chiuit a. urmAtrea chiuitur:
(1) Msa attil pre copiii ce-I mosesce, cl si pre prtrintii acestora il numesce
nepota-d.

(2) Din Stroesci, com. de d-la I. Beraria.

(3) Com, de d-111 G. TomoiagA, cant. bis.

www.digibuc.ro

267

U, iu, iu nnasA mare,

lea si sufl 'n luminare,
Dr' a arde i mai tare
S svrlirml cea scAldAtre
'N grAdina cu florile
SA stringemil nurorile ! (1)

1ncetz5, de jucatti, cumtra stinge lumina, iar una dintre fe-

mel iea nisce bete si Incepe a scormoli cu dinsele, ca

cnd ar ara spre semna ca cela nob.-nscut s aibb, noroca la artur, 1l face apoi barb spre semnil ca celti noilnscuta sa fie preotti, In fine umbl cu nisce ciuchli In mn
spre semnil ca Gel notl-ndscutil sa fie avutb. (2).
In Boiang i Mahala, dacb, noil-nscutulti e b2iat, fac

o multirne de sgl cu lucruri brbtesci, precum : cosescil,

aduna, cpitescil, Imbltescil etc., iar daca e fatd fac lucruri
ferneesci, precum e i ocupatiunea femeilor, adec pdpfna,
scarmnb, untl cojoc, torcti, cOse cusuturi i multe alte mai
fact' (3).

Apol sculndu-se nisa de pe covat le prov(kb, s sara

peste acsta, anume ca s aibb, si ele cate-o fat saa feciora,
dicnda:
sArig peste covat5
S'aveti si voi cAte-o fatA,
Dar sAritl cam nAltisortit
S'ave0'

cAte-unti fecioriA.

Nevestele, cari dorescil sa aib copii, Incepa acum a sb.ri

una dupa alta peste covat, fcnda si de asta data o multime de glurne (4).
(1) Din Valea-PutneT, coin. de V. Tocaria.
(2) Coin, de d-10 G. Tomoiaei.
(3) Corn. de d-10 V. Turtureng.
(4) Corn. de
V. Turturnil.

www.digibuc.ro

268

In Sueva din contr, lntorcnd msa covtica sa vnuta,

fie-care femee, mai ales6 cele tinere In locil s sartl, se punt'

s skl pe vainutd ; acsta Insemnzd c In curncld o va

Invrednici Durnnede6 si pre dinsa cu un astil-fehA de odorti (1).

Am amintita maI sus c5, la Sectlddeiune iea parte numal

i cu deosebire cele maI de aprpe Inemurite cu nepta dimpreun cu cumAtra mare, S i numaI limpede acestea
femeile

iest1 cu scldtrea si se dual cu dInsa ca s'o arunce la

un loca curat. 13arbatiI nu ail datin de a lua parte la
scldAciune, cu att maI putina la scterea sclcltrei.

clac naul copilului e brbata, atuncI In locula lul iese

cu scldtrea numai sotia sa cu msa cu cele-lalte femei,
iar el rmne In cas. Deci dacd se 'ntmpl s, se arnestece
printre femeI
brbatil, atunci vai de capulA lui
ce mai fac cu dInsula. Mai Intal Incep a-0 bate joca de
I

cntndu-I diferita cntece sarcastice, precum :

Frump verde de aluna,
Gatti la Ma, cllul resunA,
Lelita pe grl' aclun.
Ce si fact]. s m 'ntalnescii,
Doue vorhe
vorbesca,
lnima s-mi rCcoresca.

la m'oi da dipe un corci

m'oia trage 'ncet pe josa
Ca s'o prind si s'o stiruta,
C'alta nu-ml trebe mai rnult,
CA-I lucru nepriceput! (2)

Apol de ar fi ori i GAM de voinici, femeile Intritate Inlua In totii chipula

cept'
trage In colo i 'n cce,
peste picior, astil-fela c brbatulil, scpatil cu mare greti
(1) Or. Dlujanschi, in op. cit. p. 75.
(2) Din Crasna, diet. de Anita Ursachi.

www.digibuc.ro

269

dintre dinsele, Ii face cruce si nu mai are curagiil alt data

a se mai vIrI la acst Intmplare printre femeI, ba Oa In-

vat si pre alp ca s se fer6sc de dinsele, cu ocasiunea

ducerii si aruncilril sclduscei (1).

Iar, dup ce s'ai1 sturat acum de jucatil si de fcutil

diferite comedii, iea cumtra mare sipulil celti cu rachit,
11 pune pe un sahan, umple un paharil i Incbin mal
iar restul
Inthi la ms, bea puin rachi
ilt aruncA pe pomulil la a crui radcin, a aruncat scaldatrea. Dup acsta, lundil msa paharul Inchin la una
dintre femeile de fat, aceea la alta, si tot asa una la alta

pe rndU pn ce a ajuns la cea din urm. DacA sunt

dou sa mai multe cumdtre mari, atunci cinstesce fie-care
attea rnduri de pabare de bine, cte cumAtre sunt. Iar
cnd a ajunsil rndulii la cea din urm, i dup ce a butil
acsta, se prindil iarki de mn si Incepil din noil a

juca si a cnta:
Frunli verde de orntti,
Beti holercil i m
La cumLitru prin pomtil.

A ma h i-o Or 'de here.

CA cumdtru- cu putere! (2

Dup ce a luatil In capil, sail cum spune proverbulil,

dup ce a prinsil ciocrlanulil de cd:
De-4 put cnta ca cucu
Nu m'asi maI strica cu lucru.
D'asa cnt ca ciocarlanu,
Praptidescil vremea cu anu! (3

Sa astil-felil:
(1) In Bosanci i alte sate, coin. de G. Tomoiagil.
(2) Din Crasna, diet. de M. Brbutit
(3) Din Crasna, diet. de An. Ursachi.

www.digibuc.ro

270

U, iu, iu,
buhuhu,
Pan' la anu
altu!.
Pan' la anu
ciobanu! (1).

Dupa ce ag cinstitg tte, femeile inflorescti pre msa cu

cliferite flori, claca e 'Tara, iar daca e rn, o inflorescg nurnai

cu unulg sag mai multe fire de busuiocil uscatg. In acelasi

tirnp Isi pung i lorg cate ung firg de busuiocg la ureche.
Une-ort In timpil de yard, nu numal ca o inflorescg, ci voinclg

a face mai multg hazg i voe buna, prindg a o urzica pe

manI, pe picire, mat pe scurtg pe unde apuc, astg-felg c
unele mcSse, flindg nerabdatre

11fru5se, prind a plnge

de usturime si ciud. Apol incepg iarasi a juca, a chiu si

a face cliferite cornedii. Pe urma, tinndu-se de mama, rnsa
cu sipuld si cu paharuhl Intr'o mand, iar cu covatica In alta
curnatra mare cu lumina .aprins mergnclg Inainte, se
Intorc totg jucncld si facncld chefg pand In pragulg usei (2).
In satele de peste Prut si anume In Boiang i Mahala,
dui:A ce ag aruncatd seldatcrea si ag saritg peste covata,

si dupa ce ag facutiI diferite segi i a cantata maI multe

cantece glumete, nevestele de fata ieag pre msa i o pung
In covatica i astg-lel o clucg apol pe sus pn In cask
uncle qicg celorg de fata c msa a voitg s fuga cu ciobacd, iar ele, alergandg dupa clInsa ag prins'o si-ag adus'o
In casa.
Msa, cum a intratg In casa, se duce, petrecut fiindg de
o multime de glume, risete, dreptil la copilg, uncle l'a fostil
pusg si lsatg cum'atra cea mare Inainte de a scte scaldatrea
(1) Din Fratautulil-vechiil i Calafindeset
(2) In Calafindesei, diet. de C. Racolta.

www.digibuc.ro

271

afar, 116 iea cu perinA cu totti In brate i ducndu-la dimpreun, cu lumina cea de botezil aprins, IRi d nnasului
sati niinasei sdle, adec. celui ce l'a tinutil la botezti, dicnclti:
Cinstite cumare mare !
Poftim un cioban la o,
CA pe dlurT i pe vu
TtA vara le-ar purta
le-ar pasce i 'nturna ;
Pe Multi cu florile
El ar pasce oile,
Pe valea cu carpenele
Ar inturna caprele.
Caprele-s iutl de picior
Dar si el e sprintt,nior.
Ciobnasu-T

Dar' fiind cA-T usurel,

De picior if bun si
Milcar cA. e

far cnd 110. prne pe mAna cumtrulul dice:

Cinstite cumtre mare!
Poftim cA finuIi cel mare
Cere numa o ie mare,
IarA cel maT mititel
Cere-o vacA cu vitel.
Vre-a mncA lapte i el !

Nnasulti, lunda copilulil In brate i puindit de-asupra

crijmei pe pieptti 1-2 sail si mai multi florin!, dupa cum
e si starea sa material, dice:
Poftim, msA, de-un purcel,
SA aibA parte de el !

Banii acestia rmn ca daril pentru

Msa multmindti nnasului pentru darul primit, l iea
iarsi In brate, si de ast dat Ilil duce si-lil da mamei sale,

adeca nepteI, cu banil

cu lumina de botezti cu totti,

www.digibuc.ro

272

urnclu-I In acelasi timpti sa tradsc

va ved mare

i pusil In cale.
Nepta, adec5, mama copiluluI, lundu-lti i multmind5
nanasului pentru dar, iar msel pentru ostenla sa, o cinstesce cu unti paharil de radial.
Msa, primind6 i cinstincla paharulti de bine, si ne maI
avncla de o cam data alt oficiti de Implinit, se duce si
se asza si ea la mas In rncl6 cu cele-lalte femel (1).
In Crasna, la Intrcere, ducnclii pre Ins5, asemenea pe
covatic, ca i cele din Boianii si Mahala, Ii cnt urrnatorula cantecti pana ce ajungil la pragula usei i da sa lntre in casa :
Lel4a secertre,
Secer vara la sre,
Durere de mijlocil n'are,

0 pusil secerea 'n pamintil

se sue 'n dl la vnt
Ca sa-I trc'd de urail (2).

Ajungndil la pragula usel gospodarulti de cash' le iese

cu o lurnin5, aprins Inainte si le Intrb pe uncle ati cltorn i ce a facutil
Femeile eespuncla ca a fostti de ail turnat scalclatrea
la trupina until arbore a nurne ca copilul, care s'a scalclat
Intr'insa, sa crsca si s roclsch ca arborele respectiv in
bine si In abundant, i precum arborele i latesce ramurile sale, asa sa se latseil i lnrnult(isca i sernintia noti-nascutulul copia
Dup5, acsta, lasnchl rncsa covlica In tinda, Intr, cu tOtele In casa si se asz, dup5, masa. Curnatra mare pune

lurnina pe masa ca sa arda. Apol destace crijrna dela lumina

i Imbrobodesce pre nepotil cu dinsa, iar cordeluta sa

(1) Corn. de d-l lonic ala lui Iordachi haca si V. Turturdnu.

(2) Din Crasna, dice. de An. Ursachi.

www.digibuc.ro

273

burnbAcelulil, cu care a fosta crijma legata la lumin5., lg

copilula la grumaz0 ca sa nu se deche. Iea dup aceea
lumina si o (Id nepteT, iar nepta, primind'o o stinge
o stringe.
In Frdtdzqutti-vechi, cum s'ati inturnata
intratil in
cas5., iea copiluhl de pe pieptarulti, pe care a fostil pusa Inainte de a es cu sadatrea, liti infas in obiectele cele noue
carl le-a adusii cumtra mare la curnAtrie, iar cele vechi le
(la de-o parte. Dup ce l'a infAsatti liti da nepteI
cumAtr, finul

Cu pane i cu sare,
Cu darulti sfintiel sale.
Ei l'am scaldatil,
L'arn sOlat,
L'arn imbrkatil,
l'arn infrumusetat.
Iar Dumnia-ta-l tine
rni-l cresce hine

Cu norocil i satate
Ca srt a dintrinsul4 parte !
Dup ce
data copilula, msa-stinge luminele in grindarti
Marna copilulul,
rspunde :
MultAmitntr, cumatra,

Curn a ajunsti de l'a botezat

incretinatil,
Aa s'ajungl sg-lt1 i

Iar lumin'acsta
Curn a fa'cut'o
gtit'o,
i-a impodobit'o,

Aa s'o yell i 'n ceea lume

De gatit
'mpodobit ! (1).
(1) Dict. de Zamfira
18

Mariana, Nascerea la Rominl.

www.digibuc.ro

274

Asezndu-se dupa acsta la masa, msa cinstesce la cumAtra sa curnAtrula mare, dicnda :
Precum a ajunsti
boteza,
A.Ta sa% ajunQ-1

A-l i cununa !

S dea Dumnedea! rspuncle cumAtra. APoi luAnda

paharula cinstesce la nepeit, nepta la o ternee, femeea la
gospodarula de casa, iar acsta la cea mai btrAnA i maI
tota asa pAnA ce trece
cu vadA dintre muerile presente,
rnclula pe la tte. Apol Incept' a mAnca din bucatele cc
sunt puse pe mas i a se veseli, a cAntA si a istorisi c'ate
de tte (1).
CAtrA Linea mesel vine buedtdr0 cu m'ana drpt legatA,.
iar In mana stAngA duce un talgera cu o buchticA de Nine
dAnd'o curntril Incepe a se vAita cA s'a fript i s'o miluscA mesenii, ca sA se OM vindeca, pentru a le put face
alte dap mAncAri si mai bune. Toti mesenii sa mai bine
disa mesenele punt] In One cAta voesea i daa talgerulti cu
cruceriT Inapoi. Dupa acsta masa se sparge i fie-care se sclA

si se duce acasA (2).

CumAtra mare 41 iea de regul r6rnasa buna prin una canteed.

In Moldova, judetula Sucva, cumAtra mare, sufulcndu-si

manecele picur mai IntAi cu lumina de boteza ln scAlclA-

tre In crucis, apoi il spalA cu sprijinla (3) prin urechI

ca sA audA bine si sA nu fie zoiosa i colbilita, la nasa ca
sa fie in tota vremea .curata si sghicitzi, la gura ca sA nu
(1) In Calafindesci, Bosancl si Ilisesci.
(2) Or. Dlujanschi, in op. cit. p. 76.
(3) Sprijinld=crijmil.

www.digibuc.ro

275

putti, subsuori ca sti nu se optirsca, pe plml ca s nu asucle,

si In urmd la tOte incheetorile mnelorg si ale picirelorg ca
s, fie spornicg la lucru i Indemnatic la umblatti.
Dupa ce l'a scalclatti i stersil In chipulg cum s'a ar'tatti,
tot cumatra mare fig scOte din scrildtre, Il Infasa si Incinge cu fitdre (1) si apol Ili' duce si da, gata lnasatti, maiciI
sle.

Msa, care In totg timpulg acesta a stat de o parte, iea

acuma apa curata, trna nanasii pe mni ca s, se spele,
dupa, ce s'a sp6latil II 6, ung prosopg ca s, se strga.
Cumatra mare, la rndulti s'a, cum s'a stersg, scte ung
francg, care e menitg pentru ms, si-lg pune pe alghiutg.
Msa, str/ngnclii franculg, ia alghiuta cu scaldatrea si,
acsta e cu mirti, o sceite afara i o arunca la ung
loc curatg (2).

In unele parti din Banatii, unde este datina de a se boteza copiiI mai cu sma Duminica, nu se scalda, maI mulitt
In qiva aceea, ci, ca i 'n cele maI multe comune din Bucovina, abia a doua li dup. botez. A doua li dirninta
Ins, scalclndu-se, i fiindg scaldtrea acsta cea dIntAI
dup5, botejune, nu se duce si lpda acolo unde s'ag lepdatg cele-lalte scalde pana la botezg, ci, fiincla prima scatdatre dup5, botejune unvt, adeca fiinclg copilulg unsg de pre-

otti cu mir sfintitg de Archireg, se duce, ca i 'n Bucovina si Moldova, si se lp6d la raclkina unuI porn rodiscalde,
torg, in locti curatil, i tot asa se face i cu
iva,
ce
urmz5.
In
decursg
de
ung
anti;
eke doue 4n tt
acelea Inc, se duc si se 146da totil la raclcina aceluI pomg;
sag celg puting In apropierea lul (3).
(1) .itre=cingdtre, chingit
(2) Dict. de An. Pletosil din fldsenl, si M. Niqtoril din MlinI.
(3) Corn, de d-l Ioan PopovicT, invdttorti in OpatiVa.

www.digibuc.ro

276

In tinululti Dornet scaldciunea se face tot-dauna In aceeasi

li In care s'a scaldat copilul i anume nemijlocittl In-

ainte de a se pune bucatele pe masa sa mal bine lis Inainte de Inceperea cumatriei.
Scaldatrea o prepar msa din apa curata, adusa dintr'unia parati curatil, o
*see Intio l noua, asemenea
curata, o pune Intr'o covatic curatd, in care mai pune Inca
lapte dulee precum i apct sfintitct de preotti. Aceste obiecte

se pun de aceea, ca copilul s fie bun, iutisor, s crsc

de grab i sa drrn bine.
Dup acsta face cruce asupra scldatrel i apoi baga
baiatul In nauntru.
Cnd e acum biatulil In scaldatre picur nnasa sa nnasul, adeca cel ce l'a botezat, cu lumina de botez, In sealdatre i anume dela drpta la cap, apol din stnga la picire,
dela stnga la cap i pe urm dela drpta la picire. Acdsta
picurare se repetesce de trel orl dup5, olalt. Dupa ce a picurat

arunc bani de argintil pentru msa In scaldtre.

Daca cel ce l'a botezat e barbatil, atunci fig scald msa,
iar dac e femee, atunci Il scald femeea respectivA, i totil
pune pe mas, iar apa, In care
ea lu scte, fig Infas
a fostil copilul scaldat, n'o scot In aceeasi i afara, ci o

pstrz pan, a doua li dimin, cand apoi o scte msa

o arunc intr'un loc curatil.
Cnd pune nnasa copilul pe mas, atunci top cei adunati se afid la mas.
Dupa ce l'a pusil pe masa asterne un tulpan pe pept
si fie-care da ca darti cate ceva biatulul, si anume Ii pun

pe pept dela 50 cr. pra la 2 fl. Cine n'are bani, da

panz. De multe ori Ins, i anume ceI mai avuti, ddruescii pruncului totil atunci .cte o 61e sa viica pe care s'o
tie si s'o crsc6 In norocul pruncului botezat de dinsii.

www.digibuc.ro

277

In multe locuri vita daruita se tine

se cresce astil-felil

ed. Inmultindu-se i vIngnclil prasila copilulil sail copila respectivd e In stare mai pe urmd s-I cumpere o talce si mai

bine de pdmintil.

Dupa ce a data acum fie-care ce a avut sd dea, lea

msa copilura dimpreund cu banii i-i dd neptei. Acsta
multamesce tuturoril pentru cele ddruite i primite.

Finindu-se i acsta lea nu* o bucatd de pane i mergndil cu dinsa la fie-care spe, Incepnda dela cumdtra
sari cumdtrulil mare, glee:
Cine n'a da Wcirtiluta
I-a muca m6.1a mAnuta?

Fdcndil acsta fie-care Infige In pane Gate unulil sail mal

multi cruceri. Banii aceVa sunt ai msei.

Dupa ce a adunatil acum i mp, partea sa se Incepe

masa. Stdpanulil de casa cinstesce mai Intai la nanai sail
cumiltri i de acolea meree pe rndil.
Astil-felil to[i mncandil, bndil.

veselindu-se stail la

masd ca la vr'o douse pana la trei re. Apoi, multamindil

cu totii gospodarului i gospodinel de cas, se sel.6 dela
masd. i porninclu-se ma' lntai cumtra sail' cumdtrulil cela

mare inainte, iar cenalti dupa dnsulil, se duce fie-care la

ale sale, dorindil Inch odat lnsnkoare grabnic neptei i
crescere usrd pruncului.

In fine mai e de observatil Ined i aceea cd dacd mre

copilulia Indat dupa ce a tostil botezatft, atuncl nu se scald
de felil nici nu se face cumdtrie (1).
(I.) Diet. de MAriuca Tirsaca i Vasile Diacti din Dorna.

www.digibuc.ro

278

XVIII.

SCALDATREA NEPTEI.

La o sptrnn dup Sedlddeiune, pe uncle locuri cu

multii mai 'nainte de acsta, iar In altele chiar si a treia qi
dupa nascere, scald msa pre neptA.
ScAld51rea acsta se face ast-fel: se pune Inteo cldare

mare ca la 4 10 cofe de ap 5. precum si diferite plante si

anume: mintd ngrd, marara, romdn0 bund, glbinele de
cele ce mirs frumos, tdindip, smeuried (resed5), suleind,
nalba, paa Scintd-Mdrid, calap.rii, lemnulil Domnulut, tde
i stroliti de fail. MAKI apa ct si plantele acestea se 'ncal-

desc bine pan ce iese tt puterea dintelnsele, apoi se

trn Inteo van mare In care se las p'n ce se stempr.
Dup aceea se scl nepta, se vIr In van si, stndii In
picire, msa o spal peste totil corpulil.
Nemijlocitil dupa acsta, iesind din liana, se Imbracii Intr'o

cmes curat, se Incinge bine si se Imbrobde. Iar msa,

luaxidil apA sfintit, i-o trn In vrvul capului 0. prinde si

cu acsta a o spla pe obraz, pe mni, pe picire si pe

'Dept!) anume ca s fie curatA, pentru GA Inainte de a se scalcla
www.digibuc.ro

279

0 spla cu ap ,sfintit se consider de necuratd precurn si

pentru aceea ca s OW, face mncare, s-1 fie Incuviintatil
a umbla pe lng casa 0-a aduce ap dela fntn, pentru
c' pn ce nu se scald nu-i este nici decum iertatil s prind

ceva in mn sail s ias afar.

Starsinda msa de scldatil si de splatil pre nept, Incepe

acum acsta a spla mnele msei totir cu ap sfintita si

anume de aceea pentru ca si msa, dup ce a rdicatil copilul, Inch' se tine de necurat. Dupa ce a splat'o 11 d,
In locti de stergariil, o preche de mneci de panza nou
-si subtire de fuioril ca de doi coti de lung, sail si de clti,
dup cum a dec e si nepta de avut, puindu-le pe mnI,
incepndil dela grumazil si pn la vrvultt degeteloril si cu
acestea se sterge apoi rru5sa pe n-ini (1).
Mnecelo acestea, earl rmnii msei ca daril din partea
neptei, Insmn ca ea s aib In cea-lalt lume cu ce aco-

peri stropiturile de sange cu call a fost stropit dup ce

a str2nsil pcatele fenzeii, adecA dup ce a rdicat copilulii.
Dac n'ar cApta mnecele acestea, In cea-lalt lume s'ar
ved Wt lmproscat cu sange.
Msa dup ce s'a stersil (2), ImpAturesce mnecele bine,

le stringe si le pune de o parte. Tar mai pe urrn, dup

ce le-a dusil acas, Isi face dintrInsele o cmes sail unil
cmesoiil.

Sfirsindil si acsta iea msa copilulil noil-ascutil, llii des-

fas si-lil petrece de trel ori, asa gola cum este, prin cmesa, In care l'a nscutil m-sa, si anume bgndu-lil prin
pile si scotndu-lil prin gur. Petrecerea acsta se face cu
(1) In Calafindesci dicL. de Calrina Racolta si in Fundula-Moldovei diet, de
P. L. LeusWnil.
(2) 0 s6m5, de mOse nu se stemil in mnecele acestea, ci intr'unil stergarg sail alirt pnzAtuM.

www.digibuc.ro

280

scop ca copilul sa nu capete r8ulg copiilorg sail Sanwa

nici s, nu se umpie de rofii(1).
Dup'd petrecerea copilulul iea msa cmesa i o spal In
scldatrea, In care s'a scitildatii nepta, iar dupa acsta, lund seldAtrea dimpreun cu bite plantele ce a fostil puse
Intr'insa si scotnd'o afara o arunc
retrasil
pe unde nu umbl, nici enneniI nici vitele, anume ca
calce IntrInsa si :A se bolnavse, (2).
0 sm de femel lpd, la ocasiunea acsta i cAmesa,

In care ail nscut, anume ca s nu capete copilul bad lu?rigged (3).

In uncle localitti din Moldova, judetulil Sucevii, unde este

datin de a se sclda nepta cam de comunil a treia, a opta

sati a noua di, pun In scldAtrea acesteia, dac5, e irn:
strohii de Prig, vdsd6ge sa bonce, sing. boned, bozii i bundocg,

iar dac5, e vra: cdtufnica, romdnip, mdtura de gradina, bozo,

ovgnl, mdling i vetrice (4), precum si alte florl de cmpii, cari
dupa ce se fierbil mai Inthl
ceaon, se las pan& ce
se potolescii, i apol nepta se scaldd cu apa de acsta.
Scopulil punerii acestor plante e, clup5, cum spun unele,

ca nepta sa se Intarsca i s se scle mai de graba (5).

Dupa scldare, nepta da msel, ca i 'n Bucovina, o bucata de panza ctil ar put face doug manec la o cAmes
dintr'Insa. De acestil petecil de panza se sterge apoi msa,
clup ce s'a splatil mai Intai pe mni. Daca nepta nu-1
da nemica, atunci ma, venindil mai pe urm5,, se spalii si
se sterge de cmesa neptei, anume ca tt necurtenia s'o
(1) Dict. de Paraschiva L. Leusteinti.
(2) Dict. de P. L. Lew-WM.1.

(3) Iondnu, op. cit. p. 9. .1361d-lumescd= frente

(4) Vetricea e o plant lnalt5. cu frund6 m6runtic, flOre gallAng, care cresce
pe prilge i pe haturi.
(5) Com de A. Pletosti din Radenl, si M. Nistorti precum i alte Romance

din 'Ma

www.digibuc.ro

281

dea de pe dInsa pe nepta, precum i pentru aceea, ca s

nu r'maie necurata pe cea-lalta lume.
Se mal d, msei, totil la acsta. ocasiune, Inca i unti
caus sag strachina plina cu Mina i sare de-asupra. Dac
nouffl-nascut este fata, se pune peste -bite un fuiorti de
ccinepa, ca s aib p6r6 mare. Causulit sa strachina plina
Insmna ca copilula s tie de graba capul In sus (1).

In pra-Roma6scd la treI dile dup facere, msa scalcl

pre lehuza In albia, In care mOie i camasa cu care a facutti, frecandd In acelasi timp corpulil lehuzeI cu ea, ca
pra petele de pe Ltd (2).
0 sma de fernel, tota din Tra-Romdnscd, i anume acelea

carl a nscutil Intal hiat, taie plele camesel cu care

a nascut si le dal la fete marl s trca, de noue ori prin
ele, ca s se mrite curndil (3).
Unele fernei din Bucovina tusk dar maI cu srn msele
din acsta Ora, taie tivitura dela plele carnesel, In care a
nscutil nepta, i o da fetelorti marl ca sa se Incinga cu
dInsa, credndil ca fata, care se va Incinge cu o atare tivitura asemenea se rnarit de graba
In Banat de cum-va msa Impreuna cu nepata de buric8
ori i numal una dintre ele voiesce ca respectiva nepta sa
nu mai nasc alti pruncI, msa nu multi' dupa nascere, spala
pre nepta, o Imbraca In alta camasa, iar camasa patat, dimpreuna cu buricula tiat al noil-nascutului pruncil precum

cu cuitu1 sa frfecele cu care l'a Watt", le duce si le

Ingrp pre tte la una locti lng6 o moghild, uncle se Impreuna trei hotare, sorocindu-le In acelasi timp .ca numaI
(1) *ecptrea, an. I. FlticenI 1892, p. 163.
(2) Ionnu, op. cit. p. 14.
(3) Ion6nu, op. cit. p. 8.

www.digibuc.ro

282 -atunci sA mai nascd nepcta N. altia pruncti, Cancl se voril des-

gropa lucrurile Ingropate de ea.

Murindu-I neptei respective prunculti i voind sA aib
acum altg prunc, se duce la moghila din cestiune i desgrpA
tOte lucrurile Ingropate acolo, In creclintA cA prin acsta desface

vrAlitura facut. la Ingroparea lor si cA prin urmare va pute

iarsi cpta ali prunc. i de cum-va lucrurile arnintite nu
sunt putrelite, e cu at'Ala mai sigurA In desfacerea vrajitu-

rel. Dar ea, ea si fie si mai sigurA, nu se lasA nurnai cu

atata, ci mai incrch IncA i unele IntorsAturi cu cAmasa, ori
mAnnea vermuletul ce se OA cam de comun in polamida spinosh ce cresce vra In grail (1).
Tot in liva aceea, in care s'a scAldat nepta, scte msa

si paele si fnul pe care a nscut acsta, le duce Intr'unil

loot' Indosit, pe unde nu umbra vite si rneni, i acolo apoi
le aprinde si le arde. La loc cleschis Ins5. nu le duce nici
dud, pentru-cA pe acolo lesne ar putO sA calce emenii
vitele, i apoi, amsuratii credintei poporului, s'ar bolnAvi,
ar WO, cAd i 'n paele acestea IncA s'a strecurat pcate
de ale nevestel ce-a nscut (2).
Totil asa facil si nevestele din Moldova. Acestea aclecA cum

a luat pre neptA din pat i a scAlclat'o, Indat scot:A

si patul, In care a nAscuta, duc paele clintr'insul Intr'un
loc pe uncle nu umbr nimene, le aprincld si 'n locul lor
punt,' allele noue (3).
In Ungaria, comitatula Satmarului, curn se Implinescil trel
qile dela nascere, merge msa la nepta sa, iea gozalit din
pat, liti scte din casA
duce In ogradA departe si apringndu-lii ghee fetelorit i feciorilor de prin vecini, pre
earl i-a chiAmatil cu putin ma): nainte de acsta :
(1) Coin, de d-hl Ios.
12) Dat. Rom. din Bucovina.
(3) Did, de M. Nistoril i alto Romance din MMini.

www.digibuc.ro

283

Sdritl ale de treI orl descult1 i nurnaI ln ccnn60 peste

acestil gozil aprinsti!
Fetele buntuzuindg foculd aprinsa i sarincla peste dinsul
Asa s umble feciorri dup noi cum sarii scInteile acestea!
Iar fecioriI fcndil asemenea spuna :
Asa sa se ban, fetele dup noI, cum se bat scinteile acestea
de picirele nOstre !

Dup ac6sta dual In pat alt gozil no, apol se purnl

mas si se ospetz.
Acesta se chiam osptul, cnd 1i plinesce rnsa serile.
Scurtil dupA acsta spintec rnsa cte-va haine mai mol
mal slabe, pre earl le-a adusil de acas, face dintrInsele
fctfa si le duce spre a Infasa pre noul s nepota sa nepta, cAcI astil-fehl nurnesce ea pre copiii noil-nscutl i ri-

die* de dInsa (1).

In fine In acele locuri, uncle nepta se scald a treia li
dup nascere, totil Inteacea i iea mOsa si casa sa locul,
In care s'a aflat copilulil, care pnd atuncI s'a pstratil
Intr'o l sa sciob, pune Intr'Insula trel fire de piperil, trel
de tme, trei de usturoiil si-16 lngrp Intr'o bortqct de

regul sub prispA cu gura In sus anume ca femeea, ce l'a

s mai nascA IncA

aIi copil. Dac Ins se IngrpA

cu gura In jos femeea nu mai are alt1 copil i atunci e
i

pkatuhl msel, care l'a Ingropatil asta-fehl.

Firele cele de piperil precum i cele-lalte obiecte se 'ngr(5p dimpreun cu loculil de aceea, ca nemic r`eil sh nu se
pt apropia de loculg copiilorg i pe urinA si de dInsil.
In ace1as1 loca, unde se Ingrpd casa i 'n acelas timpti
cnd se 'ngrpA, se arunc in unele prti ale Bucovina, pre(1) Corn. de d-la Elia Popi.l.

www.digibuc.ro

284

cum bun r In Fundulil-Moldove, si scAlcratrea In care

s'a splatti Inttlia r copilulil noil-nscutil, si care de multe

ori se pstrza pm a treia di ln acelasi vast!, ln care s'a

pdstratil si loculti (1).

In alte prti, tota din Bucovina, este datinh c Indat co

o femee a nctscutil loculii, msa llii stropesce cu aghiasm,
Il pune Intr'o la si-lil Ingrp asemenea Inteunil loc scutitil, de regul in- tind dup ussd. In cas Ins niel cnd,
cad se crede a fl pcatil (2).
In Moldova, jucletulli Sucva, loculti clup ce a esitil cu de-

s'virsire, se stringe intaiil intr'o covata, iar dup aceea se

ingrpa si se astup bine cu lutil dup usa tindii sail Intr'o
sur unde-va, anume ca s'a, nu dea nisce cni de dInsulti
si s-lil. mAnnce, &ad' dndil si mnctindu-l ar fi mare
pcata, de re-ce e snge de crestin (3).
In Tra-.Romdnscet In locul, unde se Ingrp casa, se pune

si o para de argint, ca s aib'd copilul, care a statil In

acea casa, norocil la bani (4).
Cu scldarea neptel: se sflrsesce apoi si tota serviciul
msei, mai ales daca scaldarea acsta a urmat dup scaldciune.
(1) Diet. de P. L. LettOhnri.
(2) Diet. de Mariuca lirsaca din Dorna.
(3) Diet. de M. Nistoril i alte Romance din Mini.
(4) Iondnu, op. cit. p. 13.

www.digibuc.ro

285

XIX.

INBISERIC1REA.
Am amintitg mai sus (cap. VIII) c5, fie-care muere dup
nascerea unui copilg e considerat de ctr popor ca ne-

curat si ca atare sse sptmnI sag patru-decl de

nu-1 este de felg iertatg a se deprta de lng cas.

c,lile

Implinindu-se cele sse s'ptmni, cea dintal cale, ce o

face, e aceea 6, lundu-si copilulg se duce cu dinsulti la

biseric parte ca s i se cetsc rugeiciunea de 40 de 4ile,
dup5. care-I este apoI permisg de a merge ori unde ar vol.,
parte ca s. i se inbisericsed sag inbisericeze copilulg nog-

nscutg, adec s iea Inceputg de a Intra In biseric.

Mai 'nainte de acsta tusk cu o c,li sag doue, e datin
ca fie-care nept s se scalde si s, se curtscd. Iar in
diminta dilei, cnd voesce s, plece la bisericA, se spal si

se Imbrach In hainele cele mai curate ce le are. Totg asa

face ea de ast-dat si cu copilulg sn, cu acea deosebire
numaI ca acestuia II pune sub fas, o bucatic de sare si
una de pAne.
Dup ce s'a pregtitg In chipulg artatil, iea copilulg In brate,

www.digibuc.ro

286

sa daca nu e In stare singura a-la duce, 116 d alteI femel

duca i asa se pornesce la biseric.
ca sa
Ajungndil la biseria nu Intr Indat In n.untru, ci astpt la pragula acesteia pn ce iese preotulti din biserica s5,-1 cetsc rugciunea de 40 de, qile.
Eincl preotulil Incepe a-I ceti rugciunea de 40 de Vile,
In care timpil femeea st cu copilul In brate In genunchi pe
pragulil bisericeI.

Sfirsindil rughciunea prescris de cetita iea preotuhl copiluhl din bratele mameI sale, care acurna se scl din genunchI, face cu clInsula sernnuld crucii Inaintea uselora
bisericei,
Inbisericzet-se robul (rba) lu Dumneildi N. n numele
Tatalu,
al Fiulu, i alu St. Dult, acum f& pururea
in vecR vecilorti, amin.

ApoI bagnclu-se cu dmnsul In biseric, Vice:

lntra-va zn casa ta, inchina-se-va catrct biserica cea sfintct
a ta.

Dupa ce a Intrat In biseric si anume cnd a ajunsil In

mijlocul acesteia, sa mai bine Visa in desprtitura brbtsc:
Inbiseridza-se robul lu Dumnecteli,
bisericei te va lauda.

. . . .

prin migoculu

In fine cncl ajunge de 'naintea uselora altaruluI :

Inbisericzci-se

Dup acsta ul trichin pe la tote icriele ImpsratescI si

apol dac copilula e de parte brbtscA, intr cu dinsulil

pe usa de ctr amiaVI si In altar5, uncle 'Ha atinge cu capul de tuspatru laturile meseI celeI sfinte,
suite pe
usa de ctr miadd-npte In desprtitura brbtsc, uncle-la

pune apoI sail de 'naintea useloril Imprtescl sail de 'naintea tetrapoclulut DacA tns e de parte femese
ba-

www.digibuc.ro

287

ga de felt"' 1n altarrt, ci I Inchin nurnal de 'nam tea idinelorttnprtesci si apoI punndu-lg In unulil din locurile mai
sus indicate, se 'nteirce In altarg.
Totil asa se face Inbisericirea i 'n judetuld SuceviI din
Moldova, cu acea deosebire numai c aicl nicl copilele nicI

baeliI nu se bag In altar, ci se 'nchin nurnaI pe la icne, iar dupa ce s'ag Inchinatg 1i duce preotulg 1n desprtitura fernesca si acolo 11 pune Inaintea icnci Maicil Dorn-

nulul sag II d maiciI sle tn mna (1).

Mama copilului, dup ce i s'a cetitg rugaciunea de 40 Vile,

Intrandg si ea In urma preotuluI In biserica, In cele mat

multe locuri tinndu-se de epitrachirula preotuluI, se duce
Ora In rnijloculg bisericet si acolo astpta pn ce preotulil
II Inbisericesce i trichina copiluld pe la icne. Iar dupa ce
i l'a inbisericitg i l'a pus acum jos se apropie de copilg,
bate treI metane, sruta icna de pe tetrapodg si dup acsta
fig raclica de jos si se Intrce cu dinsul In desprtitura fern e

In multe locuri este datina ca nanasula sag nasa copiluluI, daca, se anal, In bisericd, sd bat cele trel mtane, s
raclice copilulg de jos si sa-lg dea apoI mamei sale.

Marna, dupd ce a rdicatg copilulg sag l'a primitg din

Mnele nasului i s'a dusg cu dnsula In desprtitura femesca, sarut, mana tuturorg femeilorg celor mai btrne

dect dInsa, iar cu celea ce sunt de-o srna cu clinsa se

saruta In gura si abia dupa acsta se postza Intr'ung locg,
uncle st apol pana ce se sfirsesce liturghia.
0 sma de fetnel, cart sunt ceva mat' avute, platesc Inainte de acsta preotulul o liturghie attg pentru santatea
lorg ctg si a copilulul nou-nascutg.
(1) Diet. de An. Pletosti din Hild55enl.

www.digibuc.ro

288

La sfirsitulil liturghiei eopi1uI

noti-nscuta si Inbiserieit

se lmphrtsesce cu sf. tain a cuminichtureI. E Insh de obtine mama sa, ci

servatil CA la cuminichtur nici cnd
tino naul sari nasa, iar Ii
In unele sate e datinh de
altele de regula unulri dintre epitropiI bisericeI.
Tot aicl trebue s amintimi ch In unele comune
Intrebuintatil la botezil si earl a ars ne 'nce
treruptil prin totil decursula cumdtria precum i vr'o cle-va
dile si noptl duph acsta, nu le phstrzh maI multil In cash,
ci nepta, cnd se duce prima r cu copilulil la biserica,
tea cu sine si lumInrile acestea, pre earl dupa Irnprthsirea
copiluluI le druesce bisericeI cu scopil ca s ard la icna
Maicil Domnului sail la patronulil copilulul. i mai cu sm
se observ acsta, cnd noil-nscutulil e copil, cred'endu-se
ch dad, lumlnarea dela botedi st prea mult In cash' nears, atuncI si copila, dupa ce cresce mare, nu se pte md-

vita de grabk ci trebue multi ani s stea fath, pentru

eh

lumlnarea el dela botezil a.sttutil prea mult nearsh (1).

Dach mamel copiluluI i s'a eetit rughciunea de 40 de

dile lnainte de ce
sse sptmni dela nascere,
sail dach e cum-va bolnad, atunci aduce copiluhl
la biserich alth femee ca sh se Inbisericeze i sh se Impartssch cu sfintele taine.
Dupd ce s'a Imphrtsita copilulil de asta-data cu sfintele
taine, nu se imprthsesce mai multri pana dupa ai ptelea

anti, afar& de acsta mal e de observatil Inch i aceea ca

dupa ce
imprtasitii spiritele cele necurate nu ail mai
mult putere de a-hl cerceta pe acas si a-I face vre-unil
rti. Totusl ele si duph acsta potil mult rtt s-I fach, dad,
nu se pazesce cum se cade de locurile acelea, unde spiritele cele necurate petrecil maI cu plcere.
(1) Com.

G. Tornoia0.

www.digibuc.ro

289..

Dreptil aceea fie-care mam6 lukre de sm caut ca coniel cnd s nu mie saa s drrn, fie Viti
ilul

npte, pe haturi, in cornurile gardurilorii, in unghere,

ye sub soci, in case de mai multi anl prAsite, prin cetti
drmate, In pivnite, in. MA in luncl, pe prae, pe movile
de hotail, in paduri unde s'aii intmplata vre-o mOrte grabnick ori s'a spnzuratii cine-va sa s'a inecatil, sa s'a
junghiatil, saii a fostii ucisil de tlhari, pentru c* tte locurile
aceste dup credinta poporului sunt necurate, de re ce spiritele cele necurate i rele petrecil i jc pe dinsele. Si multi

copii pn la 7 ani, ha adese-ori chiar si menil in virst,

minclU peste npte saU clormindil pe asemenea locuri,

ne-

norocitil, sculndu-se din sntosi, cum erail mai nainte, mutI,

schirnositi, ba chiar si nebuni (1).

Unele mame, earl sunt mai avute, dup ce li s'a cetit

rugciunea de 40 de Vile si dup ce
intorsil dela biseric acasti, de bucurie c aU scapata dela ,asa numita
ctqca, aclec de oprirea ca s umble unde-va fr rugciunea
acsta,
putira mask insbi numai in cerculil celti mal
restrinsil familiaril.

In Ungaria, unde este datina a se cell femeii, ce-a ndscutti rugciunea de 40 de Vile ca si in cele lalte ri locuite de Romani, mama copilului, cnd iese din biserc spre
a se Intrce acas, merge la icna MaiciI Domnului i iea
dela acsta vr'o cAte-va florl vestejite cu scopil ca s le pue
in ciup5. in credint c5, fdcndil acsta copilul va fi
va dormi tt Viva si nu va plnge mai nicI cnd (2).
In Macedonia, luanclii nepta in qiva a 40-a dela nascere
fliclu (prunculti) cu dinsa, merge la biseric ca s'li det preftulu
ifchii (s5ri dea preotula binecuvintare.)

Dup ce a datil preotulil pruncului binecuvintarea

(1) Corn. de

G. TomoiagiA.

(2) Com. de d-la Elia Popa.

19

Mariana, Naseerea la RomlInT.

www.digibuc.ro

Ind-

290

tinat maica-sa, Intorcndu-se cu &insult' acas5, trece pe la

treI fntni i ininie In tustrele turta cea frmintat de un
copilti, a treia li dup nascere, despre care am vorbita maI
sus si dupti, ce vine acas o mnnc, ca s-i vie lapte cu
Irnbelsugare pentru hrana copiluluI.
De ordinara nepta nu merge de a dreptulti acasil dup,
ce iese dela bisericA, ci se duce la nasa, care cele mai de
multe orl pune parale i zahril In sInulil copiluluI ca acesta
s, fie dulce la vorb i bogatil.
Ce se atinge de Imprtsire trebue s observrml ca In Macedonia este datind, ca copilul noil-nscutil s se Imprtsesca
Indat dup botezil si nu mal pe urm5, In timpulti Inbisericiril.
ca 'n rile rornne din cce de Dunare, i clac in momentulu
cnd i se datt sfintele taine, nu plnge, rnsa tia pisc, de trupa
sail flu strInge de nasil ca s plng, de aceea flinch). 6, se credo

ca prin plns cere dela Dumnec,lett s se crestinsc (1).

In fine trebue s mal amintescil Inca i aceea c o parte
din credintele i datinele Insirate In capitolulil de fat, erati

usitate si la o sm de popre din anticitate.

Asa la GrecR ccl vechl femeea nu esia din cas pen tnt
a se duce la Templu dect dupa 40 de dile dela nascere (2).
La luda muerea nsc6tre se consider dup nascerea
unul fia de necurat prin spte, iar dupa nascerea uneI fiice
prin patru-spre-dece dile si era Indtorit /11 casulil dIntAI
a nu se deprta de casd prin patru-deci, iar In casulil alt."
doilea prin optii-decI de dile. Dup clecursuill acestora aducea la templu unt" sacrificiti de curtire. Acst datin iudaic5, a trecuta mai pe urm si In biserica crestin In form&
de rugAciunea cea de curtire, ce se face la mueri la patrugeoi de dile dup nascere (3).
(1) Burada, Obiceiurile la nascerea copiiloril, op. cit. p. 48-49.
(2) Censorinus, capit. 11.
(3) Isid. de Onciula, Manuala de archeologia biblica. Cernauti 1884, p. 150.

www.digibuc.ro

2 91

XX.

COL CIME A.
in cele mai multe 0,41 ale Bucovine i 111oldovei este datinA ca parintii noiloril nscutl i increstinatl sa clued nnasiloril, respective curntrilora, colacl ca sernnil de recunoscint i inultAmit pentru cA
tinutti fill la botez.
A da si a primi colaci, scrie V. Alecsandri, este una

din vechile datinI ale Ora. In tte Imprejurrile cele mai

insemnate ale vietii ornulul, la nascere, la botezii, la InmormIntAri, colacii nu lipsescil, i ioa proportiuni de mdrime po-

trivit cu starea omului. Cnd se nasce un copild si se

botz, pArintii ducil colaci nasulul (1).

Despre acel prini, earl

dusil nici nu ail de &Ida
s ducA colaci pentru fiii lor i mai cu smA pentru eel ce
a repausatil, se crede cA a frte mare pcat i c prunculd mortal nu e mai mult alil printilorti nici nu se rgA
lui Durnnedeil pentru diusil. Din contra, dacA pArintil a dusil

nnasilorti colaci pentru dnsul, atunci e fuI lora dreptiI

si se rg pentru dnsii Inaintea lui Dumneieil (2).
(1) Poesi1 pop. ale Rom. p. 101 102.
(2) Coin, de d-la G. Tomoiagit

www.digibuc.ro

292

De la colacil acestia, earl in genere sunt fcup din fdina alb&

si curat de grg si earl sunt cu multg mai mail deal cei

de rndg, se nurnesce datina acsta in cele mai multe prp
ale Bucovinel Coldcime. Pe unele locuri ins se numesce
si curnatrie din caus GA mai top cel ce ieag parte la dinsa
sunt incumdtrip.
Golacimea se face ln orl si care c,li de peste anti. Cele
mai multe orl ins facerea ei atArn dela vointa si imprejurrile sanitare si materiale ale nnasilorg. De comung nnasil astpt panil ce ag mai mulp fini si abia dup aceea
poftesc pre printii acestora la colcime, anume ea spesele
s, fie mai mici si mai usor de purtatg.
Unii cumtri fact" colcime a doua li dup Pasci, cand
In cele mai multe sate din Bucovina este datind de a se duce
nu numai nrnurile cele mai de aprpe, ci si cumAtril unulg
la altulg cu pasc, altii in diva hramului bisericescg sag ln
alt s'rbteire mare si iarsi altil tricitinz a o face In diva
patronului, mai pe scurtg fie-care cnd apue si chnd li vine
mai lesne si mai bine la socotl.
Pe lng pdrintii finilorg din botezil si pe lngA thin din
cununie, carl de regul inc aducg colaci clac cum-va n'ag
adusg mai nainte, se pofteseg la colcime de cAtr, cel ce o
facg mai totg-deauna si alte perseme, si mai cu srri nmurile cele mai de aprpe si amicii eel mai intimi.
Finii din cununie vial si aducil colad totg-deauna singuri.
Pentru cei din botezg, fiindg ine prea midi, ving si aducg
colaci printii lorg. Top cei-lalp Ins, cari mal sunt poftiti,
nu aducg nici ung darg.
pax& copilulg botezatil tresce, printil acestuia, respective

cumAtrii nnasilorg sei, duct' de regulti patru colac maii,

fcup, dupd cum am mai spusg, din fin alb si curat de
grail (1).
(1) In Crasna, CalafIndescI, Bosandi, Ilisesci si alte sate din Bucovina.

www.digibuc.ro

293

Pe alocurea obicinuesca a duce numai do colad, ba pe

la orase i prin unele sate din apropierea acestora, In loca
de colaci, nisce pupeze lungrete ca si pomenele (asernenea
una fela de colaci lungretl) de earl duca i daa cate 8-- 10
sail 12.
Top colacii, carl se prepar pentru colcirne, se 'mpletesca

de regul In axe patru, sse sati opta implettta1, i un eori se faca, dup cum am mai spusa, asa de mari c5, mainte de a-I belya ca s se ccd e de lips s taie i s Mrgsc gura cuptorului. Afar de acsta unii II infiorescii Inc
cu felurite flori, facute asemenea din aluata, i apoi ii bag

In cuptora ca s se cc.
Colacii acetia Insemnzil ca vita pruncului noil-nascuta,
s fie Indelungat, i precum e colacula rotunda si deplin,
asa i viata pruncului s fie rotund i deplin. i cu ctil
s' aft nemeritzl si ghicita colaci mai bine, cu cta aft crescuta
mai tare si s'aa fcuta mal rumeni i mai frurnosl, cu a-Ma
bucuria celor ce
fcula e mai mare, cci se crede
d cu ctii reusesca colacii mai bine, cu atala i vita fiului

pentru care se duca ei nnasilora va fi mai fericit,

in-

destulat, de tOte bunttile (1).

Cine nu e In stare s fac i s, ducal colad, acela duce

In locula lora una sa dou ptrri de gr (2).
In liva colcimei i anurne Inainte de a se porni printii
cu colacii la cumtri se adun mai multi clintre nmuri la
acestia i tmpodobesca colacii cu felurite flori naturale, se
intelege dac e var, apol puna printre dni turte dulci,
smochine, strafide, o bucat de zahilra, ba de un timpil Incce chiar i zaharicale, precum si 2-4 oca de sopona, care
G. Tomoiag.
12) In Crasna, corn. de M B I
nl,a multi in0.
(I
(1) Corn. de

_Ioldovei. com. de P. L. Le-

www.digibuc.ro

294

Insrnna ca finul sad fina sd fie curat. Apol tOte acestea

clinpreun cu colaciI, cari sunt aseza1,1 unuld peste altuld,
se acoprd c'und said, tistimeld sad tulpand frumosil, orI
cu o basni frums de rntase, orI cu o nafram frumosd
cusut.

Pe alocurea cumatril marl IncltinzA a spune Inainte ce

feld de gustd a i cam ce le-ard plac s le aducA, precum : materie de o rochie, o fata de mindird, fete de perna
sad until brad de sam de Incinsti. Deci printii fiilor botezatI de dInsil cumpr i 'nvlescd colacii si cu de acestca (1).
Obiectuld cu care se acoprd attd colacil ct i celelalte lucruri Insirate InsemnzA ca finuld sad fina s fie modesti (2).

In unele locuri, precum In Mahala, Crasna, Bosand,

cdnesd, Carlibaba, pe lngA colacl si unele din obiectele In-

sirate mai sus, maI ducd Inc si o husca de sare, und tlgereld nod, und pahard i und
cu rachid sad cu vind,
earl asemenea se pund de-asupra colacilord si se Invlescd
c'und servetd sad c'und tulpand.
Daca copiluld botezatd a muritti lnainte de ce a apucatil
printii s'l a duce colacI pentru dinsuld, atunci clued totadeauna fie-crui cumtru nurnal cdte trd colad, nicl cnd cu
sotd, iar nframa, servetultr, tulpanuld, sad ce este, lld pund
de regul sub colacl anume ca acestia s fie descoperitl.
Rare-ori se Invlescd, dar i atuncI numal cu und tulpana
alba, care Insernnz nevinovtie. Told pentru copiiI cel mortl

mai ducd Inc i und pornifora, pre care fl Impodobescd

cu lurninele, nucI, mere, pere, perje, turte dulcI, covrigI
(1) In Bosanci qi Mahala, corn. de G. Tornoiaga, apoI In Ciociinesci, corn.
de G. Burcutn.
(2) Com. de d-16 G. Tomoiagrt.

www.digibuc.ro

295

pupeze fcute din fdin de gril, precum si un ipil piing

cu murs sail o ulcicut cu ap, care se d'a de sufletul copiluluI repausatil ca sct-e ude fi rkorsect sufletulg 'in, cealaltcl lame (1).
Po Inul4 sa pomigorul acesta, lncrcatil a., de frumos,

Insenmz pomulli raiultd, pe care crede poporulil c sta

sufletulil 'in cea-lalt lume, pre care i-16 inchipuescil cnd
ca o psric5, cnd ca unil omil ce st la umbra unuI pomil,
crec,Indu-se c'd fie-care sufletil are pomulil s'ti (2).
Pornul se pune de reguld 1ntre ceI treI colacl i asa se
duce (3).
In uncle locuri, precum bun& (511 In Mahala, Bosand si
Stroesa, dac mire finulil, nnavlil trebue s-i duc salavlil
la mormIntii, iar dup Inmormlntare cumiItril 11 da la pras-niculii ce se face pentru sufletulti repausatuluI unil rndil
de colacl sail pomene dimpreun cu unil pomil asemenea
celui descrisil mai sus, precum i unil alil sa tistimehl.
Iar nanauhl, cum prirnesce pornul, Inclat Ha impartesce
mai totil printre spetil ce stail la masd de sufletulil finuluI repausatil (4).
In fine mai e de 'nsernnatil i aceea c dac a murit unil
copilil, parintiI sI nu atpt psan ce cumtril i-or pofti la
colCicime, ci cnd ail eI timpii si putere, atunci se dual L.
dinsil cu colacl. In casul acesta cumtril, vrnda nevrnd,
trebue s fac colcime. i dacA 114 de petrecere, mai chiam

i pre alti cumtri i fini, dac nu, petrecil numal cel ce

ail venitd. In casulil acesta Insa colcimea nicI cnd nu du-

rzd maI multi.' de 2-3 re (5).

(1) In Crasna si Ilisesci.
(2) Corn, de d-lil G. Tomoiag5..

3) In Crasna 0 Ilisescl.
(4) Com, de dill I. Berarti si G. Tomoiaidt.
(5) Diet, de M. 13Arbul.

www.digibuc.ro

296

Pregatiti fiindri cu tte cele necesare, dup cum s'a ar-tatg mai sus, cum a sostg timpuld ca s plece, se Imbraa
srbtoresce, iea colacii
ducA

i pomul, acleca fie-care ce are

i se pornescil en dIn0 la cumtrii sag mai bine disg

la Colcime.

Ajungndg la starea locului, cum ail Intratg In casarfi

data bund 4iva sag bund sra, Inchin colacil stpanuluI sag
stpnei de cas prin o oratie potrivit.
In casg ca aductorulg colacilorg sA nu fie oratorg bung,
atunci li Inchin altulg In loculg lui, care e mal istet
mai bung de gur c,licndg:
Bung cpua,

Bung diva!
(Bung sera;

Bun sera!)
La d-ta, cumgtre mare,
*i la d-ta cumtr mare !
Ne-arkmil cu colkeT,
mitite,

Dar mndri i frumuse,

Cg-sti facutI din grail frumos
Ca si fata luf Christosti.
Colaci ni-s mitite,
Dar voia nestr-I mare
La fata domnie-tale
voia nstrg-I deplin
Syinima incg ni-I bunil.
Poftinill de intinde mna,
CA

vina !

Uit-te in sus si 'n jos

la fata lul Christos.
S. las1 inim 1)4-And,

S. ia inimg romn,
S primp colacii in mng.
Uitg-te 'n fundul covateleI
Gsi.ve funia vitelel...
www.digibuc.ro

297

Cum ar ajunsil a boteza

S'ajungi a-l i cununa ! (1)

Sag aa :
Poftirn dela nor puting
Dela Dumnele mar mult,
Ca elti IT celti mar avuttl !
Binevoitl

De-altele v preggtitil
C. vrndil bunuld DumneIeg
El vitg 'ndelungatg

Cu de tte 'ndestulata
Si san'elate v'a da
S'ajunget1 a-l cununa! (2)

0 variant a oratiei acesteia sun:

Bun, vremea la dumnia-vstrg!
Am auc).itg
CA-I Dumneleg cu d-vstra

5i-amg venitti
$i no1 la clumnia-vstr.
Ar fi fost vremea mar de multi'',
Darg finil dumnia-vstr
Nu s'ail priceput.

Dar amil vi se inching

Cu noroctl i voie bun
cu nisce colcer
Frumuser

Ca si fata lul Christosg,

Sg. v'e' fie de bung folos.
Colacei-s frumuse

Dar cam mitite,

Insg voia lorg li-r mare
Si de-oril tri
Colaceir

mgri

(1 Din Valea-PatneI corn. de d-lu V. Tocaritl.

(2) Corn. de da. G. Tommag5,.

www.digibuc.ro

298

Si pe dumnia-vstrA v'or multAmi.

Pe lngrt tOte ac.este
Inca ce-va mai este,
Sub olisorulti covAteleI
Este funicica
Vitelcl cold pestrite;
SA trAitI

sa le-o druitI,
SA fie rnultAmitI
Si dumnia-vstrA fericitY ! (1)

Dac copilul penteu care s'att adus'fi colacil nu tedesce,

atunci in locula oratiiloril de mai sus, se tine cea urmAtre :
cu colceI,
Colrice1 de gril frumosil
Ca si iata luI Christosil.
ColAcei-sit cum I-a datil

Dumneqeti celti prea 'nduratii,

Mira* voia nstra-I mare
CAtr fata dumi-tale ;
\Tula nstrA Ii deplinA,
CA-I dArna din inimA bunA.
cumAtrA, de-I primescc

Pentru numele lul Dumneqca

Si de sufletuld lui N. (2)

In unele localitti din Moldova, precum bun'd Ord in comunele Rcldseni i Mlinl din jucletula Suava, plaiul Muntele, este datind de a se inchina cumtrilorti marI trel feluri
de colad i anume: colad de mort, colad de scdldcU6r e
i colad coperift
GO' de mortel se 'nchin6, ca i 'n unele pArti ale Bucovinei,
nemijlocittl dupti, repausarea i inmormintarea copilului de
curnclg botezata in decursulil praznicului ce se d pentru
(1.) Din Vama, corn. de d-l Niculal Lucan, cantorg bisericesc.
(2) Din Poiana-StampiT, diet. de Petrea luT Serghie P

www.digibuc.ro

299

sufletulg detunctului. i anume 1ndat dup ce s'ag datg coladi

functionarb.

Get de scaldat6re, cari constag de regul din optg oca

de pne si o garaf de ving sag rachig, II duce tatlil copilului climpreun cu msa a treia c,li sag la o sprmn
dup botezg si Inchinndu-1 cumtrilorg dice msa, care

11

Inchin:
vrcmea, cumari
Se 'nchin finii dumnia-vstr
Cu colacl de grit' frumos,
!

Fata DomnuluT Christos !

Cum vedeti, colaci-s mici,
Pentru citi i fini-s
DarLi voia lorti li-T mare
Asupra fetil clumnia-vstri

E1 se rg
primitY,
Dar s nu bnuiti,
Crt clac finii dumnia-vstra

Ort cresce marl si-or tri

colacii i-or mai
Voia dumnia-vstr'or Impuni
ti dumnia-vstrll cheltui.
Poftirn
s v fie de bine !

Dar nu uitati nicl de mine !

Colacil coperitt, se ducg In genere la juintate de ang

sag la ung ang. In c,liva hotiirlt pentru ducerea acestora
iea opt oca de pne, jumtate de oca de orezg, jumtate
de oca de spung, jumtate de oca de zahrg, doue ppusl
de smochine, o Minh' de crne de mare, o garaf6 de ving
sag rachig, tOte acestea se pung Intr'ung paned], se acoperg
cu o casencd (1) sag cu untt bariza, din care caus se si numescg colaci coper4i, i apol mai 1nvitndg 1116 si pre alp
(1) Casenca e ung felil de tistimela de MIiit cu floe pe mrgini.

www.digibuc.ro

300

in0., earl asemenea att sA duc colad, mergil cu top la cumdtrii marl i cum ajungil lice
Bura vremea cumAtri marl !
lad. se 'nchinA finuld durnnia-vstrA
Cu colad de grail frumosti,
Fata Domnului Christosii.
DacA fnul dumnia-vstr o trittt
mal crescutil
colAceil

mai mAritti,

Voia dumnia-vstrA o
Ca si dumnia-vstrA s'aveti de cheltuitti.
Poftimii primiti
i sA nu btinuiti,
Ci sA ye grAbiti
Colacif sA-1 luati

cutati
CA 'n fundulti covtelel
Este si funia viteld! (1).

BunA vremea, cumAtru mare

IacA se 'nchinA finulti dumi-tale
Cu colcei
Frumusel !
ColAceif-s cam mititei,

De-abia-i tin n mnA de grei.

Da se rgA cumatri dumnia-vstrl
CAtrA cinstita fata durnnia-vstrA.,

Ci dupti cum stt eI ostenitori

SA nu liti bAnuitori,
Ci sA fitI binevoitori

de colad primitori.
scA v6 fie de bine !

sA vC 'ndurati a pune
In fundula coy:geld
(1) Diet. de Anita Pletosil, RomAnc din

www.digibuc.ro

301

Funieica viteleI.
Da de-ar fi si-o eArlrafie.
Cri. nu-I trebue funicie! (1).

In comuna Broscenl si Imprejurime ducerea colaciloril se

srbtoresce cu mult curtenie si duhil plecatti de catra
stenI.

CeI ce nu dati nasiloril colacl de botezil, cnd morrl, se

-crede cg, sufletulil loril e opritii la vdmile vazduhului, sat].
Watimesce cine scie ce grentati in lumea cea-lalt.
Cam acelasi lucru se Intmpl si celorti ce nu da colacil
de nunt.
Dad, phrintri unul copila nu potil da cumAtruldi colaciI
de botezil, acestia le las cu limb& de mrte sa-s1 dea colacil. Se crede asemenea ch si parintii copiiloril, ce nu dail
colaciI de boteztl, sufer pe ceea lume din ast pricing,.
Acestil obiceiil se srbatoresce cam in tte locurile din
muntii Moldovel Sambata sra, sail Duminic, nu se tine In
sm insa adese-orI vrernea.
Cumtril sail finil dud" cumatriloril ori nasilora cam urmatrele lucruri: dol, trel colacl marl, sail in loculti cola-ciloril se 'Dote duce cte-va oca de Ming, de grail, o bucata
de zahril, strafide, smochine, soponil, o pareche de cioboiele femeiesci, o casinc, ori una tulpanil, s. a.
Lucrurile acestea se punil pe o masa, se acopril si dup
ce vorba Incepe si gazdasi isl mntue pregtirile, unulil din
steril descoperindil colacil, chiam pre cumtri ori pre nasi
-si le Inching, colacil dicndir:

Bung vremea,
Bunil vrernea,
Cum:are Ine! (2).
(1) Dict. de Mariuca Nistoril, Romnc din Willi.
(2) Aid se pune graduld de inrudire ce are inchinatorulti colaciloril cu
gazda.

www.digibuc.ro

302

Ina se inchinA
Finii durnnia-vstrti

Cu nisce colaci de grail frumosI

Ca fata luI Christosti,
Si c'o buticica de vina,
SA ye fie chiefula deplina ;
Da-tI primi de holerca
SA nu ve fie ICI nernica,
basmaluta de matasa
Pentru fata dumnia-vstra
Colceii is cam mid',

Dar voia li e mare

Asupra feteI dumnia-vstra.
Se rga
Si sa, nu banuitI,

Ca de vor tri
Colacif voila maxi.

In dosulti colacilor
Este funia vacilora

Si capstrula cailora.
dosulti colaceilora
E funicica viteilorti
In

cosArasulti

De nu credetI
Punet1 maim

vedeti,

Ca ea dreptil nu spun a
De ctti odattt in anti.

Unii Inohintori qica urmtrea Inchinalciune :

BunA vremea,
BunA vremea,
Domnilorti cumatri marl !
LacA sra a 'nserat
Si nol colacel c'acestia

Nu ama inchinata
WA se arata cumatru d-vstra
cu finil dumnia-vstra
Cu nisce colaceI

Mandri si bum*"
Ca fata luI Christosti,
Colaceit s mititeI

Insa voia li e buna si mare

Asupra fetelorti domnief-vstre.
Finil i cumatriI de-or trai
Colticeii voril maI mari

Si voia dumnia-vstrA vorti in-

www.digibuc.ro

deplini.

803
Dumnia-vstrA,

Dupa cum ati fost ostenitori

Si cheltuitorr
Poftim fiti bunI i primitort
Poftim de-asupra pc coldcei
0 basin& mAndr de sse lei.
La durnnia-lor le-ar fi fostil
Vremea mat de multi',
Dar el' nu s'ail priceputa
.
Dumnia-loril aril fi flicut

SA nu v fie de Ma nemicti.
Vremea a fost sh aduca
Acestea mai de multil,
Dar nu s'ail priceputti,
C'ati trimesti car'ele

In jos la Ilarl
5i-a fost drurnulti ee't1 ;

A fost drumulti grunzurosil

picat butile din car jos,
umplutti fundurile
Unghiurile
5i dgele
Prilgele,

Colacii cAtti de marl',

Da nu ail. avutil
GrAti la hambari.

5i cercurile

Poftim dumnia-vstr
ColaciI li primiti
5,i la fini ceva driruitI ;
In dosulti colceilor
CoOrasulii mieilor,
In dosulti colacilor
Funicica vacilorti.

Bilcurile ;

Poftimil c mai avern

Un butoi cu vinti
Ca sb.' v'e. fie cheful deplin.
Dar fie si de holerca

A eemasti o buticici. olg

Dinteun funda si-o
Am intinsti mana
SI-am luatu i e una,
Am venitti acas la cum'atri
SA o ducem s cinstirml,

S ne fie la toVi chiefulg depiing (1).

In Imprejurimea omcuteI--mario sad Chior, comitatulil Sat-

mart.' In Ungaria, unde este asemenea datin de a se ducecumatriloril marI colad de wimp, se respunda la mas prin
o staroste asta-fela
Cinstiti hoeri de cinste!
Este renda
Si cuvIntil
Dela Dumneeleti cclit sfint
intAia ra,

doua ra

Este rndulil
5i cuvintulti
Maicii

Precistii
5i-a apostolilor
5i-a tuturoril sfintilorti

(1) e*eqktOrean, an. I. FalticenI, 1892, p.36-38.

www.digibuc.ro

304

lar a treia rndil

Dumneqeti sa ni-o trgsca

Este cuvint
Dela gazdele de locti.

Ca si de-acum sit 1110sat,

Da-le-ar Dumnegleti norocti,

Cinstiti cumatri marI

AI nnasiloril celori marI...

Scimti noi clrept si-adevratti
Cum Dumnecleti a lasatti.
Ca dra noi am avut
Nu tocinal tare de multii

0 odrasla din trupuld nostru,

Care 'n maica mnstire
Prin rostulti nanasilorti
preotulta de locti
A primit sfintulti botezti.
Dar una noI nu scimil
Cu ce sa le multamimti,
Si-una nu ne pricepem
Ce o s le intorcem?
Intra-le Dumnecleti
Cu mia

Si cu suta!
Dar si noi tot le r'espundemil
Dol colacI de grail frumosti
-Ca pelita luI Christosii
strigarn tot."' la Christosil!
Sii dea Dumnec,leti norocti
vita la porobodi
cu dol potilati la

Tocmai din tare' cumpratI

Din targ dela Tiligrad;
Nisce zadiI de matasa

S le prte 011600.
Cinstita gazd de cas.
Scimti dreptil sl-adev6rat,
Cum Dumneqe a lisatti,
.C'am avutA, din intmplare,
cinstit ms mare,

Si la dinsa nu putem
MA sit I-o intorcem,
Intrca-f-o Durnnecleti.

Dar noi totil if rspunclernti

0 pane de grti curatti,

Cum Dumneqeti l'a lsatti,
Si-o zadie de mkas.
Ca s'o pArte sanatsa.
Avut-am si-un ceterasti
Inaltut i drgalas,
FAr de care
N'am fl fost in stare
Trb'acsta s'o Pacemti,
Si lui Inca-I respundernti
Cu colacti de grail frumosil
Ca pelita lui Christos,
Sit strige i el' la ChristosA
S dea Dumna,leg norocil
Si crescere la poroboc.
Iar scim drept5 s-adevAratti,
Cum Dumnec,leti a lsatti.
C'am avutti i unti chematorti,
Onaii voinic i cu bun spor,
Care pe toti ne-a chematti
Si aid): ne-a adunatti,
Si pan' ce ne-a adunatA
Srit'a el multe gardurI,
Trecut'a multe prilazurI,
if r6spundeinti decI si luI
Un colacil de grail frumosti
Ca pelita luI Christos
S strige i el noroc
crescere la porobocti !
Scim dreptti sl-adev8ratti,
Cum Dumnecleti a lisat,
C'am avut i untl socaci

www.digibuc.ro

305

Fr pica de fund la gaci, (1)

Ii fe'spundem deci

Care mult s'a mal truditti

Si mult pe mnuri s'a fript
Tot puind
Si luand

Un colac de gr frumos

(5le le dela foett

Ca pelita 1111 Christos.

S strige i el la Christosil
Ca s dea mult norocti
Si ereseere la porobocil ! . . {21

Cumtril, primind colacil i princ,Indu21 In mn, In casil

dac5, trescil finii, pentru earl
multmescii din
tt5, inima prini1or, dorindil In ace1aitimp fnilor vit,
Indelungatk sn6tate, norocil, fericire i mai ales dac sunt
avutl, promitndu-le In schimbil pentru colacii
o vitic5, sa o junc5,, unq miel, o carlan sa o ie etc.;

mai pe scurtil ceea ce le d rnna, ce potil, pre care In

scurtd timp o i trimit finului, cruia i s'a promisil (3).
De multe ori se Intmpl c nnasil, ne-avndil copii proprii, testz5, la ocasiunea acsta ft5, averea lor unuia sa
altuia dintre finil botezati de dinsii, care apol, dup mrtea
o i capt In stpnire (4).
Dac InsA finulil, pentru care s'ail adusil colacil, a muritil,
.atundi dicA: Dumnedeiz primsca, sa fie de sufietuta l?A IV !
Atta colacii ct i pomisorii, earl' s'ail adus pentru
fiat repausati, cum
luatil din mna celor ce
adusil

In cele mai multe locuri din Bucovina II si impartescii intre

toff spetii adunatl. Iar luminile, cci in casual acesta se aducil

si luminile dela botezil, le las s ard, pn spre

lar cnd ajungil spre sfirit ia mucurile, ce. mai rmnii,

(1) Gacr cuv. germ.z=ismene.
(2) Corn. de
Elia Popil, inyttoril in *orncuta-rnare.

(3) In CiocAnesdI precum si in alte sate din muntiT BucovineT. Vedi si V.

Alecsandri, Poesii pop. p. 102.a*ed'tOrea,a an. I. FillticenT, 1892, p. 39: Cunatrff orT naiI, primind colacii multmescil finilor i tuturoril colcariloril
si le fggduesci in fata tuturor ori o junc ori doua trei ol i altele.a
(4) Din Stroesci, corn. de
I. Berariti.
20

Mariann, Naseerea la EomftnL

www.digibuc.ro

306

puinclu-le sub masa le lasa acolo sa arda mai departe

pana ce se sting singure de sine.
Unul dintre cel patru colacl, carI se adued pentru fiat
cei vii, nnasil liii Intorcil prinilor cu scopil ca
dea
finilor, iar daca acestia-sil mrisorI i a venit si el dimpreuna cu printii lord la nanasi, atunci li se 6, lord colacult1 In mar&
In unele parti Impartirea acsta a colaciloril si a pomilord urmza mal tri i anume atunci eand voescil cci
adus sa se duca pe acasa.
ce
Dupa ce, s'ad adunatil acuma tog cei ce ad avutil s aduca
colacl, dup ce 1-a inchinatd fie-care cum a sciutti, gospo-

darn de casa iail colacii adusl de pe masa si-i pund in

altd loc, iar In loculd lord pund pe masa diferite bucate,
poftesca apoI attil pre cumatri ctil si pre cei-lalti ini ce se
mai afla de fat ca s ocupe loc la mas, si anurne pre cel mat

Inaintati In vIrsta i mai cu vadd ln satil 11 punil sa skirl

In fruntea mesei, iar pre cei mad. tineri Imprejuruld acesteia.
asezatil cu totii cumatruld cel mare, sta.Dupa cc
pAnuld de casa, luand unti Willard de rachid cinstesce la
celd mal btrnil dintre 6speti, acesta la curnatra mare, iar
cumatra la cine o trage mai Intal inima, si ton asa cinstindu-se unul pre altul, bndi i osptancld petrecil 3n voie
bun& cam dela vr'o dou-trel 6re de dupa amiac,I1 i pana.

hatil tri n6ptea.

Daca cumatrula mare, caruia i

adusil colacl, e unti

nm veseld si petreckord, si daca mai e Inca i avul, atunel
face colacime

i cu lautari. In casuld acesta de multe ori,

sculatil dela masa, nu se ducil Indata pe acasti,,

dupa ce
ci se apuc la jocil, care nu oclath durza chiar i Ora a.
doua li diminta. Ne hind Fantail dindamAna se multamescil
numai cu unii cimpoiasil sail cu und fluerar, care scie bina

lice din fluerti sail din trisc, s aiba numal dup cine juca..
www.digibuc.ro

307

CAM timptii stall la mas, atentiunea Ica' nu e Indreptat

numai la mncare i butur, din contr glumescii i isto-

risescil felti de felti de lucruri si Intmplri atta din sata

catil si de prin Imprejurime.
Iar unii, dup ce atii prinsa o Mc& In captii, Inceptii a canto'.
i felurite cntece, precum:
HolercA cu secArea

Val' de mine cum te-a0 b,

N'are cine m'e 'mbia.
re cine,
CA

fi milA de mine !

Safi astil-fel:
Holercut, draga mea,
Pus'amil gnd cA nu tc-ol' b.
Unde vgda pe ali bndtl,
Ve'd inima 'n mine-ardndil!

Dac vre-unulil a b6util cam rnultisoril si Incepe a-I fi

r6i1, cei-lalti, observndtil acsta, didi In glurn:
4A. prinsg cioedrlanulg de cad sa s' a nitatg cam locoing in fundula paharului si de aceea s' a cam diochiat,
dar las c acusa li va trece si nu i s'a mai tntmpla nernic!
Dup mas a mal bine ois dup Inchierea Intregei petreceri dela Colacime, colcarii, adec printii i finii, earl
atir adusa colaci, i ia remastit bunti dela gazdas1 si se por-

nescii apoi spre cas ducndil fie-care cu sine veselia precum si until cara de minciuni.
Cumtriloril si nnasilor le pare bine de finil ce afr, (lac&

ail semne de buni gospodari, iar finil ducil cu el mng5.erea sufletsc c'd la vamile vdzduhulul i pe cea-lalt lume
nu vora fi supusi la mundi orl opriti In drumultii lurnei fe-

ricite de colacil de boteza orl de nunt (1).

(1) Ve4I i e*Otrea an. I. Fillticeni, 1892, p. 39.

www.digibuc.ro

308

CRESCERE A.
Rornnca tranch, de ar fi orI i ctil de bogata si de
ar av orI ct de multi copil, ea niel pre unulil nu-la d
pe mnele altei femeI ca sA i-la lpteze i crscA, niel cncl
nu-s1 caut i nAimesce doiccl sa anamcd, ci numaI daca-I
Meuviintza sntatea, II nutresce i cresce ea singurd. Fic-

care Romnck avut orl sserman,

Copil dacg dobndesce
Cu lucru in mn5.-1 cresce,
Ila lgn cu piciorul
din bril trce fuiorulti.

Cu o mnti li d tit
Cu alta foculd gittt (1).

De face de mancare pentru bArbatulil sil sa pentru lu-

crAtori, de caufd de vite, de paseri sa6 de alte animale

domestice, de lucr la cnep5, sa tese pnza trebuitre
pentru ImbrAcAmintea familiel, de grijesce In cas sa pe
afar, mai pe scurta de-ar fi ori i cat de InvAluit i ne41) A. Pantl, Povestea Vorb. t. II. Bueuresci p. 153.

www.digibuc.ro

309

cAjit5, ea nicl cand nu uita de copiluld sti, ci amusil arnusd

alrga la dInsuld s vad5, ce face, de nu plnge sa pte

II trebUe ce-va, i dup
cauta i grijesce se apuc5. iara
si de lucru.
Iar dac5, se duce ln cmpti la prsitil sa la seceratd, la
adunatd fn sail la culesil cnepa, ea nu-si las copiluld
de tit acas, &RI iea totil-deauna cu sine si ajungnclil
starea loculuI Indat5 cauta o tuf sail II face o colibut
de buruene, Ri pune acolo la umbra si se da apol la lucru
si lucra din tte resputerile. far cnd Incepe Oopilulil a plnge
alrga la clInsuld., !I d5, de suptil, li desmiarda putinil
adormindu-lil se apuca din nod la lucru i lucra ne 'ncetat
pAna ce apune srele.
cu tOte c copiil Romanceloril tarance sunt asa licnd

din mornentulil nasceril lord si pn ce cresca marl espusi

la o multime de rieajunsuri i nelndmnri, cu tte c frte
aclese ort sunt expusl vntului si recelei, ploil i arsitei
totusi experienta de tte i1eIe ne arat ca ei sunt lnc,lecitil mai santosI si maI voinicl de cAt al celorti, cart
ii cresc cu cea maI mare bagare de sma i ferla attil
de umbra card si de sre, dup cum merge vorba.
Cunoscuta ni-i Inca i aceea, ca partea cea mai mare a
copiiloril de tranil sunt cu mult mal isteti i maI ajunsl
de capil la ori i ce Invtaturd, decAt ai celord dintr'o stare
mai Inalt.

llaca priceperea si de multe ori chiar

tran an ajunge NAVA acolo ca

mijlcele unuI
pOrte copiii s61 la soda,
i

atunci frte lesne arn av ocasiune de a ne mndri cu unii

dintre cel mal desteptI culti brbatI.
Sa speram insa ca In curndil Indemnulil i nzuinta dupa
Invtatura va prinde radcini adnci si In slnulil poporuluI
romntt dela Ora.

www.digibuc.ro

310

Pana atuncl s5. ne Intrcemil iarasi la modul crescerii copiilorit de catr Romance le nstre.
Un strin, scriincld despre datinele i credintele Romnilorti din Transilvania, spune In privinta cresceriI courmtrele:
Trecndil In sfarsitil pentru faneea sirguincis cele sse

sgpkmdfa de lehuzie, ea iarasi iea partea activa In dimp

si In padure, In casa i prin ograda la afaceiile barbatului
pe cnd sugkoruhl adesea-orI rmne c,iile Intregl singurel ca cucul acas, i adese-ori capata abia sra demancare.
Cu tte acestea copilul prosperza, macar c adese-ori

e luata i dusti de catra parintii s cale de mai multe hlc

pe psunile muntse, unde nu o data e destuld de expusil
vitorilord cari nu arare orl chiar
vereI vijie
pe cmpiile cele 'Mahe ale Carpatilor; el cresce i prosperk asemenea floriloril de pe muntiI Ingustel sale patri1,
de catra tatl i maica sa fOrte putin cautat i Ingrijit
ba chiar prea putin bagatil In sm. Despre o relatie intirn Intre mama i copil nicl vorb nu pote fi la Romani;
de aceea In genere luat, le si lipsesc lori cntecele de
lgn precum i cele de copiI, carI ni le Inftisza poesia poporal ale celor-lalte natiunl prin adncimea sentimentului si a intimittil sale intr'ung chip attil de excelent

Pe cte sire, mai pe atatea neaclevrarl, i mai ales In

ceea ce privesce relatia i intimitatea dintre mama', si copilul
sugtora pe de o parte, iar pe de alta parte ca
Romnii n'arti av mal de felt"' cntece de lgan!
Ce se atinge de intimitate am spus chiar la InCeputul
(1) D-r Heinrich v. Wlislocki, Aus dem Leben der Siebenbiirgen Rumiinen.
IIamburg 1889, p. 11.

www.digibuc.ro

311

acestui capitol,

i o mai repetescg Inca o data, ea Romanca

adevrat numaI rarg cnd se desprtesce bucurs de copi1u1i s sugtoril, si ea e totg-cleauna cu gandulg la dInsulg

ca s nu i se Intmple vre o nenorocire.

Sunt, nu-I vorba, si de acele mame carI nu-0' prea batg
capulg cu copii1 lorg, dar num6rulg acelora, dupa &Mg scig

eg, e frte micg In comparare cu totalitatea liomncelorg

Ce se atinge de cntecele de lgang, apoI acestea nu pe
afar si cu atta mai pupal la lucrarea cmpuldi potg fi
audite; ci ele trebue cat) late In casa lng lgdnii, dela care
si-ag cptat i numirea. Insa acolo e cam grail a le asculta i maI greg a le aduna, pentru ca cntecele ce le cnt
Romnca fiiului sag fiiceI sale sunt maI mult nisce dorinte
sag taine ale inimei sle, :nisce acorduri duise, earl nu
prea bucursa le descopere ea altora, cu atta mai puting unuI
string.
Romnii destule i prea destule cantece de lgan,
dar precum pentru multe altele, asa i pentru acestea nime

Ora acum nu s'a Ingrijit sa le dea publiciti i pte ca

nicI nu i a datg nimrul pan acurn mna de a se apropia
de copilulg ce abia a Inceputg sa atipsc si a constrInge
pre maica acestuia ca sa i le dicteze.
In sirele urmatre Insa noI ne vomg convinge c i Romnil din tte Wile Inca ag felurite cntece de lgng.
Mai nainte Ins de a reproduce unele dintre cntecele de
lgang, cari ni-sg nou cunoscute, sa vedemg cum si din
ce este cornpusti lgnulg Romancelorg? i ce felil de numirI
mai are acesta la Romani?
Lgdnula Rornncelorg e In genere fOrte simplu. Elg e
compusg din dou scandurele mai lungi i doue mai scurte
In forma uneI ldite sag mai bine c,lisg a unuI secriesil (coparseg) ori cost.' de cruta, care e asezatg i Intrit pe

www.digibuc.ro

312

doue picire (WO) semicercuale, pe earl se si lgn 0. in colo

Incce. La fundil e de regul mat' ingust, jar la gur.

mai lavg i fr de acoperisil.
Se mai facA lgdne Inc& si din nuele In forma unei cosemi (corfe) lungurete. Dar si acestea Inc6 WO semicercuale pe call se lgan.
In uncle prti din Transilvania lgnele din urma se acat6,
cu nisce funii de grind, i asa se lgn5, (1).
Romncele cele sermane intrebuintza In locii de adeveratulil lgn adese-orl i o covqicd, care In unele Orti din

Bucovina i Moldova, i mai alesil dela tr, se nurnesce

alghiufd. Romncele mai inteligente precurn i trancele cele

mai avute a adoptatil de unii timp In cce lgnul usitatil la Germani.

0 sama de Romnce Indatinz6 de a culca pre

si'n pat. Ins acsta dup credinta poporuluI romna din
Transilvania nu e bine, din contr e pecata ca unil ttngeril
curattl s dcirrn5. Intr'unti patil intinatil (2).
Asemenea nu e bine de a se pune un copi1 in lgnuld
altuia, cela
crescatulii acelu copil (3).
Scndurelele, din cari se compune unti lgAnti, sunt in

genere de bradd sa de paltirra, iar nuelele de alun sa

si de rrichitd.

Din altll 1em, afar de cele insirate Ora aice, nu e

bine s'a% se facb% lgnui. Dovad despre acsta avema ur-

mtrea doin din Transilvania:

Frunda verde sticarea,
Maica mrdculita mea,
Cnd ai fostil cu mine grea,
(1) Com. de Romula Sima, invOtiltora in Orlata.
(2) Corn. de
Rom.
(3) Ion(mu, op. cit. p. 24.

www.digibuc.ro

313

Maicti r T mai 'Area.

Dar dac m'al fa'cutti
Tie bine -V-a pArutii,
Mi-al fcZcutz plaponii de land,
Faqia de mdtreigund
lgdnil de magheranti
Sd 114 lgni de nzaganii (14.

In lgtinti se asterne de regula un peri mic urnpluta

mai alesil cu feria sa cu pae de grti sail de secar,
la capil se pune o perinut.
Fie-care mama mns trebue s iea frte bine se:ma ca pintre

faulil sag paele din prieri sa nu fie neghind sa vre-unil

spina, Gael acestea potil s5.-I fie nu numal de strickiune, ci
si de auguril ICI. De aceea dice unil cntecil din Transilvania :
Maicti, child m'ai legtinatti,

Maica, raj

bltist6matti.
It'gdnii mi-ai pusii neghind

Sd nu am in vecI hodind,
sub peringd spini
Sa 6-devil intre strdini (2). .

acuma, dup ce am vdut cum si din ce-s1 tacil Romnii lgnti pentru copiii lorfr, si cum nil Ingrijescil, sd
treeemit la edntecele de leydn.
Am amintitil mai sus c'd Romncele, cnd sunt fOrte Invluite i ocupate cu lucrula, rare-ori tria,tinz de a adorrni
pre copiii lor cu cntece. Nu totil asa facil ele i In ile
de srbtre cnd n'ail de lucru, sail serile cncl a sfirsitil
retras In cash'. Atunci
tom lucrul pe afar i cnd
datil de supta
nernijlocitil dupd ce
scldatil,
(1) Iuliu Moldovanil, Poesil pop. publ. In Gazeta TransilvanieT an. 1888.
No. 236.
(2) IuIi

Moldovanil, Chiuituri pop. publ. la Gazeta Transilvanieli an. LI.

Brwv 1888. No. 142.

www.digibuc.ro

314 -si i-ail culcatil in lgnil, 1ncepil a-I legna si a-I adorm prin

cntecele loril cele dulcI si melodise, In earl cuvinte ca

nani-nani i liuliu-liuliu resun ca o dois desmerdare.
lat unulti dintre cele maI frurm5se cntece de lgranti,
prin care Indtinzd Romeincele din Moldova a- si adormi Je.
ciorafil lora:
Nani-nani, copilas,
Dragul mamil feciorasti !
CA mama te-a legAna
Si mama te-a cAuta
Ca pe-o flre drAgAlasA,

Ca pre-un angerel in fasa.

Nani-nani cu mama,
CA mama te-a descnta
SA te facl un vitz mare

Ca Demnul Stelan celti Mare,

SA fil verde la rAsboiti,

SA scapi Ora de nevo! ;

Nani-nani puiulti me,
Ferici-te-ar Dumne4eil !
SA fif kiches si ftumos
Ca un sre luminosil,
Fetele sA te 'ndrAgscA
Flori in calea ta sA crescA (1) !-

Aria cea maI rspndit, pe care se cnt versurile acestea, e cea urmAtre :

Cuvintultii nani, cu care se incepe cntecula reprodusil

precum si multe alte cntece de lgnil ale Romniloril, ne
(1) V. Alecsandri, PoesiI pop. ale Rom. p. 381.
(2) T. T. Burada, Almanachil musicala, an. II, 1876, Ia,1 p. 72.

www.digibuc.ro

315

aduce aminte de cAntecele de lgAnti sail nenia cu carl mamale romane adormiail pre prunciI lor (1).
Si mamele italiene inc Indginz, ca si Romncele nstre,
a legAna pre copiil lora cu una fela de nani-nani. Ele cnt
urrnatrea strof :
Dormi, dormi, nel mio seno.
11 mio cuor culla sara,

Fa la. nina, nana na (a

Dac sug6toru1a e fetOrd, atunci mamele din unele prtl

ale Moldova Ilil adorm prin urmatorulti cntec:
Nani, nani copilit,
Draga mameI garofit,
Ca mama te-a legiina

*i pe fata te-a sptila

Cu ap dela isvre
Ca s fil rupt din sOre.
Nani, nani drgulit,
Cresce-ai ca o garofit,
S fiI nalt trestir.
Alb ca o lcrmir,
Blnd ca o turturea
i frums ca o stea (3).

Un cnteca din Bucovina, care asemenea se'ncepe cu

Nani, nani, si care se cnt atata loetiloril ctil si copilelorg, sun. asa :
Haida, nani,
Nani, nani,

Puiul mama ;
Puiula mamil

(1) Horatii epist. I, 1, 62; Carmen, 3, 28 16. Phaedri, 3, prolog. 10.

(2) Apud. V. Alecsandri, PoesiI pop. p. 382.
(3) V. Alecsandri, PoesiI pop. ale Rom. p. 381.

www.digibuc.ro

316

Celli de eurett,

Linior,

E te lgn
Tu te
Puiul mamil
Cel de rat,
Ea te lgan
Tu te-asz;

Tu te culc

Puiul mami
Celli de doinn,

*1i-a veni (Minna

Binisor,

C'a veni dornnul

Ou somnul
Sii-mT adrm

Puisorul,

Cu perina

E te lgn
Tu adorml;
E te lgn

adrm
Duduca (1).

AIt cntecil, totil din Bucovina, care asisderea se 'ncepe

cu nani, nani, sun& precum urrnza:
Nani, nani,
Dragulil

Nani, dragulil me, i dorms,

Diminla s te scull
Sit fiY mamiT de-ajutoril

De pe vatr pe cupteril,
TtuliI de prsitorti.

Uncle Romance din Bucovina, pe lAnga cuvIntula desmerdtora nani, IntrebuintzA frte adese-ori in cantecele lorti

de lgnil Inca si cuv. liuliu.

MIA un astg-fehl de cnteca, In care provinil amndou'
cuvintele de mai sus:
Haida liuliu, puiule,
Puiule, puiupile!
Haida liuliu cu mama,
CA mama te-a legtina

(1) Din comuna Balacna, com. d M. Jemna, stud. gimn.

www.digibuc.ro

317

*i din gurA
cnta,
Ti-a canta un cntecelil
Scurticelil i frumuselil,
DrA-1 cresce mricela
te-1 face voinicelti.

Haida liuliu, nani, rani,

Liuliu, liuliu, puiultt mamiI.
CA mama

(lice

Un antec mndru, duios,

Ca s'adormI sA fiT frumosti,
PArinWorti de folos ;
Haida liuliu, Mete l,
Dragulti mamii
DrA-1 cresce mrisorti,
SA fiT mamiI de-ajutor.
Haida nani, palica0 (1),
Dragul mamiI ficioras,
DrA-1 cresce maT de grabA,
SA fiT tatil 'Alai de trbA! (2)

cntecil de lgnti, totti din Bucovina,

anume

din comuna Crasna, sun asa:

Hai liuliut, puiti de pesce,
Hai liuliuta i adormesce
SA te FAA mama cresce,
SA-1 fiI slujbA cu ndejde,
SA fiT mama de-ajutor
ttuOT de hung sport' ;

SA Ill mamiI irna 'n cas,

TAtutiT vara la csA
Mn drptii, de-ajutat,

OrI-ce lucru de lucrat:

(1) Palicai e un cuvintti de desmerdare, ins5. Romnca c ea dictatil
tecul n'a sciutil sA spue ce insemnzA.
(2) Din BAlkna, corn. de Mihaiti Jemna.

www.digibuc.ro

_ 318 _
De-adus apa cu cofita,
De-aprins sra luminita (1).

0 variant a acestuI canted', culs asemenea din Crasna,

sun

HaI liuliut, draguld

Puiul mamii, scumpulti mamil !
Hai liuliut
dormi,
Dr mat mrut vet fi.
Hai liuliut si-adormesce,
..i-adormesce, puiti de pesce,
D6r te-ar put mama cresce,
de-ajutor
nenutului de spor,
Mmutii tale in cas
SA fit

Jar nenutuluI la cs
De-adusti ap cu cofita,
Sra de deschis portita! (2)

ARA variant, totil din Crasna, sun precum urmzil:

Dragulti mamil puiti de pesce,
Haida liuli si-adormesce
SA to pail mama cresce,
te crscd mrisora
SA

marniI de-ajutoril

ttuchil de mult spor,

S scoti boil din ocol
Pe Prian i pe Bujor
5i la jug sil mi-i injugi
la plug s mi-te due!.
Boil c mi-I injuga
Si cu tata c-T ara
Gr de var5.-I sern6na
(1) Diet. de M. Bilrbutit.
(2) Diet. de M. Bilrbut.

www.digibuc.ro

319

Si-a da Dumnede

fi

CAM biatul va trAi

Si colaci frumasi vomil face

C'asa bAiatului place !

La uml biata ce-va mai mrioril:

Haide liuli, lulisorti!
Dragul mama puisor,
DrA-1' cresce mtirisorti,

SA mi te vd cA grAesci
SA nu mg mai nActijesci,
CA' destul pieptul mi-a supt

titele mi le-a rupt.

FI-te mArisoril i cresci.

CA totil dragul mamil esti.

Si tu 'n campil cA mi te-1 duce,
Mama mncare ti-a duce
Si dupA ce mi-T lucr
mancA
IT sta putin
Si tata s'a hodini,
Ct cu tine-a mai trAi,
Numal dacA-1' ascult.

Cum a dice tAtuca.

Dumnede s'a bucurA.

Si tie hranti ti-a da:

Ct IT fi si-I

trAi

NemicA nu ti-a lipsi (1).

Dragulti mami, Ionicti,

Puisor de rindunicA !
Haida liuli i te culcA

D6r te-ar put mama cresce

SA te dee la neveste! (2)
(1) Am&Kloue cantecele acestea, culese din comuna Crasna, mi le-a comunicat cumnatulti me d-la Sam. Petrescu, paroch i exarchil.
(2) Din Mahala, com. de d-lil IonicA ali lui Iordachi Isac, agricultor.

www.digibuc.ro

320

La o
Haide liuli draga mamiI,
Draga mama, puica mamii!
Haida liuli de-mt adormi
Deminta srt te scoli
nenii de-ajutor
E,Ai mama' lucru cu spor.

Cte flori a fost pe ses

Fete le ca le-a culesti
strins in mrinunchele
le-a pusii in sin la piele.
Si le-ail strins in mnunchi mare
Pe la asfintit de sre
Si mi le-a pus subsarrt
Ca copila srt-ml adrinti.

Si se va culca cu sre
SA-I para mptea maff mare
Si asa mi-a adormit

Puiul mamil cel

Cii singurri n'a sciutti
Noptita cnd a trecut (1).
Altul:
Draga mamil
Scumpa mamiT garofitti,

De-ar sci mama cul te cresce

Nu tl-ar mai trage nklejde ! (2)

La un copil, a ettrul mam a muritti:

Haide liuli, dragul tatil,
Ctici am nu-I tita mama!
rea i acri
Am te aplcA
mn strtiin6
ArnA te
(3).
(1) Din Mahala, corn, de d-ld Ionica al lui Iordachi Isacil.
(2) Din Mahala, corn. de d-Iti IonicA, aid li Iordachi Isac.
(3) Din Crasna, corn. de d-10. Sam. Petrescu.

www.digibuc.ro

321

La unii copilti de fat mare :

Frunql verde mArAciune,
Cnd iese fata la lume
N'asculte cine
spune.
DacA-I spune un flcAti
Ea
tie tota de ea.
S'asculte pe tatAlti
TatAlti ski n'o 'nvatA rti,

Da o 'nvatA tota de bine

SA nu jce 'n joc cu nime.
Jocula cela nu-I curat
Multe fete c'a 'nselat,
Gate gle n'afti purtat,
Pe ptirint
rusinat.

and se 'ncep hramurile

Ele planet cu

i blastm jocurile
Si tte petrecerile :

Cate jocuri am jucat

Lacrim atate-am vrsata.
RAdisorti, ce m-a fosta draga,
SA vi pan' la ald me prag,

Cd tu daca mi-i veni

Eti frumosti te-oT milui
C'o cojitA de mlai
UscatA de nou al,
C'o strachinA de cenus.
De-asupra cu cArbunasi
S scil cum iubesc i last
Cine iubesce si lash
N'ar mal av tienA 'n casA,

CAM if vara de frumsA

Aib mrte de cutita,

Ele seclii la umbra 'n casti

N'aibA locti niel in mormintil (1).

Perisora uscat pe culme,

Cate fete sunt in lume

Ea atunc scAldusca vars.

Nu-I nic una amAritA

Ca fata cea 'nceluit
kl)i de lume despArtit.

Fetisra 'nceluitA
Si de lume despArtit !

Cnd flc.i merg la joeti

Ea pune seldusca 'n foc,
Gaud Mal jcA rtA
Ea aplcA pe covatA
Si tota plange i oftz
Multe lacrAmI mal arszei

Si se primblA pe la prtA
Pare cA ar fi plouat,
Cu manile subsurA,
Cu focsor la inimirA.
(1) Din Mahala, corn. de

Cand flAcAil vin pe-a cash'

Cine mi te-a invtatil

Pe pArint de-a rusinata
Pe nmuri de-a supratil ?
MAiculita din celti sat

Pe la tte zorile,
Pe la strata cu florile !
PAseruicA 'n cuiburele,
Copil mid in covAtele,
LgAnA-I, puicA, i tad,
CA

fost feciorif drag.

Feciorif la jocti s'orti duce,

Ionica ahl lui Iordachi lama.

21

Mariana, Nascerea la liornint.

www.digibuc.ro

322 ---

Iar tu-I suspina si-I plnge

Feciorif 'n joc or juca,
Tu-T plnge vi-T legAna:

Haida liuli dragulil mamil

Dragul mamil, puiul mamiI !

N'ar ajunge dile bune

Cel ce te-a fAcut pre tine.
Elik ii dust' in cAtAnie,

Trupu-acolo sA-I ee'mle,

Si-atuncea el sA se 'nsre
Cnd voi fi e fatA mare,
Si-atuncea sA se cunune
Cnd voiti ei e la lume;
Cum mI-a legat mnele
Si scurtat drumurile
Scurte-i-se dilele! (1)

Numal vestea lui sA-I vie,

Ca si Romncele din Bucovina si Moldova, totd asa adorma

pre fiiI i fiicele lord si Romdacele din Transilvania, Banata

si Ungaria, cu aceea deosebire numal c acestea adese-ori

Incepd cantecele lord cu cuvIntuld abua i bua, In loci"

de nani sad
TatA unuld din Transilvania:
Bua, bua, cu mama,
CA mama te-a legAna
Si frumos ti-a descnt :

Bua, bua, puiul mama,

Dragula mamiI frumusel,
1"n-I cresce mAricelti (2).

Altula, tow din Transilvania, i anume din Cohalmil:

Bua, bua, bua,
Puiu mama,
Dragg frumos
Cresol' luminosti,
SA fil prea norocos,
SA trAescI nepcAtost1 ;

(1) Din Mahala, corn. de d-hl IonicA aid lui Iordachi Isaca.
(2) Gazeta TransilvanieL an. LIV. Brapv0. 1891. No. 32, in Foiletona.

www.digibuc.ro

323 -Pentru tine m nAcAjesc

Si 'n lume rn amresdi,

SA te cresai,
SA te mresc!

AlU treilea, tota de-acolo :

Bua, bua, bua,
Puisoril
met' drAgutii,
Feciorti fA-te mare mArisor
Ca sA-ml fil de ajutord

i sA-ml ie bould de corn

Si la 'ntors si la ogorti;
Pentru tine m cAsnesc
Ca sA te crescii,
SA te mAresc ;
Haide lucA
De
culcA,

Si tu cir
De mi-l sclA,

Si tu pesce
cresce,

De

Si tu ratA
resfatA,

Si tu OITA
De-l imbracA,
NumaT mare sA se facA,
SA crscA,
SA 'mbtranscA,

Pe lume sA vecuscA! ...

Iat unulti

din Banat'

(1)

Bua, bua, Ionas,

Draguld mami
Tad i dormI incetisord
Sufletuld me puisor;
(1) B. P. Ilasdeg, Dict. Emb. ist. si pop. a RomAnilora, t. H, p. III. din Adenda.

www.digibuc.ro

324

Pang qiva te-a trezi

Pe-al ei piept te-1 odihni .

Bua, bua, pAunasti,

Scumpulti mamiI Angeras (1).

Altulil din Ungaria i anume din lmprejurirnea omcutei

marl, comitatul Satmar :
Abua-te cu mama,
CA mama te-a legdna,
Cucti-te (2) tu pititel
Si te sclA plugArel.
Cuccl-te tu i te-abud
te sclA mnI la diud.

Bdtut'ar fi Dumneded
Trimbele dela belcc
Care m'am legrinatti
SA nu se legene nime,
SA fie pltit cu mine.
Lgnd, lele, i tacl
Dacd

phicut

facI ! (3).

Ce se atinge de cuvintu10. bua al Romnceloril din Banatil

Ungaria, trebue sd amintirn aid, cd el, desi mai

provine i 'in Bucovina si anume In due forme adica bua
si bba.

Un cantee din satulil Bosand, districtula Sucevil, in

care provine acestil cuvintil, sung asa :
Hai bua, maicA, bua,
CA maica nu te-a lds,
Ci ea mi te-a legAnd
Si. din gurd
cnt,
(1) Alexandru Onacia,
33uda-Pesta 1875. p. 74.

aC'ununli, novel pop. publ. in Familia an. XI.

(2) Cucli-te = cule-te. Totil asa rostescil verbul acesta si Romncele din
Bucovina, cnd voesc s6-si adrm copiiI.
0) Com. de d-lti E. Pop. invfa'toril in *omcuta-mare.

www.digibuc.ro

325

cant& 'ncetisorti

Una cntecil mic, scurtisor

ve cresce mArisor,
'1'i-a &Arita unit cntecel,

Scurticel si frumuse15,
cresce mAricelti
te-1 face voinicel! (1)

Unt altt cntecii din orasult Cmpulungt, ln care provine

cuvintul ba se'ncepe astt-felt:
Haide luliu, si.a bi5a,
CA mama te-a legAn. .

Se intmpl adese-ori c dormincla unii copil cliva, cncl

Inserz, fugindu-le somnult, flu pon s drm. Deci mamele lord, vdndt c prin cntece de sma celor artate mai
sus, nu pon de felt s5,-1' adrm, i voindt In urrn i ele

a dormi 'incept a cnta, unt felt de cantece, prin earl.' proviica felurite viet41 ca s le vin intru ajutorti spre adormirea copiilor, precum:
VinA ratA

De-l iea 'n brate,

VinA stiucA

De miTti culcA,
VinA somn
De-l adormi,
pesce

De mi-l cresce

Mai totil prin aceste cuvinte IsI adorrnt. copiii i Romncele din unele prti ale Transilvaniet :
Vin ratA

ia 'n brate,
tu gAscA
(1) Diet. de o RoinaneA din Bosom'''.
(2) Din Siretil i 135.15.ena.

www.digibuc.ro

326

De- d5. titA.

Vin' dulcet'
rni-lA

tu smug
De mi-l adormi,
tu pesce
De

cresce! (1)

Iar o variat a dinteculul acestuia, totil din Transilvania,

sun
Haid rap.'

iea 'n brate

tu unt
De-1 (Li

5i tu Luird
De mi-l culca,
tu somn
De mi-l adormI,
tu pesce
De mi-l cresce,
CA copilul
Trebuesce! (2)

Coach din intmplare tatAlti copilulu e inrolattl la eiste

se afl departe de cas, atunci mama, adormindu-0

cnt:
Liu, liu, huT, i iar liuT,
LiuT, huT, HA ea tat nu-I,
C6 tatl copilulu
Pe drumul Sibiu lu,
tatal biliatulul
Pe drumu 'mpTatubff (3).

Nernijlocit insA dup versurile acestea, mama tntristat

I. Georgescu, Inv 1,1. in Secadate.
(2) Corn. de d-la Rom. Simu.
(3) Corn. de d-la. I. Georgescu.
(1) Corn. de

www.digibuc.ro

327

shurndu-T gandulti la brbatula sm, care se afl cine scie

uncle, printre strini, pe cnd ea trebue s stea singur acas
si sa caute de tte cele trebuincise, schimbA cntecula s
cel dulce de maT nainte prin altul tristg i cnt:
Cine n'are norocti, n'are,
De cum nasce pn mre,
Nice ea nu am avut,
De cnd mama m'o fcutti!

(1)

Sunt o sm de brbati, carI uitndu-s1 dtoria de satil

printe petrecil mai mult prin crIsme deal pe acas.
Ba, nu destula atta, cnd se intorcil acas se Incepti la
crt i chiar la btae cu sotiile lor, neluandiA In conside.
ratiune c aceste, pe lng munca de pe lng cas, inai a
Inc& de a cuta si de copit
cu tte acestea multe femel earl a avutil nefericirea
de a av ast6-fela de brbati, flindl rhdtre i asculttre
In loci' s se pun de pricina, li caut de trebT, desmiard
adormil pre midi i nevinovatiT lora copil ca i ori-care
mam fericit, cu acea deosebire numai ca atari mame nu
o dat sunt necesitate de a adormi pre copiii lor prin cntece

de sma celui urmatorti:

Puiorti de rndunea
Mutd-tt cuibulti de-acolea,

C a veni taiga batti

si-a gAs cuibulit stricat
ni-lii dee de cap !

(2)

Dac trecem dela Romnii din Dacia traian la cei din

Macedonia vedemil. c si Romncele din acst Ora Ina TO
desmiard si adormil copiii ca i surorile loril de di n-cce

de Dunre. Ba, ce e i mai bttora la ochi, mamele ma(1) Corn. de d-16 I. Georgescu.
(2) Din Crasna, dict. de M. Brbutl.

www.digibuc.ro

328

cedonene tncep cntecele lora de lgn tocmaI ca i celo

din Dacia traian cu cuvntul nani.

Iata unil cntecil si din acele 041:

Nani, nani, bunlu.
Nani, nani, ficiorlu,
Nani, nani, hina (1)
Nani, nani papa,
CA va jin5. tata
Va s' aducii hitse (2)
i bilbitse (3)

totA de acolo :
Nani, nani tu mnu,
S'yind somnul dela uA,

lia ficiorlu di gu.0,

ducA tru grdin,
cnt n ghirAchin :

Ghine ff1 yine hiclu a hieu

bag iu voiu e,
Tru grAding trandafil,
Sum trandafil i garofil.

Nani, nani in lgn,

vin sornnul dela u0,
SA-m iea ficiorul de gt,
SA mi-l duc in grdin,
cnte o ghiraehinei (4):

Bine-mi vine micula mei

SA mi-l pun unde vre
In grdinA sub trandafir,
Sub trandafir i garofil(5).

Sunt mulVi copil din firea lord frte rei, carI, mcar
destula de san6tosl si voinicl i macar c capta tte cele

trebuincise la timpil, totusl plngt ne'ncetata dnda maicelor vecInicil de lucru. Cu tte acestea Ins fie-care mam5,,
In timpulii scldril, lptriI si a legnrii copiluluI sCil, caut&

dac-1 e cu putinp, a fi ctil se pte de linistit, vois

bine dispus, ca s nu strice copilului. Iar dach Imprejurrile nu-I irt5, a fi tota-deauna linistit i bine
(1) Xipa.
(2) hitse = smochine.
(3) Dr. Gustav Weigand, Die Sprache der Olympo-Walachen, etc. Leipzig
1888, p. 117.
(4) Un felii de pas6re.
(6) Burada, Obiceiurile la nascerea copiilor, in op. cit. p. 46.

www.digibuc.ro

329

atuncl cclii puting se feresce in tirnpul acesta

prea bine scindil c
.

blAstma

, Blstmulil de mum

E rl ca ghiara de cium,
Blstmulil de mum
Tot ca rana cea de cium,

pe and:
. Blstanubl dela tat
In lume n'a fostil veodat.
in Tra Romnsc,

IInde-I pnea voinicsc,

sa se pomensc (1).

De aceea mamele, earl a copii frte rbi, i voesca a av

ticnA, mai de grabA fierb bAciulil de macti i sucuhl acestora
le dail apoi de butil si-i scaldA
dect sd-1 blasterne.

i copiii imbtati flindil de sucubl cela ametitoril clormd

dusi.

Mania nerbdAlre, care nu se pte retin de a-Si blaistmA copilulil, nu numai cA nu-s1 ajut nemic prin acsta,
ci din contr pte frte multil s strice micului si nepriceputului sii sugtora, cAci dupd creclinta generalA a poporului blAstmulil printescil totil-cleauna pic pe capulti
si.

Dovadal despe acsta avennl si urmAtoruhl canted' din

Bucovina, comuna Todirescl:
Maica mea, cnd m'o fcutil
Frte bine i-o prutti.
Dar:A ea, cnd m'o scldat,

FOrte rai m'o blsrmat.

(1) D. Vulpiana, Poesia poporal pus In musie,, culegere din tte
romane. Bueuresci 1886, p. 14 si 15.

www.digibuc.ro

830 -MaicA !
.

cu blAst6mu1il t6,

Am ajunst1 e asa

! (1)

Alt cntecii din Moldova, judetulil Sucva, comuna Ma-

sun asa:
Mama dinceput
Cnd ea m'o fAcut,
Bine i-o pArutti;
Cnd m'o legnat
Ea m'o hlst6mat,
Tot b1st6mil cu plns

De mine s'o prins.

Si cnd m'o scAldatil,
Ea cA m'o scldatti
Cu ap de iazil
SA fig de ncaz,
Cu ap din ritti
SA RI de uritti (2).

Iar o doin din Transilvania, care asemenea ne-arat

ctil de r e, And o mam tsi blastm liii, suna precum
urrnz:
O mAmucti, mama mea,
Val' de inimira mea !

VaI si de dilele mele,

Una-i bunA, dece-s rele.
mam, i p6catil,
CA amar
hlastanat,
Cnd, mam,
legAnatti :

sa am casa cuculu
Si odihna vntului!
mam, i p6cat,
CA pe cnd
legnat,
C'un picior m6' legal-1g,
Cu gura m6 b1st6maI :
(1) Com. de Ioanti Avrarna, stud. gimn.
(2) Diet. de M. Nistoril.

www.digibuc.ro

331

SA n'am cing cu-asezare

Niel odihna la mncare! (1)

Ba, ce este Inca, si mar mult, nicr macar In gluma, ln

ris, nu este uner mame ertatil
blastma copiir sr, daca
voesce ca acera 0, fie fericitr, ne cum Inteadinsk cacr Vice
o alta doina, ton din Transilvania:
maica, m'ar blast'ematil
Vinerea pe nemncat,
Maica cu hlastm de fact',
Ca s" n'am nicI un nerect.
Nu sci cum m'al blast6matil
Ca de min' 1.64 s'a legat:
Ori in ris, orr inteadinsti,

Ca de min' tare s'a prins! (2)

Dupa ce ail crescutil copiiI mar marisori, dupa ce en1 Writ

acuma din pelinct i ail Inceputii a se trli dintr'unil loca

Intr'altul5

yongdA mamele lori) le Lea cdmefuici precum

alte vesminte copilresci cu cart II Imbrac.
Romncele din Bucovina facil de a potriva atatil pentru
bet1 Gat si pentru copile cdnzequid (camesute). Cele din
Transilvznia Ins facil pentru bdeti ceimeMe, iar pentru copile dure (3).
Prima cmefuicd, dupa credinta Romnceloril din Bucovina,
e bine sa se tad, din panz noua, ci dinteo camesa
veche ca sa, trsca mai mult, i anume daca e
dinteo cames brbtsca, iar de e copila din una femesca.
Dup., credinta Romnceloril din Transilvania Ms nu e
bine de a se face no-nascutulur camesa din panza noua, din
causa ca cap6t ru1 copiilor sa fras. Totil dup cre(1) Iulia Bugnaria, Doine si hore pop. din jurul Nasauduldi, in Familia,
an. XXII. Oradia-mare 1886, p. 43.
(2) V. Alesia, PoesiI pop. in Convorbiri lit., an. XXII. Bucuresci 1889, P. 919.

(3) Com. de d-la I. Georgescu.

www.digibuc.ro

332

acestora nu e bine de a se acoper copilula cu crpa

din capa pentru-c
casula acesta 1nc5 cap6t5, frasti (1).
Dup, credinta Romncelora din 7ra-Romansed din contra

daca un copila mica se tine acoperitil la fat, fcndu-se

mare, va fi rufinosti (2).
numai atunc1, cnd se duce copilula unde-va din casa,
bun r In sedtre sail 1n alta loca, e bine de a se pune
ce-va negru peste dinsula ca sd na se sperie (3).
Romance le din Tra-Romdnsed, voincld ca copilula lorti
s trsca, cea, dInal cames o facil din pnzfi, de chp6tatil

clela trei case (4). Dar prin gura celel dIntaI cmesl, ce
se va face unuI copila, s se trc5, de trel orI frfecele cu
earl a fosta croit, ca s fie copilula tare ca frfecele (5).
Asemenea fact' si Romncele din Transilvania. Acestea
fie-care carnefd noud a unul copiI, Inainte de a se Irnbrdca
acesta cu clInsa, o scutesca. Las adec una entail ca s cad
cu vIrvuld In josil printrInsa (6).
Tota asa Loa si Romance le din Macedonia. Etta ce ne
spune 1n privinta acsta D. Bolintinnu: Cea
carnesii
co se pune unul mica copila, muma Inainte trebue s trcd
prin tr'Insa una (Teal re-care, ca oopilul s, fie tare ca
fierula (7).
Acoperrhintulti de capil ala copiiloril de Vita se nurnesce
de ctr Romance le din Bucovina cdird i scufig iar de cdtr

cele din Transilvania cT i gugia, i spre a fer pre co-.

pild de diochI puna de reguld pe clInsula una sernna speciala,
(1) Corn. de d-10 Rom. Sirnu.
(2) Iondnu, op. cit. p. 18.
(3) Corn, de d-lii Rom. Sirnu.
(4) Ionnu, op. cit. p. 12.
(5) Ionnu, op. cit. p. 20.

(6) W. Schmidt, Das Jahr etc. p. 27.

(7) Clltorii la RornaniT din Macedonia, p. 114.

www.digibuc.ro

333

o cordelup rogie sti unit bcinu, ca chnenil (1) i femeile,

.carl dichie, v6lndil semnulti,
adua aminte i sa, nu-la
diche (2).

Afar& de cniec

cctifct mai Intrebuintz5. Romance le

spre Imbracarea copiilord s61 Inc si multe alte ImbracAminte
precum: tulpdnafe, un brduforti, colfunaA etc.
i

Cele mai multe Romance Ins credil a nu e bine sA se

Inca lte un COpil cu ciorapk, panA nu Implinesce
cad va face md-sa altulzI curncl (3).
Asernenea nu e bine ca una copil, 'Ana nu Implinesce
anui sA se Imbrace cu haine pe clos, cdd i se "int6rce anusulil (4).

Mal departe nu e bine In tirnpia de unil anti s apunA

-srele pe hainele copilului, c apoi capt spain2d. In sfirsitil

femeea s nu batA hainele unui copila cu maiul panh la

unti anti, ect se face copilula batdufa (5).
Acsta In privinta lmbrAcamintelorii!
SA trecemil acurn la alte datine si credinte.
AtatiA Romance le din Bucovina atil si cele din Moldova

Transilvania cred si spuna a nu e bine a legna lgAnul golii, aci acsta aduce copilulul mrte timpurie (6).
Asernenea nu e bine ca In lgAnula copilului sA se culce
altula cine-va, ch-T lea somnulti (7).
Din contra cand copilulil se scl din albie, se da, josil
lgAnA covata, mama sa va mai face copil (8).
(1) At.td Rom Anil din Bucovina cIt si cel din Transilvania numescd bdrbatii, spre deosebire de femcI, si Ornenl.
(2) Com. de I. Georgescu.
(3) Ionnu p. 21.
(4) Ionnu p. 25.
(5) Corn. de
Rom. Simu.
(6) W. Schmidt, Das Jahr, p. 26. aSeddtreaD an. I. FalticenI 1892. p. 126:
aCnd legini albia copiluluI fara ca eld sa fie in ea, copilula mOre.
(7) aSeddtrean. Falticeni 1892. p. 52.
(8) aSedtrea. an. I. Falticeni 1892. P. 172.

www.digibuc.ro

334

Cnd Incepe un eopil intAia r s mrg in picire,

atunci Ron-1'6'110e le din pra-Romdnsed taie locula de unde

se riclic in sus de jura imprejuril cu und cercil anume ca

s taie piedica copilului ca s pt merge usoril (1).
In Bucovina din contr, cnd e copilul acum asa de
mrisoril cA se trage pe jos, dar nu 'Dote Inc imbla, atunci
voincl s imble mai de grab, liti iea unulti clintre cseni
1ntr'o Duminec dedimint de manute si-lu duce in picire
pn la pragil. In acelasi timpg iea i ma-sa unti frfece

intr'o mng, iar In cea-lalt vr'o cte-va pene de gin si

rnergnclii inaintea lul taie tte penele.
Fcnchl acsta cred i dicti ca-1 taie piedica i c din
momentulil acela copiiui pte mai de grab i cu mai mare
usurint,

Iar cnd. liti Oda prima ra c5, s'a sculatil

princle a

umbl singuril tri picire, esclam: pom, ponat sa coporcelit,

copdcelii , ceea ce insemnz: crsc i s, stea ca unti

copkelil drepta in picire (2).

In Banatit , cnd o Romnc vede cl copilulti eI e acurn
destulil de mare i tare ca s pt umbla in picire, cu tte
acestea totil nu umbl, astpt pn, ce vine o tigancil (cortorositd) la cersitit Atunci, cum intr tiganca In cas, una
dintre femeile, ce se and de fat, o iea cu vorba, iar mama
copilului, ducndu-se in sob si lundil de grab bdtele tigncei, le bag si le pune re unde In cassa,
Astea potil sta si in cask nu numal in sob5, (tind)!
Nemijlocif dup rostirea acestoril cuvinte o alt persn
iea copilul, ce nu pte umbla, in brate, iese eu dinsult In
curte, liti pune cAlare pe unit MO de alti tigncel, care asemenea l'a luatti cu dinsa cnci a esitil afar, si astil-fela
(1) Ionnu p. 16.

(2) Corn. de d-la Ionica alu lui lordachi Isaca i alVi Rornni din Bucovina.

www.digibuc.ro

335

apoI tinnda copilula de mnute ca st nu cad lla Ora

In colo si 'n cce clare pe b-oa licnda :

Cum este de umbltre tiganca, asa sa fie si N. de

umbltora!

Dup ce l'a purtata In chipula acesta de trei ori In colo

si In cce, se Intrce cu copilula In cas si pune lAtula la
locula WI de unde l'a luatii.
Despre tte acestea Ins& tiganca nimica nu trebue s scie,

ccl dad, scie, In zadara le-a fosta OM ostenla, iar dac

nu scie se crede c5. copilula, In urma acesteI proceduri,19
scurta timpa va Incepe a umbl In picire (1).
In Macedonia, cnd copilula lncepe a merge, mama sa
11 cnt:

Bor, bor pi t' ubor

Cu cmla di fulior.
Bor, bor pi t'urzica
Cu cmsa burungic..

Cnd copilula nu umbld In picire la timpa, i se lg.

degetula cela mare dela piciorula drepta de degetula. dela
piciorula stng cu una fira de Una', rosie, apoi se pune
copilula pe pragula usel cu una piciora de o parte, si cu
cela-lalta de cea-lalt parte a pragului, si acolo pe praga
cu o secure i se taie firula drepta In jumtate; In acela
momenta o femee prevestit de ceea ce trebuia s se facvine si Intreb: da ce fad acoloP Rd frica copiltdza ! i
se respunde.
In Magarova si 1n alte locurl maI este si acesta obiceia:
dou temeI ieaa copilula una de o mn si alta de cea-lalt
mn sia duca In mijlocula ogrliI, si acolo culega o mn
.

de surcele, si dup ce le 14' cu o str le pune In spatele

copiluluI, apoI !la duce la pragula useI, si acolo copilula:
(1) Com. de d-la I. Popovid.

www.digibuc.ro

-- 336

pune unit picioril de o parte a praguldi i cela-laltil de

cea-lalt parte, si asa sub picirele copilului o femee Incepe
-a tia cu un toporil, atunci cea-lalt, femee o Intr6b : da

ce faa acolo, tcd Pica copilului! . 11 r6spunde; acsta

-se face In trei Smbete dimin6t5., surcelele taiate se arunc
In drurnil, pentru ca copilul s umble pe Gale mai curndil (1).
Cand lncepe un copil Intia rd a vorbi i Vice tata,

-se erode cA m-sa va mai face unil biat, iar dacd Vice
mama, va mai face o fata (2).
Cnd unit copilil nu pte de grab vorbi, spuna RomArtcele din Bucovina c5, e bine a i se da de mncatil pAne
din traista unui cersetora. Drepta aceea, axle( vine vre-unti
cersetoril si se intmpla &A are pne la dinsula, mama copilului, ce nu pte vorbi, se rg s dea o bucticd si coCersetorulil, luanda o bucilticA de Odle

dnd'o copi-

lului Vice:

Na-ti pne dela mosula ca mai de grab sa vorbesci ! (3)

Rornncele din Banata din contr a datina de a duce

pre copiii lor, cari nu pota de graba vorb1, la biseric51 siacolo apoi rg pre crisnicuta (4) bisericei ca s iea restula
apel, ce o Intrebuintz preotulil la st. slujba i cuminicturd, si
trne In zvoniforula (5) cu care zvonesce (clopoOsce) el In altaril la cliterite acte, In decursuli1 st. liturghil.
CrIsnicul, sciind prea bine care e causa acestei cereri,

nu se pune de pricin, ci cum se sfirsesce st. liturghie, iea

apa din cestiune i turnnd'o In svonisoril o d cu acesta
de trei ori de butii copilului, Vicndil :
(1) Burada, Obiceiurile la nascerea copiilor in Macedonia, In op. cit. p. 49-50.
(2) In Bucovina i Tra-Romnsc5.. Vedi Ionnu, p. 16.
(3) Corn. de
Ionica alti lui Iordachi Isacii.

(4) Crasnicil = sftti = fail =

Zvonifora =

www.digibuc.ro

337

Dmne! ajut fiului tn. N., ca Qum sun zvonul cu

sunetulg lui, asa s sune cu gura i glasulg fiului tn N.
i precum zvonesce zvonisorulg`din altarulg tn, asa s zvonsc cu glasuld s fiului. tm N. si sa i se cleslege ui gura
si limba i vorba, precum ai cleslegatg gura ILA Zaharie
preotul si a preamritil minunile tale, Dmne!
Fcndil acsta se crede c i se deslg copilului limba
si Incepe apoi a vorbi (1).
Cnd un copilg, care pte urnbl In picire, umbl dea bufile, se crede cA vinft rudele (2).
Tottl-deauna trebue de pzitil nu4a, precum i copiii din
cas5., dac5, mai sunt, ca s nu trc5, preste copilulg nebotepentru c trecndg rnata preste c1znsuli, copilulg se
spurcd, iar dad( 'treed cel-laltI copii pan la botez precurn
si dup5, acesta, copilulg incherceve si nu cresce, i eel/lane
titirezti ori ghibosil ori cu alt.& smintl i pricin (3).
Totg asa cred i spung i Romncele din Moldova precurn
5i eel() din Pra-Rominscd, cl dac psesce cine-va preste
und copal, reTectivulg copal nu mal cresce (4).
preste care al pit cum-va cu intentiune, spun
Romncele din Transilvania 05, nu mai cresce de loc, pn
cnd nu-lg despsescl (5).
Dac5, trece cine-va preste ung copilg sag Ilg m'sr cu
cotul, 11 acluc prin acsta 'newt() orl celg puting Il face
s 1nchiercse (6).

(1) Corn. de

I. Popovici.
(2) Ionnu, op. cit. p. 24.
(3) Corn. de d-la G. Tomoiagl.
(4) Ionnu, p. 25: Nu e bine s pssc5..peste vre-una copilii,aci nit vamai
cresce.

Sevastosg,

as nu p4esci copiluld cg nu mai cresce.

(5) Calendarulti poporului pe anuhl comuni1 1889, an. IV. Sibl p. 72.
(6) W. Schmidt, Das Jahr, p. 27.
22

Mariantl, Nascerea la RomanT.

www.digibuc.ro

338

Asemenea nu e bine s, se dea cu veo mAtur sa ghemiI

In vre un copil, cAcI si 'n casulti acesta nu mal cresce (1).
Copiil ceI frte Intelepti si destepti, dupa credinta Romniloril din Bucovina i Transilvania, nicI cnd nu ttlescil
lungil

La unil copil nu se 'ntaresce mlele capuluI, pAn6 nu

va putO Vice ptr (2).

Cnd un copilii se lovesce la capil de ceva, sa se trne

In acelti loc ap, ca sel nu icasa cuculu n capa (3).
La copilula care se va uita In oglinda maI nainte de a
Implini anul, spunti Romance le din Tra-RomnscA, c5.-1
ies dintii anevoie (4), iar celea din Macedonia, pana ce prunculii nu implinesce treI ani, nu-la las5, sa se uite tn oglind&
din caus c, dupa credinta lor, se InbolnAvesce de bla cade
din afara (duc5.-se pe pustil, epilepsie) (5).

Pe primil dini, ce iesti unui eopil, s dea tatla s

cu bant de argint, apol acel banI
drusc copiluluI ca
sa nu- mirsd gura vre-o data (6).
Cnd iesti pentru prima Ora dintil la copil, Romncele
din Macedonia punil la focil gr6 de ferbe, care apoI se
Imparte la rude sail vecini, lundu-se maI Mai din el vr'o
dou-Veci de bbe, crl se tnsira pe o ata rosie si se lga
la gtulii copilulul, pe care o porta asa pn ce-I test' patm
dinti, apol ata aceea se arunc5,
curatii (7)..
Cnd unuI copiffi II crescil dintil maI Int5.1 tn falca cea
de josil e, dup5. credinta Romnceloril din Bucovina, una
(1) Ion6nu, op. cit. p. 26.
(2) Ionif3nu, op. cit. p. 21.

(3) lonnu, op. cit. p. 22.

(4) Ionnu, op. cit. p. 25.
(5) Burada, Obiceiurile la nascerea copiilor, in op. cit. p. 43.
(6) Ionnu, op. cit. p. 21.
(7) Burada, Obiceiurile la nascerea copiilora, in op. cit. p. 49.

www.digibuc.ro

3n
sernaa GA copilul respectiva are sa trasca lung timp,
iar cncl II ies Int5.1 In falca cea de sus, atunci se crede

ca are sa mr de grab.
'rota In Bucovina e datina ca mamele, cnd vkla cela
dintal dinte ieita, sa (pea' : dinte noti in cap& sdngtosa! (1)
Cnd una copila drme cu ec,lutula In sus, cobesce a mrte.
Asemenea i copiil cari plngfi multa, incd cobescii a mrte

pentru el sail vre-un pdrinte alit lor (2).

CopiluluI mica s nu i se taie unghiile pana nu Implinesce

anula, cad spun Romnil din Tra-Romnsc ca se

yap hop', (3) iar cel din Moldova lic ca n'are cu ce se
apra de Necuratula.
Copilula mica s nu se pupe nicI o data la eluta, c5,c1
cnd se va face mare va intrce dosul8 la cela ce l' a pupata (4).

Nu-I bine ca mama sa sAute pre copil nicl pe palma,

caci atunci se face talhara, nicI la cfa, cacI se face ra.
Cnd saruta copilula la gta, mama inacedongnca II lice :
.&'i ti ba0 dada tru gup, sd nu'iii ti ndirqcl dupd usa

te sarut, mama pe gt, ca s nu te superl stndil dup

u0, (5).
Piina la 40 de c,lile dela nascere, nepta, dupa datina i
.credinta Romncelora din Macedonia, trebue sa se ferscd

de a se Intrce cu spatele la copila, cacl dac nu ar face

una ca acsta, atunci copilula s'ar Inbolnvi de gdlbenare (6).

De multe oil mamele, dup ce le-att lnceputa copiii a

urnbl i a pricepe nu numaI ca-I desmrda i drgostesca,
(1) Diet. de mg multe Romance din Bucovina.
(2) Io1i6nu, op. cit. p. 24.
g*edttirea an. I. Flticeni 1892, p. 1: Co(3) Ionnu, op. cit. p. 25.
piilora mid a nu li se taie unghiile, a n'ati cu ce se ap5ra de Necuratul.
(4) Ion6nu, op. cit. p. 19.
(5) Burada, Obiceiurile la nascerea copiilorti, In op. cit. p. 16.
(6) Burada, Obiceiurile la nascerea copiilor, in op. cit. p. 44.

www.digibuc.ro

340

ci tott-odat, av'endil timpt din trecutt, se si jc cu dinsiI.

AtuncI voindt a-1 face s rIc,l prt degetele mnel drepte

pe lng dinsil, ca si cnd s'ar misca vr'o vietate ceva si

lica:
Merge bolea pe-icI, pe-ici,

*i face hap-hap de iell

Iar cnd rostesct cuvintele din urm, 11 prinde cu degetele

de unt piciorutt sat mnut si copiii rIdt.

Dac rnititeil, cu carl se jc, sunt copile atuncl diet asa :
Vine bolea pe parete

*i rnnnc'un pumnd de fete.

Sat :
Merge Caua pe ptirete
*i mnnc pte fete.

Sat :
Merge Borza pe prete
*i mnne un car de fete.

and desrndrdd pre copiiI eel frurnosl sail le arata vreunt obiecta frumost, atuncl splint c el sat obiectult respectivt e cicea, adic frumost, plAcutil.
Dac'd unt copild se apropie de vre-unt obiectil, de care
ar put s se Impiedice si s pice sat vrea s'a se sue Inteunt
loot, de unde lesne ar put s cad& si s se sdruncineze,
atuncl Romncele din Bucovina, fc6ndu-lt atentil ca s se
ferse spunt : bdca ! feri c-I da bdca,
nu te sui, c
acusl 11 da bdca ! sat Izopa4 da! adic : iea sma c-i
pica, 11 cAd jos!

Iar dac a cdutil esclarn: 7zopa ! ceea ce 'nsemnz c,

copilult n'a cdutt, ci ar fi sritt. Acsta se lice anume

ca s nu plng.
Neputndu-lt prin acst simpl esclamare opri dela plnst,

din caus ca prea r6ii a cadutt si s'a plitt, atunci VA iea

www.digibuc.ro

341

de grab In brate i, vrndil nevrndti Incepe a-I arka diferite jucrfi drh-la face ca s tac. Asa lundu-I o mnut i artndu-I tte degetele pe rnda, /ncepnda dela
celti mare i stirsindil cu ceiri mic, cice:
Iesta-I urs,
lesta-I ursica,
Testa-I lupti,

Iesta-I lupica
Iesta I puIu de iepurica !

Sa artnda maI lntaI 1ntre degetulti cela mare si cel

arttoril :

Aid ele-un iepuras5,

Aesta-l grijesce,

Aesta tae lemne,

Aesta face foc.
Aesta face plcinte,
Aesta dice: mia, mia, miimuca,
Da-mI i mie-o bucatica' !

Sa asa:
Iesta-I iepuras
lesta drme
Testa-15 fugresce,

Iesta l mpusca,
Iesta dice : mIa !
Unde-I mama mea ?

Cea cu cda lata

Vine sa m batd,
Cea cu ccla lunga
Vine sa m 'mpung, !

Dup ce a rostitil versurile aceste Intinde mna spre &insult'

Impung, fcrida In acelas1 timpti
ca i cand ar voi
buuu !

atent la celea ce i le arat i spune mama sa, nu numaI ca uit de plitristi i durerea cAsunatil
www.digibuc.ro

342

prin caderea sa, ci totil-odata cncl rostesce mama sa cu

vintele din urrnd ale versuriloril citate sa buuu, Incepe a
ride t a spune mamei sale ca sa mai tact), Inca odata asa.
Mama mai repetesce de vr'o cate-va orI jucariile de mal
sus, apoi puindu-l6 cu piciorutele pe cputa picireloril sale
si tiindu-lil de mnute, ca sa nu cada, Incepe a-l hututa in

sus si 'n jos si a dice:

Huta, huta,
Cu cruta
Pan' la lelea Mariuta,
fi drumul mal gre
O pune i calul met' !

Sa:

Dura, dura cu caruta

Pan' la lelea Mariuta.
Mriuta nu- acask
Numal fata cea frums
Cu cerce de ghiocel.,
Cu salb6 de nou Iel !

Facndil

acesta i flnd ca copilul a uitat acuma

cu totuli1 de plansil, tl pune iarasi jos si-sl continua trebile.

Cand devin copiii prea obraznici, cnd prind a fi neascultatori, atunci ii ameninta cu Babaua (1), spaima copiilor.

Aceeasi cautare i purtare de grija, si mai tot aceleasl

desmierdarI i jucril, earl le aflmil la Romncele din Bucovina si despre earl am vorbitil pan alcI, le IntImpinam
si la Romncele din cele-lalte provincii locuite de Romani
Iat ce ni se spune In privinta acsta mai cu sm despre
Romncele din Transilvania:
(1) Sub. cuv. Ble, Catable, Ca ad, Borzli iBabaltet intelegt1 nomnil din Bu-

covina tint" fela de ffinte mitologice.

www.digibuc.ro

343

Cnd sunt copiiI ca de unil anti i jumbtate, cnd prinda

acum a umbla singurI In picire, a rosti vorbe biue articulate si lesne de 'ntelesil, dela acsta vIrsta Incependa 1nainte

jucariile marneI sunt Intocmite cu planfi educativil pentru

totil odat instructivil.
Copilulii ar totil fugi prin cash', de multe ori Ins,
pe jos, ori rece, mama ca
fersca de rcla, ce l'ar put bolnavi, orI de obosla prea mare Impreunat5, cu multele trnte, ce le dd de paminta, Il iea frumost' de jos, na pune pe genunchele stngil, Il tine cu mna

stnga la spate ca sa nu cad, iar cu drpta iea pe rnd4

cte una digetuta de all). copilului, Incepndil dela cela mare,
si dice :
Testa la vite,

lesta la parcel,
Testa la gisee,
Iesta la rate,
Testa sfircii acasa!

si cand dice Ora acasa! sfirc4! gadele pe pruncil mncet

pe la fle; el ride cu hohotil, uita a se cere jos si dice:
fa manict! semn ca-i place asta distractie instructiv pentru
ela, ea lnvata vorbe noue si Inca cadentate, cum place urechiI

Cei mai multi copiI de al traniloril nostri, pra la acsta

etate, cunoscii deja aceste patru animale, deci le face o deosebit placere audindu-le exprirnate numele i nevdndu-le.

Ba, de-I pruncula ln laune rele, vrea chiar sa vad aceste

animalcule si deci plngndil dice numele uneia ori alteia:
(vitei), mama' ! cd, ma-mama! De-I In laune bune Tar
slice :

mama, W, fa re4 mama! ApoI tneet cu Incetula se

obicinuesce urechia att cu versurile acestea, de ar vr

&a le ton auda, si de &Ate ori observ, ca e descultil, de
i se vda degetele, crc singuril sa dica, punndil mnuta
www.digibuc.ro

344

pe clegetele piciorutelorti:

ce2', fira,

cascl! Firesce

cA numal mai tArli, cnd e aprpe de trei ani, scie Intreg versurelulil legat de clegetele picirelor.
e plictisit. Marna-I cntA, dar
pte scte
din plictislA. Atunci 1 iea refugiul la alt distractie. Princle

cu degetul celil mare si celti artAtorii dela mna drpra

pielcaluta dosului mnei Miatului i trgnd'o in sus cu
mn cu tot cnt:
gae,

Cc dud in tigae ?

Una picior de ie!

Cine i l'a dat !

Popa din Barg

Dumnedeti !

(1)

La vorbele Tinct-la Dumneleii, 11 las mAnuta In jos

t-la gdele trumosti la fle, prin ce II stArnesce risul,

copilula sare din plictisrd, i rIcyend lice: afA, mama!
Cum sA fao, dragult1 mama ?

FA popa! CA din tte cuvintele aulite singur

popct i-a r'masil In memorie, cAci tla mai aulise.

Mama ride vois, cA a tinutil puiula mainit ceva It

mai face odatA, si iar oclat, panA se uresce, ori
minte
cA o rpesce vre-o ocupatiune.
singur la deDar Vaiatula are lectie: numai
gete numrnclu-le: gdce, ra(e, fri, fire . . . ori:
uitd, numai nu-1ci pte
cAci sfirulti
cd, firg, firi
esprima. OrT cA crcA cte un cuvIntil din versurelul
doilea, nurnai tla veli c'A cu drpta 1i princle pielea dosului
mnei stnge i lice: popa . . . popa . . . apoi se ciu.

desce cA nu mai scie vice, decl intrbA pe mama sa.

i mama,

(1) Atka datina cAta i versurile acestea sunt usitate si 'n Bucovina.

www.digibuc.ro

-- 345

de are timpti, li lmplinesce voia, de nu are mangaie, ca

mintenaa, iar copilul consolata vice i d nagi.
E sr. Mama obosita de lucrulti de peste li ar adormi,
dar puul mama celti de doi anI a adormitil, i la qi lui nu-i e

somnti, el s'ar juca. De stInge mama sa lumina, era se

scancesce, cere ap, sail se cere jos. Deci biata mama iar
aprincle lumlnarea, gandindu-1: cu de-a tria nu poti face
pe nime sa drm, nu mi-a fi nemic de voiti mal sta o lca
cu el. Aprinde lumina, II face totti ce scie, copilul e

dar i somnulti par' c fuge dela el. Biata mama se plictisesce ctil a mal repetata ; dsta la vze i Pqigaia-gaia . . .
Dar de-odat II vine o idee noua. Pe parete sunt dou
umbre: a el i a copilului. Atrage atentiunea copilului, WI nu
se sparie, apoI mama l1 preumbl degetele pe parete imitnda mersulti painginului
Merge gnga pe parete
*i-apuca copiluhl de ureche !

iar la vorbele de ureclie fia prinde cu degetele frumos

dr, cacl cum ar face mama cu
de ureche, firesce, nu
voia ceva durere la puiulg mama?. Iar copilula nabuesce
Inteunti ris voios propriti etatii luI copilaresci.
Asta-felti se mai continua i asta jucarie una bunii scopota,

iar cnd vrea mama sa o Intrerup, copilula se scncesce

i

ef, reche, mama! Face i reelze mama, face i calti

si el

i popd gda, pana In urrn copilula clOrme dusii

si nu se maI destpta 'Ana a doua c,11, colo la prnla, canc.)

vorba cea clintl e . . . . apard mamd !
Mama 1(0 iea puioruhl In brate, Ilfi saruta, !hi desmiarda

pe bratulti stngti, liti tine aprpe de inima, iar cu mna

drpt, descopere mamliguta de pe masa.
Copilulti vlnd'o lice rilnda voios liga. Tar mama
cauta laptiprula,
faca unti versurela
pte re sa
www.digibuc.ro

346

care-I caldutil lngil focil ? Nu! Ea cnd 41 aude puisorula

cpandii liga, de loci.' Incepe desmerdndu-la:
MmligA,

Fiart 'n gluga

D la slu4
S nu fug.

Copilula ride voiosa, lice si ela dup marna sa:

liga
guga.

d sug
nu fuga !

Mama rlde i-la desmiardd cu dragoste, II da cu lingurito,

mArnaligut cu japte repetindu-I versurelula, iar elil dup.
fie-care ImbucAtura repetz'd, ctil put tin In minte din eh).
De ac In colo, de cAte ori vede pe mama urnblncla de

dIra mncarii, tott-deauna WI aucyi diandil:

Lig
fiart guga,

da sug
s nu fug.

Ba adesea jucnclu-se prin cas5, nurnal se trezesce recitndu-s1 versula favoritir alb minaliget
Dup ce se uresce, jucndu-se pe jos, se cere In brate.

Marna, dac numai o las necazurile, II si Implinesce

cererea, 115 iea In brate, II pune degetula pe frunte si 'lice:
ararnd, iar copilula repetz5. araind, apoI II pune degetul pe masa si (pee catararnd, copilulil dupa ea ramd, apoI 11 pune degetulia pe buza de sus si lice buminl;
(And copilula d s repeteze bumlyti trage degetula peste
bum din jos si astil-feliA baiatulil respic abrumbg i ado
c'd el, voinda s did, bumb a lisil brumbil (1).
j1.) Tot ap La. qi Romncele din Bucovina.

www.digibuc.ro

347

aMicuta mama e cea d'IntaI la paring.

Ori-ce nume sa-I fi pusil popa, &And a botezat'o, nu-I
destulil de potrivitil pentru dragostea mamit
aEa-I dice: mica, draga, scumpa. buna. Cu aceste nurne
se destpta micuta. Cnd o Intrba' cine-va, colea chnd
se apropie de anula al doilea, cum te chiam, drgut ?
Ea rspunde desmerdata: scumpa, drag, buna.
Mama varsa lacrimi de bucurie, cnd o aude ast-fehl
respunOnda, si top al easel sunt voiosl de istetimea micutel. Jar ea fugindti prin cash' repetza: mica, draga, scumph,
buna, draga, mica, bun, scumpa!
E sra. Tog sunt In casa. Astpta cina. Tata sde pe
unti scaun orI pe o lavita. Micuta umbla ca o ratuca dela
unulti la altula.
Scaunele i lavitele rnenilor nostri sunt mult mal suse'n

picire, deck s, ajunga cela ce skle pe ele cu picirele jos.

aMicuta s'ar urea, la tata-sn In brate, merge lnga
i se sue pe piciori. E1t o prinde de mnute s nu-I cada de
pe picior i o hutut pe picior cntndu-1: hinta, hinta!
Copilita Inca cnt dupa tata-s'o: hinta, hinta! ba de
o pune jos scncesce i suindu-se iar pe piciorulti tatne-ski
lice: face tata hinta!
Mama o ingn :
Face tata hinta, hinta
Copila mncEt plkinta!

Copila aude, uita hinta, i striga : mama hinta cinta!

CeI din cas rck, iar ea repetesce : hinta, cinta! (1)
Asall cresce poporulti nostru copiiI sel : cu cntece, desmerdri si diverse jucarii pn, ce-I vede marl"!
In fine merit a fi Insemnatil aid Inca i aceea, ea 'n Bu(1) Gazeta Transilvanief, an. LIV. Bra,ovil 1891. No. 32, In eFoeletonti.

www.digibuc.ro

348

covina copiii dela nascere i pn la ung ang se nurnescg

fra deosebire de geng cocct, dem. cocur.
Cele-lalte numirl ale copiilorg sunt, i anume pentru bhiet1 : bdiat (mai adesg
si cnd e mai mare
bdietang ; bdiqani , care e frte usitatg. In Bucovina si ca
nume de familie, apol bdieOndru; copilA, copila" i cnd e
mai mare copilandru ; ficiorehl, ficioraM, ficiorup, i abia

cnd a ajunsg In etate de peste 18 ani ficiorg, ficiorit holteiii, sag simplu holtei ; june, juniqang, juniforii, dela 18
ani In sus se mai numesce Inc5, i flaccluaM, flacduandru,
i fidcai2 sag flecau : pruned, pruncup, pruncuprii, prunculeN ; fit&
Pentru copile : betiatcl, bctiqica, se 'ntrebuintz mal multg

In Transilvania; copild, copilir, i dup ce a crescutg mai

mrisr copilandra ; prunca, pruncur, pruncuf6rd ; fetitd,

Mur, fetif6ra, dup ce a crescutg mai mare fetuica, fetiqcanct, iar cnd i-a sositg timpulg de mritat fer, fad 'n
Pre, fact-mare, i /Noel sag toi, dac e nalt i robust.
Romnif, dupa cum amil vdutil, ag multd dragoste pentru
copiii lori. De aceea cnd ung copil e singurg la casa omului,
elg este numitg
; cnd sunt doi, eI sunt chemati
oclia capuluf; iar dad, m6re vre-unul clintre dInsii, printii
dicg plngndg, c l' a i'ndrdgitii Dumneqea (1).
(1) V. Alecsandri, Poesil pop. p. 18.

www.digibuc.ro

-- 349

XXII.
BLELE COPIILORO.

Cele mai Insemnate ble, de earl' sufera copiii de tIt, Runt

dupa spusa poporului urmtrele : Diochiulfi, plcinsorde, rulil

copiilorti, csul8 rai cu spariatii, rofata sail rofiile, aripele,

bubele Ala', p6rula porculta, giunghiulg, plesnele, focurile,
sochotele, rastuta, gctlbenarea i habi(ele.
Dac uml copilil a cptatil vre-una din aceste ble, mama

sa caut tte chipurile si mijlcele cum l'ar put 'mai de

grab& vindeca si scpa de bla ce l'a cuprinsil. In casulil
Ins cnd singur nu-si pote da rndil sail nu este in stare
ca s-la vindece, atunci chiam pre o baba sciutre, care
dup credinta poporului, cunsce mai bine chiar si dect
ori-care medial lnvtatil tte blele precum si tte erburile
cari de ce Mai sunt bune. i dac nici aceste babe sciuOre, cari se pricepil la tvindecarea ori-erei ble si cari
pe lng diferite plante vindectre mai Intrebuintz pentru
fie-care -bl ln deosebi Inc si cte unulil sail mai mulle
descntece, nu poti-i s-li'l vindece pre celii bolnavri, atunci
nimene nu mal e in stare s-lil vindece, fr numai Dumnedeg.
www.digibuc.ro

350

clintru ale sale e greil

scte.
IncA mult timp va maI trebui s trcd la mijlocil pan
ce se va put aduce la cunoscint i pricepere, eh cele maI
multe dintre mijlcele ce le intrebuintz el spre vindecarea
uneI sa alteI ble sunt basate numaI pe traditiune sail Inchipuire, niel de cum Ins mijlce adevrate i binefctre.
In sirele urmtre noi vomii descrie fie-care dintre Miele
Insirate mai sus si vom arka totil-odat i modula cum se
vindec ele de cdtr poporula nostru. Vomil Incepe mai InAsa crede poporulil,

tAl

u
Intre tte blele, cte

mai sus,

Diochiultc, numita altrnintrelea In Bucovina Ina, i diochiare

sa diochiturd, ocup
Tte poprele vechl i moderne ai crelutil si cred c
privirea ochiloril are o putere magicA periculs, care nu
se perte lnltura deck numaI cu nisce ceremoniI particulare.

Acest superstitiune se urc In vremile vechI pn la Incarl numesc dioehiul drichti-docha (1).
Ea este rspndita In Sco(ia, (2) Britania, Francia, Portugalia, Spania, Polonia, (3) si mai cu deosebire In _Italia,
uncle NeapolitaniI pun celii maI mare crelemIntil In jettatura.
(11.'3124,

Pliniu (4) ne vorbesce de vrlitoriI Iliria0 a c'roril privire ametea i putea sa dea chiar mrtea.
Totil Pliniu, vorbindil despre diochit, vice:

ciE

de In-

semnatil c acestl menI a cte doue pupile In fie-care

och:il. (5)
Chesnel, Diet. des superstitions, p. 664.
(2) Migne, II. 880.

(3) W. Schmidt, op. cit., pagina 26-27. aCredinta in ochiuld rat, 600+k
Puczuvos Plaut. Conviv. J. Quaest. 7., gobliquus oculusn la Horatiu, ep. I. 14, 37;
italienesce ainal'oechio; portugalesce golho mao; spaniolesce om21 elojo; englizesce uevyl eye i polonesce uroki s'a respnditil peste tt5 lurnea.
(4) Hist. n. VII. 16.

(5) Hist. nat. 1. VII. 2.

www.digibuc.ro

351

FiindA-c locuitoril Pontului aveail nisce ochl marl tnelancolici ardent1 si seriosl &Muse ocasiune la mai multi fisiologi din vculil clasicitfii ca s5, se ocupe mai ln adins
cu errea causelor pentru carl acestil popor era asa
renumitil pentru diochiare. Pliniu ne i amintesce de unit
anumitil Filarch, care astii-felil scrie clespre ei: dupa curn sa

scie, ei a tntr'un ochi o pupild gmn, iar In cela-lalt

icna unui cal (1).
Anticil credeail asemenea c re cari femei din Sc4i,a putean
omort cu privirea (2).
In WO, Abisinia se crede i astc,Ii In diochl, i clind vre-o.

persn de distinctiune vrea s bea, o slug6 II pune Inaintea

ochilorti o pAnza ca
apere de ochii rel. (3).
In Peloponeet do abia se nasce copilul i msa Ii acopere capul cu un vRi i pune pe frunte putin norohl
luat dintr'unil vas, unde apa a statil mult tirnpil (4).
_Aruba, Turcig si Israeli0 (5) ail i ei credinta diochiului.
Ba credinta acsta se Intinde nu numal asupra copiilor
celor frumosi, ci chiar i asupra seginAturilor cmpuluI
si a animalelor, carI asernenea potii fi diochiate.
Romanii, ca i Romnii, o credea acsta, dupa cum prea
lesne putern judeca din urmatorulil vers ah lui Yirgili
Nescio (pis teneros oculus mihi fascinat agnos.
(Nu sci ce ochill mi-ail ametitil mieluseil ) (6)
Spaniolig MO, ati mersd si mal departe. Abatele Migna

(1) Niculatl Denstwianti, SerutArI mitologice la RomAni, in (Familia an_

IV, Pesta 1868, p. 223.
(2) Montaigne, I. 20.
(3) Curios. thdolog. p. 147.
(4) Migne, II. 879.

(5) Laisnel, Traditions et leg. du centre dela France. L 268.

(6) Asernenea qi la Aul. Geliti in alloctes Atticaen. IX, 4.

www.digibuc.ro

352

ne spune cA ung spaniolg avea ochl att de agerl Inct

uitndu-se fixil la ferestrele unel case II sprgea gmurile (1).

Dar s ne 'ntrcemil iarsl la 1?omd0. Acestia credti e

mai cu srn un copilil de MA nici unel ble nu e asa de
cxpusti ca diochiulut. De e grAsutil si frumuselil, de are ochi

viol si nu e scumpii la ?let, cum se uit cine-va lungti la

clinsul5, mai cu smA insa o persn rea de odd, sail una
cu ocht albi, sail una cu sprincene imbinate, si nu va c,lice
IndatA sd nu4 fie de diochi, stupinda In acelasi timpti asu-

pra MI, Indat se diche. Asemenea dac se mir cine-va

de unit copilti, sati Ila laudA c e frumosti, bunti, istetil etc.
Inc5. se cliOche (2).

Si dad, nu &aril tntrebuinta immediatil diferite mipice, co-

pilula diochiattt lesne ar put nu nurnai sA se bolnvsc,

ci chiar sd si mOrA.
Dreptil aceea Romncele, sciinclii prea bine GA numal co-

piii ceI din cale afar urip si schilodI nu sunt expusi diochiului, pentru cA la acestia nime nu se uitA uitnclu-se, pe
chnd tog cei-lalti se pottl frte usorti cliochia, IntrebuintzA
din capulti locului, nemijlocitti dup nascere, dupA cum amil
vdutti mai sus In capitolele premerg6tre si dup cum vomit
ved si mai la vale, diferite preservative.

Asa fie-care mama, cnd cine-va se uit prea lungil la

copilulti s'ti. se rg celui ce se dit ca sA nu se mire, ci
s-I spue ca sA nu-I fie de diochi si s scuipe de trei ori
spre clinsult1 (3).

Romncele din unele 0,41 ale Transilvanid, dup. cum

scrie W. Schmidt, voindil a ap6r4 pre copiii loril de influ(1) Migne, II, 879, apud Djuvara, op. cit. 250-252.
(2) Vedi i W. Schmidt, op. cit. p. 26.
(3) In Bucovina qi la Djuvara, op. cit. p. 251.

www.digibuc.ro

353

enta diocherii sail a lucra contra acesteia, pe langa Intrebuintarea mijlcelor artate mai sus, mai Indtinza Inca
de a-I da pe un timpir scurtil unei tigance sail unei femel
recunoscute ca vrajitre spre laptare (1).
Alte Romance, totil din Transilvania, si anume din comuna
Garbova-de-sus, punt' pe cine-va ca s le scrie un fehl de
carticica numit Num6.ufet, pe care copiii o prt apol ca
amuletil la grurnazil (2).
De multe orl ins nu numal privirea cea rea pcite fi causa
ci si alte imprejurri.
Asa Rornncele din unele parti ale Muntenia nu arata pre

copiii lor cei mici in oglind pang nu implinescii

cad, dupa credinta lor, artndu-se, se diche singura vflendu-qt chipula (3).

Alte Romance din contra nu sruta pre until copilil

pana nu implinesce
cacl si din acst causa Inca se
diche lesne (4). Si iarasi altele nici cnd nu punil doi copii
micI fat& in fata, pentru ca, dui:a creclinta lor, asemenea
se diche (5).
Daca ins cu tt precautiunea i preservativele intrebuintate copilul totusi se de6che, atuncl nu le rmne alta nemic

de facuta dect s caute cat mai de graba ca sa-la vindece.

Mijlcele cele rnal bune si mai tolositre contra diochiu(1) Op. cit. p. 26.
(2) Familia, an. XIX. p. 64: aDe deoclif singuril el scia s apere pe copiiI
menilora, prin aceea c le fcea Ifunarufura, la care singuril se pricepea in

Intregil tinutul. Numrusulti asa se face, CA se scrie mal intAI aceea ce

trebue. Dupa aceea hartia se imptur frumos, se pun trei fire de tme
si trei de piperiti, apol cosndu-se intr'un peticti curatil de panz5 s'acat
(le grumazii copilului, ca
pOrte cum portI o salb bung-r. De deochi
n'ai grip, ctil trescI. . .
(3) Ionnu, op. cit. p. 20.
(4) Ionenu, op. cit. p. 26. Asemenea nu e bine s se pupe until copil la
caci va face paurei. Ionnu, p. 20.
(5) Corn. de dill Ionic al lui Iordachi
23

Mariana, Nascerea la Roman!.

www.digibuc.ro

354

lui sunt, dupA credinta poporului, mal intAl stingerea carbuniloril, iar dupA aceea descdntecele de diochL
Dreptil aceea nu e mai niel o illomncA, cu attit ma
pupal o m(50, care n'ar sci stInge cArbunI.
Deci ori-care mama, care presupune cA copilula el e diolea inclat nou6 cArbuni aprin1
stinge lntr'unti
pahara cu apA ne'nceputA. Dacd cArbunii sfArAe i svarcolin-

du-se se cufundA tn apA, e um) semn cA copilulia a fostil

diochiatit De aceea mama iea apa, In care s'ail stins astilfela crbuniI i care e bunA de Mai, i o parte clinteinsa
o dA copilulul bolnavg de buth, iar cu cea-laltA parte il
spald pe tmple, pe piept i pe cap. Dad, copilula
fostii diochiata, atund cArbunii plutescg de asupra apei. In
casuhl acesta copiIuI. trehue s fie de DIU bl bolnavil i
prin urmare trebue sA caute alte mijlce de vindecare.
Datina de a stinge carbuni se gsesce i la Francesi (1)
0 are asemenea obar0e pagand, ca i credinta In diochere.
'Euripidil (2) i Atheneil (3) ne spun cA Great fAcea apA
lustratA (cum am qice aiasma
cufundnda in al-A ordinarA de lAutil uni.1 tciune luatil de pa ruguliA, pe care arsese victima sacrificatA qeilora (4).
Ne ajutndu-i copilului bolnav stingerea carbunilorii, cu

tte cA de pe cufundarca acestora prea bine se pte sci c

e diochiatti, atuncl U descatct de diocla (5).
Despre stingerea carbunilorn s. se vadl mai pe largil
(1) Laisnel, I. 83.
S. Fl. Mariann, Desentece poporane romne. Sucva 1886, p. 249.
(2) Here. fur. V. 928.
(3) Lib. IX, cap. 18.

(4) Djuvara, op. cit. p. 250-252.

(5) VedI si Schmidt, op. cit. p. 26-27: aDacg, ns cu tM precautiunea
acsta totusi se diche sa arata urmgrile uneI cAutilturi rele, sail nu se eunosed muscle indispunereT sale, atund se intrebuintz& unti fehl de descAntece
proprff, earl se rostescii, tinCindil In acelas1 timpd de-asupra capului copilu-

lu cu rnAna dreptA untl cutita sa un frfece.

www.digibuc.ro

355

Nurnrulia clescnteceloril de diochi e Mae mare. Coleqiuni

Intregl
put face dintrInsele. Cu tte acestea Insti ndi In
sirele urmatre vomil reproduce numaf trel si anume: unulti
din Bucovina, iar cele-lalte doue din Transilvania, credndii

ca pentru studiula de fat

acestea voril fi de ajunsa.

Descnteculil din Bucovina sunA precum urmzA:

De-T diochiatti Maria (1)

De fatA mare
Curatti,
NecuratA,
Cu ochii do vtryolaci2 (2)
Plesnsca-T
SA-I curgA sAngele,

sa se mire dihania,
Cum s'o mirat ea de Maria.
De-T diochiatti Maria

De femee curatA,
Necurat,
Cu ochii de virgolacti,
Plesnescrt-I titele,

De carnp mAndru
Florile sti-T pice,
Iarba-T se usuce,
SA se mire dihania,

Cum s'a mirat de Maria.

De-1 diochiatA Maria

De codru mare 'n.frun,lit,

CodruluT frunda
pice,
Copaci1 i se usuce,
SA se mire dihania,
Cum s'a miratti de Maria.
De-I diochiatA Maria
De apA curatti,
NecuratA,
SA-T sece isvrele,

SA-1 curgA laptele,

Sit se mire dihania,

Cum s'o mirat de Maria.
De-T diochiatit Maria

De om curat,
Necurat,
Cu ochT de ve'rgolacti,

SA-i prA vitele,

SA se mire dihania,
Cum s'a mirat de Maria.
Da Maria sti remAe
Curati,
Luminatti,

Ca argintul strecurat,
Ca Dumnede ce-o dat'o,

PlesnscA-I

SA-T curet sAngele,

SA se mire dihania,
Cum s'o rnirat dc Maria.

Ca maicit-sa ce-o fticut'o,

De-T diochiatti Maria

Amin (3).

Ca srele in senin.

(1) Mel' se pune numele copiluluI

(2) In cele mal multe plIrtl ale BucovineI fiintei mitologice, despre care se
credo cit m'iinancii luna, i se dice Vrcolacti in loca de Vdrgolacii.
(3) Acestil descantecil e dictatil de Domnica Popescu, Rorn Andt din orilselul
Ciudeiti, din districtulil Storojinetului.

www.digibuc.ro

356

Romncele din unele pa* ale Transilvanid, cnd vklti

c copiii lor sunt deochiap, II ling' de trot ort pe frunte
i dic:
FugI deocht
Dintre ocM
Ca volbura peste cale
ca vntulg preste mare !
Fugt deochl
Dintre ochI
Din tmplele capulut,
Din fata obrazulut

SA-1. cadA Orulg

Si din sgrciulg nasulut,

Din haerele

Sa strigicA,
SA mAnnce fierul

Din capg,
De dupA capg,
Din 99 de mAclulArt,

Si otelulg.
Acesta deochiatil

Din 99 de incbeeturt.
De va fi deocbiatg

Si luminatg
Ca D-d.eg, ce l'o lAsatg.
SA-I fie de vorba mea

De bArbatg,
SA-I crepe bsele,
SA-I curgA sngele.

De va fi dcochiata
De nevastA cu Matti,
SA-I crApe
SA-T curgA laptele.

D va fi deocbiatg

Ca fuiorulg.

De va fi deocbiat
De vre-ung Matti,
SA-T crepe pulpele,
curgil sAngele.

De va fi deocbiatg
De strigoi

SA rme curat

Si de graiulg meg,
Mat multg dela D-deil !
Cum va plAti
Acelut col' dice

De cu dragg
Si de grabg,
Asa-I va trece de curndg ! (1)

De fatA mare,

AIM descnteca, totil din Transilvania, sura asa :

Deochiulq e iute ca vntulg
Negrulg i gre ca pAmintulg.
Doi' ()al rel c te-ag vCdutg,
Dot ocht rAI te-ati deochiatti,

(1) Corn. de d-la Rom. Simu, invOtAtoril in Orlatn. Vag descntecula acesta,

cu Mine abater!, si la W. Schmidt, op. cit. p. 37.

www.digibuc.ro

357

'Frei Mil bunT 0-a ajutat

Tatgl, Fiul i Duchul sfint.
Dela mine etT nAseutti
De la mine-ff fie lculti !

(1)

PlAnsorile. Dacti copilulil de VIA alti unel femel attil

liva Gatti i ncptea nu pcte de feltl dorrni, clac plnge
se vaet ne'ncetatti tr ca s-lti clr ceva, se crede c
cine-va din nebbigare de sm sail din rutate, ins maI ales

c o alt femee, care :asemenea are copilii mic, i-a luat

soninul, sa i-a trimis un fehl de morb, care In cele
mai multe parti ale Bucovina i Moldova se numesce Pldnsort, sing. pldn,96re, iar In tinutulil Dornei precum i 'n unele
pArti ale Transilvaniei Plns r8ii (2).
Luarea soinnulza, dup credinta poporului din Bucovina,
se 'Dote face in mai multe chipuri i anume:

Femeea, care voesce a lua somnulil, se duce la o cas

uncle se afl unit copilil de tit i fur o pelinc5, sa alai
lucru de alti copilulul aceluia, sail varii de sub ferstra unde
scie c clrme copilul respectivil,
:
E nu iea copilul, ci somnulil i odihna
Rostindil cuvintele acestea apuc obiectulil furatil, se duce
cu dinsula acas
pune in lgnulil copilulul sil.
Facndil acsta, cugetd femeea c5, copiluluI, de unde a furat ea obiectele sus amintite,
luat sonnukt. Iar despre

din minutula In care i s'a lual somnuliA in chipul

se crede cd nu pote mai multil de felil dormi, cum a dormitil mai nainte, ci ea pldnye mere nou
(1) Com. de Rom. Sirnu. Alte dcscAntece de deochi s, se vada la S. Fl.
Mariand, Descantece.
(2) Ungaria, revista sociall-qtientificA-literarA, 'Clujd 1892. No. 9. p. 378:
Sub pleinstl /121 se intelege mal ales morbuld copiilord, earl nu dormd, ci

incomod6z6 pe pArintl cu phns continuu, mai alesil nptea. Se crede qi

aceea, c copiii respectivi ar fi sgetati de nisce OrnenT cu ochl rel.

www.digibuc.ro

358

nopti dupd olalt, i dacd nu i se desface pOte sd i mrd.

Din contrd copilulg, pentru care s'a luat somnul, drme
frte bine.
Femeea, cdreia II plange tare copilula de MA, mai ales
Insd serile, i voesce ca s nu mai plangd, pndesce uncle se

afl la o casd cu copil mici sra lumina, si cum a zrit

lumina, iea copilula In brate si pdne i sare Intr'o mnd, si
asa se duce apoi pe furi ea sri, n'o vadd nimeni In dreptuhl
luminei dela casa respectivd, si cum ajunge, aruncanda spre
lumin pnea si sarea, rostesce urmdtrele cuvinte :
Bung \Toluca focusora
Ard6tortl,
'ncAlditorti!
Am venitil sg-mi incAldesc
Mnutele

Si picior*le
Fete mele N.
(Fecioruha meil N.);
SA icati cina

Si hodina
Dela casa,
Dela masa
LuI N. N.
Si dela toV cAsenil

S'o dal fete mele N.

(S'o da feciorulu moil N.).

Prin rostirea acestoril cuvinte crede ea cd a luat somnulil

dela copiii, uncle a arsil lumina (1).
De multe ori insd se 'ntmpld cd femeea, al carei copil
plnge, nu voesce sd se ducd ea singurd ca s iea
ci trimite pre o alt femee, mai ales Insd pre o baba bkrand,

o vrjitre, care nu se teme a face cui-va r. Deci vra(1) Diet. de Maranda Nastasi, RomneA din Siretitl.

www.digibuc.ro

359

jitrea respectiv, lundil copilulil In brate, o bucatic'a de

mdmalig6 precum i trel surcele Inteo rnn, se duce dup
ce a asfintitil srele, unde vede c arde lumina In casa
ajungndg rostesce de trel ori dup. olalt cuvintele :
Focule,

Focprule !
somnulil
somnura fiuluT

i arunca pe rnd, dup fie-care rostire, o surcic5. i cte o

bucatic'a de rnamlig spre cash'.
Dup ce a Mcutil acsta se 'ntrce cu copilulil acash i

culcndua se dice c5, Indat atipesce i clrme cu mult

mai bine, de cum a dormitil mai nainte. Iar despre aceia,
dela cari s'a luat somnulil, se crede i se dice csa, din momentulil acela nu potil mai multg de felt.' dormi sail numal
fOrte puting i Inc i atuncl rn. (1).
Din causa celoril InOrate Ora aid apol nu e nici de cum
bine, dupa credinta Romnceloril, ca sra i nptea din casa,

uncle &forme ung copilil de tit, s se vada lumin pe ferstr sag pe aiurea afard, cad menil cei r'utacio1 i cu
deosebire vrjitrele, carora nu le e nimic sfntg In lume,
v'Ondil lumina sag zarea de foal, Incepg a vrji pre
iar copilul vrAjitil de ctra o atare femee fr de inirn, Indatd capt Plcinso71, i atta ce plnge pana ce se bolnvesce (2).

aceea, cum Inserz, e bine ca s se astupe tte

ferestrele, unde e copil de MA In casa, c apoi nime nu
D'reptil

pOte niinic s5.21 fad, (3).

(1) Dice. de M. BArbutA. din Crasna.

(2) Dict. de M. Nastasi precum i alte Romnce din Bucovina.

(3) In Bucovina i Moldova, yell 0$egl5trean, an. I. Flticen1 1892, p. 52:
gUnde-I copild mica in cask trebue nptea astupate ferestrele, ca s nu fure
cine-va sonmula copilului.

www.digibuc.ro

360

Mal departe cred i spunti Romance le din Bucovina ca

din casa, unde se afla una copila mic, nu e bine sd dea

fiindil-ca prin acsta p6te sd'i se lure somnul, i dac,
se si d, atuncl s se arunce Indrptil peste pragil un car-

bune din partea celul ce iea focul, anume spre a Inturna

somnulil copiluluI noti-nscutil (1).
Totil asa crecl i spunil si Romilncele din Moldova.

Cnd iei focil dela casa cu copiI, scrie d-sra Sevastos, dal apoi un carbune peste prag, ca sd nu ie somnuli

(2).

Iar cnci vine cine-va In cask unde se afl, una copilti de

po, fie barbatil sail nevast, tnri sa btrang, trebue numai dect sd lase somnula copilulta, adeca o baerd, sa ori
ce dela sine. Facndti acsta, se crede ca' copiluluI nu i
lasa nimic, frte
se 'ntmpla nimc, din contra daca
lesne pte chiar i pe nevrute respectivulti s5,21 iea somnuld (3).
Cnd te duel la o cas cu copil ln
scrie cl-ra

Sevastos cu privire la Romnii din Moldova, Ii dai sornnil

din cate-va fire de brat', din blan, sa o codit, ceva, In
sfarsitil din ceea ce ai,
S, &Irma bine ca mine, sa crsca mare igras ca mine!
Iar de WI slab dici :

Sa flu grasil, nu ca mine ! (4)

Ce se atinge do Trimiterea pldnsorilorit, apoI acsta se
face asta-felil:
Femeea, al carel copil n'are soma', cncl vede 1ntaias1

data unde-va lumina sra, se 'ntrce Intr'acolo cu copilula

(1) Corn. de d-ld G. Tomoiag.

(2) ClkoriT, p. 46.

(3) Cred. Rom. din Bucovina si Transilvania corn, de d-l Rom. Simu.
(4) CilltoriT, p. 46.

www.digibuc.ro

361

Dragul manniT puisor,

Iat colo un focsor !

DecT grbesce

*i pornesce
Deli incAldesce
Picioruele
*i mnutele
*ill' las'acolo:
PMnsoriIe,
Strnsorile,
Durerile

i tte chinurile.
*i neodihna,
*Ili ie de-acolo
Odihna

*i crescerea

i te 'ntrce acas
SAn6tos

i voios!

Dup rostirea acestoril cuvinte arunc5, de trei ori pane

si sare In partea aceea, unde a vlutil lumin! (1)
Alte Romance, precum bun5. &A cele din Boianii, dac5,
are vre-ung copilil pldnsre, aded, dac plnge necontenitil
si nu voesce nicI sa sug nicI s drm, ieail pe la Inserate
o bud:VGA de pne, iesil cu dInsa si cu copilulil bolnavil
afar, caut In tte prtile prin sata si cum zrescil uncle-va
foal arqlndii, Indat Incepti a purta buctica cea de pne
Imprejurulii capulul si a qice:
Ionicl (2), dragula me!

Nu fi tu asa de req,
MergT la focul celt1 de colo

*,i te vira pe ferst

k.i te du pn la vatr
(1) Diet. de M. Nastasi.

(2) Adia dupa cum e numele copiluluT bolnava.

www.digibuc.ro

362

*i-tt inealdesce
Mnutele
talputele,
lpd
Necina,
Nehodina,

ie somnulti, ce-ti lipsesce

spre cas to pornesce,

*i-tT

-vin'a cas

ecdt la mas,
cinesce,

hodinesce,

somnuhl mi

plinesce !

(1)

In chipulti arnatil, dupa credinta Romncelora din Bucovina, se iea somnulft dela copil i li se trimite pldnsort
Dar precum In contra anon ble, asa si In contra plnsoriloril i spre recastigarea sornnulul Intrebuintza diferite
mijlce i descntece.
Asa unele mame, voiridiA a recastiga sornnul6 copiilorti sel,

ieaa pae din barlogulti unde dorm purceii si le punti in

lganti, altele fur ceva dintre lucrurile copilului, despre a
carui mama presupunil ele ca ar fi luat somnult, i puindu-le In 1gnu1 copiilor sel credit ca acestia Incetza
de plnsti, dorm ca mai nainte si se restaurza vglndti
cu ochii (2), si iari altele ii scalcla In strohti sati cu somvorsd (3).

Unele din contra cumpra o ulcica nou, se ducil cu dinsa

aducti apa nelnceput dela trel fntni, mai cu sma dela

fntnele, earl' ail ciuturk ca cu atta scterea apel sa fie

(1) Diet. de Maria Rabulasca, RornncA din Boianil, si corn. de d-la V.
Turturnu.
(2) Datina i credinta Rornnilora din Bucovina.
cu strohil
(3) Sevastos, CaTtorii p. 48: De copilula nu drrne,
satl cu sornnora si-T f, de plnsorrol

www.digibuc.ro

363

mal Indninatie i mai lesnicis. Mergndil i Intorcnduse cu apa acsta nu vorbescil cu nime nicI un euvintela, niel
nu se uit lnapoI, cdci dac se uit, credil ele, c, apa aceea

nu e de niel unti
Dup ce soseseti cu ulcica plin, de ap acas, spal copilul
dInsa pe frunte, pe tmple, pe mni etc., II da
vr'o cte-v.a pidituri s bee, iar cu restulil ce r6mne se

ducil mai cu sm la o cas unde e copil mie, pe a

cruI mama', a prepusti e, a luatti somnulil dela copilulil
loril i aid, sosindil In clreptula unel feresti, unde drme
copilula acesteia, aruncA apa rmas in ulcic In crucisil asupra ferestreI. Se apropie apoI de ferstr, sgndresce Incetil

ca s, nu o aud niel s'o vad, cine-va o Mc de tencul

de pe Orete
E nu iati copilula, el somnulil si odihna acestuia!
Dup5, ce a luatil tencuiala se 'nbirce, bgndtt de sm
ca s nu o vadd nime, acasd i pune tencula sub asternutulil
copiluluI in lgnil.
ajunsil
Prin acsta procedur euget mama copiluluI ca
scopulil, c copilulil s iar are s, drm5, bine si Iinitit
ca i mai nainte.
Multe femeI, de si a prepusil pre cine-va c acela ar fi
luat somnulil copiilorti sei, sa le-ar fi trimesil plnsori, totusl

iea dela copiil acelora Ind6r6ptil, ci mai de

nu vortt
grab, lund copilulil cu plnsorl In "irate, itati o bucaltic5,

de One i una de sare In mn, se 'ntorcil cu fata cr

paclure, dac, e vre-o pdure prin apropiere, de nu, apoI chiar

numaI catr unti arbore,

dicil :

Bung vremoa pdure !

Dumnia-ta al fete
Si e am f eciori,
Hal ne-orn incuseri.
Si ne-orn nemuri.

www.digibuc.ro

364

Iea dela teciorultt meg

PlAnsorile,
Strinsorile,
Intinsorile,

Durerile
*i. tte chinurile,
i.5i neodihna,
i dil odihna
Si
, crescerea
Copacilorg fa
Feciorulut meg !

Sail astil-fel:
Bung vremea,
Buna vremea,
Mam clgtre !
Ha sii. ne 'ncuscrimg !

Sa ne nemurimg.

Tu a fan,
Ed feciorg.
Na-V plnsorile
i strinsorile
*i. 'ntinsorile,
Pociturile
i rlmiturile,
Durerile

*i tte chinurile
Feciorulu mett

Cu pane i cu sare.
Tar tu dg cina
*i hodihna
FeteT tale,
FecioruluT meg !

Daca copilulil holnava de plnsorl e fata, atuncl dicil asa :

Tu al fecior
Eli am fat etc.

Din Onea si sarea, cu care Incnnjur copilulti cand des'

www.digibuc.ro

365

cnt, arunc6 totil cte o bucAtic asupra pLluril sa asupra arboreluI spre care descnt (1).
Unele femel In locil de One si sare ieati treI surcele
o bucatic de mmlig lute() mn, iar copiluI bolnavil
de plnsorl In brate i eind dupa asfintitula sreluI cu
dinsulg afar se Indr6pt cu fata spre pclure, iar cu spatele Intorsa spre cas6 i apoI cuvintz :
Mama, mama Oduri !
somnulti fiuluI me
Si clg-mi somnulil fiulu WI!

Aceste cuvinte le rostesce de treI orI si la fie-care rostire arunca cte o surcia, si cte o buc54ic5, de mmdligh
peste capil spre cas. Fcndil acsta credil c copilul cap6t5. somnil (2).

In Stroesci, districtula SuceviI, cnd are un copiIi plAnsorl si nu pte de fela dormi, i se strigd somnulii de reguld
dela pddure, nicI cand Irish' dela vre-o cas, c5.61 se crede

a fi mare pcattl, daca i se strig dela cas. Iar dela pdure i se strigA
Mama sail i alta femee deschnitre iea pre copilulil, ce
sufere de plansorI, In brate, precum i nou carbunI stini

In mna drpt, iese apo pe la sfintitulil srelu, attil cu

copilul ctil i cu cArbunil afr i Intorcndu-se cu fata
spre pdure gice
Hu, hu, hure,
De "Mure,
Cea maT mare

Si ma tare
Preste tte 'Muffle:
(1) Diet. de M. Nastasi.
(2) Diet. de M. Errbutg.

www.digibuc.ro

366

Hu, hu, hure,

De pAdure,
Na-u plAnsorile

Si 'ntinsorile,
Durerile

Si suferir*le
CopiluluT N. in smA.
SA se clued plAnsorile
Si intinsorile,
Durerile
Si suferintele
Copilulu N.

lar tu dA linistea
Si hoclina

Fetel tale
Copilulu N.
Ce-T de Dumnalet1 nAscuta.
fAcuttl,

SA drinA, sA hodinse,
Nimicil rat sA nu gAndscA !

Pe cand rostesce cuvintele acestea svrle carbunil spre

pAclure.

Dupd acsta, intorcndu-se cu copilulii in cask nu vorbesce nimicii. Alta temee Ins, care se afl in cas, cum o
vede c'd Infra in nauntru, intrba: Ce facetl?; Iar ea respuncle:

Ce srt Mai? ia fact"' i eti

Ce-a rnduitti Dumnecieti.
SA dOrmil, s hodinescA,
NemicA s nu gAndscA,

SA drmA uort ca mielul5,

SA se 'ngrase ca purcelulti !

Dup acsta, puind copilulg in lgn, cpcil amndou

impreun:
www.digibuc.ro

367

DA, Deanne, asa s fie !

Aist copil s'a" se culce,
S'a,' drm5, srt hodinsca,

Nemicti r6ii s nu gndsc,

CA-T nscut

qi fcutil
In piele de lupg invscutil !

(1)

nomncele din orasele Siretiti si Impreju-rime, cncl li-s

copiii bolnavi de ple2nso4, II Iati dupd apunerea sreldi In

brate si ducndu-se cu dInsiI In grdin rostescil de trel

orI clupd olalt versurile ce urmz:
Mama cmpulul!
.5i tu ai copil
Si .eti am copilii.

Al met' mere plnge,

Iar 06 t6 nu plnge.
Din acsta, srd
Alti tg sLi plnga
Si alli me s tac !

In fine unele 11151-1dt-1 asemenea copilulil In brate, iar In

mnti, trel baligi de cal si Intorcndu-se cu fata spre unit

Mg (pea :
Srele dup dlti,
Plnsorile
*i strinsorile,
Pociturile
,Tgi rAhniturile

In balig de calti 1

In timpula rostireI acestoril cuvinte invIrtescil cele trek

baligi de car lmprejurula capuluI si apoI le arune.
Dupa acsta merg, pn nu sfintesce srele, totti cu copi-

lulil In brate -la gindrie si

c,licil:

(1) Diet. de Anita Boca i corn. de d-la I. Beraru, exarcha i parochit

www.digibuc.ro

368

Bun vremea,
Bun'd vremea,
Cucosule!
Na-ti pane i sare

iea dela copilul me

Plnsorile,
Strinsorile,
'ntinsorile,
Pociturile,
RAcniturile,

Durerile

i tte chinurile
neodihna,

d odihna
somnul
Nevestelor tale
Copiluldf me !

Rostinat cuvintele acestea de treI orI dupa olalta i tot('

de attea ori IncunjurndtI copilula Gate cu o bucatic de pane

una de sare dela picire la capti, dupa fie-care Incunjurare le aruncb, jos (1).
In Tra-Romdnsed, cnd un copil n'are somnii, mama

lui iese afara cu vin, sare

pane,

ce cas va ved

Intal cu trel ferestre, arunca cu acelti vin, sare i pane spre

cle dicndti :

neodihna copilulul meti C. s fie la voi

ln casa vstra, iar In casa nstra si la copilulti meti C.
O. fie oclihna si somn, i iata cu nesomnula i neodihna
(2)
din casa nstr v dai i pane, sare
In alle partl, totil din Tra-Romnsca, muma, al carel
copila e bolnavil de plansorl, Il iea pre acesta In brate
si o bucaltica de mamaliga In mna, i apol esinclti astNesomnulti

(1) Diet. de Maranda Nastasi.

(2) Ionnu, op. cit. p. 19.

www.digibuc.ro

369

feld In ograd5, i Intorc'endu-se cu fata spre padure, dice de

trel ori dup. olalt5.:

Mama pAduriI!

Am trimes un semn la tine

Dela copilula me,
S-fi da strins
Cu plnsti
Si s-mi dai somnula
Si hodina fetil tale,

Ca s drm ca butucu
Si s tac ca chiticu.
Cum dorm paserile in pduri
Asa s drma copilubl la mine !

Dup5, fie-care rostire a cuvinteloril acestora iea cte o

bucAtic de mmlig5., care a fostil mal nainte, cnd a esittt
in ogradA, ruptA In treI 0'41, i o svIrle spre padurea cAtr5,
carel mama s'a adresatil (1).
In Moldova, judetulli Sucva, comuna Heciu, cnd
plnge nptea i nu se pote odihni, adecA cnd e strinet
i are pldnsort, atuncl o bab5, care descnt5, orI mama copiluluI, dacA scie, 11 face de plnsorl aa : sra, cnd asfin.tesce srele, iea copilult1 ln brate, iese cu dinsula din casA

i se duce in ograd. Acolo se prepar de trel baligi de

cal i 1ntorcndu-se ctr asfintitti, iea cte una pe rndil

din aceste treI baligi, o lnvirte de treI ori pe de-asupra

capuluI copiluluI dicnda aa:
Srele dupA dl,
St:insult'
plAnsulti

LuI N. In baliga asta de ealti.

(1) Lupaqcu, Medicina babelori1, adunare de descntece, retete de doftoril
vrjitoril bbescI. Estrasi1 din Analele AcademieI romne. BucurescI 1890,
p. 46.
24

Mariana, Mascaras la Itozninl.

www.digibuc.ro

370

Il atinge cu dinsa peste frunte

o svirle apoI

asfintit.

Aa se face cu tte cele treI baligi de cal.

Acest descantec se repet In trel seri de-a rndulil
copiluluI i se face bine, soap,' de plnsori. Acestil desc5nteal se face la sre.
Unele femeI rele la inirn, cari nu se gndescti la pcatil,
facti, tocmal ca i o sm de Romnce din Bucovina, la
alte femeI cu copil mica, ori la ori-ce alt cas chiar
fr de copil. Astil-fehl femeea, care voesce s taca
iea copilulti In brate i treI boturele de marnligd, iese afar&
.0 se intrce otr o cash', ln cotro vede lumina la ferstr,
iea pe rnd cte unulil din aceste treI botuOre de mmliga,

Intinde mna ctr ferstra easel cu lumina licndif

Cutare ! (numele copilului) vec,11 lurninita aceea? Totil

ea rspunde, o yen, mam!

Du-te acolo 0-0 lncallesce mAnutele i talputele,
strInsulil i pl.nsulil,
sommilil i hodina i vin la
mama i te culc, i dormi ca mielulil la elie!
Dup rostirea acestor cuvinte II atinge ln frunte cu botulil de mrnliga asvh-lindu-lO catra casa aceea.
Aa se repet de trel orl cu fie-eare din acele treI boturl
de mrnligh In trel seri de-a rnduhl i copilului se face
bine.

Dar plnsorile fiincl trirnise acolo la casa aceea, el nu

mai pot av somn i odihn, nu potii dormi ln noptile
acelea. De aceea femeile dela Ora, cari ail copiI micI, cum
lnserz i aprindil lumtnarea sa lampa, punti toluri pe
ferestre ca sa nu se zrsc lumina de afar spre a nu le
trimete cine-va plnsori, cbici copilul atunci tt. np tea
plnge i n'are somnil (1).
(1) cIi.ltrea, an. I, FAIticeni 1892, p. 121.

www.digibuc.ro

371

Romncele din unele prt ale Transilvanie intrebuintz

in contra pldnsorilorti sag a plasulut rgic, dup cum numescd ele morbula acesta, urmAtorul descntecil:
Es duh eat
Din capul sat,

Cu 99 de vangheli.

Din sele sale,

Din ciolanele sale.

Pe Peeulti cel
C'acolo e lucru ee',

Esio

te du!

i te du

Acolo junghie,
Acolo prejunghie,
Acolo ameesce,
Acolo tepenesce!

In munti ce pusti,
Unde cocost negri
Nu cnt,
Unde mat negri
Nu umbl,
Unde cn negri

N. N. s saie,
SA resaie

Nu latril,

Si omil pmInten nu este,

Ca un argint curat,
Ca unu strecurat,
Ca D-qed ce l'o datii!
Dela mine descnteculti

te du,

Si dela Dumne4 lcul !

te-oiu blstema

Cu 99 de cruc,

Dad, pldnsuli s'a iscata din caus, c

are, ar fi fost ssgetatil de nisce rnenl cu ochil rT, atunci
nemijiocitti dup clescntecula de mal sus, rostesc ca adaus
Inca si pre celii urmatorii:
El sgettur.
Te-ajunge lesinAturd !

Es1 cicl ngr

Cu cusm ngr,

Cu N. N. n'a trail !
Dela mine descntecul,
Dela Dumne4eil lcul!

In timpulti descntarii copilula morhosil se atinge pe capa

ln crucisil cu cociorva udat in apa.

Rectigarea odihnel copilului se credo a se esopera inc

i prin infundarea hornului cu haine de ale sale ; la capil

www.digibuc.ro

372

i se pune sub perin cte o ptr. Hornula se astup, cnd

nu e foca (1).
Se pte Ins frte lesne Intmpla ca una copila sa n' aiba
somnit i s plAng5, din alt caus, nu numal din causa ca
un brbata sa o femee Ore-care i-ar fi luatil somnula.
Asa cine scte unit. copil afar din cas maI nainte de a

se Implini 50 de dile dela nascerea lul si se va arka cu

dInsula inaintea vitelora, cnd acestea vinil sail se ducil la
psiune, spunil creda Romncele din Tra-Romdnesca, c,
acela copila iea sbieretula vitelora Fvzi tt, nptea nu drme (2).

DecT dac una copila si-a pierduta In chipula acesta sornnula i plnge nptea, e bine ca sra s i se pun fasa
de-a curmedisula drumuluT, ca vitele ce vinil dela pasune
s trc5, peste ea, si asta-fela Incingnda copilula cu ea, nu
Inca pldage; sa s'a se iea soniniprii dup, tufe i s, se lege
la fas, i atunci nu 9n0 pldnge (3), sa s i se tina scutecult' la stele, si a doua
Infase cu era c apoi va
ven somn (4).

Daca una copilil dela nascerea lul plnge continua o septmn, e unil semnil c zl bdntue duhurile cele necurate (5);
prin urmare dupa credinta Romncelora din Tra-Romnscd,

nu e bine ea una copila sa se scetta din cas inainte de

40 de dile dela nascerea lui, CAA scorndu-se se lipesce Mamapctdurii de dinsul (6).

In fine cnd cine-va tine sra vre-una copal In brate, sa

nu-la aridice /n sus mal multa decAt statura celul ce-la

(1) aUngaria, revista cit. p. 378.
(2) Ionnu, p. 10.
(3) lorinu, op. cit. p. 10 11.
(4) Ionnu, op. cit. p. 18.
(5) Ionnu, op, cit. p. 12.
(6) Ionriu, op. cit. p. 11.

www.digibuc.ro

373

tine, caci daca, II ridic

mai sus, atuncl nepta va plnge

multi] (1)

Fcndii cele insirate pn aice crede fie-care Romnck

c copilula sea trebue numai decal s Inceteze de plnsa
clrm cu multi]." mai usor si mai bine de cum a dormita 1nainte de acsta.
Tota aid credit ca e locula cela mai potrivitil de a aminti credinta unora Romani din Bucovina precum bunrd a celora. din Siretia, cari spun ea, atunci cnd plnga
copiii cei miel prin somn, Maica Domnului Ii arnagesce c5,

aa murita mamele lora, iar cand rida prin soma], atunci

se bucura, cad Maica Domnului le spune ca n'a murita, ci
numai I-a amagita.
Copiii earl ridii In soma], spunil si creda Rornncele din
Tra-Romnsc, ea li mnge Maica Domnului (2).

Tota asa creda si Romnil din unele parti ale Transilvanie. Iat5, ce ne scrie In privinta acsta d-la Rom. Simu:
Cnd plange copilula mic prin somna se crede e de aceea
plnge, pentru ea' i se arat Maica sal-1M 0 11 dice: mre
mama ta, si apoi intrce vorba si epee: iacct mama ta!,
dup cari vorbe copilula incepe a ride.
Ce se atinge de Romnii din Macedonia, la earl asemenea
se afl ceedInta acsta, d-14 T. T. Burada ne spune urrntrele:
De se intmpt s ric,l copilula prin somna, nu-1 bine

ca mama sail alta cine-va s se uite la ela, caci se crede

ca atunci ela vorbesce cu ngerula care II spune ca: i-a
murita tatala lul, si ela Ii rspunde rilnda ca: putina Ii
pas, si dac dupa ce a rlsii se intrnpla de plnge, totii
(1) Ionnu, op, cit. p. 19.
12) Iondnu, op. cit. p. 24.

www.digibuc.ro

374

prin somn, atunci se crede cA Angerulti II spune c: i-a

rnuritil mama lui, si atunci copilul se mhnesce, cbici scie
c5, mama lI iubesce cu mult mai multia deck tathl.
Si Intru adevrii ferneea MacedonricA arat o iubire catra
copii, ce nu se pte descrie, in tirnp ce tata este departe
de a o ajunge (1).
In fine Romnii din unele 1361.'0 ale Transilvaniei spunit

credii ea copilula care plnge mult i e reti cnd e mica,

cnd va fi mare va fi bun, iar copilul care e bun cnd

e midi, se crede c, cnd va fi mare, va fi

i C (2).

In Macedonia noulii nscutil nu se culc cu fata la luntt

pnd ce nu lmplinesce un an, ctizi se crede c acsta ilti
slnesce.
Tar de se 'ntrrip1 ca noul nscutii sa plng muitti
lntr'una, femeile lic cd4 luatii de land, i pentru ca s nu
mai plnga recurg la urrnatorula mijiocti superstitios : call
un
sparg intr'o strachina de lutti, pe care o a-

coper cu o cmas de a noului n6scutil, i o punti sa stea

ast-felti sub until trandafiril o npte Intrg. Dacil oui dispare,
liti mhnnc5, matele sati alte dihnii, femeile ic c l'a

mncatil luna si nu mai are nimicii cu noula nascutti, pe

care apoi 116 Imbrac cu acea am*, i IncetzA de a mai
plnge. Dacti mitt nu dispare, femeile liti observ, i dac
le pare cum-va c gAsescil miei schimlArI, se consider acsta

ca o impcare cu ea, cnd atunci cu totil se bucura, cci

cAmasa noului nascutii capt putere de vindecare i e bura
de Mal.

Cnd inuma voesce ea copilulii s nu mai fie feritit de

lumina lunei, atunci iI scte In fata el si lI promite oicndu I `i-lti dag slaiA qi mica,

dca gione mare=

(1) Ohiceiurile la nascerea copidorti, in op. cit. p. 45-46.

(2) Com. de d-la I. Georgescu.

www.digibuc.ro

375

clati slab si midi., s5, mi-la dal voinicil mare ; din momentulil acela copilulil nu se mal feresce de lumina lunel

si nici so tome cd va fi luatti de ea (1).

De si nu potil spune cu siguritate, totusl lml vine a

crede e5. In lmbinare cu credinta acsta despre lun st si
urmtorulil fragmenta dinteo poesie poporanA din Bucovina,
comuna Costna, districtula Sucevil, care mi l'a comunicatil

profesorula si colegulil meii da V. Bumbacti :

Lun, lun,
G ArgAun,

Ce 'nserezi
In tte serile,
Nu vedI
Cum sede Domnuld pe patd
*i mAnncA pne de furatd
*i- se rgA ruguluI
*i se 'nchinA cuculuI,
Cere cald de clArie
SA purcdA la domnie,
*'a auditti
C'a fAcutil

Sora sa
TreI fete
Logofete :

Una o pieritil,
Una o muritd,
Una pe rnuntI o fugitil.
Muntil s'o cutremuratii,
Pietrile s'o despicattl,
In raid o alergatid,
Raiulii s'o deschisti,
Maica Precista o in visid,
Dumneded o Asti.

(1) Burada, Obiceiurile la nascerea copiilora, In op, cit. p. 45.

www.digibuc.ro

376

R6uhl-Copiilord. Sub r&a21-copiilorti, numitg altmintrelea si bla sag reutatea

intelegg Romnii
din cele mai multe pall ale Bucovina acea MA, ce const,
dinteung fel de carcel de stomachg, cari framInta pre copii
In nuntru i-1 sgrcesce une-ori aa, de tare, Oa, ce-i facg
gbiemg i le ducg picirele la gura. Alte ori copiii, ce sunt
torturatl de acst, bla, tacil spume la gura, schimba fel
de felil de fete, ba adese-ori se schimosescg, adeca li se sucesce vre-o mna, veung piciorg, se 'ncruciza, li se strImba
flcile,

li se slabescg bite nervele i rmng apol, dad, se

Intmpla sa' nu rnra, astg-felg schimositi pentru WO, vita.

Insa cei mai multi copii nu potg petrece i scapa de acsta bla
urIcis, ci mal de graba" morg (1).
In Muntenia sail Tera-Romdne'scd morbul descrisg mal

sus, pe lnga bla sag r6u/g-copidorii (2), se mal numesce Inca i apueatii,inelegatii, strinsit, strinsurd, stAnsdturd i 'ineleftdturd.

Cnd vre-unti pruncg se svircolesce i plnsulg II este

Inabuitri de dureri, atunci babele i mele din Muntenia
lieu ea : e apucatu de inimcl set de rinicla (3).
RMit-copiilorrz se capt, dup credinta Romnilorg din
Bucovina, mal Intl i 'nti din causa spiritului necuratg
rgutaciosii numitg Sam= sa Avestia, care torturza pre
copiT 'Ana ce-I cuprinde rgula acesta, apol din spaim mare,
din lovire far5, de veste peste mni i degete, prin rcnetulg
far& de veste asupra copiilorg, prin batae In somng, prin
sunet de puca i de trasnetg, prin caderea dinteung locg
(1) Mariaml, Descantece, p. 194-203. Totti acolo sl se vada mai multe descantece de acstA MA.
(2) Hasdeil, Diet. limb, ist. si pop. a Rom. t. II, p. 1426.
(3) G. Dem. Teodorescu, Poesil pop., p. 362 si 363.

www.digibuc.ro

377

prin op5,rire saa frigere la foo, prin plns indelungatil

precum i cnd zacti prea multil de alt Mid (1).
Romance le din Bucovina, earl voescil a schpa i vindeca
pre copiil cuprinsl de acst, bl rut6cis i periculs,
ieail trel fire de hachnd i le descnt, rostindil pentru fie-care
fir cuvintele urmteire i Impungndu-le In acelasi. timp
cu until cutItil.
Deminta m'am sculatti,
Si 'napoi v inturnati,
Pe fatA cA m'am spglAtti,

N. s'aclrmA

Pe N. in brate-am luat,
Pe eale m'am rntinecat.
Pe cale frums,

Si s drmA,
SA se odihnscA,

Pe cArare grasA

E cA m'am pornitti
Si m'am intlnitti
cu leuia,
Cu leulti
Cu ursulti i cu ursia,
Cu lupulti
cu lupia,
Cu Samca i cu Samcia
cum m'am
In locti m'a opritti,
Pe N. l'ati smintitti,
Trupuld o 'ncorclatti,
Pieptulg i-o 'nclestat,
Spetele i le-o fArrnatti,
Ceas de carte cA I-o dat...
Tu leule cu leie,
Tu ursule cu ursie,
Tu lupule cu lupie,
Si tu SamcA cu Sameie,
Pe N. in pace-la lAsati

Somnulti sA-si plinsc5,

Fata sA-T rumenscA,

Mai mare sA crsc,

SA fie grosti
sn'elosti
Si voiosti

Ca Maica Domnului
Cand l'o nscutii,

Si ca maica sa
Chid l'o vgdutti;
S nu rme ral de Met'
Niel catti un firil de macti
In patru despicat,
In Mare aruncatil...
amin,

Ca srele in senin !
Descanteculti dela mine,
Lcul dela Dumnede
Si dela Maica preacuratA !

Dup, acsta iea o lc5, de until, Ill pune Inteo tigait,

descntndu-lil si Pe acesta rostesce cuvintele de maI sus
(1) Com. de dill G. Tpmoiagl i alp' Rom. din Bucovina.

www.digibuc.ro

378

asernenea de trel ori dupEsi, oall. Apoi dumicna firele de

hac1m descntate m'runte l i punndu-le ln tigita cu until
ca s se priljsc5., cum s'ail prajitil bine, unge copilulil cu
amestechtura acsta peste totil corpultii, dar mai ales pe

fat si pe
FAcndil acsta crede CA' copilului trebue sa-1 lnceteze du-

rerile s s'a se vindice de ruli2 de care e cuprinsil (1).

Romncele din Moldova intrebuintza spre acelasi scopa

urmatoruki descntecil, care se descnta de trel ori dup

olalt tritr'o cji de secti, si mai alesti Lunia pan a nu 1.6sAri srele
La pdurea de fieril

Cu totulii de fier !
Da e 1m-a le-am qisti :

5i-am gesit

Puilorti de fier!

0 pastire de fier,

Cu clontulii de fiertl,
Cu aripi de fier,
Cu pene de fier,
Cu totulti de fier,
Ce statI de ye vectatI?
La N. iute alergatI

M'arn pornitil

si-o lacut
Cuibit de fier
s'o ouatil
Oue de fier,
Si-o scos pia de fier
Cu elorqulti de fier,
Cu aripI de fier,
Cu pene de fierti,
Cu totulii de fierti.

5i ceasulti reti ii lua0

5i-o prinsa pug a eanta

Din piepta
De sub piept,
Din spate
De sub spate,

5i-a se veta :

Din mimA

Val' de dinsiI

De sub inimti,
Din tte 'nebeieturile
5i din tte ciolanele,
si eA voi ajut,
Ceasulti cel red 1'01 luet
Si 'n Marea-ngr vi Voiti da,
El acolo va asteptit
Cu mese 'ntinse,

5i de dinsii:
Da el' ce-or mAnca
ce-or

CA s'o vut totl asa :

Cu clont,uld de fier,
Cu arip de fier,
Cu pene de fier
(1) Diet. de M. Bilrbutit din Crasna.

www.digibuc.ro

379

Cu fclif aprinse,
SA ye vadA cand itT h
Si cnd 41' rnnch
Si-acolo-tI b

Intn'vetl sAtur,
Pe N. iarA
lAs.
SA rCme curatd,
Luminatd,

Si-acolo-t1 mnch.

Cum e de D-deti lsatd (1).

Unele Romnce din Muntenia, scaldandil pre copiil apucatt

tn ap cald i trgendu-1 pre corp cu until prspt rcstesc urmtoruld descntecd de apucatti.
Ed m'am sculatii
si-am plecatd
Pe cale,

Pe chare,
Pe ulita mare.
La rluld
La fntna lui Bogdan,

Jost' m'att trintitd,

se le mi le-ad sdrobit,
Sangele mi l'ad sorbitd.
Am plansil
Si m'arn olicAitd.

Maica Precista m'a audit,

La mine a venitd
Si-asa mi-a grAitti:

SA mC sp610,
SA m'e

ce te jelescl
Si ce te olicAesci!?
m'am sculatd
*i am plecatd
Pe cale,

De MIA
SA mC tAmAduescd.

Cum am pornit,
Inainte mi-ad esit
Lupul
Cu lupica,
Ursula
Cu ursica,
Smeuld

Pe cArare,

Pe ulita mare
La riula lui Iordan,
La fntna lu Bogdamd,
SA me' spad,
SA m'e linciurescd,

Cu Srneica,
Ginerele
Cu ginerica.

De blA
SA mC tAmAduescd.

Ed fuga am datil,
DupA mine s'ad luat;
Usa am incuiat
Dar pe ferst'ad Intratti,
In gurA m'ad apucatth

Cum am pornitd,
Inainte mi-ad esitd
Lupul
Cu lupica,
Ursul

(1) Diet. de Gafita a lui Nicolae Iacobd a Luchi, din comuna Mdlini, judetuld
Sueva.

www.digibuc.ro

380

In gura m'ad apucatti

Jos m'ati
6sele mi le-ad sdrobit,
Sngele mi Pad sorbit,

Cu ursica,
Smell la

Cu smeica,
Ginerele
Cu ginerica.

Ea fuga am datd,
DupA mine s'ati luatd ;
Eti uF,earn Incuiatd

Pe ferst'ad intratti,

TacT, fiule,
Nu te mai jell,
Nu te mai ()Hai,
CA e mi te-oid lecul
mi te-oi tAmadui (1).

Alte Romance, tot din Muntenia, descnt de incleftutg

ln urmtoruhl
:
A plecatii (cutare)

A astupatti ;
Dar el nu s'ad lAsatd,

Pe cale,
Pe mare

La riulti lu Iordand,
La fntna luI Bogdan,
SA se speie,

Ci pe cost] a intrat
Cu dintiI,
Cu undrelele,

SA' se linciurscA,

Cu mAselele,
Cu zimtelele ;

De inclestatil
SA se tmduscA.
Cum a plecatd,

La eld s'ad repedita,

De subOori Pad smhcitil,
In pAmIntd l'ad trntit,

Dupt eld s'ad luatd

(5sele

Ursuld
Cu ursica,
Lupuld
Cu lupciica,
Ginerele
Cu ginerica,
Smeuld
Cu smeica.
El fug'a datil

I le-ad sclrobitti,
Sngele

I l'ad
A plns i s'a
Maica Precista l'a audittl,
Pe scarA de argintd
S'a scoboritd,

La el a venitd
astd-fel i-a grAitd:

In cas'a Intratd,

Ce plane (cutare)
Ce to olicAescI?

Usele

A incuiat,
Ferestrele

Cum s nu plngd',
SA nu m6 olicAescd ?

(1) Teodorescu, PoesiT pop. p. 362

www.digibuc.ro

381

E arn plecat
Pe cale,

Cu undrelele,

Pe mare
La fntna 1111 Bogdan,

Cu zimtelele
La mine s'ail repeditti,
De subsiorl
smcit;

SA m6' s1)'615,

In pmint m'ati trntit,

SA m linciuresc,
De MA

se le

Cu mAselele,

La rult lu Iordan

Mi le-a sdrobit,
Sngele

SA m.6 tmAduescii.

DupA mine s'a luatti

Ursul
Cu ursica,
Lupulti
Cu lupica,
Ginerele
Cu ginerica,
Smeula
Cu smeica,
E ti fuga am datil,
In cas'am intrat,

Mi

sorbit !

Nu maI plnge,
Nu te mal olicAi,
CA e te-oi tmdui,
Cu mna
Te-oi desmerd,
Cu gura
Ti-oi descfint
Ca sA rAmAI curatil,
Luminatti,

Ca 'n diva maica cc-a fapt,

Ca stua

U se le

Am incuiat,
Ferestrele
Am astupat'.
EI nu s'ail lAsat,

Din cer,

Ci pe co a intrat,

Si babel colac!

Ca rua
Din pmint.
Lcti

Cu dinVf,

Descntecula acesta se rostesce de trel orI dup olalt

ln timpulti scaldatului. Dup ce s'a schldata i descntatii
se oblojesce cu fol de varcp, se Infae cu scutece calde si
apoI se culc ca s5, se InAdusc, adea s asude bine (1).
Unil Romni, pe lnga cele Ii*rate maI sus, inclatinza
de a pune s se cetsc copiilorti dela 1-7 anI, earl at. Reuliicopiilor sa Samcd, rugaciunea contra Samcd, despre care
(1) Teodorescu, Poesil pop. p. 363.

www.digibuc.ro

382

am vorbitil tri cap. IV, i anume totil-d'a-una la troi sfArsituri de lun cte de trei ori dupa olalt, iar
cAruia i se cetesce, trebue totg-d'a-una sd fie de lap. Inainto de a se ceti se afumd copiluld i casa cu tmhe.
Pe langa rugciunea acsta multi pung ea sl li se cet6sc5.
Maicil Donmulni (1), iar multi totg spre acestil
scopg pung sub captaiulil copilului mic, dela nascerea
lui si 'Ana la sse sptmni Implinite, cartea care se numesce Ave.stqa, sag mai bine disg rugciunea In contra
acesteia (2).

Ceasq r cu spariatt. Sub ceosti r01 cu spariat

Intelegil Romnil din Bucovina acea IAA, care sfarmil pre
copiii cei mici In peptg si-1 face s'a .tremure, si din causa
creia copii slabescil asa de tare de gndesci ca acusi-acusi
a s mrA.
Multi copil, dup5, spusa Romncelorg, se nascg cu acsta
bl, si de cum-va nu se descnt i vindec Inainte de
ce se botzit, -WM vita loril nu se mal potil vindeca, ci
asa rmng pAri ce morg.
Din nascere capt, copiii bla acsta mai cu srn atunci,
cncl mamele lorg, ctil timpil ail fostg Ingreunate, ag fostg
frte rti suprate i 'nveninate, iara dupa ce a nscutg
a datg copiilorg s61 OVA stricat de suptg.
Dupa nascere Ins5, capt copiii bla acsta nurnaI atuncI,
cnd cadg de unde-va sag cnd, dupa ce at). Inceputil acurna
a pricepe, strig cine-va frte tare asupra lorg.
Un astg-fel de copil se numesce schimbatii, pentru
s'a schimbat i lrutut6titil sngele.

Mai pe scurtg ceasula WI cm spriatii e cu alte cu(1) Dict. de C. Tonigari, Romni1 din Fundul-MoldoveI, precum
RomnI din Bucovina.
(2) 1-16.sdeti, Diet, limb. rom., t. II, p. 1426.

www.digibuc.ro

383

vinte aceeasi bla, care de dlr.& unit' se numesce

Descnttrea care voesce a vindeca pre unit copilil de

acst hl rea se duce Intio li desdeminp, prA a nu
rsari srele, la unit pArlit sail la o fntn, unde e mat
dindemn5, i de acolo aduce ap5, ne'nceput, Ins astitfelit ca nime s5, nu o vad5, sa s'o lntlnsc si apoI s'o
Intrebe undo se duce si din cotro vine. Dup ce aduce apa
In cas5, ri o pune intr'o ulcicA, rostesce de tret sail de nou
ort urmatrele cuvinte:
Sub rchita rsclit
Sde-o fat despletit
Cu ochif bolditI
Cu dintiI

In spete drepte tinda,

LuI N. ceasii red trimitndd,
Ceas rd cu spgriatii,
Ceasd red cu duhd necuratd.

Fat despletit,

Asa s se stingit
Si ceasuld
Ceasuld gred,
Ceasuld cu sp6riata
Si cu dubd necuratd:
Din fata obrazuluT,
Din crieril capuluI,
Din inim

De sub inim,
Din ficatl
De sub ficatI.
Din carne
De sub carne,
Din ciolane
De sub ciolane,
Din tte ciolnelele
Din tte Incheiturelele.

De sub cea rachita

Nu te boldi,
Nu te
Ci te Ie pe cale,

Pe chare
du-mi-te'n mare;
Acolo sit locuescI,
Acolo s vetuescI,

De N. sl te desprtescI,
CA acolo este

0 mrnri galbna
Cu cda gmnA,

C'und ochiii de toed

Si cu unuld de ap,
Si cu celd de apa
Stinge pe cehl de foal.

SA nu rme rai de lcd

Ca und foil de macii
In patru despicatd,
In mare aruncatd.
Descnteculd dela mine,
Lculd dela Dumneqe
Si dela Maica Precista.

www.digibuc.ro

384

Dupa ce a descntatil apa, iea trel fire de usturoiil

descntndu-le si pre acelea pe rndt, rostindil la fie-care
fira ale o data versurile de mal sus, le Impunge cu un
Pisza apoI firele rnrunel i splndil copilul pe
fat cu apa
descntata tlil frc5, cu usturoia, tn care
pune si o tiruca de ap5., pe trup, iar restulil 'apt' tl varsa
locil neumblata, anurne ca sa nu calce nimene pe
dinsa, ca nu cum-va sa se prinda bla si de acela.
0 sma de descntatre ieaa vr'o cte-va ramurele dintr'o
matura prsita i mai alesii din una de cetina, punt' copilului o prostire pe capil i afumndu-la cu rmurelele aprinse rostescil cuvintele de mai sus de trel sail de noue
orl (1).
Alt descntecil de ceasti 2.Vzi eit spcb.iatil suna, precum
urmza:

0 sinecat

*i Sn-Petre !

*i-o mnecatti
San-Pavelti
cu Sn-Petru,

Ce-aVI incalecat

Pe cal bunt o 'nelecattl,

Arme bune
luat
si-o pornitil
*i s'o suit
In dlurI
*i 'n virvurI
ButucI a frma,
Pietre-a rsturna,

si-arme
luat.
Ce v'ay pornit

*i v'atl suit
In dlurI

*i 'n v'ervurI
ButucI a frma,
Pietre-a rsturna,
Val a tulbura?
Snt-Mrie mare !

VAI a tulbura.
Snta-Mria mare
I-o vqut

Noi mergem

*i 'nainte le-o eit

*i din gur i-o 'ntrebat
*i asa li-o cuvintatil:

Pe ceasti raj,
Po ceasil rii eu spriatti

S. cercm

Pe ceasa gretl,

Sfinte Pavele

Cu duhti necurattl
*i impelitat,

(1) Diet. de M. Brbut5, din Crasna.

www.digibuc.ro

385

capulti de dracti,
Cu ochl de lupie,
Cu gut% de smeie !
Sfinte Pavele
4$i tu San-Petre !
MergetI la Tderti

Cu spriatti de marn,
Pe ceas rti
Cu spriat de tat,

Pe ceasil r

aflatt
cercatI
clescele capulu,

In fata obrazuluI,
In vinele grumazuluI,
In lederea ochilor,
In stupusul urechilor,
In piept
Sub pieptti,
In inim
Sub inim,
In ritrunchl
.Sub rrunchI,
In sele
:Sub sele,
an genunchi
Sub genunchi,
An glesne

:Sub glesne,

In unghii
Sub unghiI,
In ciolane
Sub ciolane,
Tn tte ciolnelele,
In tte 'ncheieturelele.
Curndti,

Mai curnd

Matt',
.CercatI,

Pe ceasti
Pe ceasti
Pe ceasti rgti

Cu spriatil de strinti,
Pe ceasti r
Cu spriat de vecinti,
Pe ceasti r'ti
Prin de diochi,
Pe ceasti rti
Cu Sarnc,

Pe ceasit r
Cu rkil copiilor5.
Curndti
Mai curncltr,
Catati-10,
Cercati-lti :

In clescele .capulul,
In fata obrazuldf,
In vinele grumazuluI,
In lumina ochilorti,
In stupusulti
In piept

Sub piept,
In inim
Sub inim,
In rrunchl
Sub rrunchT,

In sele
Sub sele,
In genunchl
Sub genunchi.
In glesne
Sub glesne,
In unghil
Sub unghiI,
In ciolane
Sub ciolane,
25

Naecerea la Borndul.

www.digibuc.ro

386

In tte ciolrmelele,
In tte'ncheieturelele,
Curnd,
Mal curnd
Pe cununile unghiilorti
Scoteti-lii,

Pe rclcina prulul.
Maturati-l !

Cu maturile-l mturati,
Cu cai l frmati,
Peste mare-l day.

Acolo s locusc,
Acolo s vecusc !
Iar Tder s rCmile
CuratO,

Luminatd
Ca argintulti strecurat,
Ca Dumnedeil ce l'o

Ca maica sa ce l'o fcutif,

Ca srele in senina,
Ca Maica Domnulul, amin

In fine al treilea descntecil de

sun asa:
Ceas 1.66 cu sptiriatti,

Ceas mg' cu duhti necurata!

E te descnt
De tte relele,
De tte spaimele,
te intordi inapo'l
Din crestetul capulul
Din mCduva ciolanulul,
Din cricril capulul,
Din fata obrazulul,
Din vinele grurnazulul,

csA

(1)

cu sp6riatfi

Din stupusul urechilor

Pria 'n tlpile picirelorti,
Din inirn
De sub inimk
Din rruncht,
De sub rrunchi,
Din unghii
De sub unghii.
Din tte ciolanele
*i din tte incheieturile

Descnttrea, cand rostesce cuvintele acestea, afuni pre-

celil bolnavil cu o buciltic de petick In care s'ail tersii,

oule rosiI la PascI (2).
Rosata. Sub ropp sa rofli (sing. rofie rostitil i rocie)
Ineleg Rornnii din Bucovina unil fell" de bube roOT, carI
se facil numaI la copiil ceI miei pe fat i pe eap. Rofiile
sunt de doue felurI: uscate i putrede. Uscate se numescil

acelea, pe earl se formz o pelit uscata, care Cade apa

(1) Diet. de D. Popescu, RomAnd. din Ciudeiu.
(2) Corn. de tefant1 Bodnrescu, stud. ginin.

www.digibuc.ro

387 --

In forma de sole, iar putrede se numescil acelea, earl nu

prinda pelita de felt'', ci ne 'ncetatil punoiaz5, i curge dintr'Insele unti fel de apa amestecata cu punoiti.
Rofiile nu dorti, ci numal ustura, din care causa apoI
copiii clevina nerbdatorl, i mai alesti cnd /sti mrisori
cnd Incept' a le sgaria i prin acsta a le face sa se ca.telse i punoiaza maI tare.
Rofiile la o smil de copil se trecil cu desvrsire dela
sse luni pana la unti anti, iar la altii se Inoescil Ora la
spte ani.
Mamele, earl' voesca numal deck sa vindece rofap sa
ieatt Intr'o li desdemintd, pana nu rsare stirele, o

cofa, o l sa o ulcie si ducndu-se la o mr iea de

acolo stropi ce cadti de pe rotile morn, II aducti acasti
lncalc,lindu-1 puin, spala cu dinsil pre copilil la locultt cu
duc
rost. Dupa ce raft splatil punt]. restulil In ulcie
arunca iar In locultit acela, de uncle aft luatti mai 'na-

inte stropiI. Insa atatti cnd se ducti dupa stropl, catti

atunci cand II aducil cauta ca sa nu le vada nime, caci apoi
nu sunt de nicI unfit Mat.

Altele din contr vindeca copiiI de rail cu ruei de pe

iarba. Iea acleca copilul cu rofiI, se ducil cu &insult' In gr-

din& si udandti unti peticti curata cu ru, stergil cu dinsula raffle (1).
iarasi altele, clac scia ca copiiI lora s'ati urnplutil de
rofiI din causa uneI Romance, ii curatesca i vindeca cu
flo4 din. Joia mare, cu cari se 'nfloresca emle, precum i cu
petecele eu earl* se sterga uble Inflorite i earl se pastrza

anume spre acesta scoptt peste tota anulti

Florile bune pentru acesttl seopti sunt sovervg, mOti acru
i frun4e de in&U' acru.
(1) Diet. de M. BArbu,

www.digibuc.ro

388

PiszA o crng de mrti acru, o fierb ca la o r, dup.

2 frunde de sovrvil si 1 2 de frunde
aceea frcA 1
de mr acru, le punt' pre tOte acestea In ap, le las ca

de adT si On mne, si apo cu apti de acsta, punndo

tn scAldtrea copilulul si anume tn tre rndurl de scald,
si scldndil copiil se curtescii (1).
Cu petecele, cu carI s'at stersil entele, se afum rosata. In
acelai timpil rostescii urmtorulil descntecil:
A venitti omul rosil
Porosil,

sf-a luat un toporti rosh

Porosh,

Si s'a dus la pildurea ros

Poros,

Cu strae rose
Porose,

S'aduch lemne rose

Porose,

S fac foc roti

Poro ;

S'a dusti apol dup pesce

Omulit rash
Poros,

si-a prinsh pesce ros

Porosh,

Si l'a adush acas rosh

Porosti,

Si l'a curtitil omul rosti

Poros,

Si l'a fiertit in bort rosti

Porosh,

Si l'a push in strachin rosh

Poros,

(1) Dict. de Paraschiva L. Leuqt6n(1.

www.digibuc.ro

389

o lingur rosa
Poros',

si-a poftitil rosala la mash' :

Poftimii rosal la mas5.!
Iar po N. mi-l las.
Curatd,
Luminatii

Ca de Maica Dmnolui

Daca copilul e uMplut de rail din causa unei tigance,

atunci se pOte curati cu dohot4 de mestednii. Bubere se ungil
cu dohotil de acesta (2).
Cele mai multe mame Ins nu intrebuintzA nid un fel
de mijloc spre vindecarea rofitlor, spunnd GA e cu mult
mai bine dac se las, asa ca sA se trcii ele singure de sine,
pc cnd dac crc s'd le vindece si nu schl cum, lesne potil

s, se pue pe ()chi

atunci copiii orbesc, sati pe crieri,

si atunci bolnc,lesc.
In fine spun Romancele, cd top copiiI, car:1 a rofil, dup

ce crescil marl se 'ngras si cap6t6 o fata frte frums

rumena.

Aripele. Cnd un copil se 'neck-4 bate din picire

plange frte mult, cred Rornncele din Bucovina c5, a c5,ptatil rnorbul numit aaripi . Decl mama, care voesce srsi
vindece copilula de acestil morb, iea, dup. ce l'a scosti din
scalcltre, und frfece i cu acesta taie scAlddtrea ,adec

apa In care l'a scldat, de trei or1 In crucis, dicndil

tae aripele. Fcnd acsta crede i spune fie-care rnarnh.
c copilul nu se Incrdli mai mult, ci, trecndu-1 morbulil
se linistesce, na plnge mal mult i dOrme bine (3).
Dup5. credinta Romncelor din Moldova aripele se punt"'
(1) Com. de St. Bodnarescu, stud. zimn.
(2) Dirt. de P. L. Leu,tntl.
0) Coin. de mai multe RomAnce din Bucovina

www.digibuc.ro

390

In sele, si de aceea se 'ncordz5, i plmge copilul asa de

tare.

Decl ma-sa voindil a i le sccite fig pune cu pntecele pe

palma stngti, iar cu drpta tla spal si frcd pe spate cu
lapte de tit pn, ce-I iesil din piele nisce boturi ca tuleele

de gaina. Dup., ce a esita boturile acestea II Incetz WO,

durerea (I).

Bubele dula. Sub babe duld Intelega Romnil din Bucovina unil felil de bubute, earl se facil numai pe fata comid, mai alesil pe lng, gur sail nasit, dar
earl' nu dora de fel, ci numai aptosza.
Romance le le vindec, parte prin descntece si parte prin
intrebuintarea al tor mijlce.
Rornnca, care voesce a vindeca bubele dulci prin desctintare, trn vinarsii curatil
paharil si mestecndu-la
cu trel rmurele de matura de mestcAnil, rostesce urmtrele
versurl:
Uncle porniV,
Alesu- s'ail 9 fraV
Din 9 taV
Cu 9 frtati

Uncle grAbitI,

Vol 9 frap
Din 9 tati,

plecar
Din paclurea mare

Cu 9 fArtati,

Pe cale,
Pe vale,
Cu 9 sape stipAndtt,
Cu 9 cufte tinclil,
Cu 9 greble adunnclii,
Cu 9 vorbe soptincla:

Cu 9 s5pi sApandil,

Cu 9 cutite
Cu 9 greble adunndt,
Cu 9 vorbe soptindq?

Am plecat la vale
La mruli din cale (2)

41) Diet,. de Ant. Pletosd din Rdseni si M. Nistord din MAlini.

(2) M'erulii din descnteculd acesta insemnzil pomulii violet, la umbra earuia prosperzrt, Comeni si vite. Cei 9 &aft din 9 tati, insit dela aceeasi: mandi,

sunt in totrt easuld fiinte r6utilcise, de Ore-ce ei nelncetatd se muncescil a

tia pomuld vietil. Cei 9 frtf, earl' le stag man de ajutord la opera lord
de devastare, nu potd nimene altii s fie decAt feluritele lord puteri.

www.digibuc.ro

391

Ilad6cina sa i-o

InturnaV !

&rta 00: s i-o rdem,

Grabiti la N.

Clmbele s le-acluntim,

La bube dulci a ILA N.

nou vorbe s spunem

le luati

Ca s'a putreq.sca,
SA nu mai inf1orsc5,

Din crieriT capului.

--Nu mergeti la vale,

Nu la mgrulti din cale,

Din 99 madulAri.

Din lata obrazului,

Crt el e umbra voinicilor

zkatrea vitelor !
VoI 9 frati

Din 9 tap

*i din 99 incheeturi!
N. s'a rmae curat,
Luminat,
Cum e de Dumne4ett lasat
de popa botezat!

Cu 9 fartaV

Dup rostirea acestoril cuvinte Imbie pre celii bolnavil de

bube duld s guste cau (usturoii1) i s bea din vinarsulil
descntatil. Apoi unge cu o alifie Malt& din untura dela trei
porci

i cu *VI din trel dugbene bubele duld.

Descntarea niel cnd s, nu se fac cand se maresce luna,

cad In casulil acesta i bubele dulci, In loca sa", se vindece,
mai tare se mrescil (1).
Romncele din Tra-Romeinjsca, carI voescil s vindece

pre copiii lor de bubele duld, ieafi baliga de vaca, apoi

pre copilul6 ce sufere de bube dulci, se dual cu elii la vatra,
unde se face foculil, si lund cte putin din acea balig

atinga peste bube de trei ori si descnt

S'a seulatii sfinta Miereuri (2)

De diminp
si-a pus masA
De m6Las,

pe tte bubele le chemase,

Iar pe bubele dulci nu le chemase,
(1) Robert Prexl-Miihlach, Bespreehungsformeln der RumiMen in Siebenbrgen, in Zeitschrift far Volkskunde. IL Band. I. Heft. Leipzig 1889, p. 36.
(2) Oft Vineri.

www.digibuc.ro

392

Si ele se mnia,

Itdcina li se usca
Si in -Vida se pomila (ofelia).

Apo baliga descntat se lipesce la co01.

Alte Romnce, totil din pra-Roma'ne'scd, cnd descnta_
de bubele duld, ic asa:
juratil
Tte bubele
CA n'o mnca Miercurea (1) dulce,
juratil
Numa hubele dulc
*i au mncatti.
De virf s plece,
De rd'cin sa sece.

Acestil descntecil se face numa Miercurea i Vinerea pe

nesp'late (2).

Unele Rornnce din Bucovina fierb crengl de nz6rft dulce

si cu sucul ce iese dintr'Insele spal apo bubele duict. Allele
ieaU fasole negre, le pun pe vatr ca s5 arc,15,, apo le
i cu pulbere de acsta presur apol bubele dula, car
pisz
In urma acsta se potolescil i vindeca.

Fre'rula porculuT. Sunt o sma de copiI pro0 pe spate.

Intre aceti pert', spunil Romncele, ea' se afl unti felil de
per frte mruntelil i ghimposti, care se numesce p6rula
porculu i care II inghimp pre copil asa de tare, c5, trebue
s se vaete si sh plnga.
Decl ca s, se mntuiasc5. copiluld de acestil 'Aril, mama
unga cu until 0
scalda
sa trebue tnainte de
trece Co peticuta muiat5. tn lapte de ahl s, i atuncl tot`i
peril ceI MI se prinda de petic i pre copilil
maI mult.

trighimp.

(1) OA Vinerea.

(2) Pr. Al. Popescu, Descantece, publ. In rpra-Nuit, an. II. Bucuresc
1886, p. 687.

www.digibuc.ro

393

Junghiula. De multe orI ptimesc copiil eel miei i de

junghiurg. DecI Romeincele din pra-Romdnsed, voindii a afla
junghiulii la unil copil, iea un g61136nu de o prsp'eta
prt pe totil corpul luI, si unde se sparge, acolo

credil ele ea' se affa' junghiul ; iar de nu se sparge

e ung sernnil c'd n'are junghi (1).
Dad, copilulil are junghi, atuncl iea un cuit gsit, cu
care se atinge copilul crucis peste locul, unde este durerea i descntb, astil-fel :
Fugi junghiti,

Junghi dela mna lui D4,1eil,

CA te 'mpungil! (2)

Junghid de 99 de felue,

Du-te 'n padia fara iarhg,

In rovina r ap.
Acolo e casa ta,
Acolo e masa ta,
Junghid pripit,
Junghi grabitd,
Junghid cu tpti,
Junghi cu cutitti,

IeT dela (cutare)

Junghiti
Junghi prepusd,
Junghiuld

Curata strecurat
Ca rema din cmpti,
Ca stua din cer.

Din osil in carne,

Din carne 'n piele,
Din piele s pieT ;

Cad cutituld te-ajunge,

Te ajunge
Te'mpunge.
SA r'mAe N. curatd,

Dup ce a rostit cuvintele acestea Infiga cutitul In

pmInt si pre suierindil Il misc.& pupal din acel locil (3).
Romncele din Bucovina, cum se convinga c un copil
are junghiuri, iea Indat ap (4) de cnep de var dintr'un

fuior, ce a fostil la crucea cu care urnbl preotul la Bobotz pe la casele menilora, i muintro In aghiasm Mg&
(1) Ionenu, op. eit. p. 20.
(2) Aceste doue venue se rostesed de treI orL
(3) Pr. AI. Popeseu, DesrstIntece, publ. bi epra-ntflu an. II. Bueuresci 1886,
p. 691.

(4) Ata ac6stit tr tme sa fie Intorsil trsrt.

www.digibuc.ro

394

dnsa locula, unde are copilula bolnava junghiurile. Dupa

ce

legata l alum cu petica, In care s'aa stersa ule

apoI rostesca urmatorula descnteca:
A *at cuconita
Si-o periat'o
5i-o pus'o in furcI,
Bosconip.
BoT mndri a injugata
.51 la aratg a plecat

Si-o tors'o
Dou&spre-qece fete
Cu cuconita

Cuconita
Bosconita (1),

Si-a arat catti a arattt

cnep' a semnat
Si apol o a grapatti
Si-a crescutti cnepa mare,
Canepd mare, frums,
Ca mtasa de als.
Si-a trimes cuconita
Bosconita
Dou-spre-qece fete
cules'o
uscat'o

Si-a adus'o
intins'o
Si-att pusti doug-spre-qece fete
Si-o melitat'o

ei-o strujit'o
Si-o rgilat'o
Si-o pieptnat'o

Bosconita
5i-o reschiet'o
Si-o deptinat'o
Si-o ffert'o
5i-o urzit'o
Si-o tesut'o
5i-o ghilit'o
Si-o croit'o,

5i cmesti o fcut
junghiurile o 'mbrcatil
Si apoI le-o hlstanatti
5i clin gur'o cuvintatil :
0 voI junghiurl marl,
De capulti reilor marl
S rOmnetI
5i s v' pIerdetI !

N. s fie curat
5i luminat,
Ca de Maica Domnulul lasatil! (2)

Plesnele. Acestea sunt nisce bulMe albe, earl se faca pe

limba copiilora i earl nelncetata se'nmultescil si se ctelesca. Copal din causa lora nu pota niel suge nicI mnca,
nelncetata le curga balele din gull.
Plesnele, dup credinta Romncelora din Bucovina i din
Moldova, le capt5, copiil atund, chnd marnele lora le daa
(1) Aceste cloud cuvinte se repetesca duprr fie-carc versa.
(2) Corn. de St. Bodnarescu, stud. gimn.

www.digibuc.ro

395

fiind clespletite. Dreptil aceea fie care man* cnd d

copiluluI ski de suptil, trebue sa fie macar Intr'o cda Irn->
pletit, nicl cand Ins" despletita i buMs., caci IndatA capkA
copilula plesne.

Mai capkil copiii plesne inc si atunci, cncl bag5, pleptenele In gura. Din causa acsta apoI nicI o mam5, precautd

nu d'a copiluluI s pieptenele de pleptenata ca s se jce

cu

Rornncele din Tra-Romcinsed spunil ca nu e bine a

se lsa copiiI ceI micl a se juca cu piepteniI din causal ca
capkil limbaritd (1)..

DacA din nebAgare de smA sail din all-A causa res1

care a captatil vre-una
plesne, atunci mama sa,
vindeca, iea treI baligute de cala i pe copilo
In brate i Intorcndu-se cu fata spre sre dice:
del de sus de pe Mg.
Iar plesnele luT N. in baliga de calii !

Cuvintele acestea le rostesce de treI orI, adec pentru

fie-care bligutii i dup fie-care rostire scurge baliga
picura cte o tlra de sucii dintrinsa copiluluI In gurk unde
are plesne (2).

0 srn de Romnce Ins pisz ptr acr pna ce se

face ca pulberea de mruntica, mOie apoI o peticut curat In ap, o Intinge In ptr pulverisat i frc cu dnsa
copilulil In gurd pe unde sunt plesne. Dupa acsta ica o
Mc& de miere i ungil cu dinsa pe unde Fa frecata cu
peti cuta.

Fcndil acsta spun c plesnele Indatd se trecil.

Tar dac unuI copila, nu nun-la:I din causa plesnelor, ci
(1) Ion6nu, op. cit. p. 23.
(2) Dict. de M. Barbutit

www.digibuc.ro

396

asa l magic' bale din gura, atunci dupii credinta Roman-

celor din Romnia, e bine ca balele sa se taie trite() Dumineca diminta, ea apoi nu vorir curge mai mult (1).
Focurile se lecuesc cu carbune vi, pisata pe pragulA
usei si amestecatil cu smntana (2).
Sohotele. Daca un copil a picat In sohote, numite
altmintrelea si socote, din a caror causa se usuca, de numai
i sele rmnil pe dinsul, atunci uncle Romance
din Bucovina, precurn bun& ra cele din Mahala, il ieati inteo

Sambata dimint, Il pun intr'un sac desertil, 116 ducti

la un vecin si acolo lI baga apoi de trel ori dupa olalta
pe gura cuptorasului, unde fac femeile mncare peste vara,

totil de attea orl il scot afara pe borta unde sta ceaunulti.

Nevindecndu-se In urma acestei proceduri, Il pund ase-

menea intr'o Smbat dimint intr'un sacil, in care mai

nainte de acsta a fost Mina, si astir-felt' Il duc apol In
tinterimil, undo puindu-l pe mormintuld unui copil cunoscutd

Mal (Vasile) scumpuld me!

Na-tT ie aicl sacula t'

Si mi-l umple pe al meti

Cu carne, snge i cu se !

E de'nsemnatil Ins& ea, atattl chair" Il duc la tinterim,

cand rostesc versurile acestea, cat si atuncI cand se intorc
inclrpt, nu le e iertat sa stea in clrumil niel s vorbsca
cu cine-va, cad daca stail i vorbesc cu cine-va, tt pro-

cedura acsta nu are nici un efect.

Neajutndu-1 nici dupa acsta nemicri fierb o scafarlie
(1) Ionrm, op. cit. p. 20.
(2) Sevastos, Galtoril p. 69.

www.digibuc.ro

397

parasita de cala

scalda in zrna ce iese din scAfrlia res-

pectiva.

Fcndil acsta credit cA

bolnav trebue nurnal

deck sa se vindece ori sA mra : una din doll&

Voind5 mama celui bolnavil numaI deck sA scie de-I
va trAi orl muri copilul, iea dou ulcele deserte si dndu-le
cui-va s aduca apa cu una dintre dinsele
du-te cu
anindou ulcelele acestea la fntn i adA-Mi intr'una, In

care veI voi tu, apa!

In acelas1 timp InsA le menesce pre amndou licndri
Dad, va aduce-o pe acsta plind va tri,
In gndula
iar daca va aduce-o pe asta-laltA va mud. Decl dad, din
Intmplare trimisula aduce apA In ulcica cea menitA pentru

copilul trAesce, iar daca aduce In cea-laltA atunci mre (1).

Rastul. Daca unto' copila captii rast, adecA daca i se

umflA flele, Romncele din Transilvania cnd cod" pne
Indatinza de
pune cu spatele pe pragula easel i apoI
scotndil dou pnI din coptoril le rumpil in dou si astilfela, fie acelea ori i cAt de ferbintl, le punil peste flele
copiluluI (2).

In Tra-Romdnsca, dupa cum scrie

bla acsta se vindecA asa :

Dim. P. Lupascu,

SA se pue nou ghioceI in *tit tare, sA se pue la caldur, ranA se voril topi si sA-I daI In ttA deminta pe nemncate bolnavulul cte o linguritA ca sA bea.
infAs1 unde
Harbuzil copt cu tarte pe peticA
va fi rastuhl.
SA iei jurn'tate de litru de lapte dulce, de doI banl spunt' (prsptil) prostil, s. rayi In lapte, sA arnestecI frte
bine,
pul la cAldurd trel lile i apoI, inainte de a mnca,
(1) Corn. de Ionia ahl lui Iordachi Isaca.
(2) Corn. de

B. Iosofti.

www.digibuc.ro

398

sa ungi frunc,la de tutun tare si s puI pe pAntece chtg

rastulg de trei si patru orl; dup care va porni diarea si

vrsatura; in urrn va fi folositg (1).
In Moldova este clatin a. ca copiil, caril ag rastti (Inflatur6
In pAntece) s se puna, cnd se gatesce pnza, cu pntecele
pe sululg de 'napoI i tindu-se firele sA se c,lica:

Tal natra s se taie rastula lul N! (2)

Glbenarea. De se Intmpla cum-va ca ung copilg s
zac de gdlbenare, plur. gdlbendri, atunci Rornncele din Ala-

cedonia MO. la gitul lui ung firg de mtasa galbn

ung altg firg de mtas rosie i dup ce stag puting astgfelg se pune pe ramura unuI trandafirg ca s'A stea o npte
Intrg ; a doua qi iea firulg .celg rosu si se lg6 apol la
gtulg pruncului, iar celg galbng se las pe trandafirg (3).
Babita, numit altmintrelea $i baghip, baVIzztd i babghqd,
pl. babi0 i baghqi sag baighip, e ung felg de rnorbg pre

care n capt, mai cu srna copiii, crora nu le-ag crescutg

nc totl dintiI.
CopiiI ce ptimescg de acestii morbg, spund Romncele,
c5, li se umf16 pntecele, capta durerl crncene de stomachg
si pntecare mare, din care causa apoI IngAlbinescg i sla-

bescg asa de tare, c multi i morg dac nu sunt Ingnijii

vindecati de grab.
Morbulg acesta se pote vindeca, dupa prerea celor mat
multe Romnce, prin asa nurnitul desceinteca de babip .
Descnttrea, care voesce a vindeca pre copilulg ce phtimesce de acestg rnorbil, iea o ulcic nou, Vora, Intr'Insa
aph ne'nceput, apol nou petricele albe, crude, cu deosebire
(1) Medicina babelorit Adunare de descntece, retete de doftoriT si
babes& Estrasa din Analele Academia rornne. Bucuresci 1890, P. 62.
(2) ,5edAtrean, an. I. FlticenI 1892, p. 153.
(3) Burada, Obiceiurile la nascerea copiiloril, In op. cit. p. 44.

www.digibuc.ro

399

sarea mel(e, precurn i rndlaz 9ndrunfela sa pasatii. Dup.

acsta pune ulcica,
urnplut5., la focii ca sh" frb
anurne: Luni diminta lnainte de rsritulti srelui, apoI tota
In acea di, Inainte de arndI precum i Inainte de apusulti
srelut

Tutil asa face ea Miercuri si \Theft

Dup6, ce a fiertil apa dimpreun cu pietricelele i rnlaiula mruntelil din ulcicA, rstrn ulcica cu cele ce se
aflit Intr'Insa Inteo strachin corespundtre, care se tine apoI

pe buricuhii copiluluI bolnavil sa mai bine lis de asupra

buriculuI, ca acesta s nu se frig cle strachina Inferblntat.

Mai nainte Ins de a vrsa cele din ulcic In strachira

i pune ca sA aib dindernn 9 lingurI noue, 9 fuse
noue, una ac i ural cutiti1
DecI cum a rsturnatil ulcica, iea una dintre lingurile
caut,

cele now!),

i muindu-I puting vIrvulil In apa din strachina-

o tine In mna stng cu adncitura In sus, mOie apoi a

cloua lingur In zma cea de pietricele din strachin i o
tine putintelil deasupra celeI dtntAl ca s, picure unit stropil
de ap Intelnsa; i totil asa face ea i cu cele-lalte obiecte
pAn ce le prndzA pre Vote, rostindil In ace1as1 tirnp

la fie-care muiare si tinere a obiectelorg mai sus insirateurmtrele cuvinte:

Babghitrt mncrieisti,

Babghit putursrt,
Babghit uricis,
Babghit prin sete,
Babghit prin fome,

Babghit prin arsur mare

prin diochiuld eehl mare,
lesI din N.
giunzhia,
Nu-111 earci,

Nu-Iti sprtria;

www.digibuc.ro

400
Nu-15 it-1011)14

Nu-15 vrji,

Nu mi-lii
Du-te de inglbinesce
vrjesce
51 sprie
La ogorulti cu psatti,
La priulti cu pietrele,
La tiganu1 cu lingurile,

La iganulti cu fusele,
La tiganul cu acele,
La tiganulti cu cutitele.
te du de sprie
vrjesce,

Uncle psrile nu umbl,

Unde cocosil negru nu chtti,

Unde nu d nime diva bun.
N. s r6,mn. curat5
Ca argintulti strecuratti,
Ca maica cea prea curat,
Care l'a lsat.

Sfirsincla de rostitil cuvintele acestea sufl de asupra strachineI In semnul crucel i stupesce jos.
Duph acsta iea apa din lingura prim, ce a tinufo In mna
stng cu adncitura In sus, care s'a strInsil picurnclii de

pe cele 8 lingurI, 9 fuse de pe ac

cutit,

i o trn

copilulul bolnavil de babiti In gur.

In fine tustrele apele, carI le-a fiertil i descntatil Intr'o
di, dar carl nu le-a pututii Intrebuinta pan Intr'un stropti,

le duce si le vars Indat dup descnttura a treia la o

proptea de gardil.
Astil-felil cum s'a descris pn aice, se repetesce descntecula acesta Luni, MiercurI si Vineri din decursul uneI
sptmnI.

Dac copilula e morbosil de babghip, ulcica rsturnat cu

gura In jos suge tt apa din strachin, asa c ernne pe

www.digibuc.ro

401

fundulil ei numal psatula si pietricelele cele albe, iar daca

ulcica nu suge apa, atunci e unit' semn el copilulil nu e
bolnava de babghit, ci de alt MA, prin urmare trebue a-lir
cauta de bla aceea, de care se presupune mal departe c'd
ar fi bolnavil (1).
AM descanteca de babghqd i a nume din Tra-Romdnscd sun astil-fela :
O purcesil o bazhitg cgcgcisg,
O haghit rnncgci6sg,
O baghitg putursg,
Venit din sete, din fenne,
Sag din ostenlg:
Cu spte lingurl le-oiti msura,
Cu cuOtula le-oig tgia,
Cu chiatra le-oiti Inchietri,
Prin chiatra morn' le-oig dii.
5i le-oig mntui;
Cu fusu le-oig impunge
Din tte incheeturelele,
Din tte mgdulgrile.
S. r'maie bolnavulti
Luminat, curat,
Precum Dumne4eti l'o lgsat.

Descanttrea, care rostesce cuvintele acestea, pune Intr'o

l noua apa, putine crupe, putin cenuO, farm trel petricele mid, asemenea trei buctele marmur si treI buctele
crernene ; le pune pre tte acestea la unit locii s frb la

foal bine, i apoi le r6strn lnteo strachin cu gura In jos,

tin'end'o ap, pe p'antecele copilulul ; i descant:A cu 7 linguri,

unir Gupta, una fus, cu care face cruce can descanta ln

(1) Acestil descAntecti culesil din comuna Scheia de lnga orasu1t1 Sucva,
mi l'a comunicatil d-lil P. Prelipcnti, invllitoril superiora. AIM deschntecil
de babiti cu multil mai lungil si totil-odat si mal complettl decAt acesta sit
se vacl. In colectiunea mea aDesciintece pop. rom. Sucva 1886, p. 32-39.
26

Mariana', Nascerea la Itomnr.

www.digibuc.ro

402

trel rInduri; repet'd descnteculil In trel lile de seal', dncd

apa bolnavulul s bea CAW' se va tins pe lingurl, dela fie-

care lingur eate de trei orl ctil s'a scurge, asemenea de

pe cuit i fusi. (1).
(1) Dim. P. Lupwu, Medicina babelorrt. Adunare de desdintece, retete de
doftoriI i vrajitoril Mbesci. Estrasil din Analele Academid romAne. BucurescI

1890, p. 29.

www.digibuc.ro

403

XXIII.

MASA MO*El.
A treia li de Bobotza, liva de opta Ianuarie, In fie-care
anti, este cu mare nerabclare a$eptata de nevestele din Dobrogea, romance i bulgarce.
In acsta li -Vote nevestele aceleia1 rnt5e, far. deosebire

de virsta i avere se aduna dupa amiala-li la msa lor

i petrecil atatil In onrea el catil i Intr'a lorti 'Dana, ce se
Intuneca bine.
Ala In giva de St. Ioanti cu un paharti de sticra cioplitti,

In el cu alp& sfintit, cu una manunchia compusil din foi

verli, din indrufaimit i mucata saa din alta flre i din
busuiocti uscatti, legate ou un firil de Una roie se duce
pe la tte neptele i stropindu-le cu rnanunchiula muiata,
le Invit. Pe lnga nepte mal Invit ea Inc i alte neveste,
prietene

i cunoscinte de ale el' &A vin. ca sa-1 vac,I5, serbarea.

Barbatl nu Invita niel odata, cacl fiincl serbarea acsta esclusiv0 numaI pentru femeI, barbatilorti nu li se cade s iea
parte la dlnsa.
Clientele naciel., cu totti timpulti ce r, care nu odat
www.digibuc.ro

404

se afl in acst di In prtile Dobrogei, se adun

numril destulA de marisorti. Nu voril s'o lase cu inima
mhnit, sciind prea bine c a nevoe de dInsa tocmal
cnd viata ornensca e In mai mare primejdie.
Masa e Impodobit cu totil ce trebue mncrii, Infrumusetat cu attea sticle One cu vinioril de deosebite lete, cte
nepote a venitil la serbare, cAci fie-care din ele aduce i
ate un plocong mamel mse, pe care plocon l incununz
de obiceiti o sticlisr de
WA din ce se compune ploconul neptelorti msel: din
Gate un colacil, de ceva carne de porcil ori trandafill din
porcul tiliatti la Crciunti, si eke o sticl cu vin mai mare
sa mal mic, dup cum dispune i aducirea. Cele cu vil
In genere aduc cte o sticl mai mare.
In mijlocuhl mesei se aflh' unit colac mare, la mijlocii
o luminare mare neaprins; acesta e colaculti msel fcutil
de ea. Mar de acestea se mal Impodobesce masa de regul

cu o farfurie In care sunt puse o multime de frunde de

mufeatd, de inclrugaimg i de rozetd si pe fie-care frunc,la se
vede strlucinda ate o buc4ic5. de hrtie poliit i lipit
cu miere care Insemnz: ca rm5sa s fie plcut neptelor

sle ca albinelor mierea dela florl.

1-11-15, a nu lua loca la masa neptele, prietenele i cunoscintele Invitate, fata (servitrea) mseI vine i servesce,
ducndil la fie-care tava cu dulct i raohiul preparatil de
ea cu spirt, zaharil, scortis6r5, i sofranti.
Neptele, prietenele i cunoscintele Inchin In sntatea
inamei mse.
Msa Ode In capul mesei i. multmesce fie-cdreia cu
inima plin de emotiune i fericire.
Irnprtindu-se dulcta i rachiulil, mama ma iea un

cion cu faunae aprins, aprinde lumlnarea cea neaprins,

www.digibuc.ro

405

din colaculg din rnijloculg meseT, spune rugaciunea Takett

nostru i tmza pe fie-care din nepte i cunoscinte, earl'

acum i ieag locula la masa, apoi lmparte florile poleite

la fie-care cate una i tte le Infigil In peril
Preotsa, care de regula Inca iea parte la acsta serbare,
careia i se da loculg de onre In capulg meseI, 1I lipesce
frunc,la verde in frunte pentru cuvIntulg ca. preotesele Iiind
Intre mirene capula legii, trebue Ed fie mai aezate, mai sta-

tornice, nu trebuescil sa prte flori la capil i niel Imbracminte cu flori vii . . . .

Se aduce apol ciorbd i se d trial In capulg mesel, unde
se afla preot6sa.
Pana a nu Incepe lingurile sa lucreze din capula cela-laltg
al mesei se aude iar Tatdlii nostru recitatil totti de
mama m; fie-care ki face cruce i Incepe s primsca
dela ea cate o bucata din colaculg din mijloculti mesel, pe

care pupal mai nainte de acsta ll Was e i acuma Ilg

impartesce.

Din tte partile risete i vorbe. Unele spung ca, le-a *WM

bucata de colac cu mai multg coltucez i ag sd nasal unit

altele c le-a venitg bucata de colacg mai multil

mijlocg i a s facct o fatd; iar celea carora le-a clutg
numai mijloculg, c n'ad sd nug facd
Se aducti apoi mai multe feluri de bucate i pe urma
friptura, earl tte se pun la masa, lncepnd totil dela
bdiat,

preotsa.

Dupa friptura trebue s, dea

Ma cu mult modestie i bucurie propune ca una dintre nepte sa reguleze darea
Una dintre nepte i anume care e mai istta i mai Indrasnta iea o farturie pentru strIngerea baciului, pune
Inteinsa ung pahard cu ving, ung.piciorg de gsca sag i de

www.digibuc.ro

406

alta pagre 0 anume friptd aprpe fArA de carne, o bucat

de pane, sare, piperd i ardeiil 0 Intindndd farfuria In mijloculd meseI strigA rni5ei.:

SA fie ma, la primejdie, iute ca ardeiuld!

Preotsa aruncA cea dIntaI baculd, pe urm Incept'
neptele, fie-care card le lasA maim.
Ma, care 0 de astA datA se alb', In capuld mesel, stA
In picIre, i la fie-care sunetti, ce s'aude'n farfurie, Vice tare:
DA Dmne spord 0 berechetil cutAreia 0 cutAreia, spuind fie-cAreia pe nume.
Unele dintre femel, &and aruncA bacsisuld. strigA:
Dela mine putind dela Dumnec,led multd.
IarA altele, aruncanda pe rndil band', spund:

A-4a copiI sA facd, catI banI last' in farfurie!

SA-t1 dea DumneVed!Mspunde mI5a.
StIr0ndu-se bac0uld, strIngAtrea presentA mel taleruld

cu baniI strIn0.
Ma II primesce multArnindu-1, mucA din picioruld de

gascA, iea din pane, apol luandd paharuld InchinA In sAntatea neptelord, Vicnd:
DumneVed sA v' dea sntate la tte, sport". i berechetil 1

SA ajungemd 0 la anuld cu bucurie i cu inim bun!

DupA acsta bea paharuld pe jum6tate 0-0 pune banil
strIn0, legatI Intiund coltil de basma, In shad.
In timpulil mesel se aude din cand In &and Indemnuld
mel, care Vice:

Luati, fetelord! beti, mancatl, cAcl drA spre acsta atI

venitd la mine!
Cate una din neveste, care e maI isttA i mal glumtA,
dreptil r6spunsil la Indemnuld mei, spune cate ceva s'A
Ned. i pe cele-lalte sA OA bura-rA:

www.digibuc.ro

407

Fa! wig vol ce s faceff, cnd 0 yeti duce acas ?

De-0' ved pe brbatiI vostri c ve zlinbescil, vol rideti mai
tare; de-I vedeti superatl, c'S se uita rett la voi, faceti-ve
mai superate si Mgati-ve pe dupa sobs, ca ei a s vie dup

voi E ve fac inim bunk si asa scpag de a 0 mai bornbAni.

Din tte parfile se audti rlsete, o dovad c auditorula

femeescti admir pe nevasta, care a spus acsta glum.
0 Mocancd, cAci In Dobrogea sunt mocance destule, vo-

indti si ea a face putin voe bun, qice:

Apoi nu scitl, acurn unti anti, cnd me ducearn acas
totti de-alci dela mama msa, IntAlnil pe omulti meti; eti cum

l veluI Incepul s mtnSescir In stnga si in drpta ca

si cum n'as1 fi pututil merge ; el Incepu s rld qicndumi: da bine me femee, nevestele (pal c nu beti, ca ele
nu se'mbat, dar vedti c i ele nu se las de brbatl....
facti pasulti mai mare dect ei!...
Dar e atuncl mai r me fcearn ca-sii. MCA

Asa sunt brbatii trag spuza totil pe turta lor si bietele

femel totil r fac! rspunde una din alt parte.

Dupd ce a rnncat si beutil de ajunsti, dup ce s'a strinsti
bacsisultr, mai petrecndil Inca putinti In glume i risete,
masa se ridich, se face foal larga In cas i cu ttele se

pregtescti pentru jocti, Indemnndu-se unele pe altele s

Incp.

Acum se pote ved cum de o parte se prindO bulgarcele

la jocti, de alt parte romdricele, i iar de alt parte romnce i bulgarce la unti loo, i Incepti a juca si a cnta
diferite jocuri

i cntece fie-care In limba sa si cum o ajunge

mintea, numal singur preotsa st impuntre de o parte

pe patil sati ta alt loc, privindil cum jc oile din turma
pstorit de sotulil

www.digibuc.ro

408

Daca timpul e nefavorabilli, ceea ce frte lesne se pte

intmpla in Dobrogea, i cimpoerulil chernatil nu pte s,
vie la timpil ca s, le cnte, atunci jc5, i cnt, i singure,
fr re-si care lutarl pana la un timp cnd apol se despartescti, dicndil ca s, se vad, pe la anulil pe acst vreme cu bine, si apoi se duce fie-care a cas (1).
(1) Zoe Cretescu, Obiceiuri dobrogene, publ. In alloinnultin an. XXXIV. BucurescI 1890, No. din 24/12 qi "he Februarie.

www.digibuc.ro

409

XXIV.

TUNDERE A PERULUI.
La jumtate de anti dup nascerea until copil, in unele
prtl Ins cu multg mai tarc,liti i anume dup ce a Inceputg
acum copilulg a urnbl, a pricepe qi a vorbi, e datin de a
i se reteza sag tunde prulii.
Acst datina, nurnit Tunderea sail retezarea p4rului, se
efectuesce In unele 0.41 ale Bucovina, precum buril r
In satulg Crasna din districtula Storojinetulul, de regul In
iliva onomastid a copilulul sag Intr'a ttne-sai sail Intea
marnel sale. Iar dac nu este cu putint In una dintre aceste treI Vile onomastice, atundi qi In alt5. li, se cautd Ins5,
cu cea mai mare scrupulositate ca retezarea s se Intmple
tot-deauna Inteo di slobodet, adic Inteo LunY, Jog sag Min&ltd. Marfea nu se retz nidi Intr'unil chipg, pentru c c,liva

acsta dui-A credinta poporuluI e cu ndpaste, 0 copilulti

care s'ar reteza Inteacsta li, tt viata luI ar trebui s
trag npaste. Miercurea i Vinerea nu e bine de retezatg
de aceea, pentru c5, aceste doue Vile sunt de sect]. Deci
printil, voindg ca copiluluI lorg sa-1 mrg tte in plin4,
www.digibuc.ro

410

trebue s-lil reteze Inteo cy deplind, adicA ln una de fruptil,

sail dupa cum spunil Transilvnenii, tnteo cli de duke. Asemenea nu e bine a-lil reteza Dumineca sail intealt li de
arbatare, pentru c5, acesto lile sunt legate de biserich i
de aceea e p6cata.
In ajunulil gilei menite pentru tunsil sail retezatii, tatalil

sail mama copiluluT, care are s fie retezatil, se duce i

poftesce pre naplil sail nava sa ca s vie pe a doua li s-I
reteze finul, caci el singurl nu se cade s-lii reteze, pentru
cA dac l'ard reteza, dup5, ce va cresce mare i se va GAstori i-ar arde casa (1).
Dac naulil e Impiedicatil de a veni, pte s5, vie 1 sotia
lui, i din contr.
In cas Ins clind sunt amndol lmpiedicatl, pte veni
i unulil strinil ca s reteze. Acesta se numesce apoi juratate de nap. In casulil din urma Ms nnavlil adevratil
mal totii-cleauna se supr pe cumetrii sl: de ce s'ail grbitil
aa de tare, i ail chiematil pre un strinil ca s'a, tuna, finulil ?

Din causa acsta apoi cei mai multi printI chiarn pre un
strin la tunderea prului numal atuncl, cnd naulil sa
nap copilului a rnuritil ln restimpulil dela botezil i pana
la tunderea acestuia.
In liva tunderii, pdrintii mal avuti da i putin mas,
la care poftescil, pe lang nna0, Inc& i unele dintre nmurile cele mai de aprpe precurn i vr'o dol trei megie0.
Deci dup ce s'ail adunat acum top cel poftiti, nnaplil
sail nnap a0erne pieptariulil WI lng6 o ferstrit In dreptulil
(1) Corn. de Ionicl aid lul Iordachi Isacti din Mahala: aSe dice c5, daca unti

biat a crescuta mrisor, incat e de lips ca s, i se reteze Oral de pe

capa, nu se cade ca parintiI sg-Itt reteze, pentru el, cnd va figospodarti III
va arde casa. Dreptil aceea printri. Intala &A 110 clued la nnasulti stt ca
s6-Iti reteze, iar nimasul dupl ce-Iti retz, II claruesce o Oie, mielti. etc. Mime

nu retza fr ca s-I druiasc ceva.

www.digibuc.ro

411

sreluI, iea pre copilulti ce are s se reteze ln brate si dndu-I

unul sati doI puifort (ruscute) de argintil In man ca s

aibA cu ce se juca, Il pune s, sd5, pe pieptarulil asternutit Desvlesce apoI doue fuire de cnep5, sa si de inil
pre carI le-a adusil anurne spre acesta scopil de acas, si
earl Insernnza ca s. crscA prul copilulul ca si fuirele
acelea de lungil si i le pune dreptil pe crescetulti capuluI,

asa ca un capkti

spnzure pe cfd iar

frunte, i dup acsta prinde

tul
ce l'a botezatil si

pe
reteza ln crucisi ca si preo-

Tunderea sa retezarea acsta se face totti-d'a-una Intr'o

lumins, lnteo qi cu sre, nicI cnd ins inteo i nourat, anume ca tt vita celui ce se tunde s fie lumins
si norocs. Dac far tunde intr'o c,li nours, atunci viata lul
ar fi nours, 'tulbure i nefericit.
retezatil, strInge totil
finuldi
Dup ce
Poftirnil, fine, tine prulil acesta
WI in rnn qicndi :

ca s, no potl maI pe urm5, da sm de ce-I, si la ce vet

dori ca .9541 mrg maI bine s, ne spuI ca s scimil
si noI.

i precurn nu putemil nol fr ferstr si fr sf.

sre, asa s nu OM si menil eel de cinste si de omenie fr,

de dumnia-ta, si precum ni-I nou dragil lumina seireluI, asa
s fil i dumnia-ta drag tuturora!
Dup5, acsta mama copilulu, lund prulil din mnile
anume ca atunci, cnd se
acestuia, flil stringe

va sp&ia copilula sa va cpta alt betepgii,

iar cea-lalt parte o pstrz
afuma cu o parte
Ora maI pe urrn, adec pa,n5, ce copiluill cresce maI mhIntrebe : de ce fel de vietate e prisoril anume ca
rula acela ? i de ce felti de vit spune copilul, la timpula
arata, de acelil felil de via' va
sil, c e prulti ce
av maI mare parte si norocil.

www.digibuc.ro

412 -Cnd aza nnavl5 pre finulti s6tsl pe pieptaril II pune

dinainte i o strachina cu ap curat5. nelnceput, In care
mai trn tnc i pupa, aghiasmA. Strachina acsta o cump'r nnaul i o aduce anume spre acestti scopti cu sine,
cnd vine s-0 tund5. finula. Iar dui:A ce l'a tuns, cu o

parte de ap II spal, o parte i-o d ca s'o bea, iar restul

duce i-la srunca pre unil pomil verde, anume ca
scr-i Ingrga norocul ca din apa. Cnd merge s arunce apa,
iea pre copilii In brate iar strachina Inteo man' i aa se
duce 0 o arunc6. Attti strachina acsta ctil i puipril ce
i-a data mai nainte precum i fuirele ce i le-a pusa pe capil

rmnil finului ca daril din partea nnavlui

Dupa ce a aruncatil acum i apa i dupa ce s'a Intorsti
nnavla cu Iinul s In cash' se punil top cel adunatl la
mas, unde osptz5, i cinstescil untl timp re0 care, Insil
nu multil i apoi sculndu-se, se dual top, cht1 a luatil

parte la acesttl act, pe acasg.

Dac5, se 'ntmpl sa mr copilul Itnainte de a21 fi sosit
timpula ca s fie retezatil, atuncl vine nnavlil cnd e

i msurndu-lil mai Inti cu o ati05rA, fig retza In cruciil, apol attil prul retezatti ctti i atira cu care a
fostil msuratil, scotndt'i un cuifi din prete, le bag In
looul acestuia i btndil cuiul iar la loculti s, rmnil
apol acolo pentru
Acsta se face anume ca de cum-va copilulli a fostil cu
noroca, sa nu se duca noroculil cu dnsula In pmtnt, ci
s r6me In casa parintsca.
Daca se 'ntmpl sti mora inainte de scadurei (scldciune),

atunci nnaul, cnd Il retzA Il pune bani pe piept ca

0 la scAlduc. Banff acetia ti iea apoi printii
intrebuintz pentru lucrurile cele trebuincise la InmormIntare (1).
(1) Diet. de Anita Ursachi.

www.digibuc.ro

413

In Funduld-Moldovd ca i 'n FrdtdqulU' vechill, copiil nog-

ngscuti se tundit de regulg la jurntate de anti.

Sosindg cpua menit pentru tunderea p&ulqa, mama copiluluI se duce la o femee, fie aceea narfaa copilulul sag alta
strgin, totg una-T, i dupg ce a ajuns4 11 qice :
S viI s-mi Wulf bgiatulg sag copila!
Dad lnsg din lntmplare a venitg tocmaI atunci vre-o fe-

mee la dlnsa Ii c,lice :

Bine c ai venitai . . . fil bung
acuma are ciupi (sing. ciupg)!

tunde bdiatulg ct

rspunde femeea.
tunde bucurs, de ce nu!
Femeea Invitat5, vine apoI lute() Lunl, ero sag Sdmbdtd,

tunde far multa ceremonie ciupiI de peal ai copilulut

i dupg ce i-a tunsg, stringndu-1 lntr'o hrtiutg, 11 duce
Ingrp la rdCcina unui poin anume ca pruld copilulul tuns s crsca ca pomulg.
Dad. mama copiluluI e avutg, cinstesce pre ferneea ce. i-a
tunsg copilulg, dad e srmang atunci numal 11 multmesce,

iar cat pentru cinstitg o cinstesce mal pe urm cn d are

cu ce.
La vr'o cte-va sptmni dupg tundere pgrintii copiluluI
climpreun cu mai multi inO, nmuri de aprpe sag cunos-

cuti, se ducg cu colacI la cel ce le-ag tuns copilulg vi-i

Inching ca si adev'ratilorg nna1 al copilulut Dad, nu ail
colacl facuti, atunci ducg: gr, zahrg, rachig, etc. Mai pe
scurtg duc colact pe cari II Invelescii de regulg cu ung
tulpang, ca i adeveratilorg cumAtri la coldcime.

Ferneea sag barbatulg, care a tunsa copilulg, daruesce

la acstI ocasiune copilulul tunsg o viic, o ie sag ung
cArlang.

Se pung apol cu totii la mas i osptz, cinsteseg

www.digibuc.ro

414

se veselescii, chci gospodarula de cas sciindii c voril veni,

s'a pregaitita i cu puling masa.
In fine mai e de Insemnat Inca i aceea c5, printil cotunsa copiluld se nurnescii din liva
pilului i cel ce
tuncleril incepnda intre olalt cumAtri, ca i cnd eel din
urm ard fi botezatti copilul celora cl'nti (1).
In uncle 041 ale Transilvanid tunderea p6ru1ui, numita de
comunii tunderea sa tderea mo(uba, se Intempl de regul

abia dup implinirea anului al treilea dela nascere. Ea

se svresce totii-d'a-una

solemnil in presenta

nmurilora i a celoril mal de aprpe amid ai familiel.

precum mal nainte, ay. i la acst ocasiune ma jca unti
rol frte insemnatil profetinda din crescerea prulul
pilului, ce are s se tund, viitorulti acestuia. Aa spre esemplu,

daca peril cpului de dinainte al copilului crescit in forma

de raze, se c,lice c5. el ar av until cuiba pe capil i cd
prin urmare va fl una oral insemnatil i inteleptil ; daca are
una peril frte desil i mare insemnz, dup credinta poporuluI, c va fi voinic i tare, avut i norocitil.
Cum i-a Implinit ma oficiula si Incepe naulti, dup5,
o cuvintare serbAtorse, a tunde mofii copilului cu una fr-

fece noa, rumpe apoi deasupra capului s o turtd dreptil

in doue, i pe cnd singurti m5,nnca o parte de turt, pe
atunci copilula trebue s mnnce cea-lalt. parte.
Dup acsta copilula capt attil din partea naulul ct
din partea tuturoril celorti presenti cte un dar. ITaulfi
cam de comunil Ii da% unti daril mai insemnatil, ceva care

s-I reme pentru Wt vita, de obiceia o vita, de o deosebita, prsil. Apol prin una ospetil vesela, la care ilia
cnd nu trebue s lipssch musica i joculii, se inchee acst
(1) Dict. de Par. LehaciuLeutnil.

www.digibuc.ro

415

qi frte Insemnata pentru un copil roman(' dela sat, i

totil din acsta di se numra copilul, caruia i s'a tunsti

motultl, la copiii mai marunp la ale caroril jocurI i alte
veselii pte de acuma inainte s5 iea parte (1).
In Moldova nnawlit sa nna4a tunde numal ciupii finului sell, pre cull li arunca apol In ocolulit vitelorti anume
ca s. aib norocil la vite. Totit atunci 11 da i un dard re0
care (2).

In pa-Romdascd, In qiva In care unit copila Implinesce

se rupe turta, adec: se pune o donita tn care e

apa i In ea o sticla cu vin i bani: de arginta. Copilul
stndit pe donip, o persemd b'trna 11 rupe o turta In capil,

apoi se scotti banii din donita i se punti pe o tava Impreuna cu buchetele de noel, dupa aceea se lasa copilulii

sa se duca singurti la acea tavl De va pune mna Int

pe noel, In vita /I va plac florile i va fi iubit ca ele ;
iar de va apuca Int51 baniT, va av mare norocil de bani.
Turta rupta se face mai multe bucatele i se Imparte pe
la asistentl pentru mncare ca sd pta d copilula sd ajiunga varsta celui Utrdnii.
In unele localitti din Tra-Rormin gscd se obicinuesce acsta

ptin5, la trei ani (3). In alte localitatl ins pne la dece ant
Si 'n fie-care anti se face ate unit colacit sati o turta care
se rupe pe capul copilului la diva nasceril sale, si care o
totil maresce cu o msura mai mare (4).
Totii in pra-Romdnscd, cnd se tunde un oopil tn capit

pentru prima ra, p6rulit lui nu se arunca ori si unde ar

fi ca sa calce cine-va pe el, ci se pune Intr'ung loci' pa(1) Wlislocki, op. cit. p. 13-14.Slavid, Die Rumnen in Ungarn, Siebenbrgen und der Bukovina. Wien 1881, P. 167.
(2) Dict. de Anita Pletosil, Rornnd. din RidsenT, judetuld.Sucva.
(3) Ionnu, op. cit. p. 22.
(4) Corn. de

G. Late0, preotif in Indlseni, judetuld Sucva.

www.digibuc.ro

416

cad' allMel, dupa credinta poporului romnil din acele

041, cncl se va face mare va cpta durere de capil (1).

In fine tota in 76.a-Bonuinscd, and copilul Implinesce
unil an, i se pune In capil unit pahara cu vin i d'asupra
o azimd, pre care o rupe preste paharil, si din ea se da copilulul
s rnnnce muiat in vinulii din pabaril. Ackta este semnil ca

s ureze ani multi, pnea fiindi In fie-care anti nutrimentula

orneniril (2).

La Rornnii din Macedonia este datink cum era in Principate (Romnia) mai nainte la trani, a tia copiilora mope&

cand ajungil Intr'o virst de cti-va ant Acst tiere de

mop se face cu re-care ceremonie; altii In alte locuri frngii

o turtd pe capul copiilor cnd sunt de una anil (3).

Cea mai mare parte a clatineloril i credinteloril Insirate
mai sus erail usitate i la veckii Romod, cu acea simpl
deosebire numai, c5, pe cnd la Romistril ele so usitz In
timpulil de ;Cap, la jumtate de anil, la unil anti sa i mai
pe atunci la Romani erail totil-dea-una usitate intr'a
opta sa i a noua di c1up5 nascerea unui copilui, adec In
aceeasi oi, In care pn i 'n diva de astap biserica nstr
ort. or. indtinz de a tunde pre copiii noil-nscutl.
Intea opta sail a noua i dup nascere, In care se lustra
curtia copilul noii-nscutil in Intelesil religios, i 'n

care i se da numele, In aceeasi di era datin de a se duce

sacrificiil pentru qeil de cask a se inchina i snti capula
pruncului qeilor, i Intru acestii semn a i se tia apol
peril din cap, saa a se tunde de totil. Totil Intr'acst
prunculil, care psia acum ca persem ln lume, se recomanda
(1) Ionenu, op. cit. p. 23.
(2) I. St. Negoescu, Credinte populare In Lumina pentru totTp. an. III,
Bucuresa 1888, P. 473.
(3) Dim. Bolintinnu, CAI6toril In Macedonia, p. 94.

www.digibuc.ro

417

unul geni si i se fiicea um prognostict, adec i se cerca din

semne viitorul, spre care scop se invoca tte

de srte precum: Parcele, Fata Scribunda, Carmentes si
Fortuna (1).

Datina Romniloril de astdi de a-Si tunde copiii abia la

jumtate de anti sa si mai tarditt, dup cum s'a artatil

In sirele de mai sus, si nu nemijlocitil dup botez, cum
1ndatinz biserica, sa dup lustrare, cum Indatinaa Romanii,

cred c. vine de acolo c pruld celor mai multi copii

noil-nascuti e prea rnic spre a se put tunde, apol si de
aceea c5. Romnii din cele mai multe phrti nu'ndtinz
a umbla tunsi, ca Romanii, ci cu plete lungi. Dec1 din timpul acela, cnd a Inceput a-s1 l'asa plete, creda

Inceput a tunde pre copiii lor cu mult mai tardi, abia

dup ce le cresce acum prul mrisor, parte ca s, aib
ce tunde si parte de aceea ca dup6 ce
tuns o dat
cum se cade, sa crsc mat des si mai frumosi1
Tunderea prulul, care e de origine oriental, se aflal de
altmintrelea si la Rit0 si mai ales la cei din prtile sudice.
Bdiatul rus, al cArui cap pAn In momentul primel
tunden i. nu l'a atinsa nid i. unil frfece si pte c nici unit
stropil de ap, de re-ce acsta, dup'd credinta
i-ar fi adus nu numal ore-si care MA, ci chiar si mrtea,

se pune pe un cojocil de-asupra mesei, si apol pe cnd

mama sa lla tine de subsuori, pe atunci tathl s IT tunde
Prin tunderea acsta se recunsce el totil odat ca o
fiinta barbatsed, pe cnd mai nainte se numera la genulii
amestecat.

(1) Marienescu, Culluill pgn i cretin, t. I, p. 308-309.

Myth. t. II, p. 210.

Preller, Rm.
27

Naacerea la Romani.

www.digibuc.ro

418

pe cnd tatlg sg Ilg tunde, iar cel-lalti membri a

farniliel stag de fat la acst ceremonie, pe atuncl mosulg
biatulul adun Intr'ung tlgeras banil, ce servescg spre
acoperirea speselor mesei, care e Indtinat a se da la ac-

sta ocasiune si care firesce c nici o clatil nu pte s lipssc (1).

Am amintitg mai sus ca dup tunderea unul copilil mama

acestuia, strIngndu-I prulg tunsg, cu o parte tla afum

cnd se sparie anume ca s5-I trc de spariata, iar o parte
il pstrzii, pn ce a crescutil marup i pte acuma distinge tte lucrurile anume ca, artndu-i-10, s, vad de ce
va spune c este
Deci dupd ce a ajunsg a cum etatea aceea, In care pOte
s distinga lucrurile unulg de altulg, mama copilului sag,
6, se duce cu dinsul i cu prul pstratg la nnasulil
sg, sag c acesta vine la finulg se acasd si, arkandu-i
prulg, Ilg Intrb qicndg:

De ce e Oral acesta, fine?

Dad, copilubi rspunde c e de cutare sag de cutare vit
e semng bung, cAci va av norocg la vite, dac lice c e de

cane, de mAct sag de alt vietate necurat, e semng Mg,

ccI atunci nu va fi gospodard, iar daca vice c e de om5,
atunci e un semng ca va fi frte cu minte i desteptg la
capil (2).

In cele mai multe prtI attag din Bucovina, cat') si dir

Transilvania este datina de a pstra, pe langa prg, Inc si
buric.ulic copUlor dup.. ce acesta s'a uscatil, s'a desacutil
de uncle a fostO legatg si a cc,lutg jos, pn ce crescg marl'
lncepg a pricepe, In unele localitti chiar si 'AAA, dupa
alg sptelea an dela c,liva nascerii.
(1) Illustrirte Chronik der Zeit, an. XX. Stuttgard 1891. No. 20, p. 626,
(2) Cred. si dal. Rom. din cele mai multe piirti ale BucovineI.

www.digibuc.ro

419

DecI de comunti In aceeasi qi, In care i se arat

.i se da si buriculti ca
desnde. i claca bdiatulii, cAruia
i se d de desnodatil, titi pte lesne desnoda, se crede c
va fi iste i priceputil la orl i ce lucru; iar dae e copact c va sei asernenea ori i ce cse, fse, etc. ca nimica
nu-I va cad greti, din contra dae nu-la va put de ela
desnod sail se va munci fOrte multil, se erede e nu va fi
prea ajunsti de capil.
UniI InclAtinz5, a-I Intreba, ca i despre peril, de ce e buriculil ? si de ce fel de animalti spune ca e, de acela va. av
mail mare parte si norocil In vit.
In unele pArfl din Transilvania buriculti bdefiloril se pune
se pstrz de regul In grind, iar alti copilelorti
loc mal Indosit. Dup ce crescil copiil mari se iea din
locuiti unde a fostil pusti, se guresce cu unti fusti aka

et sti se pt privi

apoI se d ca sd se

uite prin el, crec,Indu-se c cela al cuI e buricul, la ce

felil de lucru se va uita
va ved, fie acela orl i ce
va fi, liti va deprinde i Invfa frte usoril. (1)

In alte prfl, tota din Transilvania, se crede c e bine

a se da buriculti copilulul, cnd. acesta Incepe i pte a se
juch anurne ea, jucndu-se cu
prdti ea s, nu
se scie ce &a fcutti cu el (2).
In Tra-Romnkd buricul unui copilii se pa.strza pan&
ce copilula respectivil se face mai mare, atunci se mie In
ap i i se da s, se uite prin el, anume ca sA se facLi. Indmnaticil, i s pt face totil ce va ved (3).
(1) Corn. de domnit L Georgescu, Rom. Simu si B. Iosofti.
(2) Corn. de d-la I. Georgescu si Rom. Shun: Ewa taie buricula la copila,

partea ce-I taiata o pune In unil loca de pstrare i dupa sOpte anI il iea
si-li.1 d la copila sa fata ca sa se uite prin elli i apol se nasce
din a^e'il prunca sa prunca o persema ingenisa.
(3) IonOnu, op. cit. p. 12.

www.digibuc.ro

420

Totil n pra-Romdnsect este datin ca femeea, care face

cel d'Inttti copil, s se uite pe buricul lui, i cate no-

durI va ved pe el, at:4a copil va mal face (1).

Aceeasi datin i credint exist si la Romnii din Bucovina.

In Banatei msa, numit altmintrelea si babd de burial,

dup ce a tiatii buriculit prunculuI noil-ndscutit pe unit MO
de coral, anume ca micutula s'a fie mldiosit si tare ca corInvlesce Intr'una peticit de pnz flat, curatit

ne mai purtatit, apoi dad attiz ea earl i nepta sa, pe

care o nurnesce de acum inainte nepact de burieft, voesca
ca acsta din urrna, s mai nasca si alp pruncl, WA duce
Ingrp la rdcina unul mrit tn6r &i sntosit sa, dac

nu se afl nicl un m6ril prin apropiere, la rdcina unui

goroml, sorocinclit i bombnindit In acelasi timpil la cap
ani s mai nasd nepta sa altit prunca.
Dac nepta nu voesce s aib de grabd sa chiar de
fait alp prunci, atunci msa iea buricula precum si unlta
cu care l'a tiat si dmesa, In care a nscutia nepta si duandu-le pre tte aceste le Ingrp la o moghil, unde se
Impreun trel hotare, sorocindu-le ca atundi s mai nasca
nepta, cnd se vorti desgropa aceste lucruri Ingropate de
dinsa (2).

In Unyaria din contr, dad neperta nu voesce sa aib de

grab pruncl, msa, dup ce a tdiattl buriculit copilului, flit
InOcl In spte locuri i imecliat dup aceea liti spal cu alp&

rece, In credinta c, facnda acsta, nepta nu va mai nasce

altti pruncil pan& dup alti ptelea anti, aded pn ce nu

vorit trece attia ani ale noduri a facutil ea In burica (3).

(1) Ion6nu, op. cit. p. 11.
(2) Corn. de d-la Ios. Olariu si I. Popowief.
(3) Corn. de d-lil Elia Popa.

www.digibuc.ro

421

In fine de si nu se tine de materia ce o tratamil, totusi

credtit GA aici e locul sa amintim Inca si urmatrea daUna, anume ca. la Duminica ten6r, adeca. Duminica prima

dup luna nata, se ingdurd urechile copiilor mici spre

le pune cercel (1).
Dupa treI luni i se cla pruncului de b6uttit, mal alestit In
unele parti din Banatil, pentru prima r dela nascere, apa
petrecut printr'untit fluer sa clarineta, anume ca sa capete
versultit acestor instrumente.
Dupa sse luni unele mame duc pruncil lor la mral
acolo apoI Ii punil In cosultit uncle se pune grul sat' porumbultit de macinat, pentru ca i ei sa fie liberi la vorba,
cum e chichirezula (2) dela mra, (3).
(1) aLurniniltoriulti an. X. Tirnisra 1889, No. 65.
(2) Chichirezulit e o un1t1 dela cost), care atinge ptra invirlitrc
de picA grguntele sub ptr.
(3 Corn. de
Ios.

www.digibuc.ro

i face

422

INTARCAREA.
Cea mai mare parte de Romnce IndatinzA a da copiilort

-sl de suptil ung ant si jumtate, unele ns i mai multt,

aded pn, aprpe la doi anI, iar altele, cnd sunt grdbite
de alp copii, cnd sunt yrse, le dat dup Imprejurrr numai 7-9 luni, caci In casult acesta tita nu-i bun,.
In vechime Romncele din Bucovina da de suptt In genere

do ard Pre/ o lund, mai multil nu, pentru c dad. se Impliniat dol ani, se considera ca unt pcatt (1).
Dad copiii sunt de constitutie slabd, iar mamele lort
sntse i tari, atunci de reguld II l,ptza mai multt de
unt ant, anume ca s prind, la putere, s, fie voinicl, jar
dad mamele lori sunt slbnge sa bolnvicise, si din
causa acsta nu le vine lapte, atunci se Intelege c sunt con-

strInse a-i 'intdrca atil se pte mai de grab..

Romncele din unele 0.41 ale Transilvania spuml c copilult e bine s sug, clou Parisiffa (2).
(1) Coin, de d-la I. Beraria, parocha i exarat.
(2) Corn. de
Rom. Sirno.

www.digibuc.ro

423

Cele din Banatti itgarcsa pre copiii lorti de regula cnd

le vine mai bine la socotl, unele mai nainte de a se implini anul, altele la unii anii si jumtate, altele la doi ani
iar5,0 altele, din clragoste mare ce o ati catra c1nii, abia
dupa 2-5 ani. Cele mai multe Ins sunt de parere c unii
copili trebue sa suga dol ani Incheiatl, cacI atunci cresce
mai bine si se desvOlta regulatti. atAtil In privinta corporal
ctil i In cea spiritual. Sugndii unii copili numai unii

anti sa ceva peste untt anil, se alege merqiarti, slab, iar

claca se Intarc mai de timpuriii se alege si mai slabil. Dar

cnd se intarc dup 2-5 ani Inca nu e bine,

atunci, devenindti copilul icln, mama sa

cacl

pte in-

sela cu una cu doue, ci multe apucaturi i Inselciunl e necesitat s Intrebuinteze, pana ce-la desbara i clesvata de
t (1).
Romncele din Transilvania, si anume cele din comitatult
Solnocil-Doboca, Indtinz a Intarca pre copiii lora cci mai
tari de regula cnd sunt de unii anti, iar pre ceI mai slabitl
dupa unit an i jumtate (2).
Cele din Ungaria si anume din comitatulil Satmarelui din

contra sunt de parere c unti copila e bine sa se Irgarce

ctil mai iute, adeca cum prinde a mnca lapte, cci cela
ce se Intarc mai de timpuria se face totti-deauna mai istetti,

mai destepti la minte, deprinde tte celea mai de graba

mai usorti, pe cand dad, i se da pana ce e mare, devine
prostti, greil la capti si nu pte nimica Inv4a. Ba, ce este
Inca mai multi, asti-feu ti. de copil adese-ori clevinil nu numai bolnc,li, ci rmnil chiar i mutI (3).
(1) Com. de
I. Popovid.
(2) Corn. de d-lil Aur. Chinteanu.
(3) Corn. de cwa Elia
Bucovina.

asa spunil i o srnli, de Romani din

www.digibuc.ro

424

Ce se atinge In specialg de cliva si moclulg

int5xcAriI

precum si de datinele i credintele ce sunt Imbinate cu acsta,

trebue s notmg c5, Romncele din cele mal multe prt1

ale Bucovina nu Inalinza nici cnci a-si Int 5.rea copiiI Intr'o

cji de postg, ci nurnai in una de fruptg; o exceptiune clela

acstt regul generalit se'ntmp15, clr nurnai atunci, cnd
sunt constrinse de Imprejurrl (1).
Totg asa facg si Romance le din Banatii.
Acestea Inca IndAtinzA a-si Intrca copiil nurnaI In c,lile
de fruptg i anurne: sag In cslegile Crciunului, cncl 11 potg

morni cle c'ung drabg de carnatg sag pe la PascI cnd li

pc-VI morni cu u rosii, sag In sfirsitg pe la Rusale cnd
este lapte de ajunsg si felurite pomor6ge precum: mere, pore,

cirese etc. cu cari se declag copiii si uit de pp (2).

In unele 041 ale 112ansilvanie't din contril Indtinz a-1

intairca de comunti intr'o Vineri climinta (3), iar in pi aBoninscct Lunia (4).

Sosindil qiva menit5. pentru inthrcare unele marne din

Transilvania mulgg tot lap tele, ctilg se afl5, in Vite i mestecndu-lg cu fain5, de gril, pregtescg o coat dintr'insulg.
Coca aceea apoi o dag copilulul ca s'o mnnce In creclintrt
c mncncl'o, nu-si mai aduce nici cnd arninte de tt5,.
Altele taie ung puid si ungnclu-si titele cu sangele acestuia
amAgescitt pre copii, spuinclu-le ch le-a mncat c5.telulil (5).
iars1 allele trid5.tinz5, a-si unge mai intl titele cu miere

si apoi a le presura ca sare sag a-si bga o perie In sing

astil-felg e voind copilulg s5, se atinga de pp s-lg irnpung
(1) Din Crasna, diet. de M. BArbuth";

din Boianti i Vicovulti-de-sus, com.

de d-Ig V. Turturdnu.
(2) Corn. de d-111 I. Popovici.
(3) Corn. de
Rom. Simu.

(4) Iondnu, op. cit. p. 23.

(5) Corn. de d-10. Rom. Simu.

www.digibuc.ro

425

dup aceea a-l Imbia ca s sug. In casuld IntAI Ingretosnclu-se, iar In casuld al doilea spuindu-I mama c
s'ar afla lupuld In slnd i acela ll musc, se teme a se
apropi cu gurita de sln, se Intelege de sine, daca copiluld
e acuma mrisoril, dae a lnceputil a umbl si a vorbi (1).
Mai told' asa facti i Rornncele din Ungarza. Acestea cnd

voescil a-si Intrca copiii, Ii ungd tltele cu tuningene de pe

horni1 pn ce se fact' negre, apoI cnd ropiluld, pre care
vreati
Intarce, cere tit, 1I desv'lesed pieptuld
Bibi-I hid tita,
C'a spureat'o nitqa !

Dac nu se intarc5, cu acsta, apol punt]. In gura spacelulta periuta cea de unsil firele panzeI si died:
Bibi !

fugl de aid, nu umbl,

lupu i te-a mAnc !

Iar dacl nicI acsta nu folosesce, atunci sdrobesce si presur piperi pe t i astd-feld i-o d, apoI s, sugd (2).
In fine unele Intorcd crnesa cu gura la spate, anume ca
si copiluld s. se IntrcA dela suptil, dela pp, sa fierbil und
oa
punt' pe praguld tincjel, apoI lundd copiluld si
scotendu-lil peste pragil afart II dad cult' si o bulai In mnd
dicndd c aeum e pe pdnea lu. Fcndd acsta credd c
copiluld se Intarc frte lesne si ca in curndd uit tita (3).
In T6ra-Romdnsect de Duminec sra se pune clup usa
easel und paharil cu vin i cu unit covrigd. Luni dirninta,
cnd copiluld se scl, se lag, s se duc singurd O. le iea

de acolo, apoI i se da s mannce.

(1) Com. de d-10 Rom. Simu i I. Georgeseu.
(2) Com. de
Elia Popti.
(3) Dat. i Cred. Rom. din Bucovina.

www.digibuc.ro

426

Acsta se face ca s uite tIta curndil i s n'o mai dorsc (1).

In Moldova fierbil unil o ilil punil dup us si trimit

apoi copilulg ca
gsscA (2).
In Macedonia cand murna Intarca copilulil iea o nuc, o
despic5 In doue jumett1 si In cja ei pune trei crbuni
aprinsl pre earl' Ii stinge cu laptele din slnulil ei, al,turz

apoi acele doue jumetti de forrnz nuca cum a fostil

:Asa o pstrz pra ce nasce una ait copl, apoi a treia
c,li clela nascere pune nuca pe foc, pentru ca s-1 vie lapte
In abundant (3).

In tirnpulil Intrcril Insa mama nu e bine ca s se deprteze pe mai multe file de-acas, pentru GA pe de-o parte
cei mai multi copil tnjescil frte tare dupii si dac
ar lntrerupe dintr'o dat a le da de suptil frte lesne ar

put s se bolnvsch, pe de alt parte, mal ales cnd le

vine fOrte mult lapte, pOte i loril frte usora s li se ?nosorascct (4), adec6 sit li se holohdne'sca Vite le si din causa acsta

s ptIthnsc nu numai qile, ci chiar si septemni Intregi.

Deci cele mai multe mame, una ca s nu li se bolohnsc
iar a doua ca s nu li se bolnAvse copiii, Inclatinz
a-i Intrca pe
andu-le In 4iva dintAI numai de treI

orl, intr'a doua de doue orl si Intr'a trcia o dat de suptil

si 'n chipul acesta Ii fac pe 'ncetuRi s uite tita.
dac cu tte acestea unei fernel i se boloMnesce pieptub' atunci ca sa nu i se 'ntrnple nimica r, Intrebuintz
diferite mijlce spre vindecare.

(1) IoniInu, op. cit. p. 23.

(2) Sevastos, Cltorff p. 48. Diet. de An. Pletosil din RildsenI: Se ccice
si se pune dup5, 110, copilula se duce si-lil iea.
(3) Buracla, Obiceiurile la nascerea copiilorti, In op. cit. p. 50.
(4) ma se nwsoresce (= bolohAriesce) pe sub pele si se face ghilotie (se scOce).

www.digibuc.ro

427

Daca nu stlrpesce de grab tita, adec daca totil II maI

vine lapte, pis6zA usturoi i clnclu- se apoi In dosulil hornului frc cu usturoiulil pisat ctil pote sufer attil tltele
cat si pieptultl, anume ca S ndarateze (s stIrpsc mai de
grab (1) iar laptele,
mulge din cnd In cnd, nu-la
arunc jos, ci-lil Ingrp anume ca s
lingd mta ori
cnele, c apoi se spureet tya si nu are mai mult lapte pentru
alti copii (2).

0 srn Ins se atum cu putregaiii de 2-dead asernenea

ca s stIrpsca laptele i s nu le ard pieptula. i iarsi
o srri IncerbInta o cremene In foca i aruncnd'o Intr'o
strachin, In care se afl apa, se aburescil cu aburil ce ies
din apa Incllit (3).

In fine mai e de lnsemnat Inc

aceea ea, dup cre-

dinta poporului din tte provinciile locuite de Romni, tog copill Gel 'intor0, adec toti aceia earl ail fostil odat Intrcati, dar
dup vr'o cAte-va lile sa sptmnl mamele lor, vlndu-i c

prea tare tnjesca, sail din alt caus resi care le-air datti
iarsi tit de suptil, dupd ce crescil marl, sunt frte rel de
ochi asa, c In tt viata Ion oril la cine se volt uita,
fie omil sa vit, fie orl ce va fi, respectivulil Indatd se
diche si se bolnvesce i cu nimic alta nu se pote vindeca lr numal cu stingerea de carbuni i cu descntarea
de diochi. De aceea nu e bine nici o dat a int6rce pre
fritrcatti, adec a-I da Inc pe un restimpil de
ci dac l'a Intrcata o dat, Intrcatii sa rmn pentru
totil-dea-una (4).
(1) Corn. de d-la V. Turturnu, M. Brbutii, i M. Nistora.
(2) Dict. de M. Nistora.
(3) Diet. de M. Bilrbutit
(4) Dict. de M. Bilrbutl si alte RomAnce din Bucovina. Corn, de d-la V.

Turturnu: Ca intorfi dela tU aa puterea de a diochia chiar de mrte.

Dacrl Insu i aduca arninte de acst:u Insuire a lora i Pea scuipAnda:

www.digibuc.ro

- 428 nu fie deochi diochiulg nu se primle. La din contrg omulg sag copiluld diochiatil se bolniixesce de mrte, vita ptite
rupg vre-und piciord sag sg
crape etc. Puterea de a diochia o a de multe ori si cel neintorsi dela
chiar p5.riniT potg sit diche pre copiii lorit proprii. Contra diochiului e slingerea de cgrbunl.
Coin. de d-nii Rom. Simu qi I. Georgescu din 'Fransilvania; diet. de M. Nistorg din =MI, In Moldova: ((Ca 'Worst dela titg Loki
ce -Odd diche.oVedi i Ioang Crngg, Scrieri t. I, Iasi 1890, p. 217: Dar
nu se pOte apropia nime de Gerbil, cgci este solomonitil i niet und felti de
aramg
prinde; insg elg, pe care l'a zgrl, nu mai scapit cu vi4g. De aceea
fuge lumea de dinsulg de-si scOte ochil; i nu numaI atAta, dar chiar cnd
se via la cine-va, fie oval sail ort-ce dihane a fi, pe toed' raulne
o multime de meni si de siMbittiteimi zacti fitrg suflare In pitclurea Jul, nu
mai din ast pricing, se vede cit este solomonitd, intorsd dela tit, sag draculd
scie ce mal are, de-i aa de primejdiosg.
Ionnu, op. cit. p. 21: Vail
copilit sa nu se intdrcd dela titd, adecks-lii intarce, apof iar srt-I dea, cad aceld
copild va deochia lesne pe cine va Tune ochit.n aGutinulg., an. I., Baia-mare
1889. No. 30. In Foitg: Omeni, earl deirche de cornung sag sunt Strigoi

sad ag plecare de a fi strigoi. Afaril de acgtia pte deochia multi care la

Cheruvima se uitit la daruri apoi si acela care se inlarcd ca pruned mica de
Seztrea, an. I. Fifiticeni 1892, p. 15: Btila de diochi provine
din mai multe cause, clar mai alesti din privirea a celor tntorft dela
Iar
intorsii dela plet e acela, care flinch" intlircatg odatit, maica sa ii dit a doua
Org, titg peste 3 sag 4 dile, cilnd se inbolnavesce.
(Thal( ori.

www.digibuc.ro

A DAUSO.

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

431

I.

CANTECE DE CUMATRIE.

1.

Sara bunh.
(Din Lisaura, siitisoril in apropierea orasuluI Sue6va).

Sara bund, fina mea!

MultAmesc, nnasule!

-- Sara bunA, nu de tata,

CA am gnd sA te maI v6di1;
Sara bunA, eti
duce,
Multmescii de gurA dulce,
GurA dulce ca la tine

Nu-I in sat la noI la nime!

2.

CumAtrita.
(Din Funduld-Moldovel, diet. de P. L. Leust6nfi),

CumtitritA, haI la trga,

S vgclil boil cum se vinda !
CumAtre de lnet Runc,
Pas 'nainte c te-ajung;
De-i ved cA zbvescil,
FA-mI cu mna cA pornesc!

www.digibuc.ro

432

3.

Tathip.
(Din prejnruld Ms6udu1ui)

Tettai0 i cumatra!
Lasa usa descuiata
ferstra destupata
ne mal vedernti odata.
Curnatra i tataisa!
Nu-mI da hrb cu semachiei,
Ci-mT da hrbulti cu
C'acela mi-I sufletulti !
4.

Lelea
(Din Siretia, dice. de Const. NemeA.

Lelea alba ca om'tulti

Se iubesce cu cumatrulti,
Lelea alb cum if casulti
Se iubesce cu nnasulti,
Lelea alba ca vatrariulti
Se iubesce ca
Lelea alba ca ciaunula
Se iubesce cu jupanulii.

www.digibuc.ro

433

CANTECE DE LGANG.

1.

La unit beteltr.
(Din Stroesei, coin, de d-ld I. Beraria, parochil i exarehil.)

Haida a, a, a, a, a, a,
Haida nani cu marna!
C'un picior te-oi legAnA,
dulce eh'
da
Si din gura
cnt

S dormi sA te
Mare mArisorti sA cresci.
CulcA-te cu mrriuta,
TitA dulce
da,

Tare bine te-oi

and ft cresce mArivrti

SA fir marnit de-ajutorii,
SA-I duel plugul la ogortl,
Si-I ar
semenk
MAmuca s'a bucur!
28

Mariann, Naecerea la Romita.

www.digibuc.ro

434

2.

La Ting biketelii.
(Din BerchiescI, corn. de d-In I. Derarin.)

CulcA-te, puiutule,
CA dormil tdte apele!
CulcA-te
SI-alinA-te

In legAnutil

De pAltAnu,
Fast): dalbA de nigtasA,

A mArnuchil pui de casA.

,5i-g incbide ochisoril
SA crscA mamil fecioril,
CA eti bine te-amit fAsat.,
Te-amti culcatti, te-am legAnat,
DrA-4 cresce mrisoril
SA-mt fit scumpii si bunisor,
SA fit mamil de-ajutorti!
3.

La unii. Mete lit

(Din Tieutil, salil in districlulil SuceviI, corn, de d-la G. Mlepi(il, invOtiltorit)

Hade liliu, dragulti mamit,

Scumpul mamil, bunul mamil,
Ha 1de liuliu cu mama,
CA mama te-a legAna
Si din gurA Vi'-a cnta,

T-a cnta incetisoril

DrA-1 cresce mArisoril,

SA fit mamit de-ajutor.

Dragul marnit copilasti,

Tu est ala meil ingeras,

www.digibuc.ro

435

Cu tine mil zAbgvescil

Si lucrul nu-lil mal gAtescil.

Dragulti mamil dorrni in pace

Wu% lucrulii mi Pohl face !
4.

La o copilit.
(Din $cheia, sala in apropierea SuceviL)

Vine Domnula cu somnulq

S'adrmA puisorul,

Si Dmna cu perina
SA-mi adrmA cocuta

Din sfintit in rgsAritti

Cocuta mi'-a hodinit.
MititicA mi-am culcat'o
MrisrA ml-am sculat'o,
CA Domnul mi-a hodinit'o
Si frumos cA mi-a crescut'o.
Maica sa, cnd a Veltit'o

Tare s'a mal bucurat

La dinsa c s'a plecat
Si 'n brate cA mI-a luat'o
Si frumos mi-a sArutat'o,
Pe slusnic'a multAmit'o,

Cu multi bant a druit'o,

Si cu blnde, duld cuvinte,
Iar mi-a pus'o ca sil-1 cnte.
De lucra, de nu lucra,
Totti cinste slusnicei da.
Slusnica, cnd o cinstia,
Mai de parte-o legAna
Si-alte cantece-T cnta
SA trAiscA cocuta !

www.digibuc.ro

436

5.

La o copilital.
(Din Fundula-MokloveI, diet,. de P. L. Leu,ina.)

Tiucu, tiucu puiI de rap,

Vin. la hdia 'n br*.

Tiucu, tiucu puiil de curd].
Vint% 'n brate i te cubiL
Tiucu, tiucu, puiule,
Vin 'n tte cJilele
N'ascult minciunile!
6.

La gemenl.
(Din Stroeser, corn, de d-Irt J.

Berarii.1.)

Are mama dal feciorT,

De departe par' el-A florT,

Iar de-aprpe-apropior
Mama are ajutorti.

7.

La ung spotlit
(Din S(roesel, com. de

Nani, nani cu mama,

CA mama te.a leggna,
Cu mna te-a legnk
Cu gura te-a blstgmA.
Tare nu te-a bltist6ma

www.digibuc.ro

Berariii.)

437

Pentru cA nu-i vina ta,

Ci e vina altuia.
Si-sti de vinA mat mult e,
Gam gresit si-mi pare eti.

Tare e am mat gresit,

CA cinstea mi-am prApAditti.

Cand pe tine te-am fAcut

'TtA cinstea s'a trecut.
SA te ardA foculti minte,
CA nu rat-at fostil mat nainte
SA mg 'nveti ca un printe.
Acurn esti, nu-ini trebuescl,
CA nemic nu-mi folosesci !

www.digibuc.ro

www.digibuc.ro

439

ERORI DE TIPARO.
Pag.

irulii :

18
19
20

7 de jos

91

95
31
41
46
54

54
55
60
70
82

13

1 de jos
6 de jos
2 de jos
3

16

8 de jos
6 de jos
2 nota 2.
10

4 nota 1.
14

1 nota 4.

in locil de :

insusi
stresind
urnb1

.si cu

alvie
rnoliftd

eetesee :

Insusi
stre.sina
umbiul cu
albie
rnolitfd

sciutre, si aceea

sciutre, aceea
ien
da
zahdra
lernea
lernea
secotesce
pe-aci de vMd

zdhard
femeea

1882

1892.

iee
de

ferneea
socotesce
pe-aci sul devind

zaharula
*omcuta-mare

83
84

17

zahdrul
Somcuta-mare

90
90

cdmilsi

91

medaliond sad medailionti rotunda sad

96
97
99
106
105
112
117
135
136
149
153
176

2 nota 2.
3 nota 1.
3 nota 9.
1 nota 1.
16
6
10
22
17

7 de jos
8

9 si 13
4 nota 1.
3 de jos
15

funde
(Inn

rostiri
sad pre
'Iran&

pentra
dintr'und
desprea
ca

cwnetrele
zahd,rd

prirnbd
sad

la dinsii,

www.digibuc.ro

cdmesl
funte
ein

restiri
sa spre
hasnd
pentru
dintr'und

despre
ca
cumdtrele
zdhard
primbla
sed

la clinsif a casd.

440 Peg.

firuNi;

180
188
207
209
211
227
241
243
249
252
253
255
256
268
279
294
299
326
337
346
350
367
375

1 nota 3.
24 col. 2
2 de jos
4 de jos

in locit de:
173

invinsa
litura
Mihatcca

8 de jos

Epoca romanit.
da
indemana
cumetriile

15

co

14
7

18

4 nota 3.
3

1 nota 1.
1 nota 1.
8 nota 3.
1 nota 1.
4
3
8

i urim

2 de jos
5 de jos
nota 4.
8
20

cetesce:

473

invisa
literatura
Mihalcea

Epoca romana,
de

indamana
cum'atriile
ca

batejune
aduca

botejune
aduce

Ca lanfindesci

Calafindesci

prota

pomul
itacolta
mtase
oca
variata
aduca
masa
16

ora,cle
ei-a

www.digibuc.ro

preola

pomula
flacolta
matasa
oca

variantit
aduce

nasa
13

oraulti
(.."a

441

CUPRINSULO.
PAG

Precuvintare.
I. Dorulti Ron-Lai-Icel.

II. In alta stare

PAG.

10
III. Sburtorulti . . . . 23
IV. Samca satt Avestita . 26
V. Nascerea . . . . . 37
VI. Perderea
73
VII. ScAldAtrea . . . . 81
VIII. Slobodirea casel: . . 121
135
IX. Roding
X. Laptarea
142
149
XI. Ursitrele
XII. Botezuhl
161
XIII. Numele de botezil . 199
.

XIV. Mrturiile. . . . . 213

XV. Schimbarea numeluT 222
XVI. Cumiltria
229
XVII. Scldciunea. . . . 255
XVIII. Scldtrea nepiiteT. 278
XIX. Inbisericirea. . . . 285
XX. Coldcimea .

291

XXI. Crescerea. . . .
XXII. Blele copiilorg .
XXIII. Masa meT . . .
XXIV. Tunderea pruluT.

XXV Intrcarea

Adausg : Cntece de cumtrie. Cntece de Mgni.

de tiparti.

www.digibuc.ro

308

349
403
409
422

.
.

ErorI

www.digibuc.ro