Sunteți pe pagina 1din 48
3. UNITATEA DE INVATARE NR.3 CONSTRUCTIA MOTOARELOR CU ARDERE INTERNA IN 2 $14 TIMPI Cuprins 3.1. Grupul piston; Rol functional; Variante tehnologii de fabricajie wilizate. Solicititi 3.2. Biela: Rol fumcgional; Variante yi parts tehnologii de fabricatie utilizate. Solicitari 3.3, Capul de cruce; Rol funcional; Variante si particularitayi constructive; Material si tehmologii de fabricatic utilizate. Solicitari. atiale si articulssiti{i constructive; Materiale ularitafi_ constructive; Materj 3A, Arborele cotit; Rol functional; Variante gi particularitati constructiveQM: telmologii de fabricatic urilizate. Solicitiri 3.5. Chiulasa : Rol functional; Variante gi particularitiqi: con Adteriale gi lehnologii de Labricafie utilizate. Solicitari 3.6. Blocul coloanelor, Rama de fundatie, Rol function: si particularitagi constructive; Materiale si tehnologii de fabricajie utilizate. So 3.7. Tija pistonului. Rol functional; Variante si par tehnolosii de fabricatie utilizate. Solicitari uotive; Matoriale si Ohiectivele nnitiifii de invatare: » enun{area rolului functional al pieselor mobil xe ale mais desericrea particularititilor constructive ale pick : explicarea principalelor solivittri al@'pieselor m.a.i in timpul funetiontrii : descrieres tehnologiei de fybrie; area materialelor din care sunt confectionate piesele m.a.i. Bibliografia utilizata pentru reati 1, Abbitineei D. 9, - MOTOR Bucuresti, 1978 2, Baloganu C., Melinte RH CL ARDERY INUERNA, Institunal de Marin’ “Mirven col 2ttrin’ Constanta, 167% 3. Bicbescu G ga — Breyev, 1987, 4 Buebuchi Nga. -M E NAVALE, vol. Il Eiditra Dicactica si Pedagogica, Bucuresti, 1995-1997: S Buebuchi N., Sabu A. MGTOARE DIDSEL KAVALE, PROCLSE, CONSTRUCTIE, EXPLOATARE, tapja, 2001: SUINSTALATII NAVALE, Edinars Tehnica, Tv SIOARE DIBSEL, Heft Tene’, Buesresti 185 TOARL CU ARDERE INTERNA, vel. 1. Ils IT, Academia Navalé “Mircea cel [tran NTRU AUTOMOBILE $1 TRACTOARE, Universitatea “Transilvania’, mC. $a, MOTOARD DIESEL PROCES SI CARACTERISTICL Editern Tehnict, Bucuresti, th Asuchi” Tosi, 1995 12, Gamwali B. - TRORIA, CSLCULUL $1 CONSTRUCTIA MOTOARELOR PLNTRU AUTOVEIICULE RUTIERE, Dditurs Dideeticd $i Pecagegiea, Buewesi, 198 1996; SNe R, Zitreanw 6, -MOTOARE CU ARDERE INTERNA -CONSTRUCTIE §f CALCUL, Dita 3.1. Grupul piston 311. Rol functional Impreundi cu asul pistonului (boljul) si segmentii, pistonul former grupul piston care asigura evolujia fluidului motor si indeplineste urmatoarele funcjiuni: a) transmite b) transmite de cruce); €) etangeaza cilindrul in doua sensuri: impiedicd sedparea gazzlor in carter gi patrun uleiului in camera de ardere: a) cvacucazi o parte din céldura dezvoltati prin arderea combustibilului Primele dous functiuni sunt indeplinite de piston impreun’i cu boul (la es Eup de [ci (tije’ pistonului) forta de presiune a gazelor, \drului reactiunea nonmal produsi de biela (numai la motoarele fird cruce), iar celelalte doud impreund cu segmentii Pistonul mai indeplineste un numar de funetii suplimentare, gi ine parfial sau integral camera de ardere; creeaza o migcare dirijata a gavel : nt este un organ de pompare la motoarele in 4t este un organ de distribugie gi, jn uri, pompii de baleiyj la motoarele in 27, 3.1.1.2. Variante si particularitafi constructive Pistonul este compus din urmatoarele paryi: a) eapul pistonului — partea supegj: b) regiunea port segmenti — pagtea introdue segmen{ii: c) mantana pistonnfui — part in cilindr gi transmite d) umetii pistomului — are preia presiunea gazelor, previzuti cu canale in care se fStgl¥ inferioard a pistonului care ghidcazi pistonul mala (la motoarele fara cap de eruce); Sao se sprijia bolful Ashitectura capului pist ide in mare measur de tipul eamerei de ardere. Tamas. cei forma unui disc plan (Fig, 3.1.2.a), denarece in acest caz suprafaya de schimb de caldi®i este minima, iar fabricatia este simpli, Forma concave (Fig. 3.1.2.b) apropie camera de ardere de forma semisferied, dar in cavilate se aefgmnulgswa ulei care formes calamin’, ° bavi (Fig, 3.1.2.c) rezista mai bine, deoareve presiunen gazelor produce riwgipare We compresinne. in schimb, suprafata de schimb de cildarat este mare gi sostul fabricihiot ridicat ‘" Capul pistonului — ge ge EB EEeEe a 28 1 i Canal ine Hy siguranta AB Locas bolt umérul pistonului parti. deschisa (Tig, 3.1.2 fig gi hd. vagea7 locaguri in dreptul supapelor. Regiunea port: segmenti in cazul camerelor de ardere unitare. capul are forma de cups mai notoarele cus mare, deoarece capul pistomului se apropie mult de chiulasa in pri, icolul impactului cu supapele de distribujie. fa aces! caz, in eapul pistonului se in cazul motoarelor navale lente, cu cap de cruce, pistonul se exeeutd, de reguld, din cea superioaré: di dow parti asamblat ofel, cea inferioard din font Pistoane i. speciale de ricire, fiind inchise In partea inferioara. Acest Iucru oferi sunt posibilitatea ulilizarii lor ca pompi de baleiaj. Aceste nu sunt previzule cu umeri de lixare a boljului, ele fiind asamblate rigid cu tija pistomului os or = a pf a > Fig, 3.13 Conturul cavitajii interioare a pistonului se lace {inind cont de asigurared ealdurii de la fundul pistonului si de protejarea zonei scgmenfilor de piston suprainealzirii. Dependenfa grosimii fundului pistomalui de diametra si de nvateyjatul este exemplificata in Fig. 3.1.4. mm 80 70 60 50 40 30 20 10 ° 100-200-300 400.500 600700. D mm Figura 3.1.4. Dependenta groyintipishonului de diametrul cilindrului si de matesinlul pistonului, La pistomncle ricite Me Mprcuncazi autificial climinarca cfildurii de la fundul pistonului spre segmentii Nervurile d& pe slipralhjs interioard a fundului pistonului, care se foloseste in mod freevent. duc la cOnncentrarea tensiunilor. Ia construirea motoarelor cu regim mult fortat se renunfé la nervuri § ¢ la pistoane cu grosimi mai mari ale fundului Ulsiul pentru ricirea pistonului se transmite prin fevi speciale (Fig, 3.1.5), fie printr-o gaurd din . Je neriicile se pune uneori o despirjiuurd interioari, pentru a impiedica patra wGiufdi pe Fundul pistonului si cocsificarea hui. 3, Materiale de fabricate Materialele pentru pistoane trebuie si indeplineasca o serie de cerinye fimnegionale gi de dufibilitate: a) rezistenja mecanicd ridicafa la femperaturi inalte gi sarcini variahile, b) densitate redusii, ©) conductihilitate ridicatas 4) coeficient de dilatare Liniara redus; 2) calitati superioare antifrictiune Ia temporaturi mari si in conditii grele de ungere; 1) rezistenya inalta la uzurd abraziva, adeziva, coroziva gi de oboseala g) durabilitate mare Totodata trebuie indeplinite gi ceringele de fabricagie ee wz Tig. 3.1.5, Constructia fevilor pentru SS uleiutui de racire spre piston, ° a) pref redus, “Sy b) ugurinta la turnare sau mi: ¢)usurinja Ia prelucrare, Pistounele se execuli fi gi pe bara de siliciu muy din sluminia se su gi rezistenqa meeaified, © sporire atdurabifiayii se obsine prin acoperirea pistonului, in special a mantalei, cu straturi protectonrs Stren caltatea de a miei aderenta ulciului la metal, de a imbunttiti caliti{ile antifricjiune ale suprafetelor gi de a fi rezistente la atacurile chimice. Se poate astfel realiza cosiforirea,/plumbuirea, grafitarea sau elosarea, in funelie de strat protector aes. JAI se folosese cu precidere la motoarele rapide avand avantajele: specifica mai mica: XY ‘onductibilitate termica mai bun; proprietati antifrictiune ridicata, ag si dezavantajele: D: & a) duritate micd, ceea ce reduce revistenfa la wrurd; b) coeficient de dilatare liniar’ mare; le Al sau Fe, cu proprietii dilfrite. Aliajele de Al pot iu, sau pe bard de Cu, numite gi duraluminiu. Pistoanele 1 termive (cilire si imbitranire), care le ridicd durabilitatea ©) catacteristici mecanice reduse. 3.1.1.4. Solicitiirile pistonului in timpul fanctionarii, capul pistonului este supus acfiunii forfei de presiune f,. care se transmite prin umerii pistonutui la bol, imprimand grupului piston o vitezi v,. Componenta normala N aplicd pistonul pe cilindru gi produce forfa de frecare Fy, care reprezinti eva. 70% din pierderile mecanice ale motorului, (Fig, 3.1.6). In contact cu gavele lierbinfi, pistonul primesle un flux de caldura Q,si se incalzeste Cea mai mare parte din cildura primiti (cca, 60...70%%) se evacuea7’. O bund parte din, caldura (20...30%) se evacueaza prin manta, iar restul se transmite gazelor din carter, ulciului caro vine in contact cu pariea interioari a capulni, precum si boltului ¥i bislei. b cazul pistoanelor racite, flusul principal de caldurd (peste 50%) este preluat de cdtre de racire. x @>? 3.16 Exista trei zone principale as a) zona cay @Alinge temperatura maxima, care reduce rezistenta mec: b) zona primului Segment, unde uleiul formeaza substante dure gi luciouse (numite Taewi), caf@Rpicdick deplacarca liberi a scpmentubuis °) RPS si a mantalei, unde uleiul trebuie si pastreze o capacitate portant ata pentru suprafetele de reazem (segmenti-cilindra, manta-cilindru). “teTage raturd (diferenta dimtre temperatura in functionare si cea la montaj sau la “reg apo Jatarea pistonului, Pistonul se dilata radial gi longitudinal (Fig, 3.1.7), \ ea longitudinal da pistonului o forma tronconicd avand haza in dreptul capului. Dilataréa mai mare a capului si a RPS creeaza pericolul gripajului si compromite asezarea congeti a segmentilor fay. de oglinda cilindrului, Coneentrarea de material in dreptul umerilor sonului produce o dilatare inegald. Mantaua ia © forma oval cu axa mare a elipsei pe direc{ia axei locasurilor bol{ului Pentru a preveni griparea sau blocajul pistonului in cilindru, din eauza dilatirilor, chiar sila regimul nominal de Lunclionare se prevede intre cele doud organe un joc diametral, numil jocul Ia cald. La sarcini si turafii reduse si la mersul in gol, pistomul este “rece” si jocul diametral, numit joc la rece sau joe la montaj, se amplified de efteva ori, iar pistonul finetioneaz’ cu 7gomot € YD Fig. 3.1.7. 3.1.2. Segmentul 3.1.2.1. Rolul functional Segmentii pistoanelor tndeplinesc. in principal, Yunetia de etansare a camerei de andere, Segmen{ii care impiedicd scaparea gazelc din camera de andere spre carter se nummese segmenti de comprimare, iar cei care, x ‘corea wleiului spre camera de ardere se numesc segmenti de ungere. Segmentii de comprimare ind; din cildura preluatd de piston catre ci ei © funclie suplimentarts: doz situafia in care ci nu indepl seementi rac » Plunetic suplimentari: evacueavii o mare parte ‘a randul lor, segmenfii de ungere indeplinese gi teibuie uniform uleiul pe camasa de cilindru. in lunctia de xadere a peliculei de ulei, se mai numese gi 3.1.2.2. Variante {i particlitwritiifi constructive Segmentul fe forma unui inel tAiat (Fig, 3.1.8). Distanja 6 dintre capete se aumeste rost¢Dimensiunea caracteristicl a secfiunii dupa directia radiald se numeste grosime radial a, ‘Gupa direofia axiali se numegte inalfimea A. in stare montati, diametrul exleri lui este egal cu alezajul D, iar diametrul interior este, evident, DB care piston se echipea7X eu doi segmengi sau mai multi de comprimare gi cu unul sau doi segmenti de ungere. In cazul ulilicirii a doi segmen{i de ungere, cel inferior poate fi cette si pe manta, sub bolt. Tangimea pistomului L este de obicei (1,3....1,6)D (Fig. 3.1.8). Pistoanele motoarelor uyoare cu regim forfat se fac mai scurte. Uneori lungimea lor este de 0.8D. Presiunea specifica dintre piston gi buesa cilindrului nu trebuie sf depiigeased 6-8 kpfiem*, mm 700 600 500 : © 300 . - 200 P 2/00 Joan YW 100 iss si o 80 120 160 200 240 280 320 360 400 440 480 Figura 3.1.8,Dependenta lungimii pistonnlui de diametrul D al ei i Ta giteva motoare. Ca unmare, in fibrele inferioure apar reacfiumi elay dervoltd pe cilindm o presiune mumit& presinme medic opune tendinjei de intrerupere a contuctului, provocati di de uzuri suferite de cilindru, De aceea segmentul un joe radial A,. Din punt de vedere constructiv, segmenfii se amy a) segmentii eu clasticitate propre: Ay b) segmenyii cu expandor. es Segmentii de comprimare fate propric au o mare varietate de tipuri fu constructive. Segmental cel mai nd fe cel realizat cu sectiune dreptunghiulara (Fig, 3.1.9.2), Muchiile ascujite rack ic pelicula de ulei, iar periouda de rodaj este mai mare. Aceste dezavantaje se ipffttti pfin utilizarea unor segmenti cu muchia laterala inclinata c) sau cu muchiile tegite (Fig, fi carora segmentul icitatea segmentului se ile de montaj, termice canal cu un joe in doua categorii eS \ Fig, 3.1.9. © O solute elicienta contra blocarii segmentului © constituie segmentul trapezoidal (Fig. 1.9. f sig). Durabilitatea se mareste acoperind suprafafa lateral a segmentului cu un strat protector de crom sau molibden (Fig. 3.1.9. h, i si j) sau introducind in aceasta supralati inserfii de vositor, bronz sau oxid de fier cu grafit, (Fig. 3.1.9. kgil). Segmentii de ungere se grupeaz’ in doua clase: seementi cu seotiune uniters sau neperforafi (Fig, 3.1.10. a,b gi e) si segmenti cu scefiuns radial perforata (Fig, 3.1.10. gi c) ‘Numsrul si dimensiunile orificiilor, precum si dimensiunile spagiului de acumulare a uleinlui sub segment determinii eficienja segmentului. Seementii cu expandor au montat in spatele Jor, in canal, un element elastic, care aplici segmentul pe oglinda cilindrului cu o presiune uniform distribuita. Sub actiunca expandorului, se asigurd o presiune sporitd de contact, cea ce impune utilizarea lor indeasebi Ja segmengii de ungere, a > ° é . Fig, 3.1.10. Segmenjii conici (Fig. 3.1.11.) se Lae pentru imbumitijirea rodajului. X TESS 3.1.2.3. Mi SC Wreat Materialul pentru s. trebuie si posede urmatoarele proprietali: a) ealititi bune de alumecare, pentru a atenua pierderile mecanice in conditiile freetirii ifluisle gi pent a prevani gripajul, ridicald, pentru 4 prelua sarcinile mari de contact si pentru a rezista la ° roziva gi abraziva, -istena la coroziune pentru a atenua efectul atacurilor chimice gi electrochimice; rezistenii mecanica la temperaturi relativ mari, pentru a realiza un segment ugor, de dimensiuni reduse: S © 2) modul de elasticitate superior la temperaturi relativ mari, invariabil in timp, pentru a preveni vibragiile; 1) calitayi bune de adaptabilitate rapid’ La forma eilindrului Nu existi materinle care si satisfack simultan corinfele cmmerate, Ofelul este impropriu, intrucat nu poseds calitati satisfticdtoare de alunecare, fiind folosit doar cand sunt accesaro rezistenfe mecanice sporite. Col mni des intalniti sunt sogmentii din foati. Fonta ‘rebuie si confind, ca orice material antifricyiune, dow faze: o fax dur, cu rezistent’ mecanica inalli, pentru a prelua sarcinile de contact gi o fazd moale, cu recistenja mic la S deformagia plastica, ceea ce asigura proprietatea antigripanta a materiatului. Tonta pentra segmenti care satisfuce bine cerinfele unui material sntifzictiune este fonta conugic perlitic’, cu grafit lamelar. La m.ac.-uri supruilimentate, primul segment suport sarvini termive ridicate gi, de aceea, se wlilizea7a frecvent segmenti de ofel. Pentru a imbunatiji comportarea la alunecare, ofelul se grafiteaza, © cale de mirire a dusabilitayii sepmentului o constituic protejarea Ini ca stratur metalice superficiale, care sunt de doui categorii: unele mirese rezistenja la uzurd in timy Fimefionsrii, altele imbunatajese rodajul, Protejarea segmentului ka uzura coroziva se ati tuneori prin acoperirea cu un strat superficial de fosfor. 3.1.2.4, Solicitari Alaturi de solicitarile mecanice produse de reactiunile elastice din este supus la insemnate solicitari termice. Dintre tofi segmengii, cel supe nivelul tormic cel mai ridiest, dooarece vine in contact cu gazcle fi ‘mai calda a pistonului, De aceea, el este numit gi sezmentul de foc? Temperatura segmentului variaza radial, avnd valoarea mix directia axiala temperatura segmentului find practic constan deplasarea fluxului lermic prin segment (Fig. 3.1.13.). se observ’ ci un rol das upralelele de contact alo segmentului si deci, varinfia convenabil’ a cildusifevattiate din piston se obtine modificand cele dona dimensiuni principale ale se Procesul de uzuri a segmentului are trei aspecte a) uzura adeviirata sau de contact, ) uzura abraziva, ©) uzura coroziva, = “yy Carurite de wzura prin some rare ig. 3113 ° Nx de pozitia optima a segmentulni in canal, se pot ivi abateri de provacate de {aul normal de la axa cilindrului, de dilatarea sau uzarea cilindrului sau de toate aceste la un 1c. Deformarea segmentului si uzura Tul impiedica, de asemenea, contactul perfect pe suprafata de fuera, Se eficienta etangarii iis pislonului in cilindru datorita jocurilor, de inelinarea ancurilor canalului Lai de njeloge cA ascmenca abateri, micgorand suprafaja de contact, reduc gi 3.1.3, Asul pistonului (boltal) 3.13.1. Rolul funetionsl Axul pistonului (bol{ul) este un organ intilnit la motoarele fir cap de cruce, la vare hiela este articulata direct de piston, cleci la motoarele rapide gi semirapide. FI transmite forfa daloriud presiunii gazelor de La piston la bield (migearea plan - paraleli, 3.1.3.2, Variante si particularitifi constructive Pentru ca bicla si poati oscila Jai de asa cilindrului, boltul se monteazii eu joe lis piston, fie in biel san cu joc in ambele organe (boltul flotiat}, Forma bolwului este impusi din considerente de mast. de rigiditate, de fabric Forma tubulara asigura 0 masa redusi gio rezistemta corespunziitoare. Boltul constant (Fig. 3.1.14.a) esta o sohitie tehnologica simpla. Ta motoarele rapide, peretilor se reduce mull, Pentru nvitirea rigidilajii bollului acesta se conlectivitetas unui solid de egala rezistenta (Fig, 3.1.14.b), dar solutia creeara dificultay intrucat deformatia maxima de gnc: ovalizare se produce intr-o zona ventagli rigiditate suplimentara se obtine prin pi (Fig. 3.1.14. ¢ $id), ceea ce este avan apare in sectiunea cantrala, iar cea de ind cea, 20% din Iungimea bol{ului, 0 ea cilindricd in trepte a suprafeyei interivare nntru forfecare. in ceca ee priveyte montaj i, solufia fisisii sale in piston gi a montiii libere in piciorul bielei eliming ungerea/hgitiltyi in locagurile din piston, dar produce o concentrare mare de tensiuni la marginile: si mfireste masa imbindtii, 3.1.3.3. Materialelé de hay ie Materialele olf trebuie si fic tenace pentru a rezista la solicitirile prin gov. Un material tenace are ins o deformare mare — ceea ce nu corespunde solivitirilor de incovoiere objin solufii de compromis dav se asigurdé o durilate ridicatt. stratului eyuicitate ridicati miczului. Matcrialele care satisfac eel mai bine aceste Q'si OLA (clememte de aliere: Cr, Ni, Ma, Mo), cu conginut redus de carbon 5). Prin tratamentul termochimic de cementare se aduce duritatea suprafetei la rit, Acest proceden este scump si el se inlocuieste adeseori cu calirea superficiala pe agineime de 10... Samm. \V: 1.3.4 Soliciti Boll dezvolti forfe de inertie care inearci organele mecanismului motor. De aici rezulta noessitaten ce masa bofului si fic cat mai redusi, Bolful [ucreazii in conditii grole de solicitare mecanicd, fiind solicitat de fora de presiune a gazelor si de forja de inertie dezvoltati de piston. ©, ni intr-o sectiune transversala, apar solicitari de incovoiere care provoacd deformarea boltului dupa axa longitudinal’. Solicitiri de Mncovoiere apar si Tn sectiunea longitudinala, solicit Doljul in plan transversal — delormarea de ovalizare, Primele solicitari produc ruperea boljului in planul transversal, iar celelalte in plan longitudinal. in prima faz a arderii, fortele de presiune inregistreaz’ oresteri rapide care produy solieitarea prin soc, De asemenea, caracterul variabil al sarcinii produce fenomenul oboseala al boljului Experienta arati ci deformarea de ovalizare a bolfului produce gi ruperea picior bielei, iar invovoierea bol{ului poate produce yi ruperes locasurilor bol{ului din pista 3.1.2. Tija pistonolui \ 3.1.2.1. Rolul functional QO La motoarele mari navale, forta normal pe suprataa cil pste foarte mare Revulta freciri foarte mari gi uzuri rapide ale cimasii cilindra ‘mecanismul motor cu cap de cruce (Fig. 3.1.15.b). caz in direct batiului prin intermediul capului de cruce. Aceste motoare prezinta urmatoarele particularitayi 4) posibililalea unui joc mai mare intr ) wtifizarca unor pistoane en inaltime (inn ©) posibilitatea etansarii carterului prin etans: d) micgorarea wzurit pistonubii, Tija pistonului este organul care facegle; > fre piston gi capul de cruce, transmitand ora de presiume a gazelor: \ ri care deformeara , aceste motoare aut normala WV se transmite Trea Tig. 3. .2.2. Variante $i particularita{i constructive ‘Lija pistonului (Fig. 3.1.16) are o scctiune circular’ (plin’ sau tubulari). Asamblarca cu pistonul se realizeaza prin ingurubare cu ajutorul unei flange circulare. Razele de racordare a Hansei cu corpul tijei sunt maci, iar pistonul trebuie provazut cu stifturi pentru centrarea cu flanga. Tiia este folosita, de regula, la conducerea agentului de racire (ulei, uncori apa) la piston, Cand se asiguri circulajia agentului de ricire in ambele sensuri, se prevede in interioru! tijei o feava din alama sau din ofz! inoxidabil Fixarea lijei in traversa capului de cruve se Lice print-o coadi cilindrica sau conic’ filetata, Piulija de fixare trebuie asigurata contra desfacerii cu o contrapiulija sau cu un stift. Ktangarea troverii in carter poate fi realizat cu ajutorul unor plici circulare infiletat; ‘in corpul batiului. in interior sunt previzute inele de etangare. 3.1.2.3. Materialele de fabricafie Ca materiale de fabrivatie se utilizeazti ofclurile de inaltdi rezistenta sauygeh ou Cr. Ni, Mn. corp travers Fig. 3.1.16. 3.1.2.4, Solicitari Subfacliun& forjei de presiune a gazelor, tija pistonului este solicitata la compresiune fafa conicd de fixare in traverse capului de cruce este solicitata la strivire agi forte, sia su, 2. Rob funcjional, variante si particularitagi constructive, materiale si tehnologii de fabricajie ilizate, Solicitaci. 3.2.4. Rolul functional Biela este organul mecanismului motor care transmite forfa de presiune a gazelor (components longitudinaké) de la piston Ccapul de cruve) la arborele cotit si care asigurit fransformarea miscarii alternative de translafie a pistonului in miscarea de rotafie a arborelui cotit. La motoarele rapide si semirapide, biela asigura si conducerea uleiului la piston. 3.2.2. Constructia biclei Biela este compusi din trei parji, precentale in figura alituratd (Fig, 3.2.1): a) piciorul bielei — partea articulata cu hottal (traversa capuiui de ence) b)capul bielei partea articulata cu fusul maneton al arborelui cotit; ¢) corpul bislei — partea centraliia bielei 3.2.2.1. Construetia piciorului Piciorul bielei are unbif wb, Dacd ungerea se face prin stropire, se practiced un orificiu sau o taicturain crioar’i a piciorului (Fig. 3.2.2). Daca ulciul este adus sub presiune, se practig& un e: corpul bielei, Dacd este necesar si se asigure ricirea simpli a capului pistonului prin jotjiri de ulei, se prelungeste canalul pani fa extremitatea superioara gi se prevede la capatul ‘a un pulverizator. Fig, 3.2.2. Piciorul biclei (care ests legat de piston) se proiceteaza inand scam de urmitoarele : 1) articulagia bolqului cu biela lucreaza fa presiuni specifice mari, la temperatura inalta si cu ungere insuficienti, 2) 0 influenta mare asupra sigurantei functionarii lagarutui o are rigiditatea piciorului Dielei; in acest oa, trebuie si ve find seam cii nu este indical sit se miireasedl greulatea pivio- consecinfi, nici forfele de inertie ale parlor in migcare de translate, 3) piciorul bielei este solicitat la incovoiere de forfele de inertie ale maselor in miseare de translatie ale sctului de pistoane gi de eatre forfele de presiune a gazelor: cforturile uniter de incovoiere au valoarea maxima in locul de trecere dintre piciorul bielei si tija pistonul rrarea eforturilor unitare, treceres trebuie sii se [acd lin, eu 0 raza de racord; ‘mai mare posibila ; 4) lagatul piciorului bielei este de obicei © buesd din bron OF10 - 1, OTIC 4(v, BzAl 10) sau din ofel acoperit eu bronz cu plumb $B - 30, La motoarele se utilizeazi uneori acoperirea cu compozitie pentru lngire: 5) ungerca lagérului se realizeaza fic forgar prin gauura din tija biel prin giurile amplasate in locurile cele mai putin solicitate: 6) cu eft solicitarea motorului este mai mare, cu alil supral3 ielei trebuie si fic prelueraté mai ingrijit, pentru a miri rezistenta la oboscalii, 3.2.2.2. Construetia corpului bielei La majoritatea motoarelor, corpul bielei are sec fabricate in serii mici si la motoarele mari are 0 forn Construcfia corpului bielei se determina in modul urm: 1) forma sectiunii transversale a bielei se alege in Yéderea oblinerii unei rigiditati mari lao greutate redusi gi la un consum redus deymetal. precum si din considerentul de a se asigura cea mai bund tehnologicitale ia uff v4 si mumai la motoarele a tubulars, 3 pentru asigurarea rigidil se marese adeseori, pe misur: 4) lungimea SS in care R egle raza munivelei; la motourele rapide, de obivei 2 lente 2 = * pie rea Aeste mai mica, cu atat presiunea laterald a pistonului pe peretele ’ , cili te Wind mare: as “ideseori, in corpul bielei se face o gaurd, pentru aducerea uleiului spre piciorul lei, © 6) corpul bielei este solicitat 1a oboseala sub actiunea forgelor gazelor gi a fortelor de rcrfic: nu este necesar si se calouleze corpul bielci la flambaj. intrucéit in realitate ,,gradul de elasticicare” al bielei nu are astfel de valori incat s4 poat avea loc pierderea stabilitagit in condigiile de fumetionare. 3,8...4,2; la motoarele 3.2.2.3. Constrnetia eapulni bielei Capul bielei se executa demontabil fay de tija bielei, dint-o singura bucara cu biela (Biri plan de separatic) gi cu capac demontabil. Alegerea constructici se fave findind scamii de urmatoarele 1) pentru asigurarea umei bune luncyiondiri a lagurului de biel si a manetonului arborelui eotit, diametrul acestuia din urma se face cat mai mare: la motoarele navale trebuie si fie asignrati posibilitatea scoaterii prin eilindru a pistonului impreund cu biela , in cazul unui diametru mare al arborelui cotit, imbinarea in plunnl de separatic al capacului bielei devine insufivien de rigida si raméne loc pufin pentru amplasarea suruburilor de biel’: in aceste cazuri ulilizewi un plin de separajie oblie in cxpul bielei: protejares prizoniere); 2) la motoarcle fabricate in serii mi demontabil fafa de tija bielei, intre tija bielei si capul ei se introduc niste_a reglarea raportului de compresiun 3) capul bielei trebuie sa fie rigid gi si se racordeze lin (cu raze de ral bielei: 4) capacul capului bielei, la motorul in patru timpi este soliciti maselor in migcare de translajie gi ale maselor in mige asigururea rigiditigii, capacul se preveds eu ncrvuri; la mptd timpi, eapacul este solicitat mmai la pomire si in cazul ingepenirii pistomului asigurarea unei forme vorecte a lagirului, yi in acest ea, eapacul se face rig 3) ca.urmare a formei sale complexe, capul hielei s de incovoiere si de wactiune e Fig, 3.2.3, ° fei este sectionat, capacul separindu-se de partea superioari a capului dupa onp al a asa bielei (Fig. 3.2.3.a) sau dupa un plan oblic (Fig. 3.2.3.b), inclinal de bicei I. 45",mai rar la 30 sau GO" ol © Lamolourele de puleri msi, poate existe $i posibiilaten de reglare a Lung bicled 3, 9 pplicit: axaportului de compaimars ai n'volumulul emmorei. de ardere (Hi 323.) Suruburile de bield se utilizeaza in numar de 2, 4 sau 6, Ele se prind ou piulite pe partca supcrioara a capacului, pentru o mai buna accesibilitate, gi se asigura impotriva roti, Curinefii se executi din ofel cu conjinut redus de earbon sau din aliaje de bronz, pe suprafafa lor interioara aplicandu-se un stral de material antifricfiune. Montarea lor se face cu stringere, ceea ce asiguri un contact mai bun et capul hielei si implicit, o mai bun evacuare a cildurii, 5.2.3. Materiale si tehn Nlogii de fabricatic u Biclele se eonfectioneaza din: a) ofel carbon de calitate; b) ofel aliat cu clomente de aliere: Cr, Mn, Mo, Ni, Vs ¢) aliaj ugor (duraluminiu) — numai la motoarele de puteri mici: 4) fonta cu gralit nodular. Bielele din ofeluri aliate se hustruiese. fiind foarte sensible la concentrarea de tensitin! O metoda mai eficienta de ridicare a rezistengei la oboseala o constituia ecruisarza (dui biclelor cu alice). Pentru executia biclelor se utilizeaza de obicei ofeluri 40. 45 (OLG45), (40 © 10) si 4OTIN (35 CN 15), Bielele motoarelor pugin solicitate se executa din 50), iar pentru executia unor bile oarle solicitate se ulilizeazd uneori ofelul crom —nichel - wolfram), Suruburile de biel se execut’ din ofzluri aliate pent Materialele de vonstrucfie ale cuzine{ilor piciorului si eapului au paragrafele anterioare. 3.24, Solicitiirile bielei Biolu este solicilata de forla de presiune a grzelor inerfie a grupului piston solicita biela la intindere gi com aplicate bielei impune acesteia 0 condifie fund: superioara, Sub acfiunea acestor forte, pirfile componente albyhiclei se deformeaza diferit. Forfa de presiune produce in corpul bielei o delormafie permenent& care, micgorind distanta dintre axele piciorului gi capului bielei (Fig.@3.2a.a)impiedicd migearea liberi. Sub actiunea aceleiagi forge, corpul bielei se defornfegz: ‘neat se modified paralelismul axelor (Tig. 3.2.4.b), evea ce constituic cauza nope surii lagiirelor si a sliibirii asamblirii pieselor din mecanisnmal motor. Sub sina de inertia, picionul si capul bielei se ovalizears (Fig, 3.2.4.0}, ceea ce crew, pericblul de gripaj, Forjele tangenfiale de inertie produc solicitarea de incovoiere a corpuliy (Pig. 3.2.4.d). Incovoierea hielei poate apirea si din cara dispozifie’ exventrice a longi siune, determinati de jooul radial dintre bol, si buesi. Deformarea biclei fiimd incipali a micgorarii fiabilitatii ci gi mai ales a organclor conjugate, se impufe 0 a sringa fundamentala: biela sA posede o rigiditate superioara. Din punot de vedere funczional, o deosebita important o prezinta tungimea bielei. Biclele lungi conduc Ja fore normale mai reduse, deci la micgorarea frvedrii dintre piston si cilindra, Solugia conduce in schimb fa marirea Inalfimii motorului, la cresterea masei acesteia si la reduverea rigidiifii bielei. La reducerea lungimii bielei se objine o biel cu rigiditate sporita, la care solicitarife de flamhaj sunt practic neinsemnate. Biela suporta forje de marime variabila din partea gazelor. forye care aetioneazai de Iungul bielei, procu i forte de ineitic variabile ca mirime i sens, eare solicit bisla att sens longitudinal cat si in sens transversal. Constructia bielei depinde de tipul gi dest motorului, de turajia si solicitarea lui, precum si de volumul de produetie al motoarelor. Forma bi pentru marirea rezistenjei la oboseald se ecruiseaz (de exemplu, prin improgcar . La motoarele in V se deoscbese dou fieluri de articulaii ale bi gc bielet. in cazul articularii centrale, cursele pistoanelor in ambele rant sy ilindri sunt identice, intrucal capetele ambelor biele sunt concentrice pe manet oli in cazul articulafiei cu bielet, cursele pistoanelor in am de cilindrii mu io are rigiditatea piciorutui bielei; in acest caz, trebuie siise find seama ci m)¥ste indicat si se mareascd greutatea piciorului bielei si. consecinti, niciaforfele de inerfie ale parilor in migeare de translate; = 3. picioral bielei este solicitat la ms) forgele da inertie ale maselor in migeare de ahr translatie ale setului de pisto; tre forjele de presiune a gazelor; eforturile unitare de incovoiere any Corina in locul de treeere dintre piviorul bielei si tije pistonului; pentru y eforturilor unitare, trecorea trebuie si se fae’ Lin, eu re posibila;, fe de obicei o bucsa din bronz OF 10-1, O'F 10-2, AJ9~4 sau az. cu plumb SB-30, La motoarele putin solicitate se utilizeaza compozitic pentru lagitre; 5. ungerea lagarulai se realizesza fic Forfat fic prin gaura din tija biclci, fie prin barbotaj prinygfiyrily.cmplasate in lovurile el mai putin selicitate; 6 one jtarea motorului este mai mary, cu atit suprafata picionulni biclei trebuie si mh (mai ingrijit, pentru a mini rezistenga la obosealdl ‘stonfa Ia obescala bielelor matritate este mai mare decat a celor prefucrate solan, © Calculul picicrului subjire al bielei se recomanda si se electueze dupd metoda RS-Kinasogvili Scotiunca picioruini biclei se considers drepmaghiulari, Seotiuacn de calcul, ia locul de ‘recere dintre piciorul hielei si tija ei, cand g = e (veri figura).Fforturile unitare maxime au loc in partea incastrat’ (pe fibrele exterioare). Prin calcul se determina efortul unitar datorat fortei de inertic de intindere. Forta de caleul este: Fea My Sana? ‘in care M,, - este masa selului de pistoane; Gy qqq” avocloratia maxima a pistonalui Pentru motoarele in doi timpi, Forfa de caleul care solicit biela la tracfiune, se detenni plecind de la Lorfa conventional de gripare a pislonului, raportatd la 1 em* sec Jundului pistonului, care este de 10-12 kgf fem”, Se consider ci presiunea datoriti fortei F, este distribuitd uniform Pagpara superioard a piciorului bielei, Schema de calcul este arilala in Fig. 3.2.5 R-este raza & iri « piciorului bielei, Tine” Fagi interioarii a piciorului bielei; e R a 3 p- rade racordare de la piciorul bielei la tija acesteia; inl{imea lijei bielei; ‘nghiul Ia centru de ta diamotrul vertical al piviorului bielei pind la sectiunes in care se fnbina razele R si p: 908+ zte =90°+arccos2—*; . R+p in grosimea curenti a piciorului bieleis a ungimea picioralui biele: Ags - atia sectiunii piciorului bielei: A, aria seotiunii buosei; Eco: modulul de clastivitae al ofelului, Exrona~ modulul de elastivitate al bucsei, Pentru sectiunea de calcul, edind @ = a, momentul inconvoietor si forta normalii se determin cu formulele: M, =F, (0,542 — 0,0268a— 0,5sina + 0,459acosa! N, = Fi[(0.072— 0,0458a)cosa + OSsina]. AY mind seami de deformarea comuni # piviorului bielei si a tse aloud se determina cu formula: Ny = Ne efortul unitar in scetinnea ds caler 2, “ak ie Cetera pontad cava wala, ep ao fntve dle ew 9.3 gi.care mink anal aia decal unghiul y. Pentru caleulul ulteri Sah a maxima 3, In acest cuz, valoarea hese dete a: h=(R+p)cosB — tye Ve — p)? + str? 9 Ffortul unitar forfel care comprima hiela.(Fig, 3.2.6.) Forta de calcul este dati de: F= Apt F; e ° presiunea maxima de ardere: \ ~ suprafata pistonului, Y Sectiumea de calcul se ia in locul de incastrare, unde @ = ibutia presiunii, datoriti orlei FE, pe partea de jos a piciorului bielei, se consider’ inusoidala (veri schema de calcul) Fig. 3.2.6, Schema de calcul la comp ~Y No x 0,0075 cS L 0,0025| 3.2.7. Diagrama pentra determinarea valotilor No si My Pentru aceasta sectiune: Mz = Mg +No-r(4—cosa)— Fy -asina — cosa’), 2 i ( 1 lp E & sina —asina ~ cosa) +Ngcosa] —=— x \2 14 Eprom” Ecpettpe iar No gi My se determina din Fig. 3.2.7. Eforiul unitar in sectiunea de calcul va fi [ og OTM og | “k@rth) "lak Efortul unitar in piciorul Dielei in urma presitrii buegei yi inealzinit nse) Presiunea specified de calcul dintre piciorul bielei si wae: cu formula’ A+A, Tpag. @ta 7 OQ parte aaa Eoront in care: Aste stréngerea la montar eat bielei: A,- striingerea provocati de jelormaiilor termice ale buoyei si piciorului biel: erior al piciornlui bislei: diametral interior al pieiorului bielei; didnetrul interior al bucsei . rr pe suprafaja esterioard a piviorului bielei va fi: ri? Da S © Coelicientul de sigurania este: oy © 7. + aa, +o, + 205) in care: 204% 71 — % a= % rezistenfa 1a oboseald in cavul unui ciclu simetric: o- rezistenta la oboseala in cazul unui cieln pulsant. Pentru ofel = =14216. Coelicientul Marea de siguranta motoralui a piciozul bielei 4083/11 62 4CT0,5713 4.67 Av 6C2330 9.18 QO 2DSP19/30 43 Deformacea piciocului bislsi (micgoratca diametrului osizd ‘trebuie s depageasca jumstatea jocului de montaj si se d nea (2° — 90°)? 108 =F J dea" diametcul medin al pi @- unghiul de incastrare. 3790 0,012 iunea fortei F,) au emul: in care: 4C10,5/13 0,003 2CRS511 0,002 Motoare de ° ova 0.011-0,024 a, specified dintre bucsa piciorului bielei si boltul pistonului este: S: F< 500k F, = Gog £500 kaffom, (la uncle motoare cu forfare mare si cu durati d funetionare redusi, valoarea kajunge pana la 800 kgfiem?). Pontru verificarea aproximativa a dimensiunilor picioruhui bielei se poate folosi formula lui Lamée: Notatiile sunt eele precedente, Kfortul unitar ¢, determinat cu formula lui Lam areurmatoarele valori la motoarele sovietice: Marea ° motorului | kgf /em™ ACR IL QO 4C 10.513 135 6C2330 6023230 ale biclelor catorva motoare. cS Fig. 3.2.8 Schija pentru raportul dimensiunilor constructive ale bielelor. Wien, Raporlurile dimensiunilor constructive moloruliti | \fateriatul bielei [| Aga a R A, D D D D acasit | Ol a 40 | 0,060 | 0.45 | 059 | 0,76 | 0,47 scrosins | OPMEOL | 40 | 0.069 | 043 | 057 | 0,7] 05 craig ee 3.65 | 0.046 | 0,49 | 0516 | 0,66 096 | 0.81 Onelis scisis | FNMWACl T 5 56 | 9.0306 0.029 | 0,7 crom-niehel- wolfian) absPINa0 | Omlase | 40 | 0,099 C068 | O82 Otel 40 HN 6€23/30 3,75 | 0,045 0,064 | 0,81 (35 CN 15) . Mel oe 4,05 OBS na 0,62 | 0,74 | 0,38 | 0,061 | 0.81 Ofe120 HINSA SOSLAS | ret re 126 | 0,44 | 063 | 0.71 | 0,44 | 0,036 | 0,83 niche!) CCS OpraOT 00595 | 0.47 | O61 | 0.71] 0.36 [0052 | OR Notii: Amin €gte aria minima a se A, € Sypritfaya pistonul z Ss capului bielei; SS a cuzinetului. 3.3.1. Rolul functional. ° . Capul de cruce. Capul de cruce realizea74 leehtura dimtre tija pistomului gi bielt. FI preia forga de presiune a gazelor si (ransmile bielei componenta longiludinal, iar baliului — prin inlermediul glisierclor gi patinclor — componenta normals, Fig. 3.3.1.1 Capul de cruce 3.3.2. Variante si particularitifi constructive ° p alia capului de cruce o constituie traversa in care este fixata tija pistonului (li travers sunt fixate fusurile pentru arficularea piciorului bielei si beatelor pati ( caz, piciorul bielei este in forma de furcd, dar prinderea bielei poate fi realizallgst cu ajutorul unui bolt ‘atinele s¢ pot executa in mai multe variants. Astfel, exist patine unilaterale (Fig, 3.30.1.), In care fort normal intr-un sens este preluatsi de suprafaja de sprijin a patinei (Slisicra fixatii de hatin), iar pentru celilalt sens se folosese dows portiumi inguste de sprijin, aumite falcele, Prinderea patinei unilaterale de capul de cruce se face cu 4 sau 6 bolturi care ‘tree prin traversa capului de eruce, Exist, de ascinenca, forme bilaterale cu patru suprafete de sprijin plate, identice (Fig, 3.3.1.1.b) sau cu doud suprafeye de sprijin cilindrice, identice (Fig, 3.3.1.1.0) 3.3.3. Materiale si tehnologii de fabricatie utilizate Capul de cruce este confeotionat din ofel, tumat sau forjat, si preluorat apo prin strunjire si fiezare, Fusurile (bolfurils) capului de eruce sunt supuse tratamentului termic. Suprafefele de frecare ale patinelor se acoperd cu un strat de material antifrictiune (habit, de exemplu) si sunt previizute cu canale de ungere, Glisierele se confecjioneaza din fonta sau ofel ‘urnat, fiind previvrute cu ricire interioari cu apa. 3.3.4, Solicitiiri, Capul de cruce trebuie si fie © pie preia eforturi in regi solicitiri dinamice, periodice gi cu gocuri. Principala solicitare de care se tine scamala dimensionarea capului de eruce © constituie presiumea dintre palin’ gi glisieri Walon acestei presimi trebuie sim conducf Ia intreruperea filmului de ulei de unger, 3.4.Arborele cotit QO 3.4.1.Rol functional 3 forma migcarea de translafie a pisl Winiseare de cotatie si fransmite spre utilizare momentul motor dezvoltat dag fo resiune a gazclor, La motoarele policilindrice arborele cotit insumeaza lucrul prvdus de fiecare cifindra s 1 transmite utilizatorului, ‘Totodati, arborcl: cotit miscare uncle agregate si sisteme auxiliare ale motorului 3.42, Variante si particularititi constructiv Arborele cotit este aleiituit di Hf de coturi egal cu numarul cilindrilor - la motoarele in lit sau cu jumatatea jui'de cilindri — la motoarel: V. Lardndul sé Ficware vot este format din doutt brat maneton vare se articuleazai cu capul bielei, In unele cazuri (in special la motg ide si semirapide), pentru echilibrare, pe brafe. partea opus manetoanelor, 2 prin intermediul unor fusurigde¥eazém, numite fusuri palicr. Consideriind gi fusurile palicr de fa extromititile arbprBiui Weults cf, in mod obignuit, un arbore are (f+ 1) fusuri palior fa motoarele in linfe gi (2/24) fusuri palier la cele in V, 11a motoarele de puteri foarte mici. fusurile palier int # pol lipsi, legitura dintre coturi realizindu-se prin intermediul unui brat commun, oblic. frat fansé =f" & PARTEA FROKTALA, it POSTERIOARA 7 rst / Fig. 3.4.2.1, Arbore cotit Arborele cotit suporta actiunea forfelor variabile ale gazelor gi forfelor de inertic si actiunea unor momente de résucire. Materialul arborelui cotit este solivitat la oboswala. Arborele cotit cu partile rotitoare legate de el reprezinta un sistem supus unor vibratié de rasuvire si de incovoiere, provocate de Lorlele si momentele cure avtionewd periodie. Majoritatea ruperilor de arbori cotifi este provocati de oboseala materialului, Fisurile incep din locurile cu cea mai mare concentrare a tensiunilor (la racordari, gauri, locuri de prelucrare mecanica bruta ete), Fig, 3.4.2.2. Exomplu de dependenta a rezistehgoi de rupere Ia oboscala. prin incovoiere a arborilor cotifi in fungfie de mirimea acoperisii fusurilor. e Se obtine cresterea rezistentei la obi ‘struirea ingrijit’ a locurilor cu tensiuni concentrate, prin realizarea unor ica mari de ravordare intre lusuri si brafele arborelui cotit, prin eiifirea supertici wrilor si prin nitrursre, La eresterea acoporirii dintre fusul principal si maneton tena la oboseala a arborelui cotit. Un exemplu de depend rezistentei de rupere la obosealii prin incovoiere a jusurilor este redat in figura 3.4.2.2. Msimen abl PRP ata 2 2 e in eare: i dy, sunt, respectiv, diametrul fusului principal si al manetonutui zafnanivelsi. Atigufigca’ ime funetiontiri a ansamblului ,,fusul arborclui — lagiir” se obtine nu numai ois ‘4 corect a materialelor gi duritatilor pentru aceste piese, ci gi prin asigurarea rigiditifi necesare a arborelui sia reazeraului lagarului, Influen{a rigidilafii reciproce a arhgrelui cotit si a lagirului asupra distribufiei presiunilor specifice este aritata in figura 9 A23. p-kglfem* p&giiem’ pkeffem’ ANN Fig. 3.4.2.3, Influenta rigiditatii reciproce « arbor lagirului asupra Felului distribufiei presiunil Arborii cotifi pot fi dintr-o bucati gi asamblati. in df de arbore cotit asamblat, este rodat un exemplu Fig. 3.4.2.4. Exempla de arbore cotit asamblat. i Arborii votiji se execula prin forjare liberd gi prin ullerioara tiers a coturilor prin prelucrare mecanie’, prin matritare si prin tumare din ofel si din font modifieatt sau din Jonta cu rezistenfi mare, Prin tumnare se poate da arborelui vofit cea mai rajionalé [orm La partea anterioarii a arborelui cotit, se monteazii, prin pamii, o roatit dinfatii pentru antrenarea agregatelor si mecanismelor auxiliare. In unele cazuri, in aceasta zona este montat gi amortizorul de vibratii. eae separi fumctionarca succesiva a cilindrilor si fie ogale mai uniforma a motorului, este necesar ca intervalele in consceingé, decalajele Pentru a obtine o funetionare unghiulare dintre coturile arborelui cotit si fie egale, Motoarele la care este asigurat aceasti vondiie poarli denumirea de motoare eu aprinderi uniform repartizale. Aceasta solufie atrage dupa sine si alte avamtaje privind echilibrajul de ansamblu al motoralui in consecinfa, ‘marea majoritate a motoarelor in linie se construiese cu aprinderi uniform repartizate. Pentru © anumitii configuratie a arborclui votit existi mai multe ordini de aprinder posibile, Exista gi in acest caz mai multe eriterii de triere a ordinilor de aprindere si anume: ~ incircarea minim a lagirelor arborelui cotit; = reducerea pericolului de rezonanfi la vibratiile torsional; ~ sporires gradului de umplere a cilindrulu + reducerea trepidafiilor motorului sub actiunea momentului de rash Primul criteriu este fundamental, Se objine reducerea incarcirii aprinderile suceesive nu au loc in doi cilindri alaturati. Sunt situatii inst ese in considerare i celelalte criterii, se renunti la acest eriteriu fundamental. 3.4.3.Materiale si tehnologii de fabricalie utilizate dimensiumite arborelui, Arborele eotit se confectioneaza confeefionafi prin orjare se realizeazal din ofel, iar ee} tw solicitarea la oboseals Ofelurile folosite sunt: O1.C 45) (Ng) *Precum gi ofelurile aliate cu Cr. Ni, Mo, V. Fonta posed calitifi mai bune de Materialul de fabricatic a arborelui eotit dopinds : dy fabricatic gi de are, uu prin tumare. Arborii in Ole! sau font, le avantaje: ‘Tumarea este un procedeu mai nou, preventai ~ reduverea consumului de material: + realizorea ugoar a formei tubulare - realizarea ugoara a formelog optid impuse de necesitatile de echilibrare gi de ceil ofelul. Ea are o rezisten{i mai mi incovoiore, dar are ealitaqi antiffieiutsupooare, ‘Totodat’, ca suport& presiuni specifics mai mari si amortizeaz’ mai bine maleabilat perlite’ gi font’ al lermochimice sau prin etire, nitrur Calitagile arborel 3.44, Solicitiirile arborelui cotit P nnits ari arborels eutit so ealeolenn cao pinda sotto, Caleutal arboreli oti ind’ continu se poate aplica in cazurile cind careasa motorului are o igi Hl Ins lasarile elastice ale lagirelor sunt comensurabile cu deformatile wa Mit, calculul arborelui cotit ca o grind’ sectionata. da rezultate mai precise. Acest calcul di o valoare putin mai micd a coeficientului de siguranfA in racordari. sul C RS inasosvili a claborat 0 metodi moderna de calcul al arborelui cotit. Cu ccastii (toda se apreciazd rezistenya arborelui cotit dupa coeficientii de siguranga ai elementelor lui, 9 ware se determina {indnd seama de concentrarea lensiunilor la marginile gaurilor de ungere din fusuri, precum gi din racordarile de imbinare a fusurilor cu brafele, Fig3.44. ey! al arborelui cotil Coeficientii de siguranti se detePini jaza amplitudinilor maxime ale eforturilor unilare in elementele arborelui cot calculul arborelui. Determinarea forjelor de actiune alo gnzclor este do dorit silyé eX dup diagrama indicati experimentali, scoasi direct de pe motor. In cazul diagrama indicata lipseste, ca se determina din caleulul termie sau se const punctels ci caracteristies, determinate experimental, Cu metoda de caleu! relai cotit, aplicati anterior. se determinau eforturile unitare nominale din eleme arbor J cotit in doutt pozilii periculoase alunci cdind pe [usul ce se calcula. acfionau sina ciclului gi momentul de rasucire maxim, si nu se determinau coeficienyii mAximi de siguranfi. Aprecierea rezistenfei arborelui cotit se ficea prin compararca cfortfffor unitare obfinats prin calcul, cu cforturile nnitare considerate ca admisibile pentru arborii cotiji cu funcfionare sigura, Aceasti metoda, in comparajie cu cea propusa de(R.§ Kitasosvili, prezinta inconveniente importante, prin faptul cai nu se fine seat dg, 0 joru la oboseal ale materialului arborelui cout si nu se sine seama, de ase fenfa concentratorilor de tensivn Schietitg d&’calcul al arborchui cotit este data in Fig,3.4.4.kn avcasta sehemet — este for{a radiala rezultantt de caleul, care acfionea7i pe maneton: en este pogitiva la compresiunea bra{ulu T- forfa Langentiald rezuluuntii de calcul; ea este pozitival davai este indreptata in sensul rotirii arborelui cotit: Fug — forta de inertie a hrafelor: Fico::Ficoa ~ forgele de inertie ale contragreutitilor, Mycszy ~momentul de risucire care se transmite prin fusul principal al cotului cu aumarul de ordine i, mai depirtat de locul de preluare a puteri; Mey —momentul reactiy care rasuceste fusul principal al cotului cu mumarul de ordine é, mai apropiat de locul de preluare a puterii; XX: Yi: ¥iy — componentele reactiunilor reazemelor in directiile axelor OX si OF. 3.441. Ordines de calcul dupa metoda lui R.S.Kinasosvili, Calculul fusurilor palier. Fusurile principale (palier) se calculeazi numai la risucire astlel: aS minima a momentelor de risucire ce se transmit prin fus este maxima, Pentru ac aumérul de ondine é, se determina, dupa momentele de risucire maxim gi ~ aa ape Mj miry FE orient QO in care: &) momentele de risucire maxim gi | cu numarul de ordine 1, Polosind calculal dinamic (tabela momentelor de rasucire) se determin fusul gs i solicitat, Cel mai solicitat este fusul fn care diferenta dintre valoarca maxima si valomga is. Mecolzin W, —modulul de rezistenqa la rasuci sului principal; W, =2 3) —(%4 y 3], a t- (2) | em di, —diametrul fasului pringipal ag 4, ~diametrul gaurii axiale ‘rrincipal (dact aceastt gaurd existl), [em] 2. Dupa valorile aflate ale ey lunitarc tangentiale maxim gi minim se determina amplitudinea eforturilor unitares — Tmax —Tmin —~S ey 1 si eforlul unitar matiu: a Spe tat eg fem). 7 ina. coefivientul efetiv de concentrare a tensiunilor la marginea piurii de unggre- er Sta RGucire se poate considera ca fiind k,/e, = 2.5. ‘determina coeficientul de siguranya cu formula: ° oa \ Mery tty tm = im care: Tq —este rozistenfa do mpers la obosealii prin risucire in cazul unui ciel simetric 2t4—% T, Tq —tezistenta de rupere Ia oboscala prin visucire in eazul unui ciclu pulsant, Pentru ofeluri se poate lua: 72 = 16...2 = = x ‘in care: o_1 — este rezistenfa de rupere la oboseala prin incovoiere in cazul ciclului simetic; e tr — = 0,55....0,60; o_, = 045-0, a, —tezistenta de rupere la tractiune: ¥, £0.05 pentru ofelurile de arbori cotifi la motoarsle rapitke: a, — rezistenja de rupere la oboseala prin incovoiere i giclutar pulsant; = 44.16. = OQ S.Pentra a tine seama de influenta vibrati le asupra cregterii cforturilor unitare ale arborelui cotit, se introduce nofiunea dee amplificare dinamica Z,,ale carui valori se dau mai jos: vi t s | 6 | 7 |e] 9 | Ta | 28 13s | 2 [1D | 156 Numirul de cofari ale arborehai cotit 4g 6 Se determina coeficientul Guy i dinamica , cu formula fe rE CD 3.4.4.2. Calculul fasurilog maneton ‘Manetoanele se calculeazd la incovoiere gi la rasucire. Punetele de caleul sunt: findind seama de coeficientul de amplificare marginga eae) pantra intrarza Iubrifiantului 51 racordarea de imbinare a manetomului cu Drajul ° din calculul dinamic tabelele pentra forfele % si T, precum gi tabelete mor ‘de rasucire, se afla manetoanele cele mai solicitate, Cele mai solicitate sunt acele manetogne la care diferenfa dintro valearca maxima gi valoarca minima a momentului de ae a momentului incovoietor in planul cotului si a momentului mneovoietor in planul ‘ae trece prin axa gaurii de ungere, este maxima. Din calcul poale rezulta ea unul dintre waneloane este cel mai soliciLal in ve priveste momentele de résucire, jar altul ~ in ce priveste momentele incovoietoare. In acest ca7, trebuie si fie calculate ambele manetoane. Valorile principale pentru calcul se determin cu urmatoarele formule Momentul de risuci Mecim) = Matern) + Yor 2 = Meco + ¥-R. ‘Momentul incovoietor in planul care trece prin axa giurii de ungere My, ester My = —Myye, "COSY + Myge, SIT. Momeatul iavovoieter in planul votului este: Menog = Xi ~ by + Fina — 44) — Fraga — 5 — by) = isa Ly + Fin la — 2) —F. egal — Gg — by). Momentul incovoietor in planul perpendicular pe planul cotutui este: Money = Yio ba = Yeas “le Modulul de rezistenta al sectiu nine reste * = 45 -(=) 2 Me zal Z) |len"l 1 ine = 5 Miler], dat de: w, in care: d,,, — diameteul manetonmului; d,., —diametral gaurii din “Ay 2, Cu ajulorul: formulelor: s Meo ea W. WR a Mone |p] = sia [2s| Wine” se detonning, ale efor siale ° pentru ficcare dinte manotomnele ee se calculeazi, valorile maxime gi miinime ire tangentiale, ale eforturilor unitare normale la marginea gaurii de ungere jitare normale in planul cotului (in racordir). Je formule se determina: =mesine [gf/ ome] S ° o, ores [kof fem?] amplitudinile eforturilor unitare Ty = ME [egf/ cm? — / = Smax—omin The g F fem?) eforturile unitare medi Om $y, ~ Se dstommina dupe mn) Si dup min). 3. Se determin’ coeficienfii de siguranfi pentru eforturile unitare tangengiale si normale finind scama de cocticientul cfvetiv de concentrare a tensiunilor la marginca giturii de ungere in cazul unei eisuciri gi inconvoieri variabile. Acelagi Inem se face gi pentra al doilea punet de calcul al imbinirii dintre maneton si braj: ky K, Fate 25. & Coeficientul de signranta al eforturilor unitare tangenfiale se determina cltfogyul menfional la culculul fusului palier. Covfivientul de siguranta pentru cforturile unitare normale se dstorming ctMfprniyla oa fea, +¥, in care 2a — 0 | % ‘W, 0.2 pentru ofelurile arborilor cotisi ai metoarelor rapide, Cooficientul de sigurani In marginea gityrii dg igere se determinti dupii valorils 0, sig," inr in imbinarea dintre mancton gi brat dupa Walgzile @," gi oy," 4, Se determina coelicientul de Gy (A lotal (pentru fiecare dintre punctele calculate) Ng Th, Je siguranjd pentru fusurile palier si manetoane sunt dagi ia tabelul 5 Fusuri palin Manetoane Cocfisientul de Coeficientul de | sigurangi.ftra a Coeficientul de siguranga al siguranta al tine seama de eforturilor unitare tangentiale forturilor unitare | coeficiental de normale amplilicare Gexal 306 5 55 6,06 ac10.5 13 3S Ut 7.68 6.35 C1053 1d 14 7.63 6.15 6cx1 26 9.82 12,7 75 Motoare de aviatic ae 2.5 a4 3 B21 3.443. Brutele arborelui cotit 1. Efortuirile unitare se determin pentru punctul cel mai solivital al secqiunii bratului, P arborii cotiti cu brafe subtiti gi late Ga motoarele rapide ugoare), cele mai solicita punctele | si 2 (Fig.3.4.4.3.1, ). situate la mijlocul laturilor late ale bratului Fforturile unitare in punctual 1 se determina cu formula: YW a, = — nee +5 tgp jem). oY Macy al Eforturile unitare in punctual 2 se determina cu formula QR a, =~ re +5 tkaffem*]. M, imcmin Pentru brajul din stiinga, momentul incovoiet te: Minog = Xs y+ Fiogs * bylem- kgf]. is . * 3 ~do—_| O15 020 025 0,30 035 & . Sy ; Sw de tracfiune a brajului este: 9 Se Fan alten 9 Modulul de rezistenta este = bh? Moxey =a om? inca = —& Aria sectiunii caleulate a britului este A=b-h[cm’], in care: b —este grosimea brafului, em ; este litimea brafului, em ; Pentru bra{ul din dreapta Mino, = Kees * @2 + Fiega * by [om kg fli 5 = Ficgs — Xens [kof l- 2. Pentru punctele de calcul se determina amplitudinea eforturilor unitaré sefort unitar mediu, cu formulele mentionate Ja caleulul fusurilor, 3. Coeficientul efectiv de concentrare a tensiunilor i dinamica. Coclicientii de sigurangi in braje Ga ravordirile autoaprindere executate, sunt 1,3 - 3,0, tinand seama La caleulul arborelui cotit dupa eforturile unitare comp. tangentiale se determina in dona pozitii de cala dupa a treiateorie a revistentei S ‘grad mediu de forgare nu trehnie si dapageasca: {usurile), la motoarele eu ‘entul de amplificare dinamica, ile, eforturile unitare normale $i Eforturile unitare astfel gasite se insumeaza. Valorie objinuts 2,2 pentru mo} Pentru fusurile palier, 600 — 800 [kg f/cm"]; Pentru manetys S 800 — 1000[kgf fem]; Pentru bratele arbgtelui cot 900 — 1350 [kgf/em*}; Feemple de eforturt fe lin elementele eiltorva arbori cotipi Manetomul Fusull_ paler Brajul atborelui eotit fide | Poaiinde | Podiinde | Puzitiwde | Povijiade | Pozitia do eu caleul caleul calcul calcul ealeul 1 0 L in I in Fiortut Ffortul Ffovtul Ffontul ™ unitar de uniter | unitar de uniter beat mai inconvoiere | _compus | inconvoiere | _compus oa 540 595 2s 305 9a a8 3S 205 M3 520 1110 SRS 3050 S67 526 iz 323 59 515 SDRARGT B5t) 61 372 oo 762 ar Date despre arhorii cotit ai edtarva motoare Simboltane Parere | Tora mosowretor | ep | ratim mares is ee 46s ais | 02x | ozs cess | x0 | rs00 + |e gas | Oa a | sien a7 | arg (ae ] 220 | 020 aciosis | ao | sso Oe | aga| 4 @ eca330 | 450 | ron | 23 py |e Dae sau I las 706 G21 tia | 260 | 29 | ans a25 |i sess | 130 | 1300 [2 | ase aie | 1? scans | soo | oo | | ass G28) a2 scnawa7 | an00 | az0 | 4 J ass 2a | 988 80s. exo | 300 [ae | eer asz | #9 apras1 | 2000 | 250 | 47 | aoe a3a | OF Fig. 3.4.4.3.1. Schiele bratulu arhorelui eotit pentra relafii constructive Chip trebuie si aiba o Conn simpli gi simetrici, un fimd elastic, eu o parte de invers; fundul trebuie sa fie ricit infens eu apa; peretii chiulasei trebuie si ilorma; ieyirile paharelor supapelor pe supralafa fundului trebuie si raze mari de racordare. rma exterioard a chiulasei este cilindrics, patrard, hexagonala sau octogonala. La un sin al cilindrului sub 200 mm se trece de obicei de la chivlase separate la blocuti de reayem abi ox chifilase, care este o piesa comund, turnata pentru cativa cilindrii sau pentru intregul motor. ‘hiulasele motoarelor in 4 timpi sunt constituite din doui imduri plane, legale intre ele prin pereti verticali gi pahare pentru supape. pra —— ety Fig 3.5.1. Chi Eons cavitifi a unui motor in patru Chiulascle motoa fimpi cu baleiaj in contracurent sunt mai simple din punet 1 iu supape, Forma fundului spre camera de ardere depinde de i gi de sistemul de baleiaj. La motoarele in echieurent gi cu Chiulasele mot6Afelor in doi timpi. cu cilindrul de diametru mare (peste 500-600mm), se executl adeseori asamblahile din dou pargi. Aceasta permite si se toamne partea de jos a chiulasei di aterial refractar(ojel molibden), iar in partea de sus, de reazem (din fonta 5 AS fia imnpotriva suprainedlzirii fundului de reazem gi pentra o mai buna amérede compresiune, chiulasele se executi fie de tip cu capac, fie dimpotriva ‘eaviatea cilindrului adind msi de jos a motorului cu actiune dubli trebuie si aibi o gaurd centrala pentru tregerea tijei pislonului previizuld cu o presgamitura. Presgamitura este constituita de obicei r-un set de inele de ctangare de fond: inelele de sus (intregi san seetionate) gi inelele de 18 (duble, sectionate in trei parti la 120° si care sunt apasate pe tija pistonului de catre niste inale exterioare cu arcuire interioara), Cel mai solicitat este fandul chiulasei spre camera de ardere, supus att Ia eforturi mecanice cat si la soliciviri termice. Apa de ricire se aduce din eimaga cilindrului spre fundul chiulasei prin niste ravorduri de transvazare sau prin fevi de trecere, etangate eu inele rezistente la cdldur’. Curental de apa trebuie sa raveasca conseoutiy fandul chivlasei, paharele pentru supape si canalele pentru gaze. Pentru imensificarea circulatici apei se aplicd urmitoarele misuri: pe fundul chiulasei curentul de api este dirijat tangential prin niste ajutaje speciale, chiulasele se execut cu dou cavitiise Loam pereyi de dirijare speciali ete. Se recomand ca upa sa fie evacuati din punctal cel mai inalt al cavitifii de racire pentru a evita formarea unor pungi de vapori si de aer; la unele motoare se monteazi in chiulasd fevi speciale pentru eliminarea vaporilor. indltimea cavititii de racire, pentru chiulascle tumate nu trebuic sa fie sub 10-20mm i functie de dimensiunile chiulasei. Pentru curipirea cavilifilor de api de amestecul de formare yi pentru indey incrustatiilor de piatrd, trebuie si se prevadi gduri inchise cu dopuri in peretii exterio*vat chiulasei, Schema de circulafie # apei, la chiulasa cu doul supape. Fixarca chiulasci pe blocul cilindrilor se face prin prezoane, surubur ancorare. Numarul si amplasarea prezoanelor Ia motoarele in 4 timpi cu un m cuprins intre 4 yi 8 depind in mare mésuri de mumarul gi dimensiunile ea de evacuare ale supapelor. Ia motoarele in 2 timpi se utilizeaza un num prezoane. Ftangarea la gaze intre chiulasd gi blocul cilindrilor se ip montarea unei gamituri de cupru sau de oupra si azbest, apasata de coli fara chivlasei, La blocurile de chiulase se exceuti o singurd gamituré 1 liniu, iar la ficeare cilindru, pentru o etangare mai buna, exista canale circul a trebuie sa fie presata uniform, iar prezoanele nu trebuie sif fie prea mult. siginse wong. in acest svop se Folosese dispozitive speciale, care limitea7’ strangerea maxit a prezoanelor gi. in afari de acesten , la motoarele rapide se stabileste © anumité Ording de succesiume a siringerii yi a slabieii piulitetor. 3.5.2. Materiale de constructie i S Materialele pentru execufia temperaturi inalte, si aibi un coef Materialele folosite pentru pre OLC35) si ofzlurile sliate 401 Slop frebuie si fie elas Ia gaze gi la api, rezistent la latatic mie si caracteristiei mecanice ridicate. chiulasi sunt: ojelurile carbon St3 gi 3S(OLS0 gi 3A (35CN15,30CN35) ete. Materialele folosi hiulase sunt fontele SC28-48 (FC28). SC32-52 (FC32) cu clemente de alicre, Aco: (c. ofel tumat cu molibden 30M, cu un adaos de 0,5-0,8% Me. Blocurile de tune ale motoarelor usoare se executd din fontd sau din aliaje de aluminiu: ALS si 3 aut o rezistenga bund la temperaturi inalte. Chiwlasele sudate se utilizeazi relativ rar, ditteauza complexitiii conturului lor. 3.53. Ci jocurile cilindrilor) ° JinrifMnotori se execulii in forma de blocuri de cilindrii pentru toli cilindrii sau pent ipe de cilindrii sau separafi. Blocurile cilindrilor, turnate dintr-o fucata , se utilizeaZé pentru diametre pind ln 400 mm, iar cele asamblabile inclusiv eilindrii separayi asaiinblatiintre ei intr-nn bloc comun pentra motoarcle mai mari Cilindrii se exeouta de obicei cu un singur corp gi in mod excepsional , cu doua corpuri Blocul eilindrilor este imparjit prin pere{i transversali intr-o serie de cavitiqi. cilindrice, destinate pentru montarea buegelor de cilindrii. Intre bucge gi perefii blocului cilindrilor se Formeazii un spafiu eaterior cimagii cilindrului, in care cireul apa de ricire, Spre deosebire de aceste buoge se utilizeazit buese care sunt presate in cinvisi, récite eu ap ,tumate dintr-o bucata cu bucgele sau executate din tabla de ofel. Trecerea apei din cAmasile cilindrilor in chiulase se realizeaza prin intermediul unor racorduri de treeere sau al unor fevi, ctange cu inele de cauciue. Cilindrii motoarelor in 2 timpi trebuie sa fie prevarufi cu zone speciale cu ferestre, pentru introducerea aerului de baleiaj yi pentru evaeuarea gazelor arse. Dimensiunile blocului cilindritor pot fi determinate in functie de alezaj si curss. 3.54, Materinle de constructie Materialele folosite pentru exccujia blocurilor eilindrilor sunt aceleasi ex carter. Totusi, qindnd seama de formele constructive mai complicate ale blocurilor cilindrilgr, ele nu se execuli frecvent sudate, preferandu-se sii fie tunate din font sau ofel. 3.5.5, Solicitiirile chiulasel in timpul funefionarii motorului, in chiulasd apar eforturi unitar presiunii gazelor gi stringerii prezoanelor chiulaselor. precum gj diferenyei de temperatura ( in partea de jos a chiulasei spre camer: Considerind chiulasa sprifinita liber pe colierul de s forjele distribuite, se determin momentul ineovoierilor 1 fonarea motorului, in secqiunea periculoasa diametrala a chiulasei. datorate , din cauza 3.6. Batinl, rama de fundatie 3.6.1. reasa Motorului Careasa motorului este consti vipalele elemente fixe ale motorului, anume: cadrul de fundafie, carteral (hat ndi motori si chiulasele; aceste elemente sunt legate rigid intre ele, forméind un sist jy Solicitat de forfele de presiune ale gazelor si de forfele de inerfie ale pingilor in mig Re lipsoste si so inlocuicgte cu Ingizele palier suspendate de carter. hese urmatoarele cadre de fimdati motoare mati si grele la care carterul este executat din montanyi sau rarea rigidit’qii longitudinale maxime a acestor cadre, ele se executd cu le fourte inulte, care [ormeazii o supralalai phind generula de contact cu a)). © _b) cadre 1a care in Jocul montantilor scparati se montoazii nn carter rigid gi care, din east cauza, sunt de greutate mai mica(Fig3.6.1.b).). a cs Fig3.6.1.b) Cadrul de fundagie de tip ugurat. 4 se impart in citeva pit, imbinate rigid fntre ele prin suruburi; accastit esara din considerente de montaj si de tumare. Suprafaja plana orizontala ice cadru gi carter trece de obicei prin axa arborelui cotit tea de jos a cadrului formeazi colectorul de ulei, turnat dintr-o bucatd cu eadrul. Ta nie mai mari, cadrele se execul deschise in partea de jos: in acest caz, la eadru se ing@rubeazi o baie de ulvi sudata, separata, pentru colectarea uleiului, Deasupra pittii de jos a Yolectorului de ulei se monteaza site metalice, Colectorul de ulei trebuie si aiba o mica linac spre mijloe sau spre unul dintre eapstols cadrului, pontru asigurarea.scurgerii uleiulai in rezervorul de scurgere. La motoarele principale navale, la capatul frontal dinspre pupa se fixeaza lugirul axial al navei, in cazul cand carcasa motorului se fixeaz’. la cadru prin intermediul unor guruburi de ancorare, trebuie si se prevadi la fiecare perete transversal al cadrului cate dowd coloane verticals cu gaurd axiala. 3.6.3. Materiale de constructie si forme constructive Ca material pentru cadrele de fimdafie se folosese: piese tumate din font SC18-36(FC 18), $C21-40 (FC 21) gi $C28-48 (FC 28). piese turnate din ofel 30(OT40) si cadre sudate din oe! 25 (OL.C2 Pentru usurarea cadrului , acosta poate fi tumat gi din font modificati san alinti, car asigura o structura omogenti a piesei tmate si posibilitatea tumicii unor pere|i subtiri Pentru micsorarea numarului de piese sudate, in construciia cadrului intr w serie de elements turnate din ofel. Trecerea la cadre sudate di o evonomie de 25-30% in greulate, trobuic si se acorde o atenfic deoscbitd asiguririi unci rigiditi{i corespunzitoar Batiul (carterul). Destinatia carterului este de a lega eilindrul motor cu eadrul de 0 camera inchisd gi etanga la ulei gi gaze pentru mecanismele bieli-manivi Carterul poate fi execulal sub urmiitoarele forme: a)din monian{i sau coloane separate in forma de A, agezaie in pl principale si imbinate intre ele , formand un sistem rigid: fondatic, iar in partea de sus-prin blocurile cilindrilor: so cheson; intervalele dintre montanti se inchid eu scuturi, 1 trebuie si aibé bosaje pentru fixarea ghidajelor culisoului bycarter tumat dintr-o hucati sau din parfi separ io rigiditate mai mare a intregului sistem decal construcfiile cu montan{i e)eartere turnate dintt-o bueatii cu cadrul de fandatic dyeartere tumate dinte-o bucat eu blocure cilifftilor e)cartere Lumale dintr-o bueatd cu blocurilegiliigrfGr, insti cu lagirele principale suspendate. "ay Ultimele trei se utilizears numai Yamétyare Fira cap de cruce cu D<500 mm. Construcjia carterului trebui usoari. gi tolugi rigid’, pentru a asigura o clangeitate perfeetii; earterul tre G9 seuturi demontabile sau ferestre de vizitare a pieselor mecanismului motor; ‘a cresterea presiunii in carter peste cea atmosferica, carterul trebuie si fie proviiz ‘api de sigurantai de scofiune mare san eu un dispozitiv de ventilafie special, n separator pentru inldturarea vaporilor de ulei. In afara sau Si adeseori arborele cu came pentru acjionarea supapelor la ipelor de injectie la motoarele in 2 timpi: aceste clemente ale eazeasei se Leagi intre ele prin suruburi de ancorare, care tree din putea de sus a cartenulii pad in partea de jos a cadcului de fundatie, In acest scop, in carter trebuie prvvizute Besiigpgoale in interior. Suruburile de ancorare trebuis montate strict la contra gi ‘rgb -angerea lor uniform de-a lungul intregului carter. Wr ERecutia carterului se ulilizeazt urmitoarele materiale: fonta SC18-36 (FC18), scl ‘C21) si SC2RASCFC 28), ofel 30 (OT 40), aliaje de aluminiu pentru turnstorie