Sunteți pe pagina 1din 279
Teste gril pentru magistraturd, avocaturd si examenul de licengi : Drept procesual civil Viorel Voineag Copyright © 2014 — Editura JURITEST Toate drepturile sunt rezervate Editurii JURITEST Nicio parte din acest volum nu poate fi copiat fir permisiunea serisi a Editurii JURITEST Drepturile de distributie in strindtate apartin in exclusivitate edituri. [Descrierea CIP a Bibliotecii Nationale a Romaniei VOINEAG, VIOREL | Teste gril pentru magistraturd, avocaturi si examenul de |licenta : Drept procesual civil / Viorel Voineag. - Focyani : Juritest, poi ISBN 978-973-87850-6-9 (347(498)(075.8(079.1) {378.22 Editura JURITEST : office@juritest.ro Redactor: Viorel Voineag Viorel Voineag Teste grila pentru magistratura, avocatura si examenul de licenta - Drept procesual civil - La elaborarea acestei luerari s-au avut in vedere dispozifiile Noului Cod de procedura civila, in forma si confinutul in vigoare pand la data de 25 aprilie 2014 Editura JURITEST 2014 Cuprins Capitolul I - Dispozitii tranzitorii si de punere in aplicare a Codului de procedura civila din 2010 Capitolul II - Principiile fundamentale ale procesului civil Aplicarea legii de procedurd civil’. Domeniul de reglementare al NCPC. Capitolul III - Actiunea civila.. Capitolul IV - Participangii la procesul civil Capitolul V - Competenta instantelor judecdtoresti Capitolul VI - Actele de procedura. ‘Termenele procedurale. Amenzi judiciare si despagubiri Capitolul VII - Procedura in fata primei instante. Sesizarea instanjei de judecata — etapa scris& Capitolul VIII - Procedura in fata primei instante. Judecata — dispozitii generale............ Capitolul 1X - Procedura in fata primei instante. Judecata ~ cercetarea procesului: cor exceptiile procesuale Capitolul X - Procedura in fata primei instant. Judecata — cercetarea procesului: probele. Capitolul XI - Procedura in fata primei instante. Judecata ~dezbaterea in fond a procesului, deliberarea si pronunfarea hotararii Capitolul XII - Procedura in faja primei instante. Unele incidente procedurale Capitolul XIII - Procedura in fafa primei instante. Hotararile judecatoresti..... . Capitolul XIV - Apelul. Dispozitii generale privind caile de atac Capitolul XV - Recursul Capitolul XVI Contestatia in anulare... v 22 44 92 133 166 180 191 197 -.231 236 - 246 262 281 295 Capitolul XVII - Revizuirea . Capitolul XVII- Recursul in intrest legit. Sesizarea ICCJ in vederea pronunfarii unei hotirari prealabile pentmm dezlegarea unor chestiuni de drept. Contestayia privind tergiversarea procesului. Capitolul XIX - Procedura necontencioasa judiciara . Capitolul XX - Procedura divorfului Capitolul XXI - Masurile asiguratorii. Capitolul XXII - Procedura partajuluijudiciar. .... Capitolu! XXIII - Procedura ordonantei presedintiale Capitolul XXIV - Contestagia la executare . Capitoiul XXV - Poprirea. Rispunsuri. vi 300 307 313 -316 326 -333 340 345 387 363 Capitolul 1 Dispozitii tranzitorii si de punere in aplicare a Codului de procedura civiki din 2010 ~ introt in vigoare la 15 februarie 2013- (citat in continvare Nou! Cod de procedura civild sau NCPC) 1. Noul Cod de procedura civila intrat in vigoare la data de 15.02.2013 se aplica: a) cererii de chemare in judecata depusa de reclamant direct la instangi in ziua de 15.02.2013; b) tuturor cererilor de chemare in judecata inregistrate la instanta incepand cv data de 15.02.2013, chiar dac& unele din acestea au fost expediate prin serviciul posta anterior acestei date; ©) numai cererilor de chemare in judecat& depuse, in condigiile legii, la instante, posta, unitagi militare sau locuri de detinere incepand cu data de 16.02.2013 2. Daci instanja este chemata sa stabileascd aplicabilitatea sau ‘nu ftt-o anumité cauza a Noului Cod de procedura civila solujia pe care 0 va pronunfa trebuie s8 se intemeieze in drept pe dispozitii legale ccuprinse in a) Noul Cod de procedura civil; b) Legea nr. 76/2012 pentru punerea in aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedura civil (Legea de punere in aplicare a NCPC); ©) Constitutia Roméniei 3. Daca o hotirdre judecatoreasca a devenit irevocabila in anul 2012, iar creditorul intenfioneaza s& o pund in executare silita dupa data de 15.02.2013: 1) mai inainte de a se adresa executorului judecitorese creditorul este obligat si objind investirea cu formuli executorie a hotrari, Teste grila find aplicabile astfel normele de procedura care stabileau o astfel de obligajie in cuprinsul Codului de procedurs civila de la 1865, in forma {n vigoare la data raménerii irevocabile a hotararii - anul 2012; 'b) sunt aplicabile dispozitiile din NCPC privitoare la titarile executorii, cteditorul putindu-se adresa executorului judecatoresc gi soliciténd executarea silits fara a objine in prealabil investirea hotararii cu formula executorie; ©) executarea silita se realizeazi conform normelor de proceduré fn vigoare la data declangarii procesului finalizat cu hotararea ce se doreste a fi executata, 4, NCPC se aplica: a) executarii silite a unei hotardri judecdtoresti, executare inceput dupa data de 15.02.2013, dar numai dac& procesul in urma caruia s-a emis hotararea respectiva a inceput dupa data de 15.02.2013; b) executiri silite a unui titlu executoriu, altul decat 0 hotardre judecatoreasc’, executare inceputi dup& data intrarii in vigoare a NCPC, indiferent de data intocmiriititlului executoriu; ©) cererii de revizuire a unei hotarri judecdtoresti pronunfate inainte de 15.02.2013, cu conditia ca cererea de revizuire sa fie formulata dupa intrarea in vigoare a NCPC. 5, La data de 15.03.2013 instanga este sesizata cu o contestatie la executare formulata impotriva unei executari silite inceputa la data de 10.02.2013. in acest caz: a) judecata se va realiza potrivit dispozitiilor Codului de procedura civils de la 1865, astfel cum era in vigoare la data de 10.02.2013; ») judecata se va realiza potrivit dispozitiilor NCPC, intrat in vigoare la 15.02.2013; ¢) administrarea probelor se va face potrivit NCPC, intrat in vigoare fa 15.02.2013. 6. Instanga este sesizatd cu o cerere de chemare in judecatl la data de 10.01.2013, iar in timpul judecaii — la data de 15.02.2013 - intra in vigoare NCPC. In aceasta situatie: a) nicio norma privitoare la faza de judecata din cuprinsul NCPC Dispozitil de punere in aplicare a NCPC ‘nu va putea fi aplicata procesului respectiv; b) sub nicio forma eventuala executare silita a hotararii judecdtoresti ce va fi pronuntata nu va putea fi realizata potrivit Codului de procedur& civild de la 1865, astfel cum era in vigoare la data de 10.01.2013: ©) dupa data de 15.02.2013 administrarea probelor in procesul respectiv se va face dup’ regulile stabilite in NCPC. 7. La data de 15.02.2013 era in vigoare o lege specialé care prevedea ci hotirarea judecatoreasc pronunfata in prima instany cadrul procedurilor de aplicare a acestei legi este definitiva. in acest caz sin lipsa unei prevederi legale contrare: a) dupa data de 15.02.2013 toate hotararile judecatoresti pronunfate in prima instanjé in aplicarea legii speciale respective sunt supuse i , recursului, indiferent de data inceperii procesului; b) intrarea in vigoare a NCPC si a legii de punere in aplicare a acestuia nu a produs nicio consecinfa legislativa cu privire la natura Juridica hot&rérii pronunfata in prima instanja in aplicarea legit speciale sau a c&ii de atac susceptibil a fi exercitatd impotriva acesteia; ©) incepand-cu data de 15.02.2013 norma din legea respectiva s-a modificat in sensul c& hotirdrea de prima instanfa este supus numai apelului 8. De Ia data intrarii in vigoare a NCPC referirile din cuprinsul actelor normative la hotarérea judecatoreasca ,definitiva si irevocabila” se Vor injelege ca find facute la hotardrea judecttoreasca: a) definitiva; ») irevocabila; ©) executorie 9. Daca legea speciala prevede c’ cererea de suspendare a executarii e se solutioneaza de presedintele instantei, atunci a) incepind cu data de 15.02.2013 cererea de suspendare se solutioneazd de un complet al instanjei competente potrivit legii, indiferent de data inceperii executarii site; b) cererea de suspendare a executarii site, formulata ulterior datei de 15.02.2013, se solujioneaza in mod obligatoriu de catre presedintele Teste grilit instanfei, dar numai dac& executarea silité a inceput anterior intrii in vigoare a NCPC; ©) incepand cu 15.02.2013 suspendarea executiti poate fi dispusa. silite nu mai 10, Cererea prin care se formuleazd o contestatie in anulare ‘impotriva unei hot&rari judecatoresti pronunjate intr-un proces inceput anterior intrarii in vigoare a NCPC: a) tebuie sd aiba cuprinsul prevazutin NCPC si poate fi regularizati potrivit acestui act normatiy, dact aceasta cerere este formulatd ulterior intrarii in vigoare a NCPC; ) se judeca potrivit tuturor regulilor de procedura prevazute in Codul de procedura civili de la 1865; ©) se timbreaza potrivit legii care reglementeazi taxele de timbru, Capitolul II Principiile fundamentale ale procesului civil Aplicarea legii de procedura civil Domeniul dé reglementare al NCPC (art. 1-28 NCPC) IL, Noul Cod de procedura civil a) cuprinde norme care reglementeaza cele 3 faze ale procesului civil, si anume: etapa sorisi, faza cercetarii judecitoresti si faza executirii silite; b) se aplicd si in alte materii decat cea civila, dar numai daca legile ce reglementeaz& acele materii nu cuprind dispozitii contrare si fac menjiune expresa cu privire la aplicabilitatea Codului de procedura civilts ©) cuprinde dispozi in materie civila, ce reglementeazi procedura de drept comun 12, Potrivit reglementarii exprese cuprinse in NCPC orice persoana are dreptul la judecarea cauzei sale in termen: a) rezonabil; b) previzibil; ©) optim. 13, Dreptul la un proces echitabil, in termen optim si previzibil, se aplica: a) atit in privinja cererilor ce se solujioneaza potrivit procedurii contencioase, cét si in privinta cererilor solufionate conform procedurii necontencioase: bb) exclusiv in faza judecatii: ©) si in faza executiri silite. 14, Principiul fundamental care consacré dreptul la un proces Teste gril cechitabil, in termen optim si previzibil, se apc’: 1a) numai in procesele in care se disputa drepturi si obligatii cu caracter civil; b) in orice proces solutionat in Roménia de o instanta judecdtoreasca;, ) tuturor proceselor in materie civil’, precum i proceselor din alte materii in masura in care legile care le reglementeaz& nu cuprind dispozifii contrare. 15. in temeiul principiului disponibilitatii procesului civil pargile: a) au dreptul si ie judecate dupa aceleasi reguli de procedura; ») pot sesiza instanga de judecata; ¢) pot pune capat procesului prin efectuarea de acte de dispozitie procesual’ 16. Pentru a se asigura garanjia desfésurarii unui proces echitabil, NCPC prevede in mod expres c’ este necesar ca instanja care judect proces: a) si fie independenta si impartial’; b) si fie stabilits de lege; ©) si defind cunostingele profesionale. necesare pentru a judeca pricina, 17. in procesul civil: a) obiectul si limitele acestuia sunt stabilite prin cererile i apararile parlor, neexistand nicio derogare de la aceasta regula; b) partile au obligatia s& isi probeze pretentiile si apararile; c) judecitorul poate dispune, la cerere sau din oficiu, obligarea unei paryi de a infatisa un mijloc de probii pe care il detine, sub sanctiunea platii unei amenzi judiciare 18, Instanfa nu schimba obiectul cererii de chemare in judecata atunei cdnd a) chiar fir’ a exista o cerere in acest sens a reclamantului, obliga pirdtul, intr-o acfiune in revendicare, la plata contravalorii lucrului revendicat, deoarcce Iucrul a dobindit un grad avansat de uzurit ineat are o valoare economica nesemnificativa;, Principiile fundamentale ale procesului civil b) stabileste c& actiunea dedusi judecaii are ca obiect obligarea pérétului la plata unei sume de bani, iar nu obligarea acestuia la restituirea unui lucru, o astfel de calificare fiind facuta in urma examinarii intregului continut al,cererii de chemare in judecata, iar nu doar a termenilor folositi de reclamant in partea introductiva a cererii; ©) desi reclamantul a solicitat desfacerea cisatoriei din culpa exclusiva a pardtului, iar acesta nu a formulat cerere reconventionala, admite actiunea si pronunga divorful intre sofi din culpa comund, 19, Daca refine c& cererea de chemare in judecata nu este formulata in contradictoriu cu toate partile care trebuie s& participe in procs instanga, ca regula: a) va dispune modificarea cererii in mod corespunzator, dispunand si citarea partilor neindicate in actul de sesizare al instantei b) va da calificarea corect& a cererii de chemare in judecata; ©) are dreptul de a pune in discutie posibilitatea modificarii cererii in sensul indicat 20. in continutul principiilor fundamentale ale procesului civil se regisese urmatoarele reguli: a) reclamantul are obligatia de a-i proba pretentiile; b) paratul are obligatia de a-si proba apararile; ©) partile au dreptul la apdrare, in exercitarea acestuia partilor recunoscandu-li-se implicit posibilitatea ca, in: cuprinsul expunerii situatiei de fapt, sf nu prezinte anumite fapte cunoscute. 21. in procesul civil partile au obligatia de a expune situatia de fapt la care se refera pretentiile si apararile lor: a) in mod independent si impartial; b) in mod corect; ©) in mod complet. 22, in procesul civil, judec&torul: a) in nicio situatie nu poate schimba denumirea sau temeiul juridic al cerer b) in toate cazurile este indreptatit si dea calificarea juridicd corecta Teste grill a cererii de chemare in judecata, indiferent de manifestarea de voint& si conduita procesuala a parjilor cu privire la aceasta chestiune; ©) vegheaza ca ordinea si solemnitatea sedinfei de judecata sa fie respectate, putdnd lua in acest scop orice masura prevazuta de lege. 23. in procesul civil: a) daci legea ti cere judecatorului s& ind seama de toate circumstangele cauzei in adoptarea unor solutii, acesta trebuie sa jin’ seama, intre altele, de principiile generale ale dreptului; 'b) in toate cazurile in care pentru solutionarea pe fond a unei cauze este necesara participarea in proces a mai multor persoane determinate, judecatorul are dreptul s& dispund introducerea in cauza a acelora dintre acestea care au fost omise in actul de sesizare, chiar daca reclamantul niu-si manifest voinfa in acest sens; ) trebuie respectat principiul continuitati 24, in procesul civil: a) instanja se poate pronunfa asupra unei exceptii procesuale la termenul de judecaté ta care aceasta este invocata de catre parét, numai daca si reclamantul este prezent, personal sau prin reprezentant, la acel termen; b) probele pot fi administrate numai de cate instanja care judect procesul, fara a exista nicio derogare de la acest principiu; ©) principiul publicitagii nu are caracter absolut. 25. in desfasurarea procesului civil obligatia de a intreprinde toate diligenjele necesare pentru ca judecata sa se faca cu celeritate incuba 1) numai instangei de judecatt; 'b) numai instanfei de judecaté si reclamantului; ©) si terfilor in privinga cArora instanta le-a solicitat indeplini unor obligatii in legatur& cu proces 26. in procesul civil, dac& una dintre parti detine un mijloc de proba: a) doar partea respectiva (dejinatoare a mijlocului de proba) poate solicita si objine incuviinjarea probei in proces, urménd astfel sti o depuna la dosar sau s& o infatiseze instantei; Principiile fundamentale ale procesului civil b) instanta, din oficu si chiar daca ambele parti s-ar opune, poate si dispund infitisarea acestuia, ©) Instanta, la cererea celeilalte parti, poate sa dispund inf&iyarea acestuia, sub sanctiunea decdderii din proba, 27. in desfésurarea procesului civil: a) pardtul trebuie si-si exercite drepturile procesuale cu. bund- credinga, in caz de exercitare abuziva a acestora putand rispunde pentru prejudiciile morale cauzate; b) reclamantul trebuie si-si indeplineasc’ cu bund-credinta obligatiile procesuale, in caz de incalcare a acestei obligatii putand fi sanctionat exclusiv cu amenda judiciara; ©) exercitarea abuziva a drepturilor procesuale presupune, ca situatie premis&, efectuarea unor acte de procedurd nelegale. 28. in baza principiului contradictorialittqii: a) parle au dreptul si fie judecate dupa aceleasi reguli de procedura, ) pantile au dreptul sa-si exprime verbal poziiile procesuale; ©) partile trebuie sa isi faca cunoscute reciproc mijloacele de proba de care injeleg sa se foloseascai, astfel incat fiecare dintre ele sd igi poat organiza apararea 29, Are loc 0 exercitare abuziva a drepturilor procesuale: a) in cazul in care paratul efectueazd sau indeplineste un act de procedura nelegal; b) in cazul in care reclamantul, cu rea-credinta, nu isi indeplineste obligatiile procesuale; ) atunci cénd, printre altele, dreptul procesual este detumat de la scopul pentru care a fost recunoscut de lege. 30. Se poate angaja raspunderea unei parfi din proces pentru prejudiciile materiale sau morale cauzate prin: a) neindeplinirea cu bund-credinta a obligatiilor procesuale; b) neindeplinirea obligatiilor procesuale; ) exercitarea abuziva a drepturilor procesuale. Teste gril 31. In cazul exercitarii abuzive a unui drept procesual, instanga: 2) nu poate refine sau constata, din oficiu, c& dreptul este exercitat abuziv; 'b) nu poate dispune, din oficiu, obligarea la despigubiri a partii care a exercitat abuziv dreptul, catre partea prejudiciat’; ©) poate dispune, din oficiu, aplicarea unei amenzi judiciare pentru exercitarea abuziva a drepturilor, chiar daca, cu respectarea dispozitiilor procedural, a dispus si obligarea parti la despagubiri 32. Exercitarea abuziva a unui drept procesual este conditionata intotdeauna de: a) producerea unui prejudiciu moral unei alte parti din proces; b) producerea unui prejudiciu material si/sau moral unei alte parti din proces; c) producerea consecingei incalcarii unui drept procesval al alti parji din proces. 33. in recurs, NCPC prevede urmatoarea regula: 4) parjile au dreptul si formuleze personal concluzii, in cazul in care nu au avocat sau, dupa caz, consilier juridic; ») parile nu pot formula cereri si concluzit decat prin avocat sau, dupa caz, consilier juridic; ) in nicio situafie mandatarul partii nu poate formula valabil cererea de recurs daca nu are calitatea de avocat sau, dupa caz, consilier juridic, 34, Principiul contradictorialitatii procesului civil: a) este aplicabil si in faza executirii silite; b) constituie 0 garantie a unui proces echitabil, fiind aplicabil in toate fazele judecttii; ¢) se aplic& in toate etapele judecafii, inclusiv in cea a deliberarii, astfel inedt, in aplicarea acestui principiu, in cazul in care completul de jjudecata este compus din cel putin 2 judecatori, fiecare membru este obligat s& expund celorlalyi membri opinia in cauzd. 35, Potrivit regulii stabilite prin NCPC, in recurs, mandatarul p&rtii poate formula valabil cereri sau susfine coneluzii 10 Principiile fundamentale ale procesului civil a) numai daca are calitatea de avocat sau, dupa caz, consilier jurid ) daca are calitatea de sof; ©) daca are calitatea de ruda pana la gradul al doilea inclusiv si este licentiata in drept. 36. Daca instanja isi intemeiaza hotararea pe motive de fapt sau de drept ce nu au fost supuse, in prealabil, dezbaterii contradictorii ale partilor, se inealea principiul a) contradictorialita ») oralitagii ©) publicitagi. 37. Constituie principii fundamentale ale procesului a) principiul nemijlocirii; b) principiul publicitatii; ©) principiul oficial 38. Principiul nemijlocirii a) asigura solugionarea cu celeritate a cauzelor civile; b) presupune obligatia instanjei de a cerceta direct si nemijlocit toate elementele care intereseazé dezlegarea prici ©) constd in obligatia ca hotarérea judecdtoreasca sa fie pronunfata ‘numai de acei judecatori in fafa carora s-au purtat dezbaterile pe fondul cauzei. 39. in aplicarea si respectarea normelor care reglementeaza principiul contradictorialitaii: a) este suficient ca parfii si i se fi conferit posibilitatea de a-si exprima opinia cu privire la o chestiune din proces, nefiind necesar ca Partea si-si fi exprimat efectiv opinia; ) partile au obligatia de a prezenta situajia de fapt la care se referd pretentiile si apararile lor in mod corect si complet; ©) daca partile nu se infitiseaza la dezbateri, judecata (in sensul de deliberare si pronunfare a hotararii) nu poate avea loc decat dupa ce se va acorda partilor cel putin posibilitatea de a depune concluzii scrise. ul Teste gril 40. Pentru asigurarea respectarii principiului contradictorialitayii legiuitorul a reglementat obligatii a) exclusiv in sarcina partilor; ) in sarcina instantei; ©) si in sarcina terfilor in privinta carora instanga a. stabilit {ndeplinirea unor obligatii in legatura cu procestl. 41. Constituie derogari de la regula specific’ principiului nemijlocirii: a) situafia in care partie solicita expres instantei ca judecata si se fac numai pe baza actelor depuse la dosar; ) administrarea probelor prin comisie rogatorie; 6) situatia in care judecata are loc in camera de consiliu. 42. in ceea ce priveste principiul fundamental al dreptului la aparare {in procesul civi a) teoretic, nu s-ar putea refine in nicio situatie c& dreptul la aparare poate fi exercitat abuziv atunci cind actele de procedura specifice apairarii sunt efectuate prin avocat; b) dreptul la aparare presupune, in mod exclusiv, dreptul partilor de afi asistate sau asistate in proces, de un avocat sau, dupa caz, de un consilier juridic: ©) dreptul Ia aparare include in continutul sau si dreptul partilor de ‘a propune probe ori de a exercita caile de atac cu respectarea cerinjelor prevazute de lege. 43. Constituie principii fundamentale ale procesului civil a) principiul continuitayiis b) principiul potrivit cai justitiel 6) caracterul secret al dezbaterilor. ia terfii au obligatia s& sprijine realizarea 44, Se incalc& principiul nemijlocirii in procesul civil: a) in cazul in care instanfa valorifica in proces ca si marturie relatarea unor fapte de cAtre 0 petsoand ce nu este parte in proces, relatare facut in cuprinsul unei declareyii fécute in fata unui notar 12 Principiile fundamentale ale procesului civil public si autentificata de acesta; b) in cazul in care instanta valorifica in proces ca si méirturisire recunoasterea unor fapte de catre una din partile din proces, recunoastere facut in cuprinsul unui inscris autentificat de un notar public; ) in cazul in care instanfa, investita cu solutionarea dosarului in urma admiterii unei exceptii de necompetenta materiala a altei instante, valorific& in proces probele administrate in fata instantei care si-a declinat competenta 45. Principalul participant la procesul civil cAruia ii revine ‘indatorirea de a asigura respectarea principiilor fundamentale ale procesului civil este a) judecatorul; ) reclamantul; ©) procurorul 46. Constituie excepjii de la regula specifica principiului nemijlociri a) administrarea dovezilor pe procedura asigurarii probelor, indiferent daca aceasta procedura este declansata anterior sau ulterior sesizarii instanfei cu solufionarea pe fond a litigiului; ) in cazul admiterii exceptiei de necompetenta teritoriala, cand probele administrate in fafa instanfei necompetente riman céstigate Judecafii, instanta stabilind c& nu exista motive temeinice pentru a fi reffcute; ©) in ipoteza admiterii cererii de abjinere/recuzare, indiferent daci in incheierea respectiva se face sau nu menjiune cu privire la mentinerea sau nua actelor de procedura efectuate de judecatorul in privinta s-a admis abinerea/recuzarea. 47. in baza principiul publicitat a) sedinjele de judecata sunt publice, in afara cazurilor previzute de lege; b) procesul civil se desfagoara in limba romana astfel incat orice persoand care asisti la proces s& aiba posibilitatea s& infeleaga ceea ce se discuta; 13 Teste grit ©) sedingele de judecati sunt publice, puténd asista la dezbateri si alte persoane strine de proces, ins numai daca justificd un interes legitim. 48. Conform regulilor prevazute in cadrul principiului desfasurarii procesului civil in limba roménd, cetafenii roméni aparjinand minoritéilor nagionale: a) au dreptul si se expr judecata, in conditiile legit 'b) au dreptul de @ formula tn limba materné cererile scrise tn legatura cu procesul; ) sunt obligafi si vorbeasc& in limba roman’ in fafa instangei judecati, iar daca nu infeleg sau nu vorbesc limba roman’ pozitiile procesuale ale acestora (cereri orale, aparari, puncte de vedere, opinii, concluzii) se pot exprima doar prin avocat. ein Limba mater’ in fafa instant 49, in baza principiului continuitagii procesului civil: 1a) administrarea probelor nu se poate face decat de judecatorul care Je-a incuviingat; b) daca la ultimul termen de judecata programat judecaterul care a instrumentat dosarul pana la acel moment nu poate, din motive obiective, s& participe la proces, judecatorul care il va inlocui nu poate si judece cauza (deci s4 pronunfe solutia), fiind obligat s& amane cauza la alt termen; ¢) judecatorul investit cu solutionarea cauzei nu poate fi inlocuit pe durata procesului decét pentru motive temeinice, in condiile legit 50. in exercitarea rolului de aflare a adevarului in procesul civil, judecdtorul: a) are dreptul de a dispune administrarea probelor pe care le considera necesare, chiar dac& parjle se impotrivesc; ») are indatorirea de a da parfilor indrumari cu privire la drepturile si obligatiile ce le revin in proces, in cazul in care acestea nu sunt reprezentate sau asistate de avocat 6) are dreptul s& puna in dezbaterea parfilor orice imprejurari de fapt sau de drept, chiar dac& nu sunt menfionate in cerere sau in intampinare. 14 Principiile fundamentale ale procesului civil 51. Conform regulilor prevazute in cadrul principiului desfguitiri procesului civil in limba roman8, cetafenii straini sau apatrizii care nu ingeleg sau nu vorbesc limba romana: a) sunt obligafi si intocmeasca cererile sctise sau actele procedurale serise doar in limba romana, spre deosebire de cetajenii romani apartinand minoritaqilor nationale care nu cunosc limba romana; ) nu au dreptul de a formula concluzii personal si direct in fata instanfei, acest drept putand fi exercitat doar prin mandatar sau avocat ‘cunoscator al limbii roméne; ©) daca sunt chemafi in judecata in calitate de paragi au dreptul dea primi cererea de chemare in judecata tradusi in limba pe care o cunose, obligatia de a asigura traducerea revenind parti reclamante. 52, Dreptul instangei de a cere partilor explicatii, orale sau in scris, cu privire Ia situatia de fapt si la motivarea in drept, pe care partile 0 invoca in sustinerea pretentiilor si apararilor lor, reprezint& o aplicare a principiului a) disponibilitayi, b) nemijlocirii; ©) care reglementeaza rolul judecdtorului in aflarea adevarului 53. in exercitarea rolului de aftare a adevarului judecatorut: a) are posibilitatea s& cear& paratului sa prezinte oral explicatii cw privite la situafia de fapt pe care a prezentat-o in intampinare ori care este relevat de o anumita proba administrata la dosar; b) este obligat s& pronunte solugia ce corespunde echitatii, chiar daca, raportat la situagia de fapt ce rezulta din probele administrate, legea prevede o alté soluie; ©) este obligat s& introduca in cauza alte persoane, chiar din oficiu, cdnd prezena acestora este necesara pentru a putea fi solutionata pe fond actiunea. procesul civil, 54, in desfasurarea procesului civil daca parjile sunt reprezentate de avocat: a) instanga nu ar putea s& dispuna inféisarea personala a acestora; 15 Teste gril b) nu s-ar putea refine in nicio situatie exercitarea abuziva de catre acestea a drepturilor procesuale; ¢) acestea au posibilitatea de a fi prezente personal la toate fazele de desfasurare a procesului 55, Principiul publicitatii sedinjelor de judecata: a) este prevazut expres de NCPC si de Constitutia Romaniei; b) are caracter absolut, nefiind permise exceptii de la acesta; ©) constituie si o garanjie a independentei si imparfialita judecatorilor. $6. Principiul oralitaii: a) este consacrat expres de NCPC; b) are caracter absolut, instanja neputénd solutiona cauza numai pe baza probelor existente la dosar si fara a asculta concluziile orale ale parfilor, in nicio situatie; pune presedintelui completului de judecata obligatia ca, sub sancfiunea nulitafii hotararii, s& acorde cuvantul pirtilor pentru a-si susfine verbal pretentiile si ap&rarile, a discuta regularitatea actelor de procedurd, a propune probe sia formula conclu: 57. Daca instanfa, in conditiile legii, dispune introducerea in cauza a altei persoane, aceasta 1a) nu poate incheia cu celelalte parti 0 tranzactie pentru a pune capait procesului, indiferent de natura juridica a drepturilor ce se disputa in proces; b) este obligata s& intocmeasca in limba romana toate cererile serise sau actele de procedurd pe care le efectueaza, chiar daca, desi are calitatea de cetifean roman, nu injelege, nu scrie si nici nu vorbeste limba romana, facdnd parte dintr-o minoritate nationalé; ©) are posibilitatea, dupa caz, si achieseze Ia pretengiile reclamantului. 58. in exercitarea rolului stu de aflare a adevarului in cau’ judecatorul, ca regul a) d& calificarea juridica actelor si faptelor deduse judecaii, numai 16 Principiile fundamentale ale procesului civil cu acordul partilor; b) restabileste calificarea juridicd a actelor si faptelor deduse judecatii, chiar deca partile le-au dat o alta denumire; ©) isi poate intemeia solutia pe o alt& situafie de fapt decat cea invocaté de reclamant prin actul de sesizare, daca din probe rezulta aceasta, chiar dacd reclamantul nu a modificat cererea in acest sens, 59. in aplicarea si respectarea principiului disponibilitatii procesului civil (dreptului de dispoziie al partilor): a) instanja nu poate si dispuna si restabilirea situatiei anterioare (obligind fiecare parte si-si restituie prestajile efectuate) in cazul in care a fost investité doar cu actiunea in anularea actului juridic si a admis aceasta cerere; b) partile au dreptul sa aleaga instanja competenta material si litigiul; ©) parle sunt libere s& decida dac& exercita sau nu, in condifiile legii, cai de atac impotriva unei hot8rari. judi 60, Dreptul la un proces echitabil, in termen optim si previzibil: a) presupune c& orice cerere adresata instanjei de judecata sa parcurga cel pujin doua grade de jurisdictie; b) nu se opune ca, in anumite situatii, 0 cerere de chemare in judecata sa fie respinsa ca inadmisibil ©) se aplica, in mod corespunzator, si in faza executari 61. Principiul liberului acces la justitie: a) presupune ca judecatorul este obligat sa primeased orice cerere Pe care o persoand infelege si o formuleze si s& 0 adteseze instantei, indiferent de obiectul acestei ») poate fi otstructionat prin stabilirea unor costuri ale procesului disproportionat de mari faa de posibilitatile financiare ale reclamantului; ©) nu presupune si nu inchide dreptul judecatorului de a stabi prin hotarérea pe care o va pronunfa reguli general obligatorii 62, Principiul disponibilitatii procesului civil; a) este reglementat in cuprinsul principiilor fundamentale ale procesului civil i» cuprinsul unui articol avanid denumirea marginala Teste gril adreptul de dispozitie al parilor”; b) nu este incdleat in cazul in care actiunea este admis& in parte deoarece doar o parte a pretenfillor formulate de reclamant au fost dovedite; ) este inc&lcat in cazul in care instanfa, desi a acordat partilor cuvantul exclusiv pentru dezbaterea fondului (formularea concluziilor finale pe fondul cauzei), respinge actiunea ca efect al retinerii incidentei excepfiei lipsei de interes a acesteia. 63. in cazul in care obiectu! litigiului dedus judecatii este un drept asupra cdruia partile pot si dispund: ‘a) in timpul procesului parfile pot incheia 0 tranzactie pot a pune capat acestuia; ’) instanja de judecata, dact parle isi exprim& in mod expres acordul in acest sens, poate judeca pricina in echitate, iar nu potrivit normelor de drept incidente; ¢) judecatorul este obligat s8 recomande partilor medierea. 64. in fiecare proces civil, judecdtorul: a) este obligat s& recomande panilor solufionarea amiabil a litigiului prin mediere; b) va incerca impacarea partilor, dndu-le indrumarile necesare, potrivit legii; ) nu poate fi inlocuit pe durata procesului decat pentru motive temeinice. 65. Poate fi sanctionat pentru exercitarea abuziva a unui drept procesual: a) paratul; b) judecatorul cauzei; ©) numai reclamantul. 66. Exceptind persoana care are calitatea de avocat, poate formula si susfine in mod valabil cerere de recurs mandatarul conventional al persoane’ fizice care prezint& urmatoarele calitati suficiente: a) este unchi al pArfii recurente gi este licentiat in drept; 18 Principiile fundamentale ale procesului civil b) este sof al recurentului; ©) este frate al recurentului si este licentiat in drept. 67. Daca instanta igi intemeiaza in mod decisiv solutia pe un inscris depus la dosar dupa inchiderea dezbaterilor si necunoscut de adversar, se incalea principiul: a) disponibilitagi, b) continuitati; ©) contradictorialitaii 68. Principiul contradictorialitajii procesului civil: a) este respectat doar daca ambele parti se infatiseaza, personal sau prin reprezentant, in instant; ) nu este aplicabil in faza executarii silite; ©) nu este unul absolut, existand situafii in care solujionarea unei anumite cereri sau incident de procedura se face fara citarea parjilor. 69. in procesul civil a) excepfiile de Ia principiul publica exceptii de la principiul oralitati: b) este incailcat principiul egalitatii in cazul in care, desi o anumita cerere se judecd fara citarea parjlor, se permite totusi uneia dintre parjle prezente s& formuleze concluzii orale, cealalts parte find lips; ©) judecatorul poate impune parilor obligatia de a se prezenta personal pentru a oferi explicatii cu privire la situagia de fapt, chiar daca anterior parjile, cu respectarea prevederilor legale, solicitaser& ca Jjudecata s& se facd numai pe baza actelor depuse la dosar. sunt in acelasi timp si 70. Dispozitiile NCPC: a) sunt inaplicabile in raport cu normele de procedura obligatorii ale dreptului Uniunii Europene, dar numai in cazul in care una dintre partile litigante este o autoritate a statului ori o institutie ce particip proces in numele acestuia;, ») sunt intotdeauna inaplicabile atunci cand exist neconcordanfe {ntre acestea si pactele sau tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului, la care Romdnia este parte; 19 Teste grila ) sunt aplicabile si in cea ce priveste solutionarea laturii civile a procesului penal, daci nu se prevede altfel prin normele cuprinse in Codul de procedura penale sau alte legi speciale. 71. Cu privire la aplicarea legii de procedura civila NCPC stabileste urmatoarele reguli a) hotararile judecdtoresti sunt supuse cailor de atac in vigoare la data pronunférii acestora; ’) in cazul in care instanja investita este desfiintata, dosarele se vor trimite din oficiu instanfei competente potrivit legii noi; ©) dispozitile legii de procedura se aplica tuturor proceselor ce se judecd intre cetafenii romani. 72. Cu privire la aplicarea legii de procedura civil’ NCPC prevede urmatoarele reguli: a) legea noua de procedura este de imediata aplicare, circumstanfe care ea se aplica atat proceselor incepute dupa intrarea sa in vigoare, cat si celor in curs de judecata; ') legea noua de procedura se aplic’ numai proceselor incepute dupa intrarea acesteia in vigoare; ) executitile silite icepute sub legea veche de proceduré raman supuse acelei legi. 73. Cu privire la aplicarea legii de procedura civilé in privinta mijloacelor de prob NCPC stabileste urmatoarele reguli a) legea care guverneaza puterea doveditoare a oricdrei probe este cea in vigoare Ia data producerii ori, dupa caz, a sivarsirii faptelor Jjuridice care fac obiectul probatiuinii ) administrarea probelor se face nu conform ley otrivit legii in vigoare la data in vigoare la data administratii inceperii procesului lor; ©) legea care guvemneazé puterea doveditoare a unei prezumtii legale este cea in vigoare la data producerii sau, dupa caz, a stivarsitii faptelor juridice care fac obiectul probatiunii 74. in functie de obiectul acestora normele de drept procesual civil 20 Principiile fundamentale ale procesului civil se impart a) norme generale si norme speciale; 'b) norme imperative si norme dispozitive; ©) norme de organizare judiciara, norme de competenfa si norme de procedura propriu-zis. 78. Au valoare de adevar urmatoarele afirmai 1) in functie de caracterul conduitei impuse normele de drept procesual se impart in norme generale si norme speciale; ) incdlcarea unei norme imperative de procedura se sanctioneazi cu nulitatea relativas ©) norma speciala, in masuta in care tace, se completeaza cu norma general 24 Capitolul II Actiunea civila (art. 29 — 40, 56 — 58, 80-81 NCPC) + nofiune, elemente; | + condifii de exereitare: capacitatea procesuali, calitatea procesuald, formularea unei pretenfii, interesul; + clasificare; + apararile in justiie 5 + sanefiunea incaledi -ondifiilor de exercitare a actiunii. 76. Au valoare de adevar urmatoarele afirmati . a) intre notiunile ,actiune civil&” si, ,cerere de chemare in judecata” exist identitate sub aspectul confinutului; ; }b) actiunea civila face parte din conginutul dreptului subiectiv civil; ¢) actiunea civil& este mijlocul prin care se valorifica dreptul la aciune, 77. Constituie cerere aditional®: a) cererea formulata in cursul unui proces aflat in desfasurare; b) cererea a carei solujionare depinde de solujionarea cererii principale; ‘c) cererea prin care se modifica 0 cerere accesorie formulata anterior in proces, 78, Elementele actiunii civile sunt: a) partile, obiectul si cauza; b)afirmarea unui drept, interesul, capacitatea procesuala si calitatea procesual’; ©) principale, accesorii, aditionale si incidentale. le intra toate acele mijloace procesuale 79. in conginutul actiut 22 Aetiunea civil prevazute de lege pentru: a) protectia unui drept subiectiv pretins de una dintre parti, exclusiv; b) protectia unui drept subiectiv pretins de cAtre una dintre parfi sau a unei alte situafiijuridice; ©) asigurarea apararii p2 lor in proces. 80. Cererea reconventionala: a) are natura juridica a unei cereri incidentale; ») are natura juridic& a unei cereri aditionale; ©) poate cuprinde capete de cerere accesorii. 81. Cauza actiunii (causa petendi) a) reprezinta scopul urmarit de cel care pretinde un drept sau care se apara; b) reprezinta fundamentul juridic al cererii de chemare in judecata; ©) intereseaz autoritatea de lucru judecat. 82. Cauza cererii de chemare in judecata (causa debendi): a) reprezint& fundamentul dreptului (temeiul juridic) invocat de cel care formuleaza pretentia; b) mai este cunoscutd si sub denumirea ,motivul cererii”; c) nu intereseaza litispendenga 83. Calitatea de parte in proces se poate transmite: a) numai legal; ) conventional; ©) numai pe calea mostenirii, legale sau testamentare. 84, Transmisiunea legala a calitafii de parte in proces: 4) opereaza, in cazul persoanelor fizice, numai in temeiul mostenirii legale sau testamentare; +b) nu intervine in cazul in care una dintre parti vinde unui tert bunul asupra c&ruia se disput procesul; ) nu poate opera si in timpul judecatii recursului 85. Transmisiunea legal a calititii de parte in proces a unei 23 Teste gril persoane juridice a) poate opera in temeiul mostenirii legale; b) poate avea loc doar in cazul in cazul reorganizarea acesteia, reorganizare ce se poate realiza prin fuziune, divizare sau transformare; ©) poate avea loc si anterior sesizatit instante. care intervine i civile: 86. Fac parte din randul conditiilor de exercitare a actiu a) calitatea procesuala, obiectul, capacitatea procesuala; b) formularea unei pretenfii,interesul; ©) pantle, cauza, calitatea procesuala. 87. in cazul in care pe parcursul procesului dispare/inceteaza/nu mai subzista interesul in susfinerea/continuarea judecafii, cererea de chemare in judecat a) se va respinge ca lipsits de interes; b) se va solutiona pe fond sau prin valorificarea eventual’ a unei alte excepfii procesuale decét cea vizind interesul intrucat cerinfa interesului trebuie s8 fie indeplinita doar la momentul introduceri cereri ) se va antla, 88, Dacd in cursul procesului are loc, in conditiile legii, © transmisiune cu titlu particular a dreptului litigios, suecesorul cu titlu particular, dac& are cunostinja de existenfa procesului, are obligatia legal s4 intervina in cauza: a) numai daca transmisiunea dreptului litigios s-a facut prin acte Intre vii cu titlu particular; +b) numai daca transmisiunea dreptul titlu particular pentru cauza de moarte; ©) in toate cazurrile. tigios -a facut prin acte cu 89. in cazul in care pe parcursul procesului dreptul litigios se transmite prin legat cu titlu particular: a) ca regula, judecata va continua cu succesorul universal sau cu titlu universal al pari ce are calitatea de autor al actului respectiv, ins, 4 Acfiunea civil in ipoteza in care succesorul cu titlu particular este introdus in cauz’, instanta poate decide scoaterea din proces a suecesorului universal sau cu titlu universal; b) judecata se suspenda pind la introducerea in cauza a succesorului cu titlu particular; ©) ca regula, dacd succesorul cu title particular nu a fost introdus in proces, hotarérea pronunfat nu ya putea produce efecte fata de acesta sinu ii va fi opozabila, 90. in toate cazurile in care, in timpul unui proces, dreptul litigios este transmis prin acte cu title particular catre o alt persoand decat adversarul din proces, introducerea in cauz4 a succesorului cu titly particular: a) nu se poate face din ofc b) se poate face numai la cererea uneia dintre parti ©) poate avea loc ca urmare a manifestirii de voinfa exprimate de acesta in acest sens. 91. in cazul in care in cursul unui proces are loc transmisiunea dreptului litigios de la una dintre parti citre o alta persoand decat adversarul: a) daca transmisiunea s-a facut prin acte intre vii cu titlu universal judecata va continua cu succesorul cu titlu universal; b) daca transmisiunea s-a facut prin mostenire legala judecata va continua cu mostenitorii legali; ©) dac& transmisiunea s-a facut prin legate cu ttlu particular judecata va continua cu succesorul cu titlu particular, neputand fi introdusi in cauz& succesorii universali ori cu titly universal ai pargii de la care s-a realizat transmisiunea. 92. Poate fi res ‘mu mai subzista interesul: a) ocale de atac; b) 0 proba; ©) 0 aparare formulata in proces. sith de interes ori pentru e& nu sau 25 Teste gril 93. Cand dreptul litigios se transmite in timpul unui proces prin acte intre vii cu titlu particular (de exemplu, prin contract de vanzare~ cumpirare): a) dacd instana are cunostinf& despre aceasta transmisiune (existnd dovezi la dosar in acest sens) este obligati sa dispuna introducerea {in cauz& a succesorului cu titlu particular (cumpardtorul), chiar daca acésta nu a intervenit din proprie inifiativa in proces sinicio o alt& parte nu a formulat cerere in acest sens; ') instrainatorul (partea care a transmis acest drept) va fi inlocuit de drept in proces de catre succesorul cu titlu particular (cumparatorul, ‘in ipoteza de fata); ¢) dac& succesorul cu titlu particular a dobandit dreptul cu bund credinga si nu mai poate fi evins, potrivit legii, de catre adevaratul titular al dreptului, hotérdrea pronunfata nu va produce efecte fata de acest succesor cu titly particular, in ipoteza in care acesta nu a fost introdus in proces. 94, in procesul civil: a) capacitatea procesualé de folosiné a persoanei fizice nu inceteaz’ odata cu moartea acesteia, procesul urmand a fi continuat in contradictoriu eu mostenitorii acesteta; ’) pot sta in judecat’ si societigi ard personalitate juridica daca legit ¢) actele de procedura indeplinite de partea care nu are capacitate procesuald de folosin& sunt anulabile. 95. Asociatiile, societatile sau alte entitafi fir personalitate juridicd, constituite potrivit prevederilor legale, pot sta in judecata fara ‘se putea pune in discufie lipsa capacitatii procesuale de folosint a acestora: a) doar ca reclamante; ) doar ca parate, daca au organe proprii de conducere; ) atat ca reclamante, cat si ca parate ori in pozitia procesuals de intervenient. 96. Se incadreazi in categoria .,asociafiilor, societétilor sau 26 Actiunea civil entitagilor fara personalitate juridicd, constituite potrivit legii” ce pot sta fn judecats fara a li se putea opune cu succes exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinga: a) primaria; ‘b) sucursala unei societdti comerciale; ©) societatea simpla, societatea civila profesionala de avocati 97. Se incadreaza in categoria ,entitagilor fara personalitate juridic’, constituite potrivit legii” ce pot sta in judecata fara a li se putea opune ‘cu succes exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosint a) cabinetul individual de avocatura; ) cabinetul medical individual, persoana fizicd autorizata, ‘ntreprinderea individuala, intreprinderea familial; ©) asocierea in participate reglementatd de Codul civil. 98. Principiul specializarii capacitatii procesuale de folosinta este aplicabil: a) persoanelor fizice: ) oricarei persoane juridice: ©) numai persoanei juridice fara scop lucrativ. 99. Lipsa capacitatii procesuale de folosinfa poate fi invocaté a) de oricare dintre parti sau de instant, din oficiu; ) numai de catre partea interesata, in fata primei instante; ©) atit pe cale de exceptie, cét si prin intermediul cailor de atac, in acest ultim caz fiind valorificata ca si motiv de nelegalitate a hotaratii atacate. 100. Exceptia lipsei capacitatii procesuale de folosinta este o exceptie procesuala: a) de procedura; ) absoluta sau relativa, dupa caz; ©) dirimanta. 101. Daca instanga adi folosingi a reclamantului: psei capacitaii procesuale de 27 Teste grila a) va declara nul cererea de chemare in judecat b) va respinge cererea ca find formulat’s de 0 persoan& far’ capacitate procesuala de folosinta; 6) va respinge ca nefondata actiunea. 102. Daca instanfa admite exceptia lipsei capacitafii procesuale de folosinta a pardtului a) va declara nuli cererea de chemare in judecata; b) va respinge cererea ca fiind formulata impotriva unei persoane lipsite de capacitate procesuala de folosinta; ©) va pune in vedere reclamantului sa indice mostenitorii pardatului pentru a fi citati in proces. 103. Poate fi invocata in orice stare a procesului 4) lipsa capacit8tii procesuale de folosinf&; ») lipsa capacitatii procesuale de exercitiu a drepturilor procedurale; ¢) nulitatea oriedrui act de procedura. 104. Dac& unul dintre paratii persoane fizice chemaji in judecata cra decedat la data introducer cereri 4) la solicitarea parfii reclamante, instanfa va dispune introducerea in cauzai a mostenitorilor pardtului respectiv; 'b) partea reclamant& are posibilitatea ca, in termen procedural, si modifice cererea de chemare in judecata sub aspectul partii parate, solicitand ca in locul paratului ce era decedat sa fie chemate in judecata mostenitorii acestuia, alaturi de ceilalti parati indica 6) instanfa, urmare admiterii exceptiei lipsei capacitafii procesuale de folosinj& a acestui parat, poate dispune prin incheiere interlocutorie respingerea actiunii in contradictoriu cu acesta ca fiind formulat& ‘impotriva unei persoane f’ra capacitate procesuala de folosint&. 105. Dac& cererea de chemare in judecata este formulata de 0 persoana care nu justifica in proces calitate procesuala activ, instanga: a) admifand excepfia lipsei calitatii procesuale active, va anula cererea; ’b) admifind excepfia lipsei calitaqii procesuale active, va respinge 28 Actiunea civil cererea ca find formulata de o persoana fara calitate procesuala activa; ©) va putea obliga reclamantul, potrivit dreptului comun, plateasca pardtului despagubri pentru prejudiciul suferit prin chemari {in judecata 106. fn cazul in care constaté cd un act de procedura a fost indeplinit de o parte lipsité de capacitate de exercitiu, instanga ) va putea acorda un termen pentru confirmarea acestuia; 'b) va acorda un termen pentru confirmarea acestuia; ©) va dispune anularea acestuia, daca nu a fost confirmat, insd numai daca s-a produs vreo vatimare. 107. Ca regula, minorul cu varsta de 15 ani: a) isi exercitd drepturile procedurale prin reprezentant; b) isi exercits drepturile procedurale in nume propriu, dar cu asistarea parinfilor sau, dupa caz, a tutorelui; ©) nu poate renunfa la judecata decat decd actul de renunjare este facut cu asistarea parintilor ori, dupa caz, a tutorelui si instanfa apreciaza cA renunjarea satisface interesele minorului. 108. in analiza temeiniciei exceptiei lipsei calitayii procesuale active sau pasive, instanga: a) tebuie s& cerceteze si existemta drepturilor sau a obligatiilor afirmate prin actiune; b) va trebui sa identifice care sunt subiectele raportului juridic litigios, astfel cum acesta a fost dedus judecati, iar apoi sa verifice daca exista identitate dintre parjile din proces si aceste subiecte; ©) este obligat’ s& ia in calcul si valoarea pretentiilor deduse judecatii 108. in materia capacittii procesuale de exercifiu in procesul civil reprezentarea legala intervine in cazut: a) majorilor care, din cauza bolii ori a altor imprejurari, nu igi pot exercita singuri drepturile procedurale; b) persoanelor puse sub interdictie judecdtoreasc’; ©) minorilor, cu exceptia celor care dobandesc, in conditile legii, 29 Teste grila capacitatea deplina de exercitiu inainte de implinirea varstei 110. in materia capacitatii procesuale de exercitiu in procesul civil, asistarea intervine in cazul efectuarii de acte de procedura de catre: a) orice minor; +b) minorul cu capacitate de exercifiu restrans&, ©) orice minor cu varsta cuprinsa intre 14 si 18 ani. 11. in materia capacitayii procesuale de exercigiu in procesul civil, asistarea legal presupune: a) exprimarea acordului (manifestare de voinja) din partea persoanelor prevazute de lege cu privire la actele de procedura pe care ‘minorul cu capacitate de exercifiu restrdns& infelege s& le efectueze/ exercite, circumstanfe care impun nu doar exprimarea acordului la incheierea/efectuarea/intocmirea actelor de procedura scrise, ci sicitarea si prezenfa fizic& in proces alaturi de minor pentru a putea incuviinja oral eventuale acte de procedura pe care minorul infelege s& le exercite in aceasta forma; +) necesitatea citarii $i asigurarii prezenfei fizice a persoanei care indiferent dac& ocrotitorul este sau nu de e sau orale, exercitate/efectuate de exerci ocrotirea minorult acord cu actele de procedura, scr ‘minorul respectiv; ©) prezenja in sala de judecati, alaturi de minor, a avocatului acestuia 112, Dacd pe parcursul procesului una dintre parjile acestuia implineste varsta de 14 ani a) nu este necesar& autorizarea actelor procedurale de dispozitie efectuate de aceasté parte, cu asistarea ocrotitorului legal; ) reprezentarea minorului se transforma in asistare, fiind necesara citarea personal a minorului; ©) efectuarea de cétre acesta, cu respectarea cerintelor procedurale, a actelor procedurale de dispozitie nu poate fi cenzurata de instanja din perspectiva respectarii interesului acestei persoane, 113. Ca regula, au capacitate procesuald de exercijiu restransa: 30 Actiunea civil a) persoanele disparute; ») minorii cu varsta cuprins& intre 14 gi 18 ani; ©) persoanele majore in privinga cérora s-a insttuit curatela 114, in materia capacitatii procesuale de exercitiu instanfa numeste un curator special: ) pentru minorii far8 capacitate de exercitiu ce nu au reprezentant legal, indiferent daca exista sau nu urgenfa in solufionarea cauzei; b) pentru minorii cu capacitate de exercitiu restransa ce nu av ocrotitor legal, dar numai daca exista urgenga in solutionarea cauzei; ) pentru persoanele juridice chemate sa stea in judecata si care nt au reprezentant legal, dar numai. dacd exist& urgenta in solutionaree cauzei care reprezentantul legal al persoanei juridice ce st in proces in calitate de reclamanta decedeaza pe parcursul procesului a) judecata se suspenda de drept, indiferent de momentul la care intervine decesul; b) instanga nu poate num persoana; ©) Ia solicitarea partii adverse, instanfa va introduce in proces pe mostenitorii acestuia lun curator special pentru respective 116. in cazurile prevazute de lege in care instanfa a numit un curator special: a) acesta are drepturile si obligatiile prevazute de lege pentru reprezentantul legal sau, dupa caz, ale ocrotitorului legal; b) remunerarea acestuia se face de catre baroul de avocati ©) ca regula, remunerarea acestuia se face de catre instanfa care la numit. 117, in cazurile prevazute de NCPC in care se numeste un curator special pentiu una dinte parte din proces a) numirea curatorului respectiv se face de instanja care judecd procesul sau de instanfa de tutela; b) prin incheierea de numire a curatorului trebuie sa se indice, pe 3 Teste grila nga alte menfiuni, limitele si durata reprezentarii, ¢) curatorul numit are pozitia procesuald a unui reprezentant judici este numit de cate instanta. 118. in procesul civil reprezentarea legal opereaza: a)in cazuhpersoanelor fizice ara capacitate procesuala de exercitiu; ») in cazul persoanelor fizice fard capacitate procesualé de folosints; ©) in cazul in care instanja numeste un curator special refinand 6 astfel de masur& se impune in raport de cireumstangele cauzei, pentru asigurarea dreptului la un proces echitabil 119. in procesul civil curatorul special numit de instanfa care judeca procesul: ‘8) poate fi numit, in toate cazurile prevazute de lege, numai la cererea partii interesate; 'b) poate pune concluzii personal asupra excepfiilor procesuale si asupra fondului, in fafa primei instange si a instanfei de apel, ford a fi nevoie sf fie asistat de avocat, chiar daci nu este soy sau rud& pand la gradu! al doilea inclusiv cu partea ale cari interese le apara in proces; ) poate, in mod valabil, si redacteze cererea si motivele de recurs, precum si s& le susfin8, fara a fi asistat sau reprezentat de avocat. 120. in procesul civil sunt supuse confirmari a) actele procedurale de dispozitie indeplinite de minorul cu capacitate de exerciiu restrans&, asistat de ocrotitorul legal; 'b) actele de procedura indeplinite de minorul cu capacitate de exercifiu restransa, fBrd asistarea ocrotitorului legal; ¢) actele de procedura indeplinite de persoana fara capacitate procesuala de exercitiu. 121. Daca instanfa constata c& un anumit act de procedura a fost indeplinit de minorul cu capacitate de exercitiu restrans4, fara a fi fost asistat de ocrotitorul legal al acestuia a) va dispune anularea actului; b) va dispune anularea actului doar in cazul in care acesta este vvatimator pentru minor; Actiunea civil ©) va acorda un termen pentru confirmarea acestuia, iar dac& actul ‘nu este confirmat de ocrotitorul minorului se va dispune anularea sa, indiferent dac& acesta a produs sau nu vreo vatamare minorului respectiv. 122. Exceptia lipsei capacititii procesuale de exercitiu a reclamantului a) nu poate fi invocata de catre parat decat prin intimpinare, atunci cand aceasta este obligatorie, deoarece este normele care reglementeazi capacitatea de exercitiu sunt de ordine privata, circumstante in care dacd excepfia nu este invocatd in termen procedural opereaz’ sanctiunea decider b) poate fi invocata de cétre parét, pentru prima oara, prin intermediul cAii de atac a apelului, constituind motiv de apel: ©) poate fi invocaté din ofciu de cite instant in orice sure a procesului 123, Exceptia lipsei capacitaii procesuale de exercitiu este o exceptie procesuala a) de proceduras b) relativa, cu regim derogator; ©) peremptorie. 124. intr-o cerere de chemare in judecata (cerere introductiva de instanja) se pot regasi: a) unul sau mai multe capete de cerere principale; b) doar un singur capat principal de cerere si, eventual, unul sau mai multe capete accesorii de cerere; ©) capete de cerere aditionale 125, Cererea de impartire a bunurilor comune dobandite de soti in timpul c&sétoriei: a) poate fi formulata in cuprinsul cererii de divort, avand astfel caracter accesoriu fafi de capatul de cerere prin care s-a solicitat desfacerea cisatoriei; b)nu poate avea caracter incidental intr-un proces de divort; 33 Teste grila ©) poate fi formuiati pe calea unei cereri aditionale la cererea de divort. 126, Nulitatea care intervine in cazul actelor de procedura {ndeplinite de cel care nu are exercitiul drepturilor procedurale este: a) absolut, in cazul actelor indeplinite de persoanele lipsite de capacitate de exercitiu; b)relativa, dar conditionats de vatamare, in cazul actelor indeplinite de minorii cu capacitate de exercitiu restrans&; ©) relativa si neconditionata de vatamare, in toate cazurile. 127, ,,Exceptia de neexecutare” a contractului invocata de para prin intampinare reprezinta a) 0 exceptie procesuala in sensul Codului de procedur& civila; b) o aparare de fond; ©) 0 apirare procedurala. 128. in functie de scopul material urmarit de reclamant cererile in Justitie se clasificd in: a) cereri patrimoniale si cereri nepatrimoniale; b) cereri in realizarea dreptului, cereri in constatare si cereri in constituire de drepturi; ‘c) cereri reale si cereri personale. 129, Prin cererea de chemare in judecata reclamantul AB solicita instangei ca, in contradictoriu cu pratul CD, ,.s8 se constate nulitatea absoluté a contractului de vanzare cumparare nr, 1234/10.02.2014". 0 astfel de cerere este una: a) in constatare; ») in realizar ©) in constituire de dreptur 130, Spre deosebire de cererile tn realizare: a) hotirarea judecdtoreascd pronunjata in cazul cererilor in constatare (adic& acea parte din dispozitivul hotirarii prin care se dispune misura corespunzatoare admiterii cererii in constatare) nu este 34 | | | Actiunea civila supusd executir b) cererile in constatare sunt impreseriptibile extinctiv; ¢c) cererile in constatare nu pot fi transformate/inlocuite cu cereri in realizare, in orice stare a judecatii 131. in functie de calea procedurala aleast de parte, cererile de cchemare in judecata se clasific& in a) cereri principale, cereri incidentale, cereri accesorii si cereri aditionale; b) cereri in realizare, cereri in constatare si cereri in constituire de drepturi ©) cereri personale, seri reale gi mixte. 132, in cazul cererilor in constatare: a) judecata se realizeaza dupa procedura contencioast; b) judecata se realizeaz dupa procedura necontencioas’;, c) competena instanfei se determin dupa regulile prevazute pentru cererile avand ca obiect realizarea dreptului 133. Dacd pentru protectia unai drept legea confera reclamantul dreptul la formularea unei cereri in realizare, insa acesta introduce o cerere in constatare: ‘a) inadmisibilitatea cererii in constatare poate fi invocata pe calea excepfiei procesuale a inadmisibilitati, din oficiu; b) exceptia inadmisibilitaii cererii in constatare invocata de parat reprezint& o aparare de fond; c) hotarirea judecatoreasc prin care se respinge cererea ca inadmisibilé nu are autoritate de lucru judecat in raport de cerere in realizare introdusd ulterior, 134. Cererea prin care se solicité instantei s& dispund rezilierea act este 0 cerere: constituite de dreptur bb) imprescriptibila extinctiv; ) in realizare Teste gril 135, Cererea prin care se solicita instanfei s& constate c& a intervenit rezolufiunea de drept a unui contract este o cerere: a) in constatare; b) in realizare; ©) imprescriptibila extinctiv, 136, Actiunea (cererea) in constatare a) este inadmisibil& atunci cdnd partea are la dispozitie 0 actiune in realizarea dreptului; b) este admisibild in cazul in care reclamantul, titular al dreptului de proprietate asupra unui bun si posesor al acestuia, solicita sa se constate c& este proprietar al bunului respectiy, in contradictoriu cu o persoand ii contestata acest drept; ©) nu este admisibila pentru a se stabili ca unul dintre bunurile dobandite in timpul cdsdtoriei este bun propriu al unuia dintre soyi 137, Potrivit art. 35 NCPC cererea in constatare poate avea ca obiect a) constatarea existenfei unui drept al reclamantului impotriva pardtului b) constatarea inexistenfei unui drept al parétului Impotriva reclamantului; ) constatarea faptului c& reclamantul nu are nici un fel de datorie cate parat 138. Cererea prin care se urmareste pronuntarea unei hotdréri judecatoresti care s& find loc de contract de vanzare-cumparare autentic este o cerere: realizare; constituire de drepturi; ©) prescriptibila extinctiv. 139. in functie de natura drepturilor patrimoniale care se valorific’ prin actiune, cererile se impart in: a) reale si personale; b) in realizare, in constatare gi in constituire de drepturis 36 Acfiunea civil ¢) mobiliare si imobiliare. 140. Spre deosebire de cererile personale: a) cererile reale se siibclasific& in mobiliare sau imobiliare, in functie de natura juridicd a obiectului acestora; b) cererile reale sunt patrimoniale; ©) prin cererile reale se urméreste apararea unui drept real sau a posesiei ca stare de fapt. 141. Cererea prin care se urmareste pronungarea unei hot&réri Judecatoresti care sa fina loc de contract de vanzare-cumparare autentic cu privire la un teren este o cerere: a) personala imobiliara; b) reala; ©) patrimoniala. 142. Cererea de divor, a) este una patrimoniala; b) este una nepatrimoniala; ©) nu poate fi formulata decét pe cale principal 143. Constituie actiuni in constituire de drepturi a) actiunea de divort; actiunea in stabilirea paternitayi fafa de tatal din afara casitoriei; b) actiunea prin care se cere evacuarea dintr-un imobil; actiunea pentru desfacerea adoptiei; ©) actiunea pentru punerea sub interdictie; acjiunea in tigada paternititii 144, Este admisibilaactiunea in constatare: a) prin care se solicita sa se constate existenfa unei creanje certe lichide si exigibile a reclamantului impotriva paratului; b) prin care se solicita s& se constate c&i un anumit drept al pardtului impotriva reclamantului este prescris; ©) chiar dacd reclamantul are la dispozitie o actiune in realizare, {ns pardtul nu se opune judectfi 37 Teste grila 145. Spre deosebire de apararile de fond: 1) excepfiilor procesuale nu fac parte din categoria formelor de manifestare a actiunii; ») apsirarile procedurale nu pot duce la incetarea procesului, ci doar Ja amanarea acestuia; ) prin intermediul exceptiilor procesuale nu se analizeazi fondul dreptului litigios dedus judecaii 146. Actiunile (cererile) in constatare pot fi: a) interlocutorii; b) interogatorii; ¢) provocatorii. 147, Acfiunea in revendicare imobiliar’ a) este inadmisibild daca na este introdusa de catre tofi coproprietarii bunului revendicat; b) este admisibili dacd este introdusa impotriva unui singur coproprietar; ©) ca regula, este de competenfa instanfei in circumscriptia c&reia igi are domiciliul pératul 148, Constituie trasaturi specifice actiunii reale: a) prin aceasta se solicita instanfei constatarea existentei sau inexistenfei unui raportjuridic; ') poate fi introdusa impotriva oricarei persoane care dejine bunul ce face obiectul actiuniis ©) prin intermediul ei se urmareste valorificarea unui drept real sau apararea posesiei unui bun, 149, Au valoare de adevar unndtoarele afirmatii a) daca o persoana justific& un interes personal in formularea unei cereri in constatare este suficient pentru a refine c& cererea respectiva este admisibilas, }) existd cazuri in care legea confer’ calitate procesuald activa unei persoane, desi titularul dreptului a catui protectie se solicita este o alta 38 Actiunea civil: persoana; ©) instanfa poate invoca din oficiu atat excepjia lipsei cali procesuale active, cat si exceptia lipsei calitatii procesuale pasive. 150, Obligatia de a justifica in proces calitatea procesuala pasiva a pardtului revine: a) reclamantului; ») paratuluis ©) instanjei de judecata, 151. in cazul in care instanfa admite exceptia lipsei calitayii procesuale active: a) va anula cererea de chemare in judecata; +b) va respinge actiunea ca fiind formulatd de o persoana fara calitate procesuala activas ¢) va respinge actiunea ca inadmisibila. 152. Actele de procedurd efectuate de o persoan’ fizica lipsits de capacitate de exercigin a) pot fi confirmate, in tot sau in parte, de catre reprezentantul acesteia; ) pot fi confirmate doar de cAtre instanta; ) sunt nule absolut. 153. Obiectal actiunii civile trebuie sa fie: a) licit; b) posibil; ©) concret sau general 154, Pentru a se putea considera indeplinita una dintre conditiile de exercitare a actiunii civile, si anume, formularea unei pretentii, dreptul afirmatipretins prin cererea de chemare in judecati trebuie s& Indeplineasca urmatoarele condi a) sa fie recunoscut de lege; b) sa fie actual, legea nepermiyind nicio excepfie de la aceasta ceringa; 39 Teste gril ©) s& existe in patrimoniul reclamantului, 155, Este incident exceptia de prematuritate a actiunii atunci c&nd dreptul afirmat prin cerere: 2) nu s-a nascut inca in patrimoniu! reclamantului, b) exist in patrimoniul reclamantului, ins& exercitiul sau este afectat de un termen suspensiv; ©) este afectat de o conditie suspensiva. 156, Dac reclamantul introduce cerere de chemare in judecata inainte de implinirea termenului pana la care fusese amanata exercitarea dreptului afirmat prin aceasta 4) judecata se va suspenda pana la implinirea termenului respectiv; ») cererea se va respinge ca inadmisibila; . ©) in cazul in care cererea se respinge ca prematura, hotardrea judecstoreasc’ astfel pronunfat nu are autoritate de Iueru judecat fay de o cerere ulterioara prin care se urmareste realizarea aceluiasi drept, cerere introdus’ inst dupa implinirea termenului. 157. Exceptia prematuritati: a) este incidenta atunci céind interesul de a actior b) nu poate fi invocata din oficiu de cate instant’; c) este una peremptorie, nu este actual; 158. Fac parte din categoria cererilor preventive: a) cererea formulata cu scopul de a preveni incdlcarea unui drept subiectiv ameningat, chiar daca interesul de a actiona nu este nascut si actual; b) cererea de predare aunui bun laimplinirea termenului contractual, formulata inainte de implinirea respectivului termen; ; ) cererea formulata pentru a preintémpina producerea unei pagube iminente, chiar dacd interesul de a actiona nu este nascut si actual 159, Interesul, conditie de exercitare a actiunii civile: a) printre alte cerinfe, trebuie sa fie legitim si determinat; b) poate fi material sau moral; 40 Actiunea civil ©) exista imtotdeauna atunei cand dreptul afirmat prin actiune se afla {n patrimoniul reclamantului. 160, Cererea in constatare: a) se respinge ca prematura atunci cénd se solicita constatarea ‘unui drept afectat de un termen suspensiv si care nu era implinit la data sesizarii instangei sau la momentul judecatii: ») se judecd potrivit regulilor procedurii contencioase; ©) este inadmisibila dac& reclamantul nu ar objine nici un folos practic, material sau moral prin admiterea acesteia, 161. in cazul in care o organizajie sindicala introduce o cerere prin care solicita obligarea partii pérate la plata unor drepturi salariale catre persoane ce fac parte din sindicatul respectiv: a) calitatea procesuala in care organizatia sindicala sti in proces este aceea de reprezentant conventional: b) prin derogare de la dreptul comun organizatia sindicala are calitate procesuala activa, avand pozitia procesuala de reclamant; ¢) dac& actiunea este admisa, instanja va obliga partea parité si plateasca drepturile solicitate catre organizasia sindical8, 162. in cazul unei actiuni in uzucapiune intemeiatd pe prevederile Codului civil de la 1865: a) calitate procesuala pasiv’ are persoana in favoarea céreia opereaza prezunntia c& este actualul proprietar al imobilului; ») calitate procesuala pasiva are intotdeauna unitatea administrativ teritorials in raza careia se afla imobilul, in cazul in care ultimul Proprictar a decedat fra a lisa mostenitori legali sau testamentari, indiferent de data decesuluis €) justificd in proces calitate procesuala pasiva si persoana de la care reclamantul a dobandit imobilul printr-un act de vanzare-cumparare {ncheiat sub semndtura privata, 163. Daca instanfa respinge ca lipsité de interes cererea de chemare 1h judecata a) va obliga reclamantul la plata unei amenzi judiciare; 41 Teste grita ) pérdtul are dreptul la acordarea de cheltuieli de judecata; ©) paratul, daca a suferitun prejudiciu, are dreptul de afi despagubit, potrivit dreptului comun. 164, Exceptia lipsei de interes a) reprezintd 0 aparare procedural’; b) reprezinta o aparare de fond; 6) este 0 exceptie procesuala de fond. 165. Daca in urma dezbaterilor in fond instanta constati c& nu este dovedit dreptu! afirmat prin cererea de chemare in judecata, cererea se va respinge: a) ca nedovedita ) ca fiind introdusa de o persoana fara calitate procesualé act ©) ca find nefondata sau neintemeiata. 166. Exceptia lipsei de interes: a) este 0 exceptie dilatorie; bb) nu poate fi admis& decat prin sentinga sau decizie; ©) poate fi invocata din oficiu de eatre instanta. 167, Excepsia lipsei calitatii procesuale pasive: a) nu poate fi invocata decat de care parat; b) este o exceptie relativa; 0) este 0 exceptie peremptorie. 168. in privinga exceptieilipsei calitatii procesuale active: a) aceasta nu poate fi invocaté de edtre parat, prin apelul declarat de acesta (ca motiv de apel), daca nu a invocat exceptia in fafa primei instante; b) aceasta poate fi invocaté de catre procuror ori de instants, din oficiu; ©) daca aceasta a fost unité cu fondul, iar din probele administrate a rezultat c& reclamantul nu este titularul dreptului afirmat, exceptia va fi admisa jar actiunea se va respinge ca fiind formulaté de 0 persoan fara calitate procesuala activa, chiar daca din probe rezulta si faptul c& 2 Actiunea civil Ia prima instanfa sau pe judecatorii care au solutionat apelul; ') va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare primei instante, atunci cdnd calea apelului este suprimata: ©) va dispune trimiterea cauzei spre rejudecare la instanta de apel, act recuzarea a privit pe un judecator sau judecdtorii care au solutionat apelul, respectiv, va trimite cauza spre rejudecare primei instange dac& recuzarea a privit pe judecatorul din aceasta faz8 procesuals. 194, Instanta decide asupra cererii de reeuzare: a) in seding& publica, b) fara prezenta partilor; ©) ascultind obligatoriu pe judecatorul recuzat. 195. in materia solusionarii cererii de abyinere sau recuzare: a) daca cererea de abjinere este formulati de cei doi membri ai completului de apel invocdndu-se acelasi motiv de incompatibilitate, respectiv, ci intre acestia exista rudenie de gradul al treilea, ambii judecdtori vor fi infaturafi de la judecarea cauzeit b) nu se admite interogatoriul ca mijloc de dovada a motivelor de recuzate; ) in procedura de solugionare a cererii de abtinere/recuzare instanfa 49 Teste grilit poate asculta parle. 196, Nu poate fi admis ca mijloc de dovada a motivelor de recuzare: a) proba cu martori; b) interogatoriul; ¢) proba cu inserisur 197. in cazul in care si-a spus pérerea cu privire la pricina ce se judeca, procuroru!: a) nu mai poate participa la judecarea acelei pricinis ») poate participa in continuare la judecarea acelei pricini, numai eu acordul partilor; ©) participa in continuare la judecarea acelei pricini, 198. Este inadmisibila cererea de recuzare: a) indreptata impotriva aceluiasi judecdtor pentru acelasi motiv de incompatibilitate; b) fn care nu se arati cazul de incompatibilitate in considerarea caruia a fost formulats, ¢) formulat’ 1a ultimul termen de judecati, desi titularul cererii cunostea motivele de incompatibilitate dinainte de penultimul termen de judecata, iar motivele nu erau dintre cele cu caracter absolut. 199, Cererea de recuzare a judecditorului a) poate fi formulata numai de catre partile din proces; b) poate fi formulata si de catre procuror; 6) trebuie formulata de indata ce partea a luat cunostinja de motivele de incompatibilitate, atunci cdnd acestea fac parte din cele prevazute la art. 42 NCPC gi s-au ivit ori au fost cunoscute de parte dupa inceperea dezbaterilor. 200. Au caracter imperativ normele care reglementeazi: a) abjinerea: ) recuzare ©) cazurile de incompatibilitate absoluta prevazute la art, 41 NCPC. Participantii la procesul civil 201. Daca prin incheierea de admitere a cererii de recuzare a judecatorului nu se dispune nimic in privinta actelor de procedura ‘ndeplinite de acesta anterior recuzari a) actele indeplinite nu se refac, prezumandu-se c& instanta care a solutionat cererea de recuzare le-a mentinut; b) actele iindeplinite se refac; ©) este sesizata instanfa ierarhic superioara pentru a decide dacd se impune pastrarea sau refacerea actelor indeplinite de judectorul recucat, 202. Cererea de recuzare: a) mu poate fi formulatd de mandatarul parti dac& nu are o iputernicire speciala in acest sens; +b) se judeed de instanta ierarhic superioara celei la care functioneaz Judecatorul recuzat; ©) ea regula, se judecd de un alt complet al instanjei la care functioneaza judecatorul recuzat, complet din care acesta nu poate face parte, exceptand cazurile in care cererea de recuzare este inadmisibila. 203. Incompatibilitatea absoluta in care se afla judecdtorul care judeca in prima instanga: 1) poate fi invocata doar prin intermediul cererii de recuzare sau al cererii de abginere si numai in prima instanfa pana la inchiderea dezbaterilor asupra fondului; b) poate fi invocata si pe calea apelului, chiar daca nu s-a invocat in fata prime’ instante; ©) poate fi invocat& pentru prima data in recurs, chiar dac& nu a fost invocata de nimeni in fata primei instante sau in fafa instangei de apel. 204, Nu este admisibila cererea de recuzare formulata impotriva: a) tuturor judecatorilor unei instante; b) judecstorilor instantei ierarhic superioare celei pe rolul c&reia se afit dosarul; ¢) tuturor membrilor completului de judecata, 205. incheierea prin care se admite cererea de recuzare a si Teste grila judecatorului: a) trebuie pronuntata in sedinta publica; b) va arata in ce masur& actele indeplinite de judecdtorul recuzat urmeazi si fie pastrate; c) dispune ca toate actele indeplinite de judecdtorul recuzat sa fie refficute, 206. Instanfa ierarhic superioara investita, in conditiile legii, cu judecarea cererii de recuzare a unui judecator de la instanta inferioara ‘) va refine pricina spre judecare, in cazul in care admite cererea de recuzare; b) va dispune trimiterea pricinii la instanfa de acelasi grad cea mai apropiata teritorial de instanfa ai cdrei membri au fost recuzati, in cazul ‘in care admite cererea de recuzare; ©) va inapoia pricina spre judecare instangei inferioare, in cazul cénd respinge cererea, 207. Nu este supusé nici unei cai de atac: a) incheierea prin care s-a respins abjinerea; }) incheierea prin care s-a respins ca inadmisibila recuzarea: ) incheierea prin care s-a respins ca lipsita de obiect recuzarea ntrucat, in prealabil, s-a admis cererea de absinere. 208. incheierea prin care se respinge cererea de recuzare formulati impotriva unui singur judecator ce face parte din compunerea completului ce judecd un recurs la 0 curte de apel: 1a) nui mai poate fi atacata deoarece nici decizia ce se pronunfa in recurs nu este susceptibila de a fi atacati cu apel sau recurs: b) poate fi atacat& cu recurs la inalta Curte de Casatie si Justigie, in termen de 5 zile de la comunicarea deciziei ce se va pronunga in recurs; ©) poate fi atacata separat cu recurs la inalta Curte de Casatie si Jstifie, in termen de 5 zile de la comunicarea acestei incheier 209. CAnd instanja de apel constata cd cererea de recuzare a judecatorului de la prima instanga a fost in mod gresit respinsé: a) reface toate actele de procedura precum si dovezile administrate 82 Participanyit la procesul civil la prima instants; ») daca apreciaz necesar, reface toate actele de procedura; ©) daca apreciaza necesar, reface dovezile administrate la prima instant. 210. Judecatorul este incompatibil in urmatoarele cazuri: a) daca soful sau este afin pana la gradul al patrulea inclusiv cu vreuna dintre parti b) dac& fostul su sof este afin pana la gradul al patrulea inclusiv cu vreuna dintre par, ins numai daca din casdtorie au rezultat copii; ©) dac& nora sa a reprezentat sau asistat pe vreuna dintre parti in aceeasi cauzi ori in alte dosare. 211, Judecatorul: a) este obligat sa se abtind numai in cazurile de incompatibilitate absoluta; b) nu este obligat sa se abind de la judecata daca stie cf fiul stu se relatii de dusménie cu sojul uneia dintre parti; ) poate fi recuzat in orice caz de incompatibilitate s-ar afla afl 212. Ca regula, refacerea actelor de procedura indeplinite de judecator se face a) cfind s-a admis o cerere de recuzare cu privire la acesta: b) cfind s-a admis o cerere de abjinere formulata de acesta: ©) numai in cazul in care se constatd cl acesta s-a aflat in stare de incompatibilitate absolutd, 213. Procurorul: 1) poate formula cerere de recuzare a judecdtorului in cazul in care acesta s-ar afla intr-in caz de incompatibilitate ce nu are caracter absolut; ) este obligat si se abtin& atunci cand este casatorit cu sora avocatului uneia dintre parti: ) poate invoca prin cererea de apel nelegalitatea sentinfei pe motiv cA judecatorul care a pronuntat-o s-a aflatintr-un caz de incompatibilitate absoluta. 33 Teste gril 214. Dacd prin cererea de recuzare se invoca alte motive de incompatibilitate decat cele prevazute Ia art. 41 gi 42 NCPC, cererea de recuzare: a) se respinge ca nefondata, ») se respinge ca inadmisibila; )se solujioneazi chiar de completul in fafa c&ruia s-a formulat, cu participarea judectitorului recuzat. 215, Exceptia de incompatibilitate absoluta a judecatorului este o exceptie procesuala: a) de fond; ») dirimantas ©) dilatorie, 216, Cererea de recuzare: 4) este inadmisibili dac& nu se indica temeiul de drept in care se incadreaz8 cazul de incompatibilitate invocat, chiar dac& imprejurarea sau situafia de fapt invocata face posibil’ incadrarea acesteia intr-unul dintre cazurile de incompatibilitate prevazute de lege; ’b) daca este formulata impotriva mai multor membri ai completului de judecata trebuie si se timbreze separat pentru fiecare membru recttzat; ¢) se solujioneaza de alt judecitor decat cel recuzat in cazul in care motivele de recuzare prezentate nu se incadreaza in cele prevazute de lege. 217. Daca in fata primei instante partea formuleaza verbal cerere de recuzare a judecitorului, depunand si taxa judiciara de timbru aferenta, ins, la interpelarea acestuia, refuza s& indice vreun motiv de incompatibilitate aratand c& urmeaza si le prezinte ulterior, in scris: a) judecatorul recuzat va anula cererea de recuzare; ') judecatorul recuzat va respinge ca inadmisibila cererea de recuzare c) judecatorul recuzat este obligat sa dispuna inaintarea dosarului ccatre un alt complet pentru a se solusiona cererea de recuzare. 54 Participant la procesul civil 218. Dac impotriva unui judecator se formuleazd cerere de recuzare prin care se invocd faptul case affa in stare de incompatibilitate absoluta, acesta: a) este obligat sa se abjina; b) nu ar putea in nicio situatie s& solutioneze cererea de recuzare; ©) poate face cerere de abjinere. 219. in procedura de solugionare a abinerii/recuzarii judecdtorului a) ascultarea judecdtorului este obligatorie in cazul in care acesta este recuzat; ») pot fi ascultate parile; ©) pot fi administrate probe, cu exceptia interogatoriul 220. Instanta ierarhic superioara celei pe roll careia se afla un dosar are competenta de a solutiona: a) cererea de recuzare formulata impotriva tuturor judecttorilor de Ja instanta pe rolul cdreia se afla dosarul; b) cererea de recuzare formulati impotriva tuturor judecitorilor sectiei din cadrul instantei pe rolul careia se afla dosarul, ©) cererea de recuzare formulat’ impotriva judecdtorilor care solufioneaza dosarul, atunci cand din pricina recuzarii nu s-a putut alcdtui la instanfa care judecd dosarul un complet care si solutioneze aceasta cerere. 21. in cazul in care cererea de recuzare a fost solugionata, conditiile legii, de un complet al instantei ierarhic superioare celei la care functioneaza judecatorul recuzat a) incheierea prin care s-a respins cererea de recuzare nu mai poate fi atacata; ») incheierea prin care s-a admis recuzarea nu mai poate fi atacata; ©) incheierea prin care se respinge cererea de recuzare poate fi ‘atacata ins numai la instanfa ierarhic superioara celei care a solutionat recuzarea. 222. incheierea prin care se solujioneaza cererea de recuzare: a) nu poate fi atacatd separat de hotardrea ce se pronunté in cawz’, 55 Teste grila jo situatie; ») este supusd numai recursuluis ) se pronunga in sedint& publica. 223. Au calitatea de parti in procesul civil: a) procurorul, c&nd participarea acestuia la proces este obligatorie; ) chematul in garantie; 6) intervenientul accesoriu, 224, Fae parte din categoria participantilor in proces a) instanja de judecata; procurorul; traducatorul; ) avocatul uneia dintre parti; martorul; expertuls ¢) numai persoanele fizice sau juridice intre care se poartalitigiul dedus judecatii. 2 proc . 1) dact intre drepturile si obligafiile acestora exist 0 strans& legatura; ») in cazul in care obiectul procesului este un drept sau o obligatie comuna; ©) dac& reclamantul sau reclamanii isi manifesta vointa in acest . Mai multe persoane pot fi impreund reclamante sau parte in sens. 226. Coparticiparea procesuala este intotdeauna: a) facultativa; b) obligatori ©) obligatorie, cfind dispune legea. 227. Fac parte din categoria participantilor in procesul civil: a) persoanele care se afla in sala de judecata in timpul sedingei publice; ) executorul judecitorese, procurorul; ©) martorul, expertul, interpretul 228. Mai multe persoane pot fi impreund reclamante sau parate 56 Participangit la procesul civil Intr-un proses daca a) intre érepturile si obligafiile acestora exista o stransa legatur’: ) drepturile sau obligatiile lor au aceeasi cauza; ©) sunt rude apropiate. 229, Ca regula, in cazul unui litisconsorfiu procesual, actele de procedura, apararile si concluziile unuia dintre reclamani sau pardi a) nu ti pot prejudicia pe ceilalt; b) nu le pot profita celorlalgi; ©) profita si celorlali 230. Coparticiparea procesuala poate fi a) numai facultativa, ») facultativa; ©) obligatorie. 231. Constituie incidente procedurale privitoare la compunerea instangei: a) incompatibilitatea; b) exceptia de necompetenta materiala; ©) recuzarea. 232, in procesul civil au calitatea de parti: a) persoanele intre care s-a legat raportul juridic dedus judecatii si care participé la judecata in aceasta calitate; b) persoanele sau organele cArora ffir a fi implicate in raportul de rept material ltigios ~ legea le recunoaste in mod expres posibilitatea si exercite acyiunea; ©) reprezentanfii legali sau conventionali care stau in proces in Jocul persoanelor intre care s-a legat raportul juridic dedus judec3qi 233. in cazul unui litisconsortiu procesual, dac& prin natura raportului juridic efectele hotardrii se intind asupra tuturor parafilor: a) actul de procedura indeplinit de unul dintre paraji profita si celorlalti p by parajii nu au voie sa facd acte de procedura ce sunt potrivnice; 37 Teste grills ‘¢) termenu! incuviin{at numai unora dintre parati pentru indeplinirea actelor de procedura nu poate profita si celorlalyi para 234. Princererea de chemare in judecata un numar de 100 de angajati cheama in judecat& pe angajatorul comun al acestora solicitand instanjei ca prin hotararea ce va fi pronunfatd si fie obligat si le plateasc’ un anumit spor. Cererea este respins& ca nefondatd, iar impotriva hotararii formuleazé apel doar 50 dintre reclamanti. In aceasta situajie: 1) daca instanfa de apel considera c& reclamantii au dreptul Ia plata sporului respectiv, va admite apelul si va schimba in tot sentinfa apelata fn sensul c& va obliga paratul sa plateascd tuturor reclamantilor sporul solicitat; ') actul de procedur& - constand in cererea de apel - indeplinit de cei 50 de reclamanti profit’ si celorlalti reclamangi intrucat drepturile tuturor au 0 cauza comunds; ) daca instanja va respinge apelul ca nefondat va obliga doar pe cei 50 de apelanti Ia plata cheltuielilor de judecata efectuate de intimat in faza de judecata a apelului 235. in cazul unei coparticipari procesuale pasive: a) actele de procedura indeplinite de un parat profita intotdeauna gi celorlalti paratis }) actele de procedura indeplinite de un pérat profits si celorlalti pardji numai daca prin natura raportului juridic sau in temeiul unei dispozitii a legii efectele hotararii se intind asupra tuturor parajilor; ¢) hotirarea judecatoreasca ce se pronunfa in cauz& produce efecte fafa de toate partile din proces. 236. Coparticiparea procesuala: a) dacd a existat in prima instanga trebuie si se menfina si in faza cailor de atac, indiferent daca aceasta a fost obligatorie sau facultativa; ') poate fi activa sau pasiva; ©) poate fi facultativa sau obligatorie. 237. Cererea de intervenjie voluntar& principal’ intr-un proces poate fi facuta: Participanyit a procesul civil a) numai de un tert interesat; bb) de una dintre parti; ©) si in apel, daca apelantul este de acord in acest sens. 238. Prin cererea de interventie voluntara principal’ intervenientul: a) sprijind apararea reclamantului; ) poate pretinde pentru sine, in parte, dreptul dedus judecdii; ©) poate pretinde pentru sine un drept strans legat de dreptul dedus judecatii 239. Cererea de interventie voluntara principala se poate face: a) in faya prime’ instante, pana la inceperea dezbaterilor in fond; chidetea dezbaterilor in fond; ) in apel, cu acordul expres sau tacit al partilor. 240, Cererea de interventie voluntara accesorie se poate face: a) numai in fata primei instante gi in instanta de apel; a carei pozitie procesuala o sprijina; ) sin caile extraordinare de atac. 241. Prin cererea de interventie principald voluntara intervenientul formuleaza o pretentie ce trebuie dezbatura in contradictoriu cu: a) reclamantul, exclusiv; ) pardtul, exclusiv; ©) reclamantul si paratul 242, Cererea de interventie voluntara principal a) se judeci intotdeauna de instanta competent’ si judece cererea principala, chiar si in cazul in care cererea de interventic s-ar disjunge pe motiv c& ar intarzia judecata cererii principale; 'b) nu se poate disjunge in niciun caz de cererea principal’; c) nu se poate disjunge atunci cand judecarea sa ar fi intarziata de judecata cererii principale. 243, Spre deosebire de cererea de interventie voluntara principala: 4) cererea de interventie voluntara accesorie poate fi facut’ si in 39 Teste gril apel, cu acordul expres al partilor; b) judecarea cererii de interventie voluntard accesorie nu poate fi disjunsa in niciun caz de judecarea cererii principale; ‘) nu este obligatoriu ca cererea de intervengie voluntar’ accesorie sf se facd in seris, 244, In materia interventiei voluntare: a) dupa admiterea in principiu, intervenientul accesoriu poate si renunfe la judecarea cererii de intervenfie indiferent de acordul pat pentru care a intervenient; 'b) dupa admiterea in principiu a cererii de interventie voluntar& principala sau accesorie, instanfa va stabili un termen in care trebuie si se depund intampinare; €)cind intervenientul voluntar principal pretinde pentru el, in parte, direptul dedus judecdfi, instanja nu poate dispune disjungerea cererii de intervenfie pentru afi judecata separat de cererea principal 245. Cererea de interventie voluntara principal se judeca: a) de instanfa competenté material in raport de obiectul si cauza acesteia; b) de instanta competenta sa judece cererea principal’; ©} de instanga de la domiciliul pératului. 246. Admisibilitatea in principiu a cererii de interventie se examineazz a) numai cu privire la interventia voluntara principal; bb) atat cu privire la interventia voluntara principal, cat si cu privire la interventia voluntar& accesorie: ) numai dup ce instanta a dispus comunicarea cdtre parti a cereri de interventie si a inscrisurilor care 0 insofesc pentru a da posibilitate acestora s& le cunoascd si sisi poatd exprima opinia in deplin& cunostina de cauza. 247. Asupra admisibilitatii in principiu a interventiei voluntare, instanfa pronuna o incheiere: ‘a) care se poate ataca separat numai cu apel in cazul in care sa 60 ee re eR TET Participangit la procesul civil respins ca inadmisibilé. cererea de interventie; ) interlocutorie, motivata; ©) care se poate ataca numai o data cu fondul, indiferent dac& s-a dispus admiterea in principiu sau respingerea ca inadmisibila a cererii de interventie. 248. in cazul in care atat pAratul, cat si intervenientul accesoriu care a intervenit in favoarea acestuia, declara cale de atac impotriva hotararii a) daca se anuleaza calea de atac exercitata de parat, atunci calea de atac exercitata de intervenient poate fi admisa, in functie de temeinicia criticilor expuse; b) daca paratul renunfa la judecata caii de atac, renunfarea opereaza iin privinga cai de atac exercitate de intervenient; ©) daca se respinge ca tardiv formulaté calea de atac exercitata de parat atunci calea de atac exercitatd de intervenient se respinge ca neavenita 249, in interventia ficuta in interesul pardtului, cel care intervine: a) poate face orice act de procedura potrivnice ambelor parti bb) nu poate face acte de procedura potrivnice paratulu ©) nu poate face acte de procedura potrivnice reclamantului 250. Apelul sau recursul facut de cel care a intervenit in interesul uneia dintre parti, dacd aceasta parte nua facut ea insisi apel sau recurs: a) se admite cand este intemeiat; b) se respinge ca neavenit; ©) se respinge ca neintemeiat. 251, Spre deosebire de cererea de interventie voluntar& principals: a) in cazul formulirii unei cereri de interventie voluntara accesorie terful intervenient nu trebuie sa justifice un interes propriu in formularea acestei cereri intrucét el doar sprijina apararea uneia dintre partis b) cererea de interventie voluntard accesorie poate fi icuta recurs; ©) incheierea prin care se admite in principiu cererea de interventie ot Teste gril voluntara accesorie iu se poate ataca decat odatd cu fondul, 252. in cazul in care judecarea cererii principale ar fi intarziata prin cererea de interventie voluntar& principal: 4) instant, in toate cazurile, poate dispune disjungerea cererii de intervengie pentru a fi judecata separat; ') instanja va suspenda judecata cererii de interventie; ©) instanja va judeca impreun& ambele cereri, daca intervenientul pretinde pentru el, chiar si in parte, dreptul dedus judecatii 253. in materia cererii de intervengie voluntara: a) judecarea cererii de intervenjie voluntara accesorie nu poate fi disjuns& de judecarea cererii principale; ') dacd reclamantul rerun la dreptul dedus judecdtii prin cererea principala atunci cererea de interventie voluntara principals se respinge ca lipsita de interes; ©) intervenientul voluntar acvesoriu devine parte in proces odata cu depunerea cererii de interventie. 284, Cererea de interventie voluntara principala este inadmisibila: ‘) in cazul in care este formulata in legaturd cu o cerere cu caracter strict personal; ») in cazul in care este formulaté in legatura cu dreptul dedus jjudecdi prin cererea reconventionala; «) in cazul in care este formulati in legatura cu dreptul dedus jjudecatii printr-un capit de cerere accesoriu lao cerere cu caracter strict personal, capat accesoriu ce nu are caracter strict personal, 255, Prin cererea denumiti intervenjie voluntard principala” titularul acesteia expune imprejurdri de fapt in legituré cu dreptul dedus judecdii, aratand c& el este titularul dreptului airmat prin cererea principal, iar nu reclamantul, in finalul acestei cereri titularul cererii de interventie solicita respingerea ca nefondata a cererii de chemare in judecata. intr-un astfel de caz: a) instana va admite in principiu cererea de interventie voluntars principal, rejindnd c& prin aceasta intervenientul pretinde pentru sine a Participant la procesul civil dreptul dedus judeeat b) instanfa va anula cererea de interventie voluntara principala refinand ca lipseste obiectul acesteia; ) instanfa va trebui si califice natura uridicd a cererii de interventie, refinand din confinutul acesteia cd este o interventie accesorie favoarea parétului, iar nu una prineipala. 256, Cererea de interventie voluntara principala poate fi formula a) intr-un proces de partaj, doar pang la data pronunfarii incheierii de admitere in princi b) in prima instanfa, numai pand la terminarea cercetarii procesului: c) in prima instanga, inainte de inchiderea dezbaterilor in fond, 257. Ca regula, in prima instanfa, momentul maxim pana la care poate fi formulata cererea de interventie voluntara principala este: 4) inchiderea dezbaterilor; ) inchiderea dezbaterilor in fond; ©) Inchiderea dezbaterilor asupra fondului 258. in materia cererii de interventie voluntara: a) admisibilitatea in principiu a cererii de interventie accesorie se discuta dupa ce, in prealabil, aceasta a fost comunicata parjilor impreuna cu copii ale inscrisurilor ce o insofesc; b) depunerea apelului sau, dup’ caz, a recursului impotriva fncheierii de respingere ca inadmisibila a cererii de intervenfie nu atrage suspendarea judecdrii cererii principale: ©) in cazul in care se admite in principiu cererea de interventie principala instanfa va stabili un termen in care trebuie depusa ntémpinarea. 259, Interventia, voluntard sau forjata, a unui tert intr-un proces civil produce, printre altele, urmatoarele efecte: a) prorogarea competenfei instanfei investite cu judecarea cererii principale cu privite la judecarea cererii incidentale; ») intervenientul poate si exetcite impotriva hotirarii finale calea de atac prevazuta pentru ceretea principal, chiar daca, formulata 63 Teste grila separat, pe cale principald, cererea de intervengie ar fi fost susceptibilé de alta cale de atac; c) hotararea ce se va pronunta va avea autoritate de Iueru judecat si va produce efecte direct asupra acestuia, ins numai in cazul interventiei voluntare, iar nu si a celei fortate. 260. Cererea de interventie voluntara principal poate fi depusa in prima instanta: a) intre momentul la care s-au inchis dezbaterile in fond si momentul pronungarii hotararii; b) dupa ce cauza a fost repusi pe rol si pana la inchiderea dezbaterilor in fond; ) numai pana la terminarea cercetarii procesului in fond. 261. in mod identic cu cererea de interventie voluntara principala, cererea de interventie voluntara accesorie: a) trebuie sa fie facutd in seris; b) trebuie s& confina obiectul acesteia gi valoarea sa, atunci cand obiectul este evaluabil in bani: ©) nu poate fi ficuté decat de o persoand care are calitatea de tert in proces, 262. Este supusi procedurii admisibilitajii in principiu: 1a) numai cererea de intervenfie voluntara principala; 'b) cererea de interventie voluntar’ accesorie; ) eererea de chemare in garantie. 263. incheierea de respingere ca inadmisibila a ceterii de interventie voluntara poate fi stacat& in termen de: a) 10 zile de la comunicare; b) 15 zile de la comunicare; ©) 5 zile de la pronunjare, pentri partea prezenta. 264. Calea de atac impotriva incheierii pronunfat® in prima instanya prin care se respinge ca inadmisibila o cerere de interventie voluntara (in procedura examinarii admisibilitayi in peincipiu) 64 Participant la procesul civil a) este numai apelul, in toate cazurile; b) este acea cale de atac pe care legea o stipuleazt cu privire la hotarrea ce se va pronunta asupra cererii principale; c)este recursul 268. in materia interventiei voluntare: a) incheierea prin care instanfa de recurs respinge ca inadmisibila o cerere de intervenjie voluntara accesorie este definitiva; ») incheierea prin care instanfa de apel admite in principiu o cerere de intervenjie voluntar& principala nu mai poate fi atacat& cu recurs daca decizia ce urmeaza a se pronunja de catre instanja de apel este definitiva 6) incheierea prin care instanfa de apel respinge ca inadmisibilé 6 cerere de interventie voluntard se poate ataca separat cu recurs ins numai dacd si decizia ce urmeaza afi pronunfatd de instanja de apel este susceptibild de recurs. 266. in cazul in care impotriva incheierii de respingere ca inadmisibila a cererii de interventie voluntara s-a declarat apel sau, dupa caz, recurs: a) in procedura de judecata a caii de atac intampinarea nu este obligatorie 'b) calea de atac trebuie solujionata in termen de cel mult 30 de zile de la inregistrare; ©) judecata cdi de atac se face fara citarea panilor. 267. impotriva incheierii de respingere ca inadmisibila a cererii de intervengie voluntara a) terful care a formulat cererea de interventie nui poate declara apel sau, dup’ caz, recurs deoarece nu are calitatea de parte in proces, un astfel de statut fiind dobndit numai dupa admiterea in principiu a cererii de interventie; b) tertul care a formulat cererea de interventie poate declara apel sau, dupa caz, recurs deoarece are calitate de parte in proces din momentul in care a depus cererea de intervengie in dosar; ©) ter{ul care a formulat cererea de interventie poate declara apel 65 Teste gril sau, dupd caz, recurs intrucat prevederile legale in materie ti permit acest lucru, 268. Ca efect al admiterii cererii de interventie voluntara principal: a) actele de procedura ulterioare.vor fi indeplinite si fai de intervenient; b) intervenientul devine parte in proces; ©) intervenientul va lua procedura in starea in care se afla in momentul admiteri intervenfiei, insa va putea solicita administrarea de probe doar prin cererea de interventie. 269. in cazul in care impotriva incheierii de respingere ca inadmisibila a cererii de interventie voluntara s-a declarat apel sau,