ACTIUNEA CUTREMURULUI. NCARCARI SEISMICE.

MECANISMUL PRODUCERII CUTREMURELOR

deformatii si
deplasari n
interiorul scoartei
(cutremure
tectonice);
eruptii vulcanice
(cutremure
vulcanice);
prabusiri si
alunecari de teren
(cutremure de
prabusire);

In zonele de convergenta ale deplasarilor, placile pot patrunde

una sub alta (fenomenul de subductie) sau pot aluneca lateral una
n raport cu cealalta;

Faliile geologice reprezinta planurile de contact ntre placile sau

sub-placile adiacente pe care se produc miscarile relative;

Punctul de pe falie n care se

declanseaza ruperea este definit ca
"focarul" sau "hipocentrul" cutremurului;

Proiectia focarului pe suprafata

pamntului se numeste "epicentru";

Distanta de la epicentru la focar reprezina "adncimea focarului";

Distanta dintre un amplasament oarecare si focar este denumita

"distanta focala" iar distanta dintre un amplasament oarecare si
epicentru (masurata la suprafata globului terestru) este denumita
"distanta epicentrala";

Aria afectata de cutremur creste odata cu cresterea adncimii

focarului.

DISTRIBUTIA FOCARELOR IN SECOLUL XX

PROPAGAREA UNDELOR SEISMICE

 Unde seismice P cele mai rapide.

Sistemul SOS-LIFE: P-wave recognition software.

Unde seismice S (nu se propaga si prin lichide) sunt de

1.68 ori mai lente decat undele P.

Unde de suprafata cele mai distructive sunt de 2-3 ori mai

lente decat undele P.

EVALUAREA SEVERITATII CUTREMURELOR

Criterii obiective: masurarea caracteristicilor miscarii terenului n
timpul cutremurului;
Criterii subiective: efectele produse de cutremur asupra mediului
natural, asupra constructiilor si asupra oamenilor;
Criterii mixte: combina rezultatele nregistrarilor cu aprecierea
efectului cutremurului asupra mediului natural si asupra mediului
construit;

APRECIEREA OBIECTIVA A SEVERITATII CUTREMURELOR:

"Magnitudinea" - cantitatea de energie eliberata n focar n timpul
cutremurului;

o Magnitudinea se determina prin masurarea amplitudinii

maxime a oscilatiilor, n timpul cutremurului, a unui
pendul standard situat la distanta conventionala de 100
km de epicentru;

o Pentru compararea magnitudinilor se foloseste scara

logaritmica RICHTER definita prin numere ntregi si
zecimale. Pe aceasta scara o crestere de 0.2 unitati
reprezinta dublarea energiei eliberate n focar
(cutremurul din Vrancea-1940 cu magnitudinea M = 7.4 a
eliberat o cantitate de energie dubla n raport cu
cutremurul din 1977 care a avut M = 7.2). Scara
magnitudinilor nu este limitata superior (cel mai puternic
cutremur nu poate depasi M = 9.0);
o Cea mai mare magnitudine a unui cutremur produs n
zona Vrancea n ultimul mileniu este atribuita
cutremurului din 1802 : M = 7.5;
o n ultimii 100 ani s-au produs n Romnia 100 cutremure
cu M > 5;
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o

ANUL
1903
1908
1912
1916
1934
1940
1940
1945
1977
1986
1990

o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o
o

MAGNITUDINEA
6.3
6.75
6.0
6.5
6.25
6.25
7.4
6.5
7.2
7.0
6.8

Acceleratia maxima: - masura a severitatii unui cutremur pe un

amplasament;

o Accelerograma unui cutremur este reprezentarea grafica

a variatiei acceleratiei solului n timpul miscarii seismice.
nregistrarile se realizeaza cu aparate denumite
accelerografe;
o Accelerograma pune n evidenta si perioada dominanta a
miscarii vibratorii a solulului definita prin numarul mediu
de schimbari de semn ale acceleratiei n unitatea de timp
precum si durata miscarilor violente ale terenului.
Perioadele dominante ale miscarii terenului la un
amplasament sunt functie de conditiile geologice locale
(caracteristicile straturilor superficiale ale terenului peste
nivelul rocii de baza);
o Pe baza datelor istorice, a cunostintelor privind structura
geologica si a acceleratiilor nregistrate la ultimele
cutremure s-a realizat zonarea teritoriului Romniei din
punct de vedere al acceleratiilor maxime probabile prin
intermediul coeficientilor ks care reprezinta raportul

dintre acceleratia maxima probabila (amax) si acceleratia

gravitatiei (g):
a
k s max
g

Spectrul de raspuns - cel mai complex criteriu de apreciere

obiectiva a severitatii cutremurului la un amplasament dat;
o tine seama att de miscarea terenului (identificata printro accelerograma nregistrata) ct si de proprietatile
dinamice ale constructiilor (perioada proprie de oscilatie,
fractiunea din amortizarea critica);
o Spectrul de raspuns permite identificarea claselor de
structuri cu sensibilitate deosebita la un anumit tip de
cutremur prin domeniul perioadelor proprii pentru care se
dezvolta raspunsul maxim;

APRECIEREA SUBIECTIVA A SEVERITATII CUTREMURELOR:

Intensitatea observata: - la un amplasament dat este un criteriu
subiectiv de apreciere a severitatii unui cutremur prin efectele constatate
asupra oamenilor, constructiilor si mediului natural;
o scara intensitatilor (scara MERCALLI are 12 grade de
intensitate notate I -XII MM);

o Efectul unui cutremur la nivelul unor zone mai ntinse din

teritoriu (efectul macroseismic) poate fi sintetizat, pe
baza intensitatilor observate la un anumit cutremur, prin
trasarea curbelor care unesc punctele de egala
intensitate. Aceste curbe sunt denumite izoseiste;
o Macrozonarea seismica a teritoriului tarii (harta
macroseismica generalizata) se stabileste ca
nfasuratoare a hartilor macroseismice corespunzatoare
diferitelor cutremure din trecut;

o Scara intensitatilor observate a fost perfectionata prin

introducerea unor elemente de apreciere obiective care
se refera la valorile nregistrate ale parametrilor miscarii
seismice (valori corelate pentru acceleratia, viteza si
deplasarea terenului) si la statistica avariilor de diferite
categorii. Aceasta scara, cu caracter mixt, obiectiv si
subiectiv, are tot 12 grade si este cunoscuta sub numele
de scara MSK (Medvedev-Sponheuer-Karnic).
Scara MSK este utilizata n mod curent n practica
internationala;

EFECTELE CUTREMURELOR ASUPRA MEDIULUI NATURAL

SI ASUPRA CONSTRUCTIILOR
Efectele cutremurelor asupra mediului natural

Formarea unor falii de suprafata;

Producerea unor alunecari de teren;
Lichefierea straturilor de nisip saturat cu apa;
Producerea unor tasari n straturile de teren afnate;
Formarea de valuri nalte (seise) n lacurile naturale sau de
baraj;
Formarea n larg si propagarea catre tarm a valurilor nalte
(tsunami);

Efectele cutremurelor asupra constructiilor

n ntreaga constructie se dezvolta forte de inertie egale cu
produsul dintre masa fiecarui element de constructie si acceleratia
pe care aceasta masa o capata n timpul cutremurului.

oscilatii plane:
deplasari alternative orizontale, n doua plane
verticale ale cladirii;
oscilatii de torsiune: deplasari alternative, n plan orizontal, prin
rotirea cladirii n raport cu un ax vertical;

Pentru constructiile si elementele de constructie cu deschideri mari (poduri,

acoperisuri suspendate) trebuie luate n considerare si oscilatiile plane
reprezentate prin deplasari alternative, n plan vertical, n raport cu
pozitia initiala.
Evaluarea fortelor seismice care actioneaza asupra constructiilor
Caracteristicile fortelor de inertie sunt functie de mai multi factori:

caracteristicile miscarii seismice (acceleratia maxima a

solului si perioada dominanta a miscarii oscilatorii a
terenului);

starea de eforturi si deformatii care se dezvolta n structura

(deformatii elastice reversibile sau deformatii inelastice
ireversibile);

caracteristicile dinamice ale constructiei (perioadele proprii

de vibratie, formele modurilor proprii de vibratie);

Metoda simplificata cea mai cunoscuta si cea mai raspndita n

practica mondiala este metoda fortelor static echivalente.
n Romnia: "Normativ pentru proiectarea antiseismica a
constructiilor"- indicativ P100-92
Cod de proiectare seismica P100/2006

CALCULUL SI DISTRIBUTIA FORTELOR SEISMICE

S r c r G - P100/1992

cr k s r r - coeficient seismic global corespunzator modului de vibratie r;

- coeficient de importanta a constructiei in functie de clasele de importanta;

k s - coeficient functie de zona seimica de calcul a amplasamentului;

r - coeficient de amplificare dinamica in modul r de vibratie, functie de

compozitia spectrala a miscarii seismice pe amplasament;

- coefient de reducere a actiunii seismice tinand seama de ductilitatea structurii,
de capacitatea de redistributie a eforturilor, de ponderea cu care intervin rezervele
de rezistenta neconsiderate in calcul, precum si de efectele de amortizare a
vibratiilor, altele decat cele asociate structurii de rezistenta;

r - coeficientul de echivalenta intre sistemul real si un sistem cu un grad de

libertate corespunzator modului propriu r;

G - rezultanta incarcarilor gravitationale pentru intreaga structura (determinata

in gruparea speciala de incarcari);

Coeficientii diferentiaza nivelurile de protectie antiseismica ale constructiilor in

functie de clasele lor de importanta.

Valorile

pentru clasele de importanta

Clasa de importanta a constructiei

Clasa I - constructiile de importanta deosebita

pentru societate, a caror functionalitate in
timpul cutremurului si imediat dupa cutremur
trebuie sa se asigure integral (spitale, statii de
pompieri, centre de comunicatii, unitati de
producere a energiei electrice, muzee)

1.4

Clasa II constructii de importanta deosebita

la care se impune limitarea avariilor avandu-se

1.2

in vedere consecintele acestora (scoli, gradinite,

camine, biserici, sali de spectacole, centre
comerciale, cladiri care adapostesc valori
artistice, istorice, stiintifice, economice
deosebite)
Clasa III constructii de importanta normala
(cladiri de locuit, hoteluri, camine, constructii
industriale curente)

1.0

Clasa IV constructii de importanta redusa

0.8

Coeficientul ks reprezinta raportul dintre acceleratia maxima a miscarii seismice a

terenului (considerata cu o perioada medie de revenire de 50 de ani)
corespunzatoare zonei seismice de calcul si acceleratia gravitatiei.
Coeficientul de amplificare r se determina in functie de perioadele oscilatiilor
proprii Tr ale constructiilor si de conditiile seismice ale zonei caracterizate prin
perioadele de colt Tc cu relatiile:

r 2.5 pentru Tr Tc ;
r 2.5 Tr Tc 1 pentru Tr Tc ;

Valorile coeficientului

Tipul structurii
(structuri din beton armat)
2.5

Tc=1.5sec

Coeficient

Structuri in cadre etajate cu pereti de umplutura careTc=1.0sec

sunt tratati ca
elemente structurale asigurand conlucrarea cu elementele cadrului

0.25

Structuri1.0
in cadre etajate cu pereti de umplutura care nu sunt tratati
r min ca
1
elemente structurale

0.20

0.7structuri
1.0
2.2 cu
2.5legaturi
3.0rigide intre
Hale industriale si alte
cu1.5
un singur nivel
Tr(se
rigle si stalpi
c)

0.15

Tc=0.7sec

Hale industriale si alte structuri cu un singur nivel cu legaturi articulate

intre rigle si stalpi

0.20

Structuri cu pereti structurali

0.25

Structuri cu pereti, stalpi si plansee dala (fara grinzi)

0.30

Castele de apa

0.35

Silozuri

0.25
Coeficientul r se determina cu relatia:

G u
k 1
n

kr

G Gk u
k 1

unde:

2
kr

- componenta dupa gradul de libertate k a vectorului propriu de ordinul r;

uk r

Gk - rezultanta incarcarilor gravitationale ale nivelului k G

G
k 1

Incarcarea seismica care actioneaza la nivelul k pe directia gradului de libertate

corespunzator modului de vibratie r se poate determina cu relatia:

Sk r Sr

Gk u k r
n

G u
k 1

kr

P100/2006