Sunteți pe pagina 1din 13

Aplicarea si executarea pedepselor persoanei fizice

Aplicarea si executarea pedepsei detentiunii pe viata.


1. Conditii.
O prima conditie ca detentiunea pe viata sa poata fi aplicata este ca norma de incrimare a faptei savarsite sa o
prevada ca pedeapsa principala.In legislatia noastra penala, detentiunea pe viata este prevazuta pentru cele mai grave
fapte incriminate in Codul penal. De regula, pedeapsa detentiunii pe viata este prevazuta alternativ cu pedeapsa
inchisorii, cu exceptia infractiunilor de genocid si tratamente neomenoase, cand legea o prevede singura.
A doua conditie se refera la infractor, in sensul ca acesta, la data pronuntarii hotararii de condamnare, sa nu fi
implinit varsta de 65 de ani. In acest caz, in locul pedepsei detentiunii pe viata se aplica pedeapsa inchisorii pe timp de
30 de ani si pedeapsa interzicerii unor drepturi pe durata ei maxima. In cazul in care cel condamnat la pedeapsa
detentiunii pe viata a implini 65 de ani in timpul executarii pedepsei, detentiunea pe viata se poate inlocui cu
inchisoarea pe timp de 30 de ani si pedeapsa interzicerii unor drepturi pe durata ei maxima, daca a avut o buna
conduita pe toata durata executarii pedepsei, a indeplinit integral obligatiile civile stabilite prin hotararea de
condamnare, afara de cazul cand dovedeste ca nu a avut nicio posibilitate sa le indeplineasca, si a facut progrese
constante si evidente in vederea reintegrarii sociale.
Cand s-a comutat ori inlocuit detentiunea pe viata cu pedeapsa inchisorii, perioada de detentiune executata
se considera ca parte executata din pedeapsa inchisorii.
2. Executarea pedepsei detentiunii pe viata.
Detentiunea pe viata se executa in penitenciare anume destinate pentru aceasta sau in sectii speciale ale
celorlalte penitenciare in regim de maxima siguranta.
Pedeapsa detentiunii pe viata se pune in executare prin emiterea mandatului de executare. Mandatul de
executare se emite de judecatorul delegat al instantei de executare in ziua ramanerii definitive a horarii la instanta de
fond sau, dupa caz, la instanta ierarhic superioara, se intocmeste in trei exemplare si cuprinde : denumirea instantei de
executare, data emiterii, datele privitoare la persoana condamnatului, numarul si data hotararii care se executa si
deumirea instantei care a pronuntat-o, pedeapsa pronuntata si textul de lege aplicat, timpul retinerii si arestarii
preventive care s-a dedus din durata pedepsei, mentiunea daca cel condamnat este recidivist, ordinul de arestare si de
detinere, semnatura judecatorului delegat, precum si stampila instantei de executare.
In cazul in care cel condamnat se afla in stare de libertate, odata cu emiterea mandatului de executare a
pedepsei detentiunii pe viata, judecatorul delegat emite si un ordin prin care interzice condamnatului sa paraseasca
tara.
Executarea pedepsei detentiunii pe viata poate fi amanata sau intrerupta in cazurile prevazute de Codul de
procedura penala.
3. Liberarea conditionata in cazul detentiunii pe viata.
Liberarea conditionata in cazul detentiunii pe viata este reglementata in art. 99. Potrivit acestui text, liberarea
conditionata in cazul detentiunii pe viata poate fi dispusa daca :
a)
cel condamnat a executat efectiv 20 de ani de detentie;
b)
cel condamnat a avut o buna conduita pe toata durata executarii pedepsei;
c)
cel condamnat a indeplinit integral obligatiile civile stabilite prin hotararea de condamnare, afara de cazul
cand dovedeste ca nu a avut nicio posibilitate sa le indeplineasca;
d)
instanta are convingerea ca persoana condamnata s-a indreptat si se poate reintegra in societate.
De la data eliberarii conditionate, condamnatul este supus unui termen de supraveghere de 10 ani.

Aplicarea si executarea pedepsei cu inchisoarea

1. Aplicarea pedepsei cu inchisoarea.


Pedeapsa inchisorii se aplica de instanta de judecata numai daca in norma de incriminare a faptei savarsite
este prevazuta ca pedeapsa principala. Datorita aptitudinilor sale functionale, pedeapsa inchisorii este prevazuta pentru
aproapte toate infractiunile, cu cateva mici exceptii nesemnificative, singura sau alternativ cu pedeapsa detentiunii pe
viata sau amenda.
2. Executarea pedepsei inchisorii in regim de detentie.
Pedeapsa inchisorii se pune in executare prin emiterea mandatului de executare emis de judecatorul delegat
al instantei de executare. Aceasta poate fi amanata sau intrerupta in conditiile si cazurile prevazute de Codul de
procedura penala.
Executarea pedepsei cu inchisoarea se bazeaza pe sistemul progresiv si regresiv. Condamnatii au posibilitatea
sa treaca dintr-un regim de executare in altul, in conditiile prevazute de privind executarea pedepselor.
Pedeapsa cu inchisoarea se executa in unul dintre urmatoarele regimuri:
a) Regimul de maxima siguranta, care se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare
de 15 ani, precum si celor care prezinta risc pentru siguranta penitenciarului, cu unele exceptii prevazute in
legea privind executarea pedepselor. Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim de maxima
siguranta sunt supuse unor masuri stricte de paza, supraveghere si escortare,sunt cazate, de regula, individual,
presteaza munca si desfasoara activitatile educative, culturale, terapeutice, de consiliere psihologica si asistenta
sociala in grupuri mici, in spatii anume stabilite in interiorul penitenciarului, sub supraveghere continua.
b) Regimul inchis, care se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de 5 ani, dar care
nu depaseste 15 ani. Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim inchis sunt cazate, de regula, in
comun, presteaza munca si isi desfasoara activitatile in grupuri, in interiorul penitenciarului, sub paza si
supraveghere.
Persoanele care executa pedeapsa in regim inchis pot presta munca in afara penitenciarului sub paza
si supraveghere continua, cu aprobarea directorului penitenciarului.
c) Regimul semideschis, care se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii mai mare de un an,
dar care nu depaseste 5 ani. Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim semideschis sunt cazate in
comun, se pot deplasa neinsotite in interiorul penitenciarului , presteaza munca si isi desfasoara activitatile in
grupuri, in spatii din interiorul penitenciarului, care raman deschise in timpul zilei.
Persoanele care executa pedeapsa in regim semideschis pot presta munca si in afara penitenciarului,
sub supraveghere.
d) Regimul deschis, care se aplica initial persoanelor condamnate la pedeapsa inchisorii de cel mult un an.
Persoanele condamnate care executa pedeapsa in regim deschis sunt cazate in comun, se pot deplasa neinsotite
in interiorul penitenciarului, pot presta munca si isi pot desfasura activitatile in afara penitenciarului, fara
surpaveghere.
Regimul de executare a pedepsei privative de libertate se stabileste, la primirea persoanei condamnate in
primul penitenciar in care aceasta urmeaza sa execute pedeapsa, de catre comisia pentru individualizarea regimului de
executare a pedepselor privative de libertate.
3. Liberarea conditionata
Liberarea conditionata consta in punerea in libertate a condamnatului din locul de detinere inainte de
executarea in intregime a pedepsei cu inchisoarea la care a fost condamnat, cu conditia sa nu mai savarseasca din nou
o infractiune pana la implinirea duratei pedepsei.

A.

Caracterele liberarii conditionate.

Liberarea conditionata are, in primul rand, un caracter general, pentru ca poate fi acordata oricarui condamnat,
indiferent de natura si gravitatea infractiunii savarsite ,daca sunt intrunite conditiile cerute de lege. In al doilea rand,
are un caracter individual, intrucat pentru acordarea ei nu este suficient sa se constate numai executarea unei portiuni
din pedeapsa, ci se impune ca instanta, in urma unei cercetari amanuntite a modului de comportare a condamnatului in
timpul executarii pedepsei si a antecedentelor sale penale, sa isi formeze convingerea ca indreptarea condamnatului
este posibila si fara executarea efectiva a intregii pedepse. In al treilea rand, liberarea conditionata are un caracter
facultativ; aplicarea prevederilor legale privind liberarea conditionata nu este un drept, ci numai o vocatie a
condamnatului. In sfarsit, liberarea conditionata are un caracter revocator; in cazul in care cel eliberat
conditionat a comis o noua infractiune in perioada de la liberare pana la expirarea efectiva a
pedepsei, instanta, dupa caz, poate dispune fie mentinerea liberarii conditionate, fie
revocarea ei.
B.

Conditiile liberarii conditionate

In vederea realizarii eficientei liberarii conditionate si pentru evitarea riscului unei liberari nejustificate a
condamnatului, legea instituie anumite conditii cu respectarea carora poate fi acordata masura. Aceste conditii privesc,
pe de o parte, fractiunea sau partea din pedeapsa ce trebuie executata de catre condamnat, iar, pe de alta parte,
comportarea condamnatului pe timpul executarii pedepsei.
Potrivit art. 100 N.C.pen., liberarea conditionata in cazul inchisorii poate fi dispusa, daca :
a) cel condamnat a executat cel putin doua treimi din durata pedepsei, in cazul inchisorii care nu depaseste
10 ani, sau cel putin trei patrimi din durata pedepsei, dar nu mai mult de 20 de ani, in cazul inchisorii
mai mari de 10 ani.
b) cel condamnat se afla in executarea pedepsei in regim semideschis sau deschis;
c) cel condamnat a indeplinit integral obligatiile civile stabilite prin hotararea de condamnare, afara de
cazul cand dovedeste ca nu a avut nicio posibilitate sa le indeplineasca;
d) instanta are convingerea ca persoana condamnata s-a indreptat si se poate reintegra in societate.

Alte moduri de executare a pedepsei cu inchisoarea


Instanta de judecata sesizata de judecarea inculpatului pentru savarsirea unei infractiuni pentru care legea
prevede pedeapsa inchisorii, tinand seama de criteriile generale de individualizare in vigoare, cat si de starile si
circumstantele in care a fost comisa fapta, va stabili daca va aplica o pedeapsa determinata, ce urmeaza sa fie executata
de catre condamnat.
I. Suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate persoanei fizice
Suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate persoanei fizice poate fi definita ca fiind o masura
luata de instanta de judecata, prin chiar hotararea de condamnare, de a suspenda, pe o anumita durata, denumita termen
de incercare, si in anumite conditii, executarea pedepsei pronuntate, cu obligatia ca in acest timp condamnatul sa nu
mai comita o noua infractiune si sa execute obligatiile civile stabilite prin hotararea de condamnare.
Daca in decursul termenului de suspendare condamnatul respecta conditiile legale si are o buna conduita, la
expirarea termenului este reabilitat de drept, iar daca, dimpotriva, nu respecta conditiile sau savarseste o noua
infractiune, va fi tinut sa execute atat pedeapsa a carei executare fusese suspendata, cat si pedeapsa aplicata pentru
noua infractiune.
Ca natura juridica, suspendarea executarii pedepsei este un mod de individualizare a pedepsei, intrucat
instanta, numai dupa ce a stabilit natura si cuantumul pedepsei, decide, in conditiile legii, ca executarea acesteia sa fie
suspendata, daca apreciaza ca cel condamnat are capacitatea de a se indrepta fara executarea efectiva a pedepsei.

A. Conditii de acordare a suspendarii conditionate a executarii pedepsei

Instanta poate dispune suspendarea conditionata a executarii pedepsei aplicate persoanei fizice pe o anumita
durata daca sunt intrunite urmatoarele conditii :
a) Pedeapsa aplicata este inchisoarea de cel mult 3 ani sau amenda, indiferent de cuantumul acesteia.
b) Infractorul nu a mai fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de 6 luni, afara de cazurile
prevazute in art. 38 C.pen. vechi.
c) Instanta de judecata sa aprecieze ca scopul pedepsei poate fi atins chiar fara executarea pedepsei.
d) Suspendarea conditionata a executarii pedepsei trebuie motivata.

B. Cazurile speciale de acordare a suspendarii conditionate a executarii pedepsei.


Suspendarea coditionata a executarii pedepsei poate fi dispusa de instanta de judecata, chiar daca nu sunt
indeplinite conditiile, in urmatoarele doua cazuri:
a) cand condamnatul nu mai poate presta munca din cauza pierderii totale a capacitatii de munca, instanta
revoca executarea pedepsei la locul de munca si dispune suspendarea conditionata a executarii pedepei
in raport cu restul de pedeapsa ramas neexecutat, chiar daca nu sunt intrunite conditiile legale pentru
aceasta.
b) in cazul infractiunii de abandon de familie, daca partile nu s-au impacat, dar in cursul judecatii
inculpatul isi indeplindeste obligatiile, instanta, in cazul in care stabileste vinovatia, pronunta impotriva
inculpatului o condamnare cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, chiar daca nu sunt
indeplinite conditiile in vigoare pentru aceasta.
C. Termenul de incercare
Suspendarea conditionata a executarii pedepsei se acorda pe o anumita durata, care constituie termenul de
incercare sau de proba in care are loc verificarea conduitei celui condamnat, in sensul de a face dovada indreptarii lui
fara executarea pedepsei.
Termenul de incercare este compus din durata pedepsei inchisorii aplicate, la care se adauga un interval de
timp de 2 ani, iar daca pedeapsa aplicata este amenda, termenul de incercare este de un an. Termenul de incercare este
variabil numai in raport cu durata pedepsei inchisorii, putand ajunge pana la maximum 5 ani, avand in vedere ca durata
maxima a inchisorii care poate fi suspendata este de 3 ani.
Termenul de incercare se socoteste de la data cand hotararea prin care s-a pronuntat suspendare executarii
pedespei a ramas definitiva.
D. Efectele suspendarii conditionate a executarii pedepsei
Efectele imediate : Acordarea suspendarii conditionate a pedepsei produce doua feluri de efecte : imediate si
definitive. Efectele imediate se produc de indata ce hotararea prin care s-a pronuntat suspendarea executarii a ramas
definitiva si dureaza pe intreaga perioada a termenului de incercare.
Principalul efect imediat este acela ca pedeapsa, desi definitiv aplicata, nu este pusa in executare, ci se
suspenda executarea ei pe durata termenului de incercare. Suspendarea priveste executarea atat a pedepsei inchisorii,
ca pedeapsa principala, a pedepsei accesorii care o insoteste, cat si a eventualelor pedepse complementare aplicate. In
cazul in care condamnatul caruia i s-a suspendat executarea pedepsei se gasea in stare de detinere preventiva in
momentul pronuntarii hotararii, el va fi pus imediat in libertate.
Suspendarea conditionata a executarii pedepsei nu atrage suspendarea executarii masurilor de siguranta si a
obligatiilor civile prevazute in hotararea de condamnare.

Efectele definitive : Prin efectele definitive ale suspendarii conditionate ale executarii pedepsei intelegem acele
consecinte care, la implinirea termenului de incercare, decurg, potrivit legii, din functionarea fireasca a institutiei

suspendarii si care, spre deosebire de efectele provizorii, solutioneaza definitiv problema raspunderii penale a
faptuitorului, in cadrul acestei institutii.
Suspendarea conditionata a executarii pedepsei produce efecte definitive numai daca se constata indeplinirea
cumulativa a trei conditii:
a) implinirea termenului de incercare
b) condamnatul sa nu fi savarsit in cursul termenului de incercare o alta infractiune pentru care a fost
definitiv condamnat
c) sa nu se fi pronuntat anularea sau revocarea suspendarii in cazurile prevazute de lege.
Constatarea acestor conditii produce ca efecte, pe de o parte, neexecutarea pedepsei suspendate, iar, pe de o
alta parte, reabilitarea de drept a condamnatului.

E. Revocarea si anularea suspendarii conditionate a executarii pedepsei.


a) Revocarea suspendarii conditionate a executarii pedepsei. Aceasta presupune retragerea
beneficiului institutiei pentru cauze survenite dupa pronuntarea sa, fiind o sanctiune pentru cel
condamnat din cauza nerespectarii obligatiilor ce ii revin in cursul termenului de incercare de a nu
savarsi o noua infractiune si de a-si indeplini obligatiile civile. Legea stabileste doua cazuri de revocare
in functie de obligatia neindeplinita de condamnat, si anume : cazul savarsirii unei noi infractiuni si
cazul neexecutarii obligatiilor civile.
1. Revocarea in cazul savarsirii unei infractiuni. Daca in cursul termenului de incercare cel condamnat a
savarsit din nou o infractiune, pentru care s-a pronuntat o condamnare definitiva chiar dupa expirarea
acestui termen, instanta revoca suspendarea conditionata, dispunand executarea in intregime a pedepsei,
care nu se contopeste cu pedeapsa aplicata pentru noua infractiune; revocarea suspendarii pedepsei nu are
loc insa daca infractiunea savarsita ulterior a fost descoperita dupa expirarea termenului de incercare.
Savarsirea unei noi infractiuni in cursul termenului de incercare face sa se nasca o pluralitate de infractiuni
care poate imbraca forma recidivei postcondamnatorii sau a pluralitatii intermediare.
2. Revocarea in cazul neexecutarii obligatiilor civile. Opereaza in situatia in care cel condamnat cu
suspendarea conditionata a executarii pedepsei nu a indeplinit obligatiile civile stabilite prin hotararea de
condamnare pana la implinirea termenului de incercare, afara de cazul cand condamnatul dovedeste ca nu a
avut putinta de a indeplini acele obligatii.
Pentru a dispune revocarea, instanta trebuie sa constate ca cel condamnat a avut posibilitatea de a-si executa
obligatiile civile, dar s-a sustras cu rea-credinta de la indeplinirea acestora. Prin revocarea suspendarii,
condamnatul va fi obligat sa execute pedeapsa.
b) Anularea suspendarii pentru infractiuni savarsite anterior. Anularea presupune desfiintarea masurii
suspendarii executarii pedepsei daca instanta nu a cunoscut ca faptuitorul, la data pronuntarii hotararii ,
avea antecedente penale care ar fi dus la neacordarea acestei masuri. Daca se descopera ca cel
condamnat mai savarsise o infractiune inainte de pronuntarea hotararii prin care s-a dispus suspendarea
sau pana la ramanerea definitiva a acesteia , pentru care i s-a aplicat pedeapsa inchisorii chiar dupa
expirarea termenului de incercare , suspendarea conditionata a executarii pedepsei se anuleaza,
aplicandu-se, dupa caz, dispozitiile privitoare la concursul de infractiuni sau recidiva. Anularea
suspendarii executarii pedepsei nu are loc daca infractiunea care ar fi putut atrage anularea a fost
descoperita dupa expirarea termenului de incercare.
Din continutul acestor dispozitii rezulta ca instanta, pentru a pronunta anularea suspendarii conditionate a
executarii pedepsei, trebuie sa constate ca cel condamnat mai savarsise o infractiune mai inainte de pronuntarea
hotararii prin care s-a dispus suspendarea sau pana la ramanerea definitiva a acesteia, descoperirea savarsirii
infractiunii anterioare a avut loc pana la expirarea termenului de incercare, iar pentru infractiunea respectiva sa se
fi aplicat pedepsa inchisorii, chiar dupa expirarea termenului de incercare.

II. Renuntarea la aplicarea pedepsei

Renuntarea la aplicarea pedepsei consta in dreptul recunoscut instantei de judecata de a renunta definitiv la
stabilirea si aplicarea unei pedepse pentru o persoana gasita vinovata de comiterea unei infractiuni. Introducerea
acestei noi modalitati de individualizare judiciara executarii pedepsei a fost consecinta inlaturarii pericolului social ca
trasatura generala a infractiunii, cu consecinta disparitiei reglementarii continute in art. 18 1 vechiul Cod penal.
Aceasta reglementare permite instantei sa nu sanctioneze unele infractiuni de gravitate redusa.
A.

Conditii de aplicare.

Conditiile in care se poate dispune renuntarea la aplicarea pedepsei sunt prevazute in dispozitiile art. 80
N.C.pen. Instanta poate dispune renuntarea la aplicarea pedepsei daca sunt intrunite urmatoarele conditii pozitive :
a) infractiunea savarsita prezinta o gravitate redusa, avand in vedere natura si intinderea urmarilor produse,
mijloacelor folosite, modul si imprejurarile in care a fost comisa, motivul si scopul urmarit;
b) pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita sa fie amenda sau inchisoarea de cel mult 5 ani.
In caz de concurs de infractiuni, renuntarea la aplicarea pedepsei se poate dispune daca pentru fiecare
infractiune concurenta sunt indeplinite conditiile prevazute de lege.
c) in raport de persoana infractorului, de conduita avuta anterior savarsirii infractiunii, de eforturile depuse
de acestea pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii, precum si de posibilitatile sale de
indreptare, instanta apreciaza ca aplicarea unei pedepse ar fi inoportuna din cauza consecintelor pe care
le-ar avea asupra persoanei acestuia.
Conditiile negative reglementate pentru aplicarea acestei forme de individualizare sunt urmatoarele :
a) infractorul sa nu mai fi suferit anterior o condamnare, cu exceptia faptelor care nu mai sunt prevazute de
legea penala, a infractiunilor amnistiate sau pentru care a intervenit reabilitatea ori s-a implinit termenul
de reabilitare;
b) fata de infractor nu s-a mai dispus renuntarea la aplicarea pedepsei in ultimii 2 ani anteriori datei comiterii
infractiunii pentru care este judecat;
c) infractorul nu s-a sustras de la urmarirea penala ori judecata si nu a incercat zadarnicirea aflarii adevarului
ori a identificarii si tragerii la raspundere penala a autorului sau a participantilor.
B.

Efectele renuntarii la aplicarea pedepsei.

Potrivit art. 81 N.C.pen., cand dispune renuntarea la aplicarea pedepsei, instanta nu pronunta condamnarea
inculpatului, ci aplica acestuia un avertisment, ce consta in prezentarea motivelor de fapt care au determinat renuntarea
la aplicarea pedepsei si atentionarea infractorului asupra conduitei sale viitoare si a consecintelor la care se expune
daca va mai comite infractiuni. In caz de concurs de infractiuni se va aplica un singur avertisment.
Infractiunea pentru care s-a dispus renuntarea la aplicarea pedepsei nu atrage decaderii, interdictii sau
incapacitati. Renuntarea la aplicarea pedepsei nu produce efecte asupra executarii masurilor de siguranta si a
obligatiilor civile prevazute in hotarare.
C.

Anularea renuntarii la aplicarea pedepsei.

Potrivit art. 82 alin (3) N.C.pen., renuntarea la aplicarea pedepsei se anuleaza in urmatoarele conditii:
- in termen de 2 ani de la ramanerea definitiva a hotararii prin care s-a dispus aceasta forma de
individualizare se descopera ca persoana fata de care s-a luat aceasta masura savarsire anterior ramanerii
definitive a hotararii o alta infractiune;
- pentru aceasta infractiune i s-a stabilit o pedeapsa chiar dupa expirarea termenului de 2 ani, anterior
mentionat.
Anularea renuntarii la aplicarea pedepsei are ca efect condamnarea infractorului pentru infractiunea care a
atras initial renuntarea, aplicandu-se apoi, dupa caz, dispozitiile privitoare la concursul de infractiuni, recidiva sau
pluralitate intermediara.
III. Amandarea aplicarii pedepsei

Amanarea aplicarii pedepsei este reglementata in dispozitiile art. 83 90 N.C.pen., in care sunt stabilite
conditiile de aplicare, termenul de supraveghere, efectele pe care le produce, precum si cazurile de revocare si de
anulare.
Amanarea aplicarii pedepsei consta in stabilirea unei pedepse pentru o persoana gasita vinovata de savarsirea
unei infractiuni si amanarea temporara a aplicarii acesteia, in anumite conditii. Institutia prezinta anumite similitudini
cu suspendarea conditionata a executarii pedepsei, dar prezinta si deosebiri importante fata de aceasta.
A. Conditiile de aplicare.
Conditiile in care se poate dispune amanarea aplicarii pedepsei sunt prevazute in dispozitiile art. 83 N.C.pen.
Instanta poate dispune amanarea aplicarii pedepsei daca sunt intrunite urmatoarele conditii pozitive:
a) pedeapsa stabilita, inclusiv in cazul concursului de infractiuni, este amenda sau inchisoarea de cel
mult 2 ani;
b) pedeapsa prevazuta de lege pentru infractiunea savarsita este mai mica de 7 ani;
c) infractorul si-a manifestat acordul de a presta o munca neremunerata in folosul comunitatii;
d) in raport de persoana infractoului, de conduita avuta anterior savarsirii infractiunii, de eforturile
depuse de acesta pentru inlaturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii, precum si de
posibilitatile sale de indreptare, instanta apreciaza ca aplicarea imediata a unei pedepse nu este
necesara, dar se impune supravegherea conduitei sale pentru o perioada determinata.
Conditiile negative reglementate pentru aplicarea acestei forme de individualizare sunt urmatoarele :
a) infractorul sa nu mai fi suferit anterior o condamnare, cu exceptia faptelor care nu mai sunt prevazute
de legea penala, a infractiunilor amnistiate sau pentru care a intervenit reabilitarea ori s-a implinit
termenul de reabilitare;
b) infractorul sa nu se fi sustras de la urmarire penala ori judecata si sa nu fi incercat zadarnicirea alfarii
adevarului ori a identificarii si tragerii la raspundere penala a autorului sau a participantilor.
B. Termenul de supraveghere.
Amanarea aplicarii pedepsei se dispune pe durata unui termen de supraveghere de 2 ani. Pe parcursul acestui
termen, persoana fata de care s-a dispus amanarea aplicarii pedepsei este supusa unui proces de supraveghere, fiind
obligata sa respecte masurile de supraveghere prevazute de art. 85 N.C.pen.: sa se prezinte la serviciul de probatiune,
la datele fixate de acesta; sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat cu supravegherea sa; sa anunte, in
prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile, precum si intoarcerea sa; sa comunice
schimbarea locului de munca; sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de
existenta.
C. Supravegherea.
In art. 86 N.C.pen. se reglementeaza modul de supraveghere a executarii obligatiilor si a masurilor de
supraveghere impuse de instanta. Pe durata termenului de supraveghere, serviciul de probatiune are obligatia sa
sesizeze instanta daca :
a) au intervenit motive care justifica fie modificarea obligatiilor impuse de instanta fie incetarea
executarii unora dintre acestea;
b) persoana supravegheata nu respecta masurile de supraveghere sau nu executa, in conditiile stabilite,
obligatiile ce ii revin;
c) persoana supravegheata nu a indeplinit obligatiile civile stabilite prin hotarare, cel mai tarziu cu trei
luni inainte de expirarea termenului de supraveghere.

D. Modificarea sau incetarea obligatiilor.

Potrivit art. 87 N.C.pen., daca pe parcursul termenului de supraveghere au intervenit motive care justifica fie
impunerea unei noi obligatii, fie sporirea sau diminuarea conditiilor de executare a celor existente, instanta dispune
modificarea obligatiilor in mod corespunzator, pentru a asigura persoanei supravegheate sanse sporite de indreptare.
Instanta poate dispune incetarea executarii unora dintre obligatiile pe care le-a impus, atunci cand apreciaza
ca mentinerea acestora nu mai este necesara.
E. Efectele amanarii aplicarii pedepsei.
Potrivit art. 90 N.C.pen., cand dispune amanarea aplicarii pedepsei, instanta nu pronunta condamnarea
inculpatului, ci stabileste o pedeapsa, pe care nu o aplica. Persoanei fata de care s-a dispus amanarea aplicarii pedepsei
nu i se mai aplica pedeapsa si nu este supusa niciunei decaderi, interdictii sau incapacitati pana la expirarea termenului
de supraveghere, nu s-a dispus revocarea amanarii si nu s-a descoperit o cauza de anulare. Amanarea aplicarii pedepsei
nu produce efecte asupra executarii masurilor de siguranta si a obligatiilor civile prevazute in hotarare.
F. Revocare amanarii aplicarii pedepsei.
Potrivit art. 88 N.C.pen., aceasta masura se dispune fie obligatoriu, fie facultativ.
Revocarea se dispune obligatoriu in cazul in care :
a) in termenul de supraveghere condamnatul savarseste o noua infractiune intentionata care este
descoperita in timpul termenului de supraveghere;
b) infractorul nu-si indeplineste integral pana la finalul termenului de supraveghere obligatiile civile
stabilite de instanta prin hotararea de condamnare. Cand condamnatul face dovada ca nu a avut
posibilitatea de a plati aceste despagubiri si cheltuieli amanarea nu va fi revocata;
c) persoana supravegheata, cu rea-credinta, nu respecta masurile de supraveghere sau nu executa
obligatiile impuse de instanta.
Revocarea se dispune facultativ cand infractorul savarseste o infractiune din culpa in interiorul termenului de
supraveghere.
G. Anularea amanarii aplicarii pedepsei.
Potrivit art. 89 N.C.pen., anularea amanarii aplicarii pedepsei se dispune in urmatoarele conditii :
a) inculpatul a savarsit anterior dispunerii amanarii o alta infractiune de care instanta nu a avut
cunostinta in momentul in care a dispus amanarea;
b) aceasta infractiune a fost descoperita in timpul termenului de supraveghere;
c) pentru infractiunea nou descoperita s-a aplicat o pedeapsa cu inchisoarea.
Pedeapsa pentru infractiunea cu privire la care s-a anulat amanarea si pedeapsa pentru infractiunea nou
descoperita se vor contopi aplicandu-se, dupa caz, dispozitiile privitoare la concursul de infractiuni, recidiva sau
pluralitate intermediara.
In cazul concursului de infractiuni, daca pedeapsa rezultata indeplineste conditiile prevazute de lege, se poate
dispune amanarea aplicarii pedepsei.

IV.

Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere

Suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere aplicate persoanei fizice poate fi definita ca fiind o forma
specifica de suspendare conditionata a executarii pedepsei pe care o acorda instanta de judecata si implica supunerea
condamnatului, pe durata termenului de incercare, unor masuri de supraveghere speciale si cerintei de a respecta
anumite obligatii stabilite de instanta de judecata, in baza legii.
A. Conditiile suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.
Conditiile pozitive sunt :
a) pedeapsa aplicata, inclusiv in caz de concurs de infractiuni, sa fie inchisoarea de cel mult 3 ani;
b) infractorul sa nu mai fi fost condamnat anterior la pedeapsa inchisorii mai mare de un an, cu exceptia
condamnarilor privitoare la faptele care nu mai sunt prevazute de legea penala, a infractiunilor
amnistiate, infractiunilor savarsite din culpa, precum si a condamnarilor pentru care a intervenit
reabilitarea ori s-a implinit termenul de reabilitare;
c) infractorul si-a manifestat acordul de a presta o munca neremunerata in folosul comunitatii;
d) instanta sa aprecieze, in baza unor criterii prevazute de lege, ca aplicarea pedepsei este suficienta si,
chiar fara executarea acesteia, condamnatul nu va mai comite alte infractiuni, insa este necesara
supravegherea conduitei sale pentru o perioada determinata.
Cand pedeapsa inchisorii este insotita de pedeapsa amenzii aplicate datorita faptului ca infractorul a urmarit
prin savarsirea infractiunii obtinerii unui folos patrimonial, amenda se executa chiar daca executarea pedepsei
inchisorii a fost suspendata sub supraveghere.
Conditiile negative sunt :
a) pedeapsa aplicata este numai amenda;
b) aplicarea pedepsei a fost initial amanata, dar ulterior amanarea a fost revocata;
c) infractorul s-a sustras de la urmarirea penala sau judecata sau a incercat zadarnicirea aflarii
adevarului ori a identificarii si tragerii la raspundere penala a autorului sau participantilor.
B. Termenul de supraveghere.
Potrivit art. 92 N.C.pen., durata suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere constituie termen de
supraveghere pentru condamnat si este cuprinsa intre 2 si 4 ani, fara a mai putea fi insa mai mica decat durata pedepsei
aplicate.
Termenul de supraveghere se calculeaza de la data cand hotararea prin care s-a pronuntat suspendarea
executarii pedepsei sub supraveghere a ramas definitiva.
C. Masurile de supraveghere si obligatiile.
Masurile de supraveghere sunt reglementate de art. 93 alin. (1) N.C.pen. In acest text se prevede ca, pe
durata termenului de supraveghere, condamnatul trebuie sa respecte urmatoarele masuri de supraveghere:
a) sa se prezinte la serviciul de probatiune, la datele fixate de acesta;
b) sa primeasca vizitele consilierului de probatiune desemnat de supravegherea sa;
c) sa anunte, in prealabil, schimbarea locuintei si orice deplasare care depaseste 5 zile;
d) sa comunice schimbarea locului de munca;
e) sa comunice informatii si documente de natura a permite controlul mijloacelor sale de existenta

Potrivit art. 93 alin. (2) N.C.pen., instanta impune condamnatului sa execute una sau mai multe dintre
urmatoarele obligatii:
a) sa urmeze un curs de pregatire scolara ori de calificare profesionala;

b) sa frecventeze unul sau mai multe programe de integrale sociala derulate de catre serviciul de
probatiune sau organizate in colaborare cu institutii din comunitate;
c) sa se supuna masurilor de control, tratament sau ingrijire medicala;
d) sa nu paraseasca teritoriul Romaniei fara acordul instantei.
Pe langa respectarea masurilor si indeplinirea obligatiilor impuse, condamnatul, pe parcursul termenului de
supraveghere, va presta o munca neremunerata in folosul comunitatii, pe o perioada cuprinsa intre 60 si 120 de zile, in
conditiile stabilite de instanta, afara de cazul in care, din cauza starii de sanatate, nu poate presta aceasta munca. De
asemenea, condamnatul trebuie sa indeplineasca integral obligatiile civile stabilite prin hotararea de condamnare, cel
mai tarziu cu trei luni de expirarea termenului de supraveghere.

D. Supravegherea condamnatului.
Pe durata termenului de supraveghere, serviciul de probatiune are obligatia sa sesizeze instanta daca :
a) au intervenit motive care justifica fie modificarea obligatiilor impuse de instanta, fie incetarea executarii
unora dintre acestea;
b) persoana supravegheata nu respecta masurile de supraveghere sau nu executa, in conditiile stabilite,
obligatiile ce ii revin;
c) persoana supravegheata nu a indeplinit obligatiile civile stabilite prin hotarare, cel mai tarziu cu trei luni
inainte de expirarea termenului de supraveghere.
E. Modificarea sau incetarea obligatiilor.
Daca pe parcursul termenului de supraveghere au intervenit motive care justifica fie impunerea unor noi
obligatii, fie sporirea sau diminuarea conditiilor de executare a celor existente, instanta dispune modificarea
obligatiilor in mod corespunzator, pentru a asigura condamnatului sanse mai mari de indreptare.
Instanta poate dispune incetarea executarii unora dintre obligatiile pe care le-a impus, cand apreciaza ca
mentinerea acestora nu mai este necesara.
F. Revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.
Cazurile in care se revoca suspendarea executarii pedepsei sub supraveghere sunt urmatoarele:
a)

cand persoana supravegheata, pe parcursul termenului de supraveghere, cu rea-credinta, nu respecta masurile


de siguranta sau nu executa obligatiile impuse ori stabilite de lege;
b)
cand persoana surpavegheata nu indeplineste integral obligatiile civile stabilite prin hotarare, afara de cazul
in care se dovedeste ca nu a avut nicio posibilitate sa le indeplineasca;
c)
cand pedeapsa amenzii care a insotit pedeapsa inchisorii in conditiile art. 62 nu a fost executata si a fost
inlocuita cu pedeapsa inchisorii;
d)
cand cel condamnat a savarsit o noua infractiune pana la implinirea termenului de supraveghere si pentru
care s-a pronuntat o condamnare la pedeapsa inchisorii. Pedeapsa principala pentru noua infractiune se stabileste
si se executa, dupa caz, potrivit dispozitiilor referitoare la recidiva sau pluralitatea intermediara. Daca
infractinunea ulterioara este savarsita din culpa, instanta poate mentine sau revoca suspendarea executarii
pedepsei sub supraveghere.

G. Anularea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.


Daca pe parcursul termenului de supraveghere se descopera ca persoana condamnata mai savarsise o
infractiune pana la ramanerea definitiva a hotararii prin care s-a dispus suspendarea, pentru care i s-a aplicat pedeapsa

inchisorii, chiar dupa expirarea acestui termen, suspendarea se anuleaza, aplicandu-se, dupa caz, dispozitiile privitoare
la concursul de infractiuni, recidiva sau pluralitate intermediara. In caz de concurs de infractiuni sau pluralitate
intermediara, instanta poate dispune suspendarea executarii pedepsei rezultante, daca sunt intrunite conditiile
prevazute la art. 91.
H. Efectele suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere.
Daca pana la expirarea termenului de supraveghere condamnatul nu a savarsit o noua infractiune, nu s-a
dispus revocarea suspendarii executarii pedepsei sub supraveghere si nu s-a descoperit o cauza de anulare, pedeapsa se
considera executata.

V.

Aplicarea si executarea pedepsei cu amenda

Pedeapsa cu amenda se aplica de instanta de judecata daca este prevazuta ca pedeapsa in norma de
incriminare a faptei savarsite sau se poate aplica pe langa pedeapsa inchisorii, daca prin savarsirea infractiunii s-a
obtinut un folos patrimonial. La stabilirea cuantumului sumei corespunzatoare unei zile-amenda, in acest caz, se va
tine seama de valoarea folosului patrimonial obtinut sau urmarit.
Cuantumul amenzii se stabileste prin sistemul zilelor-amenda. Suma corespunzatoare unei zile-amenda,
cuprinsa intre 10 si 500 lei, se inmulteste cu numarul zilelor-amenda, care este cuprins intre 30 de zile si 400 de zile.
Instanta stabileste numarul zilelor-amenda potrivit criteriilor generale de individualizare a pedepsei.
Cuantumul sumei corespunzatoare unei zile-amenda se stabileste tinand seama de situatia materiala a condamnatului si
de obligatiile legale ale condamnatului fata de persoanele aflate in intretinerea sa.
Daca persoana condamnata, cu rea-credinta, nu executa pedeapsa amenzii, in total sau in parte, numarul
zilelor-amenda neexecutate se inlocuieste cu un numar corespunzator de zile cu inchisoare, neavand relevanta daca
pedeapsa amenzii a fost aplicata ca pedeapsa principala ori pe langa pedeapsa inchisorii. In ambele cazuri, unei zileamenda ii corespunde o zi de inchisoare.
Inlocuirea pedepsei amenzii cu pedeapsa inchisorii se face dupa cum urmeaza :
- daca amenda a fost definitiv aplicata anterior intrarii in vigoare a noului Cod penal, inlocuirea se face in
baza art. 631 C.pen. vechi, fara ca durata pedepsei inchisorii sa poata depasi maximul zilelor-amenda
determinat pentru fapta care a atras condamnarea;
- daca amenda a fost aplicata dupa data intrarii in vigoare a noului Cod penal pentru infractiuni comise
anterior acestei date , inlocuirea se va face potrivit dispozitiilor din legea in baza careia s-a aplicat
amenda, asadar, dupa caz, potrivit legii penale care a fost identificata ca fiind mai favorabila.
Noul Cod penal reglementeaza art. 64 executarea pedepsei amenzii prin prestarea unei munci neremunerate
in folosul comunitatii, daca pedeapsa amenzii nu poate fi executata in tot sau in parte din motive neimputabile
persoanei. In acest caz instanta, cu consimtamantul persoanei condamnate, inlocuieste obligatia de plata a amenzii
neexecutate cu obligatia de a presta o munca neremunerata in folosul comunitatii, afara de imprejurarea in care, din
cauza starii de sanatate, persoana nu poate presta aceasta munca. Unei zile-amenda ii corespunde o zi de munca in
folosul comunitatii. Daca amenda inlocuita a insotit pedeapsa inchisorii, obligatia de a munci in folosul comunitatii se
executa dupa executarea pedepsei inchisorii.

VI.
A.

Aplicarea si executarea pedepsei complementare


Aplicarea pedepsei complementare a interzicerii unor drepturi

Potrivit art. 67 N.C.pen., pedeapsa complementara a interzicerii exercitarii unor drepturi poate fi aplicata
daca pedeapsa principala stabilita este inchisoarea (neavand relevanta durata) sau amenda (indiferent de cuantum), iar
instanta constanta ca, fata de natura si gravitatea infractiunii, imprejurarile cauzei si persoanei infractorului, aceasta
pedeapsa este necesara.
Aplicarea pedepsei interzicerii unor drepturi este obligatorie cand legea prevede aceasta pedeapsa pentru
infractiunea savarsita.
Interzicerea exercitarii unor drepturi incepe sa se execute din momente diferite, in functie de natura pedepsei
principale si modul de executare a acesteia, astfel :
a) de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare a pedepsei amenzii;
b) de la ramanerea definitiva a hotararii de condamnare prin care s-a dispus suspendarea executarii
pedepsei sub supraveghere;
c) dupa executarea pedepsei inchisorii, dupa gratierea totala ori a restului de pedeapsa, dupa implinirea
termenului de prescriptie a executarii pedepsei sau dupa expirarea termenului de supraveghere a
liberarii conditionate.
Cand s-a dispus liberarea conditionata, interzicerea dreptului strainului de a se afla pe teritoriul Romaniei se
executa de la data liberarii.
B.

Aplicarea pedepsei degradarii militare

Degradarea militara se aplica, in conditiile prevazute de legea penala, cadrelor militare in activitate, in
rezerva sau in retragere, condamnate la pedeapsa complementara a degradarii militare prin hotarare judecatoreasca. In
temeiul textului de lege, degradarea militara se poate aplica numai cadrelor militare in activitate, in rezerva si
retragere.
Degradarea militara se aplica in mod obligatoriu sau facultativ : obligatoriu, cand pedeapsa principala
stabilita este inchisoarea mai mare de 10 ani sau detentiunea pe viata; facultativ, pentru infractiuni savarsite cu intentie,
daca pedeapsa principala stabilita este de cel putin 5 ani si cel mult 10 ani.
Pedeapsa degradarii militare se pune in executare prin trimiterea de catre instanta de executare a unei copii
de pe hotarare, dupa caz, comandantului unitatii militare din care a facut parte cel condamnat sau comandantului
centrului militar in raza caruia domiciliaza condamnatul.Comandantul unitatii militare ori al centrului militar va
ordona scoaterea din evidentele militare a condamnatului respectiv.
VII. Aplicarea si executarea pedepsei acesorii
Pedeapsa accesorie consta in interzicerea drepturilor prevazute in art. 66 alin. (1) lit. a), b) si d)-o) , a caror
exercitare a fost interzisa de instanta ca pedeapsa complementara.
In cazul detentiunii pe viata, pedeapsa accesorie consta in interzicerea de catre instanta a exercitarii
drepturilor prevazute in art. 66 alin. (1) lit. a)-o) sau a unora dintre acestea.
Pedeapsa accesorie a interzicerii exercitarii unor drepturi se executa din momentul ramanerii definitive a
hotararii de condamnare si pana cand pedeapsa principala privativa de libertate a fost executata sau considerata ca
executata.

VIII. Calculul pedepsei inchisorii in vederea executarii acesteia

Pedeapsa, odata individualizata de instanta de judecata si stabilita in hotararea de condamnare, trebuie sa fie
executata, in principiu, integral, adica in durata si cuantumul stabilite prin hotararea judecatoreasca. Aceasta inseamna
ca pedeapsa cu inchisoarea trebuie sa fie executata atatia ani, luni sau zile cate rezulta din hotarare.
Prin durata executarii pedepsei se intelege intervalul de timp cuprins intre momentul in care incepe
executarea si momentul in care acesta ia sfarsit in mod definitiv. Ziua in care incepe executarea pedepsei si ziua in care
inceteaza se socotesc in durata executarii.
Ziua in care condamnatul incepe sa execute hotararea de condamnare este ziua in care el a fost arestat in
vederea executarii pedepsei, pentru ca din acest moment incepe sa se execute hotararea, iar nu ziua in care
condamnatul a fost depus la locul de executare a pedepsei.
In lege s-a prevazut ca timpul petrecut in stare de retinere sau arest preventiv se scade din durata pedepsei
inchisorii pronuntate, asa incat condamnatul va executa numai restul de pedeapsa rezultat din aceasta scadere.
Scaderea retinerii si arestarii preventive se face si in caz de condamnare la amenda, prin inlaturarea in total
sau in parte a executarii amenzii.