Curs 1 Dr.

Penal
Formele infractiunii
dupa fazele activitatii infractionale
Acestea urmaresc procesul care are loc in savarsirea unei fapte oricare ar fi ea.
Perioadele activitatii infractionale:
-

Perioada interna-psihica: se formeaza atitudinea psihica fata de fapta si

de rezultat, se contureaza latura subiectiva. Despre aceasta perioada se
afla post-factum. Aceasta periaoda are cateva momente:
Conceperea activitatii infractionale
Deliberarea
Decizia sau rezolutia infractionala
Aceste 3 momente sunt specifice infarctiunilor savarsite cu intentie ( nu si
celor savarsite din culpa)
Perioada interna poate avea uneori si o latura externa, si anume faza
oratorie: infractorul comunica altor persoane intentia sa.

Perioada externa-de executare: manifestarea exterioara a actului de

conduita, totalitatea actelor efectuate in vederea realizarii hotararii de a
savarsi infractiunea. Ea poarta denumirea de iter criminis- drumul
infractiunii de la prima manifestare externa in executarea rezolutiei
infractionale, pana la producerea rezultatului periculos sau pana la ultima
evolutie eventuala a acestui rezultat.
Perioada externa este cea care conteaza.

Reazlizarea hotararii infractionale presupune parcuregerea in timp a mai

multor etape:
1.
2.
3.

Faza actelor pregatitorare

Faza actelor de executare
Faza urmarilor
Specifice laturii obiective

Legatura dintre aceste etape si formele infractiunii:

Latura subiectiva se realizeaza in intregime in momentul luarii deciziei

infarctionale
Latura obiectiva se poate realiza numai in parte pentru ca:
Actul de executare a fost intrerupt
Actul de executare a fost parcurs in intregime, dar din diverse cauze,
rezultatul nu s-a produs
Actul de executare a fost parcurs in intregime si rezultatul a suferit o
amplificare deosebita ( mai mare decat cea urmarita)

Formele infractiunii- formele pe care infractiunea le poate imbraca in ceea ce

priveste latura obiectiva in raport cu fazele de desfasurare ale activitatii
infractionale

Coresupunzatoare:
1.
2.
3.
-

Fazei actelor de pregatire: - forma actelor preparatorii

Fazei actelor de executare: - forma tentativei
Fazei urmarilor:
forma infractiune fapt consumat
forma infractiune fapt epuizat

1. Actele preparatorii
Sunt toate acele acte prin care se pregateste savarsirea actiunii ce constituie
elementul material al infractiunii. Actele de pregatire pot fi de ex:
-

De natura materiala: producerea sau procurarea instrumentelor in vederea

comiterii faptei
De natura morala: culegerea datelor si informatiilor despre conditiile in
care va savarsi fapta

Actele de pregatire nu corespund actiunii tipice indicate in norma

incriminatoare. Nu ii corespund lui verbum regens. Pentru a fi considerate
forma a infractiunii, actele de pregatire trebuie sa fie efectuate in vederea
savarsirii unei infractiuni. Actele preparatorii nu tradeaza intentia faptuitorului
de a savarsi fapta si sunt posibile numai la infractiunile intentionate.
Regimul actelor preparatorii
-

Teza incriminarii: se creeaza conditii favorabile pentru savarsirea faptei, se

insereaza in antecedenta cauzala a rezultatului creand o stare de pericol
pentru valoarea sociala protejata;
Nelimitate
Limitate- doar in cazul infractiunilor grave
Teza neicriminarii: actele de pregatire nu prezinta pericol social prin ele
insele, au in general caracater echivoc.

In dreptul penal roman, actele preparatorii nu sunt incriminate- este adoptata

teza neicrimianrii.
Prin exceptie, actele preparatorii sunt incriminate:
-

Fiind asimilate cu tentativa ( act de executare): CP art. 412 alin.2

Actul preparatoriu e infractiune de sine statatoare :CP art.314
Atunci cand sunt privite ca acte de complicitate anterioara

2. Acte de executare
Tentativa art.31

Consta in punerea in executare a intentiei ( hotararii) de a savarsi

infractiunea, executare care a fost intrerupta sau, desi a fost efectuata in
intregime, n-a produs rezultatul cerut de lege pentru existenta infractiunii
in forma tip a acesteia.

Conditii de existenta ale tentativei:

1. Intentia( hotararea) faptuitorului de a savarsi infractiunea
2. Punerea in executare a intentiei( rezolutiei) infractionale- pasirea pe
taramul actelor de executare
3. Executarea sa fi fost intrerupta sau sa nu se fi produs rezultatul.
Important e sa nu se fi produs rezultatul, altfel se trece in faza
urmarilor.
Punerea in executare a rezolutiei infractionale implica trecerea de la actele
de pregatire la actele de executare a faptei. Este necesara delimitarea
precisa a actelor de pregatire de cele de executare. Actele de executare
pot fi sanctionate ( tentativa se pedepseste).
Criterii de distinctie dintre actele de pregatire si cele de executare.Exista
mai multe teorii:
-

Teorii subiective
Actul de executare tradeaza sau da in vileag rezolutia infractionala a
autorului
Teoria echivocitatii: actul de pregatire este intoteaduna echivoc( nu lasa sa
se intrevada in ce scop a fost efectuat), pe cand cel de executare este
univoc( lasa sa se vada limpede legatura sa cu infractiunea la comiterea
careia faptuitorul se decisese). Cumpararea unei chei brute constituie un
act preparator intrucat nu tradeaza intentia de a fura.
Teoriile subiective extind sfera actelor de executare pe taramul celor de
pregatire( ex: luarea amprentei cheii de la o casa de bani)

Teorii obiective
Intre actul preparator si cel de executare distinctia se face pe criteriul
dinamismului.
Teoria cauzalitatii inerte: actele de executare sunt acelea care au primit o
orientare precisa catre valoarea sociala protejata, iar cele de pregatire nu
au primit inca o astfel de orientare. In cazul actelor de executare nu mai
este nevoie si de alte acte care sa duca la realizarea actiunii ce constituie
elementul material al infractiunii. De exemplu,procurarea unei substante
otravitoare- act preparator; punerea substaneti otravitoare in pahar- act de
executare

Teorii formale
Distinctia se face pe identitatea formala intre actul savarsit si actiunea
incriminata in continutul infractiunii. Daca actul savarsit corespunde lui
verbum regens atunci el este act de executare.

Aplicare stricta: restrangerea sferei actelor de executare. Descoperirea

unei persoane noaptea in curtea victimei langa hambarul cu cereal- formal,
este un act de pregatire desi este un act de executare.
In deosebirea actelor pregatitoare de cele de executare se va porni de la
criteriul formal ce se va completa cu el obiectiv.
Vor fi considerate acte de executare:
- Introducerea mainii in buzunarul unei persoane
- Patrunderea intr-o incapere sau curte cu chei false
- Fortarea usii sau efectuarea unei sparturi in zidul unei magazii.
Modalitatile tentaivei reies din definitia legala a acesteia:
a. Dupa citeriul gradului de realizare:
- Tentativa intrerupta sau imperfecta actul de executare e incomplet
- Tentativa terminata sau perfecta - actul de executare e complet si cu toate
acestea rezultatul nu se produce
b. Dupa criteriul cauzelor care determina neproducerea rezultatului:
- Tentativa idonee sau apta in a produce rezultatoul socialemente periculos
Neproducerea rezultatului se poate realiza:
Din cauza ineficientei sau defectuozitatii mijloacelor folosite
Din cauza lipsei obiectului de la locul unde faptuitorul credea ca se afla
T. Idonee e forma a infractiunii ( angajeaza raspunderea penala)
- Tentativa neidonee sau neapta in a produce rezultatul socialmente
periculos: neproducerea rezultatului:
Modul absurd de concepere a executarii
T. Neidonee nu reprezinta o forma a infractiunii si nu angajeaza
raspunderea penala.
Strict legat de tenativa s-a introdus o notiune:
Fapta putativa:fapta care are caracter infractional numai in mintea infractorului;
s-a introdus pentru a face diefrente intre diferite forme ale infractiunii:
pedepsibile-nepedespibile.
Se face diferenta intre:
-

1. Fapta putativa si tentativa neidonee( absurda)

La fapta putativa mijloacele sunt proprii proudcerii rezultatului , dar fapta
nu se consuma pentru ca valoarea sociala protejata de fapt nu exista
In cazul tentativei neidonee, exista valoare sociala protejata numai ca
mijloacele de a o periclita sunt improprii.
2. Fapta putativa si tentativa idonee
La fapta putativa, lipsa obiectului protectiei juridice este absoluta
In cazul tentativei idonee lipsa obiectului este accidentala. Obeictul
protectiei juridice exista, dar nu in locul in care credea faptuitorul

Fapta putativa:- perspectiva diferita

-

Exista atunci cand exista si o eroare de drept cu caracter invers. Ex: cand
se comite o fapta care fie nu a fost incriminata niciodata, fie nu mai este
incriminata la momentul savarsirii acesteia.

In cazul in care eroarea poarta asupra unui cognitiv avand caracter

invers,nu mai exista fapta putativa ci o tentativa idonee pedepsibila. Ex:
cand se descarca un foc de arma asupra unei persoane culcate in pat, cu
intentia de a o ucide, fara ca faptuitorul sa stie ca aceasta era deja
decedata cu putin timp inainte.

Reglemenatrile tentativei in NCP

-

Dispozitiile din art. 20 CP Vechi ( tentativa relativ improprie) nu se mai

regasesc in art. corespondent din NCP ( art.32)
Se va renunta la clasificarea tentativei in proprie si impropire
Dispozitiile art.20 VCP( tentativa absurda) ce se ragesesc in art. 32 NCP
vor suplini prin interpretarea per a cotrario lipsa dispozitiilor privind
tentativa relativ improprie.
Tentativa idonee( periculoasa) si tentativa neidonee( nepericuloasa)
T idonee: acte ce creeaza o stare de pericol pentru valoare
ocrotita( acopera tentativa proprie si realtiv improprie din veceha
regelmenatare)
T neidonee: exista atunci cand din cauza modului de concepere a
executarii, nu se pune problema crearii unei stari de pericol pentru
valoarea sociala respectiva ( acopera tentaiva absolut improprie din VCP)
Cea mai mare parte a doctrinei apreciaza ca enumerarea de la art. 20 din
VCP era limitataiva. Orice situatie care nu constituie tentativa proprie si
nici nu se incadreaza in enumerarea limitatativa ( insuficienta,
defectuozitatea mijloacelor ori lipsa obiectului) nu poate fi pedepsita. Ex:
incercarea faptuitorului de a ucide victima cu o arma pe care o stia
incarcata dar pe care cineva o descarcase anetrior. Pentru un abservator
care detine aceleasi informatii ca si autorul, actiunea putea sa produca
rezultatul dorit ( moartea).

Infractiuni la care tentativa nu este posibila.

-

Din punct de vedere material:

La infractiunile ce se comit prin inactiune
La infractiunile cu executare prompta ( ex: infractiuni comise prin cuvinte
etc)
La infractiunile de obicei ( din obisnuinta)
Din punct de vedere subeictiv:
La infractiunile savarsite din culpa
La infractiunile savarsite cu intentie depasita.

Pedepsirea tentativei- art.33NCP: incriminare si sanctionare

Intinderea incriminarii tentativei:
-

Incriminare limitata ( doar la infractiunile mai garve)

Incrminare nelimitata ( la toate infractiunile unde e posibila)
In dreptul nostru tentativa e incriminata doar cand legea prevede expres
ca tentativa se pedepseste( incriminare limitata). Daca legea tace,
tantativa nu se pedeseste

Sanctionarea tentativei:
-

Sistemul parificarii : presupune sanctionarea tenativei intre aceleasi limite

de pedeapsa pe care legea le prevede pentru infractiunea propriu-zisa.
Sistemul diversificarii: presupune ca trebuie sa se faca o deosebire intre
rezultatul tentativei si rezultatul infractiunii
In Romania, tentativa la o infractiune e sanctionata mai bland decat
infractiunea consumata. ( sistemul diversificarii). Limitele de pedeapsa la
tentativa sunt reduse la jumatate decat se prevede la infractiunea
consumata. Cand pedeapsa prevazuta de lege este detentiunea pe viata
se aplica pedeapsa inchisorii de la 10 la 20 de an

Sanctionarea tentativei in cazul persoanei juridice.

In cazul persoanelor jurudice, limitele pedepsei amenzii se reduc la jumatate.
Art.147 alin. 1 NCP. Este consacrat acelasi sistem ca in cazul persoanei fizice.
( sistemul diversificarii)
Concluzie: din punct de vedere practic, exista o continuitate , practic se ajunge la
acelasi rezultat.
3. Faza umarilor