CAPITOLUL II.

DOBNDIREA CALITII DE EXECUTOR JUDECTORESC

N ROMNIA
2.1. Condiiile generale pentru dobndirea calitii de executor judectoresc
conform legislaiei n vigoare
Potrivit art. 15 din Legea nr. 188/2000, pentru a fi executor judectoresc, o persoan
trebuie s ndeplneasc urmtoarele condiii:
a. s aib cetenia romn i domiciliul n Romnia
Din nterpretarea acestui text de lege rezult c persoana care are dubl cetenie, una
dintre acestea find romn, poate fi numit executor judectoresc, ntruct legea cere numai
condiia de a fi cetean romn, iar nu de a fi numai cetean romn.
Cerinele ceteniei i domiciliul sunt prevzute n mod cumulativ, ceea ce nseamn c
persoana care urmeaz a fi numit executor judectoresc trebuie s le ndeplineasc pe ambele,
nefiind suficient s o respecte numai pe una dintre acestea.
Dovada ndeplinirii aceste condiii se face cu acte de stare civil.
b. s aib capacitate deplin de exerciiu
Capacitatea de exerciiu este, potrivit art. 37 Cod civil, capacitatea persoanei de a ncheia
singur acte juridice.
Capacitatea de exerciiu deplin ncepe la data cnd persoana devine major, respectiv la
mplinirea vrstei de 18 ani. n plus, minorul dobndete, prin cstorie, capacitatea deplin de
exerciiu, iar, n cazul n care cstoria este anulat, minorul care a fost de bun-credin la
ncheierea cstoriei pstreaz capacitatea deplin de exerciiu (art. 39 Cod civil).
Trebuie menionat faptul c, n conformitate cu art. 40 Cod civil, pentru motive temeinice,
instana de tutel poate recunoate minorului care a mplinit vrsta de 16 ani capacitatea deplin
de exerciiu. n acest scop, vor fi ascultai i prinii su tutorele minorului, lundu-se, cnd este
cazul, i avizul consiliului de familie.
Potrivit art. 43, Cod civil, n afara cazurilor prevzute de lege, nu au capacitate de
exerciiu minorul care nu a mplinit vrsta de 14 ani i interzisul judectoresc.
Dovada ndeplinirii acestei condiii se face cu acte de stare civil.

c. s fie liceniat n drept

Potrivit art. 143 alin. 1 lit. a) din Legea nr. 1/2011 a educaiei naionale, unul din
examenele de fnalizare a studiilor n nvmntul superior este examenul de licen, pentru
15

ciclul de studii universitare de licen, su examenul de diplom, pentru nvmntul din

domeniul tiinelor inginereti.
Dovada ndeplinirii acestei condiii se face cu diploma de licen conferit. n acest sens,
conform art. 152 din aceeai lege, diploma conferit dup promovarea unui program de studii
universitare de licen se numete diplom de licen, diplom de inginer su, dup caz, diploma
de urbanist. Pe diploma de licen, pe diploma de inginer su, dup caz, pe diploma de urbanist se
menioneaz toate informaiile necesre pentru a descrie programul de studii absolvit , inclusiv
forma de nvmnt urmat i titlul obinut. Diploma de licen, diploma de inginer, respectiv
diploma de urbanist sunt nsoite de suplimentul de diplom i se elibereaz, gratuit, n limba
romn i ntr-o limb de circulaie internaional.
d. s nu aiba antecedente penale i s se bucure de o buna reputatie
Antecedente penale are o persoana care a suferit o condamnare penala, fie la pedeaps
nchisorii, fie la pedeaps amenzii. Dovada ndeplinirii acestei condiii s face cu cazierul
judiciar.
O persoana care a fost condamnata la pedeaps nchisorii, ns ulterior a fost reabilitata,
poate fi numita executor judectoresc. nstitutia reabilitarii repreznta o cauza care nlatura pentru
viitor consecntele penale i extrapenale ce decurg dintr-o hotarare de condamnare, facnd ca
fostul condamnat s se bucure din nou, fara nicio restrictive, de toate drepturile subiective,
politice i social-economice recunoscute cetatenilor.
Potrivit art. 133 alin. 1 Cod penal, reabilitarea face s nceteze decaderile i nterdictiile,
precum i ncapacitatile care rezulta din condamnare.
Cerina bunei reputatii presupune efectuarea unor verificari cu privire la opnia
manifestata de public, aprecierea favorabila, faima su renumele de care se bucura persoana care
urmeaza s fie numita executor judectoresc. Dovada ndeplinirii acesti cernte se face cu
nscrisuri emanate de la diferite persoane su autoritati care cunosc persoana ce urmeaza a fi
numita executor judectoresc, din perspective diferite, profeionale, sociale, morale, etc.
Cele dou condiii trebuie s fie ndeplinite n mod cumulativ.
e. s cunoasca limba romana
Aceasta conditie se dovedeste implicit prin actele de studii ce trebuie depuse de cndidat
la dosr, din care rezulta limba n care respectiva persoana a urmat cursurile de nvatamant,
precum i din examenele pe care va trebui s le sustna i care se vor desfasura n limba romana.
f. s fie apta din punct de vedere medical pentru exercitarea functiei
Dovada ndeplinirii acestei condiii se face cu acte medicale, eliberate de medici i care
sunt n masura s aprecieze asupra starii de snatate a persoanei care urmeaza s fie numita
executor judectoresc. Principalele aspecte medicale care ntereseaza pentru poibilitatea de
16

desfasurare a activitatii de executor judectoresc sunt cele legate de starea pihica a cndidatului.
Existenta unor deficient fizice ale persoanei, precum i lips unei mani, a unui picior, a unui
ochi, a unui rnichi, etc. ori a anumitor boli care nu sunt de natura s ndisponibilizeze persoana
nu pot constitui impedimente n exercitarea normala a profeiei de executor judectoresc.
g. s fi ndeplnit timp de 2 ani functia de executor judectoresc stagiar i s fi promovat
examenul de capacitate su, dup caz, s fi exercitat timp de 3 ani o functie de specialitate
juridica i s fi promovat examenul de admitere n profeie
n conformitate cu prevederile art. 38 din Regulament, dup expirarea perioadei de stagiu,
executorii judectoreti stagiari sunt obligati s se nscrie pentru sustnerea examenului de
defnitivat. Nepromovarea su, dup caz, neprezentarea nejustificata a executorului judectoresc
stagiar la dou seiuni de examene de defnitivat onsecutive atrage de drept ncetarea contractului
su de munca i pierderea calitatii de executor judectoresc stagiar. Pe locurile ramase vacante,
Uniunea Nationala a Executorilor judectoreti, sub coordonarea i controlul Mnisterului
Justitiei, va organiza concursul su examenul de admitere n profeia de executor judectoresc
pentru persoanele care au exercitat timp de 3 ani functii de specialitate juridica.
Prin urmare, executorii judectoreti stagiari sunt obligati s se nscrie la examenul de
defnitivat, iar, daca promoveaza examenul, ndeplnesc conditia de a fi numiti executori
judecatoresti. Tot astfel, persoanele care au exercitat cel putn 3 ani functii de specialitate juridica
i promoveaza concursul su examenul de admitere n profeie pot fi numiti executori
judecatoresti.
De asemenea, legea prevede ca persoanele care au exercitat timp de 5 ani functia de
judecator, procuror su avocet sunt scutite de examen, cu conditia s fi promovat examenul de
defnitivat n profeia din care provn.
Tot astfel, n conformitate cu prevederile art. 1 alin. 1 din Legea nr. 287/2011 privnd
unele masuri referitoare la organizarea activitatii de punere n executare a creantelor apartnand
nstitutiilor de credit i nstitutiilor de credit i nstitutiilor fnanciare nebancare, executorii
nregistrati n condiiile legii la Mnisterul Justitiei pana la data de 31 mai 2011, apartnand
corpurilor proprii de executori organizate de nstitutiile de credit i alte entitati care apartn
grupului acestora i care desfasoara activitati fnanciare, de nstitutiile fnanciare nebancare su
de nstitutiile de credit cooperatiste, care desfasoara activitate de executor n cadrul acestora, la
data expirarii termenului de 3 luni de la data ntrarii n vigoare a acestei legi, cu o vechime
efectiva de cel putn 2 ani de la prima nregistrare n aceasta activitate, vor fi numiti, la cerere, n

17

functia de executor judectoresc, daca ndeplnesc condiiile generale prevazute la art. 15 lit. a)-f)
din Legea nr. 188/2000 privnd executorii judectoreti, republicat.
Asdar, pentru ncidenta acestei modalitati de numire n profeia de executor
judectoresc, trebuie s fie nplnite, n mod cumulativ, urmatoarele condiii:

persoanele s fie nregistrate, n condiiile legii, la Mniterul Justitiei, ca executori

apartnand copurilor proprii de executori organizate la nstitutiile de credit i alte entitati care
apartn grupului acestora, de nstitutiile fnanciare nebancare su de nstitutiile de credit
cooperatiste;

s fi fost nregistrate ca executori apartnand nstitutiilor mentionate pana la data

de 31 mai 2011;

s aiba o vechime efectiva de cel putn 2 ani de la prima nregistrare n aceasta

activitate;

s ndeplneasca condiiile generale prevazute la art. 15 lit. a)-f) din Legea nr.

188/2000 privnd executorii judectoreti, republicat.

Cererea de numire n functia de executor judectoresc defnitive trebuie s fie nsotita de
actele doveditoare necesre i se depune la Mnisterul Justitiei n termen de 3 luni de la data
ntrarii n vigoare a Legii nr. 287/2011. n cerere se va arata circumscriptia judecatoriei n care se
solicita numirea. Mnisterul Justitiei are obligaia de a solutiona cererea n termen de maximum
dou luni de la nregistrarea acesteia.
Executorii sunt numiti n functia de executor judectoresc fara concurs su examen de
admitere n profeie i fara ndeplnirea condiiilor privnd plata taxelor de admitere n profeie,
prevazute de reglementarile aplicabile n materie.
Executorul judectoresc este numit n functie la propunerea Consiliului Uniunii Nationale a
Executorilor judectoreti, prin Ordin al mnistrului justitiei (art. 16 alin. 1 din lege i art. 6 alin.
1 i alin. 1 din Regulament).
Astfel:

persoanele care au ndeplnit timp de 2 ani functia de executor stagiar i au

promovat examenul de defnitivat su, dup caz, au exercitat timp de 3 ani o functie de
specialitate juridica i au promovat concursul su examenul de admitere n profeie sunt numite
n functie n baza hotararii de validare a Consiliului Uniunii Nationale a Executorilor
judectoreti i a referatului ntocmit de directia de specialitate din Mnisterul Justitiei (art. 6 alin.
1 din Ordinul nr. 20/2001, astfel cum a fost modificat);

persoanele scutite de examen care au exercitat timp de 5 ani, functia de judecator,

procuror su avocat, cu conditia s fi promovat examenul de defnitivat n profeia din care
provn sunt numite pe baza cererii celor nteresti i dup verificarea ndeplinirii condiiilor
18

prevazute la art. 15 din Legea nr. 188/2000, republicat (art. 6 alin. 1 din Ordinul nr. 210/2001,
astfel cum a fost modificat).
n ordinal de numire se va specifica judecatoria n a carei circumscriptie ii va avea sediul
biroului de executor judectoresc, precum i obligaia acestuia ca n termen de 90 de zile s ii
nregistreze biroul ndividual su, dup caz, n asociere cu alt executor judectoresc, n registrul
special tnut de primul-greier al curtii de apel n a carei circumscriptie a fost numit.
Tabloul executorilor judectoreti se ntocmeste i se actualizeaza, anual, de Coniliul
Uniunii Nationale Nationale a Executorilor judectoreti i se publica n Monitorul Oficial al
Romaniei, Partea I, transmitandu-se i nstantelor judecatoresti (art. 16 alin. 2 din lege i art. 10
din Regulament).
n termen de 90 de zile de la numirea s n functie, executorul judectoresc este obligat s
ii nregistreze biroul la curtea de apel n a carei circumscriptie ii are sediul biroul su,
prezentand n acest sens stampila i specimenul de semnatura. Nendeplnirea acestor obligatii va
atrage de drept suspendarea din functie a executorului judectoresc (art. 17 din lege i art. 7 din
Regulament).
Mnisterul justitiei, la cererea executorului judectoresc, pentru motive temenice, poate
ncuvinta prelungirea termenului de 90 de zile pentru nregistrarea biroului. Cererea va trebui s
cuprinda motivele justificate care il impiedica s ii nregistreze biroul n termenul prevazut de
lege i se depune la Camera executorilor judectoreti. Aceasta va nanta cererea mnistrului
justitiei n termen de 48 de ore de la depunere, impreuna cu punctul su de vedere.
Dup numirea n functie, executorul judectoresc va depune juramantul n fata mnistrului
justitiei i a presedintelui Uniunii Nationale a Executorilor judectoreti su a reprezentantilor
acestora.
Juramantul are urmatorul continut: Jur s respect Constitutia i legile tarii, s-mi
ndeplnesc cu onoare i probitate, cu constinta i fara partnire atributiile ce-mi revn i s
pastrez secretul profeional. As s-mi ajute Dumnezeu!. Referirea la divnitate din formula
juramantului se schimba potrivit credintei religioase a executorului judectoresc. Executorul
judectoresc fara confeiune va dpeune juramantul fara formula religioas, pe constinta i
onoare.
La depunerea juramantului se ncheie un proces-verbal n dou exemplare, semnate de
mnistrul justitiei i de presedintele Uniunii Nationale a Executorilor judectoreti su de
reprezentantii acestora i de executorul judectoresc care a depus juramantul. Un exemplar al
procesului-verbal se pastreaza la grefa curtii de apel i celalalt exemplar se nmaneaza
executorului judectoresc.
19

Executorii judectoreti ntra n exerciiul functiunii numai dup depunerea juramantului.

Potrivit art. 51 alin. 2 din Statutul Uniunii Nationale a Executorilor judectoreti i al
profeiei de executor judectoresc, persoanele care dobandesc calitatea de executor judectoresc,
ndiferent de forma prin care acced, trebuie s ii nceapa activitatea primnd avizul Camerei
pentru nscrierea biroului executorului judectoresc la curtea de apel, dup ce fac dovada achitarii
unei taxe de nscriere n cuantumul propus de catre Colegiile directoare ale Camerelor, cu
aprobarea Consiliului Uniunii.
2.2. Drepturile i obligatiile executorului judectoresc
Profesia de executor judectoresc se caracterizeaza prin liberalism i ndependen, astfel
nct are drepturi i ndatoriri specifice i care nu se mai ntalnesc n cazul altor subiecte de drept.
Drepturile i obligatiile executorului judectoresc sunt reglementate de Legea nr.
188/2000, de Regulamentul de aplicare a acestei legi i de Statutul profeiei de executor
judectoresc.
2.2.1. Drepturile executorului judectoresc
Drepturile executorului judectoresc ar putea fi ntetizate astfel:
a. dreptul de a-i exercita personal atributiile
Potrivit art. 36 din Legea nr. 188/2000, republicat, executorii judectoreti ii exercita
personal atributiile.
n conformitate cu prevederile art. 22 alin. 2 din lege, executorul judectoresc poate
delega executorul judectoresc stagiar s ndeplneasca urmatoarele atributii:
punerea n executare a dispozitiilor cu caracter civil din titlurile executorii;
notificarea actelor judiciare i extrajudiciare;
comunicarea actelor de procedur;
recuperarea pe cale amiabila a oricarei creante;
aplicarea masurilor aiguratorii dispuse de nstanta judecatoreasca.
Asdar, nicio alta persoana, atat din cadrul biroului, cat i din afara acestuia, nu poate
ndeplni atributiile executorului judectoresc i nici acesta nu poate delega atributiile sle unei
alte persoane, cu exceptia executorului judectoresc stagiar care functioneaza n cadrul biroului
su. Rezulta ca este n afara dispozitiilor legale, practica unor executori judecatoresti de a se
substitui unii pe altii n cadrul executarii silite, n condiiile n care acestia au birouri ndividuale
separate.
20

n plus, n cazul n care n cadrul biroului functioneaza mai multi executori judecatoresti
asociati, fiecare ii exercita personal profeia i raspunde ndividual pentru lucrarile i activitatea
s (art. 81 din Regulament).
Nesrespectarea acestor dispozitii atrage snctiunea nulitatii absolute. Find n prezenta
unei condiii extrnseci de valabilitate a actului de procedur, nseamna ca snctiunea nulitatii va
nterveni neconditionat de existenta unei vatamari, potrivit art. 176, Noul Cod de procedur
civil.
b. dreptul de a se bucura de stabilitate n functie
Potrivit art. 36 din Legea nr. 188/2000, republicat, executorii judectoreti se bucura de
stabilitate n functie, neputand fi transferati n alta localitate, fara acordul lor, cu exceptia
cazurilor prevazute de lege.
c. activitatea executorului/ judectoresc este coniderata vechime n functie juridica de
specialitate
Potrivit art. 37 din Legea nr. Potrivit art. 188/2000, republicat, activitatea executorului
judectoresc, care este licentiate n drept, este coniderata vechime n functie juridica de
specialitate.
Aceasta reglementare este necesra pentru ca, pentru ocuparea altor functii de specialitate
juridica, se cere conditia vechimii n specialitatea juridica.
d. dreptul de a fi protejati de lege n exercitarea profeiei
Potrivit art. 38 alin. 1 din Legea nr. 188/2000, republicat, n exercitarea profeiei,
executorii judectoreti sunt ocrotiti de lege.
Lovirea su alte acte de violent svarite impotriva executorului judectoresc n timpul
exercitarii profeiei i n legatura cu aceasta se pedepsesc cu nchisoarea de la 6 luni la 3 ani.
Prin nstituirea de catre legiuitor a acestui cuantum al pedepsei pentru cei ce comit
agreiuni impotriva executorului judectoresc, acesta din rma se bucura de o protective sporita
din partea statului, n coniderarea importantei deosebite a activitatii pe care o desfasoara.
e. dreptul de a primi onorarii
n conformitate cu art. 39 din Legea nr. 188/2000, republicat, coroborat cu art. 55 din
Regulament, executorii judectoreti au dreptul, pentru serviciul prestat, la onorarii mnimale i
maximale stabilite de mnistrul justitiei, cu consultarea Consiliului Uniunii Naionale a
Executorilor judectoreti. n cazul executarii silite a creantelor avand ca obiect plata unei sume
de bani, onorariile maxime sunt urmatoarele:
21

a) pentru creanele n valoare de pana la 50.000 lei inclusiv, onorariul maxim este de 10%
din suma reprezentand valoarea creantei ce face obiectul executarii silite;
b) pentru creanele n valoare de peste 50.000 lei, dar pana la 80.000 lei inclusiv, onorariul
maxim este de 5.000 lei plus un procent de pana la 3% din suma ce depaseste 50.000 lei din
valoarea creantei ce face obiectul executarii silite;
c) pentru creanele n valoare de peste 80.000 lei, dar pana la 100.000 lei inclusiv,
onorariul maxim este de 5.900 lei plus un procent de pana la 2% din suma ce depaseste 80.000 lei
din valoarea creantei ce face obiectul executarii silite;
d) pentru creanele n valoare de peste 100.000 lei, onorariul maxim este de 6.300 lei plus
un procent din suma ce depaseste 100.000 lei din valoarea creantei ce face obiectul executarii
silite.
Referitor la onorariile mnimale, potrivit art. 54 lit. l) din Statutul Uniunii Nationale a
Executorilor judectoreti, astfel cum a fost ntrodus prin Hotararea Congresului U.N.E.J. nr. 1
din 19 mai 2012, executorul judectoresc este obligat s aiba evidentiat i ncast cel putn
onorariul mnim, prevazut de legislatia n vigoare, n fiecare dosr executional, la data declansrii
procedurii executionale. Astfel, n conformitate cu prevederile Ordinului mnistrului justitiei nr.
2550/2006 privnd aprobarea onorariilor mnimale i maximale pentru serviciile prestate de
executorii judectoreti, astfel cum a fost modificat prin Ordinul mnistrului justitiei nr. 2561/C
din 30 iulie 2012, onorariile mnime sunt urmatoarele:
n cazul executrii indirecte (urmrirea mobiliar i imobiliar a creanelor):
a) pentru creanele n valoare de pana la 50.000 lei inclusiv, onorariul mnim se calculeaza
dup cum urmeaza:
1. pentru creanele n valoare de pana la 500 lei inclusiv, onorariul mnim este de 10% din
suma reprezentand valoarea creantei ce face obiectul executarii silite.
2. pentru creanele n valoare de peste 500 lei, dar pana la 1.000 lei inclusiv, onorariul mnim
este de 50 lei plus un procent de 5% din suma care depaseste 500 lei din valoarea creantei ce
face obiectul executarii silite.
3. pentru creanele n valoare de peste 1.000 lei, dar pana la 50.000 lei inclusiv, onorariul
mnim este de 75 lei plus un procent de 2% din suma care depaseste 1.000 lei din valoarea
creantei ce face obiectul executarii silite.

22

b) pentru creanele n valoare de peste 50.000 lei, dar pana la 80.000 lei inclusiv, onorariul
mnim este de 1.175 lei plus un procent de pana la 2% din suma ce depaseste 50.000 lei din
valoarea creantei ce face obiectul executarii silite;
c) pentru creanele n valoare de peste 80.000 lei, dar pana la 100.000 lei inclusiv, onorariul
maxim este de 1.175 lei plus un procent de pana la 1% din suma ce depaseste 80.000 lei din
valoarea creantei ce face obiectul executarii silite;
d) pentru creanele n valoare de peste 100.000 lei, onorariul mnim se calculeaza dup cum
urmeaza:
1. pentru creanele n valoare de peste 100.000 lei, dar pana la 400.000 lei inclusiv, onorariul
mnim este de 2.500 lei plus un procent de 1% din suma ce depaseste 100.000 lei din valoarea
creantei ce face obiectul executarii silite.
2. pentru creanele n valoare de peste 400.000 lei, onorariul mnim esre de 5.500 lei plus un
procent de pana la 0,5% din suma care depaseste 400.000 lei din valoarea creantei ce face
obiectul executarii silite. Daca la calculul onorariului maxim se foloseste un procent de 0,5%
inclusiv, pentru calculul onorariului mnim datorat se aplica acelai procent care a fost foloit i
pentru calculul onorariului maxim.
n cazul popririi:
a) pentru creanele n valoare de pana la 50.000 lei inclusiv, onorariul mni se calculeaza
dup cum urmeaza:
1.

pentru creanele n valoare de pana la 500 lei inclusiv, onorariul mnim este de 10% din

suma reprezentand valoarea creantei ce face obiectul executarii silite;

2.

pentru creanele n valoare de peste 500 lei, dar pana la 1.000 lei inclusiv, onorariul mnim

este de 50 lei plus un procent de 5% din suma care depaseste 500 lei din valoarea creantei ce
face obiectul executarii silite;
3.

pentru creanele n valoare de peste 1.000 lei, dar pana la 50.000 lei inclusiv, onorariul

mnim este de 75 lei plus un procent de 2% din suma care depaseste 1.000 lei din valoarea
creantei ce face obiectul executarii silite.
b) pentru creanele n valoare de peste 50.000 lei, dar pana la 80.000 lei inclusiv, onorariul
mnim este de 1.175 lei plus un procent de pana la 2% din suma ce depaseste 50.000 lei din
valoarea creantei ce face obiectul executarii silite;

23

c) pentru creanele n valoare de peste 80.000 lei, dar pana la 100.000 lei inclusiv, onorariul
maxim este de 1.175 lei plus un procent de pana la 1% din suma ce depaseste 80.000 lei din
valoarea creantei ce face obiectul executarii silite;
d) pentru creanele n valoare de peste 100.000 lei, onorariul mnim se calculeaza dup cum
urmeaza:
1.

pentru creanele n valoare de peste 100.000 lei, dar pana la 400.000 lei inclusiv, onorariul

mnim este de 2.500 lei plus un procent de 1% din suma care depaseste 100.000 lei din valoarea
creantei ce face obiectul executarii silite;
2.

pentru creanele n valoare de peste 400.000 lei, onorariul mnim este de 5.500 lei plus un

procent de pana la 0,5% din suma care depaseste 400.000 lei din valoarea creantei ce face
obiectul executarii silite. n cazul n care la calculul onorariului maxim se foloseste un procent
de 0,5% inclusiv, pentru calculul onorariului mnim datorat se aplica acelai procent care a fost
foloit i pentru calculul onorariului maxim.
Mnistrul justitiei va stabili onorarii mnimale i maximale pentru persoanele cu venituri
sub slariul de baza mnim brut pe tara garantat n plata, precum i poibilitatea achitarii acestora
n mai multe transe.
Propunerea onorariilor trebuie s reflecte complexitatea activitatii executorilor
judectoreti, dificultatea acesteia, efortul ntellectual, cheltuielile executorului, precum i
raspunderea executorului judectoresc pentru actul ndeplnit.
De mentionat este i faptul ca executorii judectoreti nu pot conditiona punerea n
executare a hotararilor judecatoresti de plata anticipate a onorariului (art. 39 alin. 3 din lege). n
legatura cu acest text, trebuie evidentiata redactarea defectuoas a acestuia, avand n vedere ca se
refera numai la hotararile judecatoresti, i nu la toate titlurile executorii care sunt n competenta
executorilor judectoreti pentru a fi puse n executare. Apreciez ca nu se justifica realizarea unei
distnctii ntre diferitele categorii de titluri executorii, n sensul ca punerea n executare a
hotararilor judecatoresti nu poate fi conditionata de plata anticipata a onorariului, n timp ce n
cazul celorlalte titluri executorii, acestea vor putea fi executate numai daca se achita onorariul n
avans, motiv pentru care conider ca se impune modificarea legii.
Ori de cate ori se va constata existenta unor neconcordante sub aspectul cuantumului
onorariilor ntre prevederile legii i cele ale ordinului, se vor aplica cu prioritate dispozitiile
mentionate n lege, avand n vedere forta juridica superioara a acestora;
f. dreptul la concediu de odihna
24

Potrivit art. Din Legea nr. 188/2000, republicat, i art. 53 alin. 1 din Regulament,
executorul judectoresc are dreptul la concediu de odihna, n condiiile stabilite prin statut. Iar,
art. 53 lit. e) din Statut prevede ca membrii Uniunii au dreptul s beneficieze anual de concediu
de odihna.
Nici legea, nici Regulamentul i nici Statutul nu prevad durata concediului de odihna,
ceea ce nseamna ca, n lips unor dispozitii speciale, devn aplicabile prevederile dreptului
comun n material concediului de odihna, respectiv ale art. 145 alin. 1 din Legea nr. 53/2003
prinvnd Codul muncii, potrivit cu care durata mnima a concediului anual de odihna este de 20
de zile lucratoare.
Astfel se impune completarea Statutului profeiei de executor judectoresc printr-o
hotarare a Uniunii Nationale a Executorilor judectoreti n sensul stabilirii duratei concediului
de odihna anual la care are dreptul executorul judectoresc.
Fiind o profesie libera, concediul de odihna nu este platit nici de Camera executorilor
judectoreti din care face parte executorul judectoresc i nici de Uniunea Nationala a
Executorilor judectoreti, ci plata acestuia se face din surse proprii.
Privnd acest drept, art. 54 din Regulament statueaza ca, daca n circumscriptia unei
judecatorii functioneaza un ngur birou de executori judecatoresti, iar executorii judectoreti se
afla n concediu de adihna su absenteaza mai mult de 5 zile, fara a depai 6 luni, n lips unui
executor judectoresc asociat, Camera Executorilor judectoreti va delega un alt executor pentru
a aigura functionarea acestui birou, n afara de cazul n care titularul se ngrijeste personal de
substituirea s, ncunostntand n acest scop Camera.
n situatia n care n circumscriptia acelei judecatorii functioneaza mai multe birouri de
executori judecatoresti, pentru cazurile aratate mai sus, Camera va lua masuri pentru a se aigura
contnuarea lucrarilor de catre un alt birou din aceeai circumscriptie.
Prevederile mai sus amntite ii gasesc aplicabilitate i n situaia n care executorii
judectoreti nu ii pot exercita profeia pe o perioada mai mare de 6 luni, dar numai pentru
motive apreciate de Colegiul director al Camerei ca find ntemeiate.
g. dreptul la asigurari sociale
Executorii judectoreti beneficiaza de aigurari sociale de stat, pe baza contributiilor la
istemele de aigurari sociale, n condiiile legii (art. 41 din lege i art. 53 alin. 2 din
Regulament). Legea speciala care reglementeaza acest drept este Legea nr. 263/2010 privnd
istemul unitar de penii publice;
25

h. dreptul de a alege i de a fi alei n organele reprezentative ale Uniunii Nationale a

Executorilor judectoreti i ale Camerei executorilor judectoreti;
i. dreptul de a participa la manifestarile organizate de Uniune i Camera din care fac
parte;
Asadar, executorul judectoresc nu are dreptul de a participa la manifestarile organizate
de alte Camere decat n condiiile n care este nvitat;
j. dreptul de a se adres nemijlocit tuturor organelor Uniunii i ale Camerelor i s
primeasca nformatiile solicitate
k. dreptul de a purta nsemnele Uniunii
Dei reglementarile legale n vigoare nu stabilesc care sunt nsemnele Uniunii, apreciem
ca acestea pot fi nigna, legitimatia su orice alte semen distnctive c ear fi stabilite de aceasta
organizatie profeionala.
l. dreptul de a primi, pentru merite deosebite, distincii
Aceste distnctii se propun de Camera din care face parte executorul judectoresc su de
Consiliul Uniunii, n condiii i modalitati ce vor fi stabilite ulterior.
2.2.2. Obligaiile executorului judectoresc
Cat despre obligaiile executorului judectoresc, acestea sunt urmtoarele:
a. obligaia de a pstra secretul profesional
Art. 43 din Legea nr. 188/2000, republicat, dispune c executorii judectoreti i
personalul birourilor de executori judectoreti au obligaia s pstreze secretul profesional cu
privire la actele si faptele despre care au luat cunotin n cadrul activitii lor, chiar i dup
ncetarea funciei, cu excepia cazurilor n care legea su prile intereste i elibereaz de aceast
obligaie.
Aceste prevederi sunt reluate i n art. 56 alin. 1 i 2 din Regulament, dar i n art. 7 din
Statut, fiind explicabil aceast reglementare, ntruct foarte multe aspecte ce in de viaa privat
a unei persoane fizice su date confideniale ale unei persoane juridice ajung s fie cunoscute
att de executorul judectoresc, ct i de personalul biroului su, acest lucru putnd afecta
respectiva persoan n lips unei atari obligaii legale.
Executorul judectoresc chemat ca martor n faa unei instane judectoreti su a unui
organ de urmrire penal poate fi scutit de pstrarea secretului profesional numai de cei interesi
n aprarea secretului su n condiiile prevzute de lege (art. 56 alin. 3 din Regulament).
26

n plus, n condiiile legii, nscrisurile originale aflate n arhiva biroului executorilor

judectoreti pot fi cercetate de un magistrat, delegat n acest scop de autoritatea judiciar
competent, iar dac acestea sunt cercetate pentru fals, pot fi ridicate i rmn la dosrul cauzei
dac sunt declarate false, cu obligaia comunicrii hotrrii su a ordonanei procurorului, iar n
caz contrar actul se va restitui.
n aceea ce privete punerea la dispoziie a dosrelor de executare ctre autoritatea
judiciar competent menionm c, n conformitate cu art. 56 alin. 5 din Regulament, aceasta se
va face numai n copii certificate de ctre executorul judectoresc ca fiind conforme cu originalul.
Divulgarea secretului profesional constituie infraciune. Astfel, potrivit art. 196 Cod
penal, divulgarea, fr drept, a unor date, de ctre acela cruia i-au fost ncredinate, su de care a
luat cunotin n virtutea profesiei ori funciei, dac fapta este de natur s aduc prejudicii unei
persoane, se pedepsete cu nchisoarea de la 3 luni la 2 ani su cu amend.
De asemenea, nerespectarea secretului profesional de ctre executorul judectoresc
constituie abatere disciplinar n condiiile art. 47 lit. a) din Legea nr. 188/2000, republicat.
b. obligaia de a participa la programe de formare profesional
Potrivit art. 44 alin. 1 din Legea nr. 188/2000, republicat, executorii judecatoreti au
obligaia s participe, cel puin o dat la 3 ani, la programe de formare profesionala continua
organizate de Uniunea

Nationala a Executorilor judectoreti, de camerele executorilor

judectoreti de pe langa curtile de apel, de institutii de invatamant superior din tara su din
strainatate ori la alte forme de perfectionare profesionala.
Asigurarea unei pregatiri profesionale continue reprezinta totalitatea activitatilor
planificate de pregatire teoretica si practica desfasurate de executorii judectoreti in vederea
dobandirii su imbunatatirii nivelului de cunostinte, abilitati si aptitudini profesionale, nin scopul
cresterii calitatii actului executional si nivelului de performanta in domeniul respectiv (art. 58 din
Statutul Uniunii Nationale a Executorilor judectoreti).
In prezent, programul de formare profesionala a executorilor judectoreti se realizeaza de
catre Centrul National de Pregatire si Perfectionare a Executorilor judectoreti, care se afla sub
conducerea si coordonarea Uniunii Nationale a Executorilor judectoreti.
c. obligatia de a nu dobandi bunuri care au facut obiectul executarii silite
O alta obligatie a executorilor judectoreti este inscris in art. 46 din lege si in art. 58 din
Regulament si consta in interzicerea dobandirii direct su prin persoane interpuse, pentru ei su
pentru altii, a bunurilor ce au facut obiectul activitatii de executare silita.
27

Asadar, in nicio situatie, un executor judecatoresc nu poate dobandi bunuri care au format
obiectul executarii silite, incalcarea acestei interdictii atragand raspunderea disciplinara a
executorului judecatoresc in conditiile art. 47 lit. b) din Legea nr. 188/2000, republicata.
d. obligatia de a nu-si face reclama
Potrivit art. 57 din Regulament, prestigiul profesional ii impune executorului judecatoresc
interdictia de a-si face reclama prin orice mijloace, in afara de cazurile in care se recurge la
anunturi referitoare exclusiv la existenta si sediul biroului, programul de lucru si continutul
activitatii.
Uniunea Nationala a Executorilor judectoreti este indreptatita s faca publicitate prin
mass-media asupra intregii activitati a executorilor judectoreti.
Nerespectarea acestei obligatii atrage raspunederea disciplinara a executorului
judecatoresc in conditiile art. 47 lit. b) din Legea nr. 188/2000, republicata.
e. Potrivit art. 54 din Statut, executorii judectoreti mai au urmatoarele obligatii:
-

s respecte dispozitiile legii, precum si ale regulamentului;

s respecte dispozitiile statutului si hotararile Uniunii Nationale a Executorilor

judectoreti si ale Camerelor executorilor judectoreti;

-

s actioneze pentru realizarea scopului Uniunii;

s respecte normele eticii si principiile deontologice profesionale;

s participe la adunarile si manifestarile initiate de organele de conducere ale Uniunii si

Camerelor, la activitatile profesionale, precum si la sedintele organelor de conducere din care fac
parte;
-

s achite cu regularitate cotele de contributie si cotizatiile stabilite de Uniune si de

Camere pentru formarea bugetelor acestora;

-

s aiba un comportament demn atat in afara profesiei, cat si in exercitarea acesteia;

s raspunda in termenul stabilit la toate solicitarile Camerei su ale Uniunii;

s nu incheie contracte, conventii, protocoale su orice alte inscrisuri cu privire la

executarea silita si in legatura cu aceasta, cu exceptia celor prevazute de lege;

-

s nu emita acte de publicitate cu privire la oferta serviciilor pe care le presteaza;

s aiba evidentiat si incast cel putin onorariul minim, prevazut de legislatia in vigoare, in

fiecare dosr executional, la data declansrii procedurii executionale;

-

s se asigure pentru malpraxis, urmand a face dovada in acest sens Camerei din cadrul

careia face parte.

28

2.3. Competentele executorului judectoresc

2.3.1. Competenta generala a executorului judectoresc
Articolul 623, Noul Cod de procedur civila reglementeaza competenta generala a
executorului judecatoresc, statuand ca executarea silita a oricarui titlu executoriu, cu exceptia
celor care au ca obiect venituri datorate bugetului general consolidat sau bugetului Uniunii
Europene si bugetului Comunitatii Europene a Energiei Atomice, se realizeaza numai de catre
executorul judecatoresc, chiar daca prin legi special se prevede altfel, dispozitie reluata si de art.
1 alin. 1 din Legea nr. 188/2000, republicata, cu modificarile ulterioare.
Prima categorie de creante exceptate de la umarirea silita derulata de executorul
judecatoresc se executa de catre executorii discali in conditiile Codului de procedur fiscal. De
asemenea, potrivit art. 50 din O.U.G. nr. 51/1998, astfel cum a fost modificata prin Legea nr.
76/2012, procedurile de executare silita pentru valorificarea activelor la care se refera actul
normativ sunt supuse dispozitiilor O.G. nr. 92/2003 privind Codul de procedur fiscal. Prin
urmare, si aceste categorii de creante sunt asimilate de legiuitor creantelor datorate bugetului
consolidat al statului.
In acelasi sens, art. 3 din Legea nr. 287/2011 privivnd unele masuri referitoare la
organizarea activitatii de punere in executare a creantelor apartinand institutiilor de credit si
institutiilor financiare nebancare prevede ca, de la data intrarii in vigoare a acestei legi, activitatea
de punere in executare a titlurilor executorii apartinand institutiilor de credit, altor entitati care
apartin grupului acestora si care desfasoara activitati financiare , institutiilor financiare
nebancare1 sau cooperativelor de credit se desfasoara numai de catre executorii judectoreti
competenti potrivit legii, cu exceptia cazurilor prevazute la art. 5 alin. 1 si 2. Situatiile de
exceptie mentionate vizeaza:
-

executarile silite privind titluri executorii apartinand institutiilor de credit, altor entitati

care apartin grupului acestora si care desfasoara activitati financiare, institutiilor financiare
nebancare sau cooperativelor de credit, aflate in curs la data intrarii in vigoare a dispozitiilor
acestei legi,, care pot fi continuate de executorul care a inceput urmarirea silita. In acest caz,
procedur de executare va fi continuata de executorii anterior mentionati pana la data la care
dosarele de executare se predau de catre institutiile de credit si de institutiile financiare

Publicata in M. Of. nr. 894 din 16 decembrie 2011.

29

nebancare executorilor judectoreti competent, potrivit legii, sa continue executarea silita sic
el mai tarziu pana la data la care inceteaza activitatea de executor anterior mentionata.
Sub acest aspect, corpurile proprii de executori si executorii institutiilor de credit, ale altor
entitati care apartin grupului acestora si care desfasoara activitati financiare, institutiilor
financiare nebancare sau cooperativelor de credit isi inceteaza activitatea:

la data dobandirii calitatii de executor judecatoresc de catre executorii prevazuti la art. 1

alin. 1 si 2 din Legea nr. 287/2011;

la data expirarii termenului prevazut la art. 1 alin. 3 din Legea nr. 287/2011 (trei luni de la

data intrarii in vigoare a Legii nr. 287/2011) in cazul in care nu a fost introdusa cerere de numire
in functie.
Cu toate acestea, creditorul, institutie bancara sau institutie financiara nebancara, poate
solicita continuarea executarii acestor titluri executorii de catre executorul judecatoresc
competent potrivit legii;
-

imprejurarea ca, de la data intrarii in vigoare a acestei legi pana la data numirii in functia

de executor judecatoresc, executorii apartinanad institutiilor de credit, altor entitati care apartin
grupului acestora si care desfasoara activitati financiare, institutiilor financiare nebancare sau
cooperativelor de credit, la cererea creditorului, institutie de credit sau institutie financiara
nebancara, pot incepe noi executari silite om temeiul titlurilor executorii apartinand acestor
institutii. Si in acest caz, procedur de executare va fi derulata de executorii anterior mentionati
pana la data la care dosarele de executare se predau de catre institutiile de credit si de institutiile
financiare nebancare executorilor judectoreti competent, potrivit legii, sa continue executarea
silita sic el mai tarziu pana la data la care inceteaza activitatea de executor anterior mentionata.
Se constata, astfel, ca noul legiuitor a stabilit o competenta unica in sarcina executorului
judecatoresc in vederea aducerii la indeplinire a oricaror titluri executorii, cu exceptia celor
enumerate de art. 623, fara a mai ingadui, ca in reglementarea anterioara, instituirea a diferite
categorii de organe de executare in functie de emitentul inscrisului calificat de lege ca fiind titlu
executoriu. Aceasta categorie de organe de executare este singura in masura sa indeplineasca
cerintele de independenta si impartialitate fata de toti participantii la executarea silita, neexistand
niciun argument pentru care anumite categorii de titluri executorii sa fie aduse la indeplinire de
organe diferite de executare. In privinta creantelor care au ca obiect venituri datorate bugetului
general consolidat sau bugetului Uniunii Europene si bugetului Comunitatii Europene a Energiei
Atomice, acestea se vor aduce la indeplinire potrivit dispozitiilor Codului de procedur fiscal.
30

2.3.2. Competenta materiala a executorului judectoresc

Din punct de vedere material, articolul 7 din lege prevede ca executorul judecatoresc are
urmatoarele atributii:
a. punerea in executare a dispozitiilor cu caracter civil din titlurile executorii
Aceasta este cea mai importanta atributie a executorului judecatoresc, textul nefacand
nicio diferenta in functie de natura titlului, singura conditie fiind aceea ca titlurile executorii sa
contina dispozitii cu caracter civil. Daca printr-o hotarare judecatoreasca penala, inculpatul este
condamnat la o pedeapsa cu inchisoarea pentru infractiunea comisa si, totodata, este obligat la
plata unor despagubiri in favoarea partii civile, punerea in executare a pedepsei inchisorii se va
realiza in conformitate cu prevederile Codului de procedura penala si ale celorlalte legi special in
materie, in timp c e plata despagubirilor civile se va realize in conformitate cu prevederile
Codului de procedura civila si ale Legii nr. 188/2000, republicata, tinand cont si de dispozitiile
art. 623, Noul Cod de procedura civila.
b. notificarea actelor judiciare si extrajudiciare
Prin notiunea de notificare se intelege instiintarea, anuntarea unei persoane in mod
oficial. Orice persoana fizica sau juridica ce doreste sa instiinteze pe cineva in mod oficial despre
o anumita situatie sau un anumit lucru se poate adresa unui executor judecatoresc in acest sens,
avand in vedere ca actul intocmit de executorul judecatoresc, in limitele competentelor legale,
care poarta stampila si semnatura acestuia, precum si numarul de inregistrare si data, este act de
autoritate publica si are forta probanta prevazuta de lege.
Pot fi notificate prin executorii judectoreti orice fel de acte judiciare sau extrajudiciare.
De exemplu, imprumutatorul il instiinteaza pe imprumutat ca ii datoreaza o suma de bani, iar
daca nu o restituie intr-un anumit interval de timp, ca promova actiune in justitie; proprietarul il
instiinteaza pe chirias ca termenul de inchiriere a imobilului a expirat si nu mai doreste
prelungirea contractului etc.
Noul Cod de procedura civila face aplicatia acestei atributii a executorului judecatoresc in
urmatoarele situatii:
-

art. 1.037 reglementeaza obligatia locatorului de a-l notifica pe locatar, atunci cand

dreptul locatarului de a folosi un imobil s-a stins ca urmare a incetarii locatiunii prin expirarea
termenului, prin actiunea locatorului, prin neplata chiriei sau a arenzii, precum si din orice alta
cauza si locatorul doreste sa intre in pposesia imobilului. Notificarea locatarului se va face in
31

scris, prin intermediul executorului judecatoresc, punanadu-i-se in vedere sa elibereze si sa-i

predea liber imobilul, in termen de cel mult 30 de zile de la data comunicarii notificarii.
Atunci cand locatiunea este pe durata determinata, notificarea de evacuare a imobilului
trebuie facuta cu cel putin 30 de zile inainte de expirarea termenului, daca prin lege nu se prevede
altfel. Iar, daca locatiunea este pe durata nedeterminata, denuntarea ceruta de lege pentru
incetarea contractului va fi considerata si notificare de evacuare a imobilului, in conditiile
prezentului articol. Acest din urma text consacra un caz de echipolenta, stabilind ca actul de
notificare este inlocuit de actul care constata denuntarea contractului.
Tot astfel, legiuitorul a prevazut ca locatarul poate renunta la notificare prin act scris
cuprinzand recunoasterea dreptului locatorului de a recurge imediat la procedura de evacuare
prevazuta la cap. II din titlul XI, daca locatiunea inceteaza din orice motive, iar dreptul
locatarului este socotit stins;
-

potrivit art. 1.038, atunci cand proprietarul unui imobil doreste sa il evacueze pe

ocupantul acestuia, dupa ce dreptul de a ocupa imobilul a incetat, proprietarul va notifica in scris
ocupantul, punandu-i in vedere sa elibereze imobilul pe care il ocupa fara nici un drept, in termen
de 5 zile de la comunicarea notificarii.
-

in conditiile art. 693, in cazul creditorilor chirografari care au intervenit in cursul

urmaririi silite si ale caror creante au fost recunoscute de debitor, in tot sau in parte, creditorul
urmaritor are dreptul de a le indica acestora, printr-o notificare, facuta in termen de 10 zile de la
data comunicarii de catre executorul judecatoresc a copiei certificate a incheierii de incuviintare a
cererii de interventie, existenta si a altor bunuri ale debitorului, care pot fi urmarite in mod util,
invitandu-i sa ceara extinderea urmaririi si asupra acestor bunuri, daca au titlu executoriu, si sa
avanseze, in toate cazurile, cheltuielile necesare pentru extindere.
-

art. 865 dispune ca, in termen de 15 zile de la inceperea executarii silite, potrivit legii,

orice creditor poate cere statului sau unitatilor administrativ-teritoriale sa declare creantelor lor
privilegiate. Aceasta cerere va fi inscrisa in registrele de publicitate numai daca se depune dovada
notificarii facute organelor fiscal teritoriale. In termen de 30 de zile de la notificare, statul sau
unitatea administrativ-teritoriala trebuie sa declare si sa inscrie valoare creantei sale.
Nerespectarea obligatiei prevazute la alin. 1 are ca efect pierderea preferintei in raport cu
creditorii care au solicitat declaratia.
In aceste situatii, oricare dintre executorii judectoreti poate sa intocmeasca actele
mentionate, fara sa se tina cont de domiciliul/sediul creditorului ori debitorului, singura conditie
32

fiind aceea a investirii de catre partea interesata. Ratiunea legiuitorului este fireasca si da
posibilitatea oartii sa se adreseze unui executor judecatoresc in care are mai multa incredere, pe
care il cunoaste si care o poate ajuta mai mult in demersurile sale, fara a se tine cont de
circumscriptia in care functioneaza acel executor judecatoresc.
c. comunicarea actelor de procedura
In cadrul procesului civil exista un important numar d acte care trebuie aduse la
cunostinta partilor. Incunostiintarea partilor despre cuprinsul unor acte de procedura se realizeaza
prin comunicarea acestora. Necesitatea comunicarii actelor de procedura este impusa de
dispozitiile legale care instituie obligativitatea unei atari comunicari. Astfel, potrivit dispozitiilor
legale, urmatoarele acte procedural urmeaza sa fie communicate partilor: copiile cererii de
chemare in judecata, copiile intampinarii si ale cererii reconventionale, ale cererilor de
interventie, de apel, de recurs, ale inscrisurilor depuse ca mijloace de proba, copiile hotararilor
judecatoresti etc.
De asemenea, in cadrul procesului civil, partile trebuie incunostiintate despre existenta
procesului pe rolul instantelor juedcatoresti sau in legatura cu diferitele obligatii stabilite in
sarcina acestora ori in vederea administrarii anumitor probe. In acest sens, partile urmeaza sa fie
citate, astfel garantandu-se respectarea principiilor fundamentale, precum: dreptul de aparare,
contradiuctorialitatea, egalitatea, echitatea, etc.
In scopul aplicarii practice a atributiei analizate, art. 154 alin. 5, Noul Cod de Procedura
civila dispune ca, la cererea partii interesate si pe cheltuiala sa, comunicarea actelor de procedura
se va putea face in mod nemijlocit prin executori judecatoresti, care vor fi tinuti sa indeplineasca
formalitatile procedural privind citarea si comunicarea actelor de procedura. Cu toate acestea,
apreciez ca se impune crearea unui cadru reglementar necesar de realizare a procedurilor de citare
si/sau comunicare a diferitelor acte procedural in cursul procesului civil prin intermediul
executorilor judectoreti, sens in care se considera oportuna incheierea neintarziata a unui
protocol de colaborare intre Ministerul Justitiei si Uniunea Nationala a Executorilor judectoreti.
Si in aceasta situatie oricare dintre executorii judectoreti poate proceda la comunicarea
actelor de procedura, fara a se tine cont de circumscriptia in care funtioneaza respectivul executor
judecatoresc desemnat cu indeplinirea acestei obligatii.
Trebuie remarcat faptul ca legiuitorul a stabilit in mod neechivoc faptul ca activitatea de
comunicarea a actelor de procedura in faza judecatii se poate face numai in mod ne,ijlocit de
catre executorul judecatoresc, spre deosebire de faza executarii silite, cand, in conditiile art. 671,
33

Noul Cod de Procedura civila, comunicarea actelor de procedura se poate face atat de catre
executorul judecatorescpersonal, cat si de catre agentul sau procedural, dovada comunicarii prin
agent procedural avand aceeasi forta probanta cu cea efectuata de catre executor.
Apreciez, insa, ca atributiunea de comunicare a actelor de procedura in faza judecatii de
catre executorul judecatoresc va fi aproape imposibil de indeplinit si cu consecinte nefavorabile
pentru activitatea efectiva si principal a acestuia, de executare silita, intrucat executorul
judecatoresc nu va dispune de timpul necesar pentru a aduce la indeplinire personal procedura de
comunicare, in conditiile in care legiuitorul nu ingaduie ca aceasta sa se poata realiza si prin
intermediul agentului sau procedural;
d. recuperarea pe cale amiabila a oricarei creante

In exercitarea acestei atributii, executorul judecatoresc se comporta ca un mediator intre

creditor si debitor, evitandu-se, astfel, un proces sau chiar o executare silita. In aceasta ipostaza,
executorul judecatoresc trebuie sa posede si temeinice cunostinte de psihologie, pentru a putea
intelege fiecare tip de comportament uman si pentru a convinge partile ca cea mai buna solutie in
rezolvarea unor problem litigioase este calea amiabila.
Totodata, remiterea inscrisului constatator al creantei catre executorul judecatoresc
echivaleaza cu un mandate, astfel incat urmeaza a se aplica regulile prevazute de art. 2.009-2.038,
Cod civil.
Oricare dintre executorii judectoreti poate sa procedeze la recuperarea pe cale amiabila
a creantelor, fara a se tine cont de circumscriptia in care functioneaza acestia;
e. aplicarea masurilor asiguratorii dispuse de instanta judecatoreasca
In conformitate cu prevederile art. 954 si art. 970, Noul Cod de procedura civila, masura
sechestrului asigurator si a popririi asiguratorii se aduce la indeplinire de catre executorul
judecatoresc.
Rolul executorului judecatoresc este foarte important sub acest aspect, intrucat masurile
asiguratorii sunt mijloace de natura a indisponibiliza si a conserva bunurile care formeaza
obiectul litigiului, asigurandu-se, astfel, actiunea civila, in sensul ca, in masura in care hotararea
judecatoreasca va fi favorabila reclamantului, acesta sa-si poata valorifica drepturile recunoscute
pe aceasta cale.
f. constatarea unor stari de fapt in conditiile prevazute de Codul de procedura civila
34

Potrivit art. 364, Noul Cod de procedura civila, la cererea oricarei persoane care are
interesul sa constate de urgenta o anumita stare de fapt care ar putea sa inceteze ori sa se schimbe
pana la administrarea probelor, executorul judecatoresc in circumscriptia caruia urmeaza sa se
faca constatarea va putea constata la fata locului aceasta stare de fapt. In cazul in care efectuarea
constatarii prevazute la alin. 1 necesita concursul partii adverse sau al unei alte persoane,
constatarea nu poate fi facuta decat cu acordul acesteia. In lipsa acordului anterior mentionat,
partea interesata va putea cere instantei sa incuviinteze efectuarea constatarii. Instanta poate
incuviinta efectuarea constatarii fara citarea aceluia impotriva caruia se cere.
In caz de pericol in intarziere, constatarea unei stari de fapt se va putea face si in zilele
lucratoare si chiar in afara orelor legale, insa numai cu incuviintarea expresa a instantei (art. 365,
Noul Cod de procedura civila).
Constatarea facuta de executorul judecatoresc se va consemna intr-un proces-verbal,
intocmit in conformitate cu prevederile art. 678, Noul Cod de procedura civila, care va fi inaintat
instantei de judecata, urmand ca o copie a acestuia sa fie comunicata celui impotriva caruia s-a
facut constatarea, daca nu a fost de fata. Acest proces-verbal are puterea doveditoare a inscrisului
autentic, ceea ce inseamna ca nu se poate face dovada contrarie acestuia decat prin inscrierea in
fals.
Bineinteles ca un exemplar al procesului-verbal de constatare a unei stari de fapt trebuie
pastrat in dosarul existent la biroul executorului judecatoresc, alaturi de incheierea instantei prin
care s-a incuviintat efectuarea acestei constatari.
Cheltuielile presupuse de efectuarea procedurii constatarii unei stari de fapt sunt in
sarcina partii careia instanta i-a incuviintat administrarea acesteia, urmand ca acestea sa fie tinute
in seama de instanta care judeca pricina in fond (art. 363 alin. 3, Noul Cod de procedura civila).
Aceasta inseamna ca, daca partea care a uzat de procedura asigurarii dovezilor in forma
constatarii unei stari de fapt are castig de cauza in procesul principal, la acordarea cheltuielilor de
judecata, instanta va avea in vedere inclusiv cheltuielile ocazionate de aducerea la indeplinire a
constatarii starii de fapt prin intermediul executorului judecatoresc;
g. intocmirea proceselor-verbale de constatare, in cazul ofertei reale urmate de
consemnarea sumei de catre debitor, potrivit dispozitiilor Noul Cod de procedura civila
Cand creditorul refuza sa primeasca plata de la debitor, acesta din urma este in d rept sa
faca oferta reala si sa consemneze ceea ce datoreaza. In acest scop, acesta din urma este in dreot
sa faca oferta reala si sa consemneze ceea ce datoreaza. In acest scop, debitorul ca face
35

creditorului, prin mijlocirea unui executor judecatoresc din circumscriptia tribunalului in care se
afla domiciliul creditorului sau domiciliul ales al acestuia, o somatie, prin care este invitat sa
primeasca prestatia datorata. In acea somatie se vor arata locul, data si ora cand suma sau obiectul
oferit urmeaza sa ii fie predate creditorului (art. 1.006, Noul Cod de procedura civila).
In cazul in care creditorul primeste suma sau bunul oferit, debitorul este liberat de
obligatia sa. Executorul judecatoresc va intocmi proces-verbal prin care va constata acceptarea
ofertei reale (art. 1.007, Noul Cod de procedura civila).
Daca creditorul nu se prezinta sau refuza sa primeasca suma ori obiectul oferit, executorul
judecatoresc va incheia proces-verbal in care va consemna aceste imprejurari. In acest caz,
debitorul, spre a se libera de datorie, va putea sa consemneze suma sau bunul oferit la CEC Bank
- S.A. sau la orice alta institutie de credit ori, dupa caz, la o unitate specializata, iar recipisa de
consemnare se va depune la executorul judecatoresc care a trimis somatia. Procedura de
consemnare a sumelor de bani este obligatorie pentru unitatea la care urmeaza a se face
consemnarea si nu poate fi conditionata de existenta acordului creditorului. Consemnarea
bunurilor se face in conditiile prevazute de lege.
Consemnarea va fi precedata de o noua somatie adresata creditorului in care se vor arata
ziua si ora cand si locul unde suma sau, dupa caz, bunul oferit se va depune (art. 1.008, Noul Cod
de procedura civila).
Dupa consemnare, executorul judecatoresc va constata, printr-o incheiere data fara citarea
partilor, efectuarea platii si liberarea debitorului. Incheierea se comunica creditorului in termen de
5 zile de la intocmirea acesteia. In termen de 15 zile de la comunicarea incheierii prevazute la
alin. 1, creditorul va putea cere anularea acesteia pentru nerespectarea conditiilor de validitate, de
fond si de forma, ale ofertei de plata si consemnatiunii, la judecatoria in circumscriptia careia s-a
facut consemnarea. Hotararea este supusa numai apelului in termen de 10 zile de la comunicare.
Debitorul este considerat liberat la data consemnarii platii, in afara de cazul in care se
anuleaza oferta de plata si consemnatiunea (art. 1.009, Noul Cod de procedura civila).
Se constata, ca incheierea pronuntata in conditiile anterior mentionate are un regim juridic
diferit de cel al incheierii pronuntate in procedurile executionale, nefiind susceptibila de a fi
contestata pe calea contestatiei la executare, potrivit art. 656 alin. 3, Noul Cod de procedura
civila, ci pe calea unei aciuni in anulare, de competenta judecatoriei in circumscriptia careia s-a
facut consemnarea. Si aceasta intrucat procedura ofertei de plata urmata de consemnatiune nu se
36

circumscrie unei proceduri executionale propriu-zise, dosarul pe care trebuie sa-l intocmeasca
executorul judecatoresc nefiind un dosar de executare.
In temeiul art. 1.012, aceste dispozitii se completeaza cu prevederile Codului civil
referitoare la ofertele de plata si consemnatiuni.
Cheltuielile ofertei reale si consemnatiunii sunt in sarcina creditorului, deoarece acesta se
afla in culpa prin refuzul de a primi plata.
Importanta acestei proceduri este deosebita, intrucat, indeplinita in conditiile procedurale
anterior mentionate, ea este liberatoare pentru debitor, intocmai ca si plata facuta creditorului. De
la data consemnarii, debitorul nu va mai fi tinut sa plateasca daune moratorii pentru executarea cu
intarziere a obligatiei si, de asemenea, nu mai suporta riscul pieirii fortuite a lucrului care, desi
este de gen, prin consemnare se individualizeaza;
h. intocmirea, potrivit legii, a protestului de neplata a cambiilor, biletelor la ordin si a
cecurilor, dupa caz
Potrivit art. 67 din Legea nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, protestul poate
fi dresat prin act separat, pe insusi originalul titlului sau pe unul din exemplare, pe copie ori pe un
adios al acestora. Daca protestul se dreseaza pe un adios, cel care l-a dresat trebuie sa puna
stampila judecatoriei pe linia de unire. Pentru mai multe titluri platibile de aceeasi persoana, in
acelasi loc, protestul se poate face la cererea posesorului printr-un act separat. Daca protestul este
cuprins in act separat, mentiunea de facere a protestului va fi facuta pe titlul depus spre protest.
Protestul trebuie sa cuprinda:
-

anul, luna, ziua si ora in care a fost dresat;

numele si prenumele celui care a cerut facerea protestului;

numele si prenumele persoanei sau persoanelor contra carora s-a facut protestul;

aratarea locurilor in care a fost dresat, cu mentiunea cercetarilor facute;

transcriere exacta a cambiei, daca protestul nu s-a facut chiar pe inscrisul cambial;

somatiunea de plata, raspunsurile primite sau motivele pentru care nu s-a obtinut niciun
raspuns.
Dispozitiile privitoare la protest in material cecului sunt prevazute de art. 58 si urm. din

Legea nr. 59/1934 asupra cecului.

Oricare dintre executorii judectoreti poate sa procedeze la intocmirea actelor
mentionate, fara a se tine cont de circumscriptia in care functioneaza respectivul executor
judecatoresc.
37

i)

orice alte acte sau operatiuni date de lege in competenta lui

Prin legi special, legiuitorul poate stabili in sarcina executorului judecatoresc efectuarea

altor acte sau operatiuni care nu sunt prevazute in Legea nr. 188/2000 privind executorii
judectoreti, republicata.
De exemplu, in conditiile art. 41 din Legea 10/2001 privind regimul juridic al unor
immobile preluate in mod abuziv in perioada 6 martie 1945 22 decembrie 1989, distrugerile si
degradarile cauzate imobilelor care fac obiectul legii mentionate dupa intrarea in vigoare a
acesteia si pana in momentul predarii efective catre persoana indreptatita cad in sarcina
detinatorului imobilului.
Detinatorul imobilului, in prezenta persoanei indreptatite, va incheia un proces-verbal
privind starea de fapt a imobilului, in termen de cel mult 15 zile de la data solicitarii. In cazul
nerespectarii de catre detinatorul imobilului a termenului prevazut anterior, persoana indreptatita
se poate adresa executorului judecatoresc, care va intocmi procesul-verbal privind situatia reala a
imobilului.
Asadar, actul normativ mentionat confera executorului judecatoresc competenta de a
intocmi un proces-verbal privind situatia reala a imobilului ce a format obiect al masurii
reparatorii.
In vederea recuperarii cheltuielilor suportate de persoana indreptatita pentru intocmirea
procesului-verbal privind situatia de drept a imobilului prin executorul judecatoresc, copia
legalizata de pe procesul-verbal constituie titlu executoriu impotriva detinatorului imobilului.
In ceea ce priveste competenta materiala a executorilor judectoreti in cadrul executarii
silite, aceasta este stabilita si de Codul de procedura civila pentru fiecare procedura executionala.
Astfel:
-

in materia urmaririi bunurilor mobile, in art. 730-779 C.pr.civ. (intocmirea

somatiei, sechestrarea bunurilor mobile, intocmirea procesului-verbal de sechestru, valorificarea

bunurilor prin vanzare la licitatie publica, vanzare directa sau prin alte modalitati admise de lege,
depunerea si consemnarea sumelor incasate, intocmirea procesului-verbal despre desfasurarea si
rezultatul licitatiei, eliberarea titlului de proprietate, restituirea sau predarea unor bunuri etc.);
-

in materia popririi, in art. 780-793 C.pr.civ. (transmiterea adresei catre tertul

poprit, eliberarea sau distribuirea sumei de bani consemnate etc.);

38

in materia urmaririi fructelor neculese si a recoltelor prinse de radacini, in art.

794-798 C.pr.civ. (sechestrarea bunurilor, valorificarea bunurilor prin vanzare, eliberarea sau
distribuirea sumelor obtinute din vanzare, etc.);
-

in materia urmaririi veniturilor generale ale imobilelor, in art. 799-811 C.pr.civ.

(sechestrarea bunurilor, eliberarea si distribuirea veniturilor etc.);

-

in materia urmaririi bunurilor immobile, in art. 812-862 C.pr.civ. (intocmirea

procesului-verbal de situatie, intocmirea somatiei, inscrierea acesteia in cartea funciara, vanzarea

la licitatie, numirea unui administrator-sechestru, intocmirea si afisarea publicatiei de vanzare,
intocmirea si afisarea publicatiei de vanzare, intocmirea procesului-verbal despre desfasurarea si
rezultatul fiecarei licitatii, intocmirea actului de adjudecare);
-

in materia eliberarii si distribuirii sumelor realizate prin executarea silita, in art.

863-886 C.pr.civ.;
-

in materia predarii silite a bunurilor mobile, in art. 892-894 C.pr.civ. (intocmirea

somatiei, incheierea unui proces-verbal despre indeplinirea executarii etc.);

-

in materia predarii silite a bunurilor imobile, in art. 895-901 C.pr.civ. (intocmirea

somatiei, numirea unui administrator-sechestru, incheierea unui proces-verbal despre indeplinirea

executarii etc.);
-

in materia executarii silite a altor obligatii de a face sau obligatiilor de a nu face,

in art. 902-908 C.pr.civ.;

-

in materia executarii silite a hotararilor judecatoresti referitoare la minori, in art.

909-913 C.pr.civ.
2.3.3. Competena teritorial a executorului judectoresc
In cazul competenei teritoriale specifice executorilor judectoreti din Romania, aceasta
este reglementat printr-o serie de norme prevazute atat de legea de organizare si de functionare a
acestei profesii, cat si de NCPC.
Astfel, potrivit dispoztiilor art. 8 din Legea 188/2000, republicata si actualizata, executorii
judectoreti isi indeplinesc atributiile in circumscriptia curtii de apel in raza careia se afla
judecatoria pe langa care functioneaza, daca prin lege nu se dispune altfel. Textul amintit,
determina competenta teritoriala generala a executorilor judectoreti, in sensul ca aceasta se
exercita numai in limitele circumscriptiei teritoriale ale curtii de apel in raza careia se afla
judecatoria pe langa care functioneaza, daca prin lege nu se dispune altfel. Acest principiu
39

afirmat de lege, ofera executorilor judectoreti o arie teritoriala de actiune mult mai vasta, stiut
fiind faptul ca reglementarile anterioare, determinau o competenta, numai la nivelul judecatoriilor
pe langa care functionau. De asemenea, aceasta competenta nu face decat sa creeze o concurenta
mult mai mare intre executorii judectoreti care functioneaza pe langa curtea de apel respectiva,
ce are ca scop final, obtinerea unei activitati de executare mult mai eficiente.
In continuare, din punctul de vedere al dispozitiilor art. 9, competenta teritoriala a
executorilor judectoreti este determinata pe de-o parte in functie de atributiile acestora
prevazute de rat. 7 din acelasi act normativ, iar pe de alta parte, de reglementarile Codului de
procedura civila in aceasta materie.
Astfel, alin. (1) al art. 9stabileste ca in cazul punerii in executare a dispozitiilor cu
caracter civil din titlurile executorii, este competent executorul judecatoresc din circumscriptia
curtii de apel in a carei raza teritoriala urmeaza sa se faca executarea, in conditiile prevazute de
Codul de procedura civila. De asemenea, potrivit alin. (2) al aceluiasi text, o competenta similara
o pot avea executorii judectoreti si in cazul constatarii unor stari de fapt, in conditiile prevazute
de Codul de procedura civila.
Alin. (3) al normei amintite mai sus, reglementeaza cu titlu general, ca in celelalte cazuri
prevazute la art. 7, va fi competent orice executor judecatoresc investit de partea interesata, in
conditiile legii.
Astfel, trebuie sa se tina seama si de regulile particulare incidente competenei teritoriale
a executorilor judectoreti, prevazute de NCPC.
In primul rand, o prevedere speciala referitoare la competenta teritoriala a executorilor
judectoreti, este stabilita in continutul art. 651 din NCPC. Potrivit acestui text, daca prin lege
nu se dispune altfel, hotararile judecatoresti si celelalte titluri executorii se executa de catre
executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel, dupa cum urmeaza:
a) in cazul urmaririi silite a bunurilor imobile, al urmaririi silite a fructelor prinse de

radacinisi al executarii silite directe imobiliare, executorul judecatoresc din circumscriptia curtii
de apel unde se afla imobilul;
b) in cazul urmaririi silite a bunurilor mobile si al executarii silite directe mobiliare,
executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel unde se afla domiciliul sau, dupa caz,
sediul debitorului;
c) in cazul executarii silite a obligatiilor de a face si a obligatiilor de a nu face, executorul
judecatoresc din circumscriptia curtii de apel unde urmeaza sa se faca executarea.
40

De asemenea, in situatia in care bunurile urmaribile, mobile sau imobile, se gasesc in

circumscriptiile mai multor curti de apel, sunt competent sa realizeze executare, oricare dintre
executorii judectoreti care functioneaza pe langa aceste instante, inclusiv cu privire la bunurile
urmaribile aflate in raza celorlalte curti de apel.
Totodata, daca bunul mobil, care face obiectul urmaririi silite ori a executarii silite directe,
a fost mutat in timpul procedurii de executare, competent teritorial va fi executorul judecatoresc
care a inceput procedura de executare. In acest caz, executorul judecatoresc si-ar putea extinde
competenta teritoriala chiar in afara curtii de apel pe langa care isi desfasoara activitatea.
In continuare, art. 781 din NCPC evoca cateva aspecte deosebit de importante in privinta
competenei teritoriale a executorilor judectoreti, in cazul cererii de poprire. Potrivit acestui
text, poprirea se infiinteaza la cererea creditorului de catre un executor judecatoresc al carui birou
se afla in circumscriptia curtii de apel unde isi are domicilul sau sediul debitorul ori tertul poprit.
In cazul popririi pe conturile unei persoane fizice sau juridice, competenta apartine executorului
judecatoresc al carui birou se afla in circumscriptia curtii de apel de la domicilul sau sediul
debitorului ori, dupa caz, de la sediul principal sau, de la sediile secundare ale institutiei de credit
unde debitorul si-a deschis contul. Daca debitorul are mai multe conturi deschise, competenta
pentru infiintarea popririi asupra tuturor conturilor apartine executorului judecatoresc de la
oricare dintre locurile unde acestea au fost deschise.
O dispozitie particulara in privinta inregistrarii cererii de urmarire silita imobiliara, este
reglementat de art. 819 din NCPC. Stiut fiind faptul ca in aceasta materie, este competent
executorul judecatoresc din circumscriptia curtii de apel in raza careia se afla imobilul apartinand
debitorului urmarit sau unei alte persoane, daca se urmareste un imobil ipotecat, incuviintarea
executarii silite al acelui bun, va fi solicitata de catre executor judecatoresc, instantei de
executarea in circumscriptia careia se afla imobilul respectiv. Potrivit acestei dispozitii, instanta
de executare, nu va mai fi cea determinata de dispozitiile art. 650 din NCPC, adica judecatoria in
circumscriptia careia se afla biroul executorului judecatoresc ci, judecatoria in circumscriptia
careia se afla imobilul urmarit.
Dupa cum se poate remarca, executorul judecatoresc din Romania are o competenta
teritoriala generala la nivelul curtii de apel in raza careia isi are inregistrat biroul, cu exceptia
cazurilor in care bunul mobil care face obiectul urmaririi silite ori a executarii silite directe a fost
mutat in timpul procedurii de executare, acesta putand actiona si raza teritoriala a unei alte curti
de apel.
41

In majoritatea statelor, executorul judecatoresc are atribuita competenta teritoriala de

dispozitiile legii care reglementeaza aceasta profesie sau de dispozitii special prevazute in alte
acte normative. Astfel:
-

in Franta, competenta2 teritoriala a unui executor judecatoresc, este similara cu

competenta3 Tribunalului in raza caruia functioneaza acestia;

-

in Belgia, competenta4 teritoriala a executorilor judectoreti, este similara cu competenta

tribunalului in raza caruia sunt numiti prin Decret regal;

-

in Ungaria, executorii judectoreti pot actiona din punct de vedere teritorial, in limita

competenei5 teritoriale a tribunalului in raza caruia isi au biroul.

A se vedea in acest sens, dispozitiile Decretului nr. 97-1.188 din 24 decembrie 1997.
Aceasta competenta este determinata de dispozitiile art. 3 a Legii din 26 ianuarie 2001
privind executorii judectoreti.
4
A se vedea, art. 513-515 din Codul judiciar belgian.
5
Competenta teritoriala a executorilor judectoreti unguri, este reglementat in continutul
mai multor sectiuni ale Legii LIII din anul 1994, privind executarea silita.
3

42