Harul divin este energia dumnezeiasca necreata izvorata din Fiinta comuna

celor Trei Persoane ale Sfintei Treimi.

Prin pacatul lui Adam, omul pierde legatura cu harul. Prin Jertfa Mantuitorului
omul ia din nou contact cu harul divin.
Insa harul nu se transmite oricum, ci prin cele Sapte Sfinte Taine ale Bisericii,
trupul tainic al lui Hristos.
Sfintele Taine sunt lucrari vazute, instituite de Mantuitorul Hristos si
incredintate Sfintei Sale Biserici, prin care celor ce le primesc se impartaseste harul
nevazut al Duhului Sfant, scopul lor fiind mantuirea si sfintirea acestora prin harului
pe care ele il confera. Ele sunt mijloace prin care Hristos ii uneste cu Sine si cu
Biserica pe toti cei ce cred in El, astfel ele au o functie unificatoare a credinciosilor
in Hristos si in Biserica.

Puncte comune ale Tainelor

1) Toate Tainele au fost instituite de Mantuitorul Hristos
2) Toate Tainele au o parte vazuta => externa: randuiala, ritual, slujba,
materia, actele facute, cuvintele rostite, etc.
3) Toate Tainele au o parte nevazuta => interna: impartasirea harului divin
celor care le primesc, iar harul care se primeste prin ele este numit har sfintitor
intrucat scopul Sfintelor Taine este sfintirea tuturor oamenilor. Fiecare Taina confera
si harului speciale, caracteristice fiecarei lucrari.
4) Fiecare Taina are un savarsitor si un primitor. Preotii si episcopii sunt
instrumentul prin care se savarsesc Sfintele Taine, iar adevarul savarsitor al lor este
Mantuitorul Iisus Hristos.

Ele sunt absolute oricarui crestin pentru mantuire intrucat sunt singurele
mijloace de impartasire a harului divin.

Numarul Tainelor este 7: Botezul, Mirungerea, Euharistia, Pocainta, Preotia,

Nunta si Maslul.
5 se repeta: Mirungerea, Euharistia, Pocainta, Nunta, Maslul
2 nu se repeta: Botezul si Hirotonia

Tainele unirii cu Hristos sau ale initierii: Botezul, Mirungerea si Euharistia

Tainele restabilirii sanatatii suflestesti si trupesti: Pocainta si Maslul
Tainele speciale: Preotia si Nunta

1) Sfanta Taina a Botezului

Taina prin care omul, prin intrerita cufundare in apa si prin rostirea formulei
Botezului de catre savarsitor, din starea de robie a pacatului intra in starea harica,
curatindu-se de pacatul stramosesc si de pacatele personale facute pana atunci,
fiind renascut spre o viata noua si partas roadelor rascumpararii prin jertfa crucii,
devenind membru al Bisericii.
Botezul este baia nasterii celei de a doua, nastere de sus, usa de intrare in
Biserica si considita absolut necesara pentru primirea celorllate Taine.
Caracterul de Taina rezulta din numele ce i se dau in Sfanta Scriptura: baia
nasterii a doua, nastere de sus, baie mantuitoare, scaldatoare sfanta, izvor sfant,
apa sfintitoare, renastere, luminare, sfintire, apa vietii vesnice.
Instituirea a fost facuta de Mantuitorul Iisus Hristos cand spune: Mergand
invatati neamurile botezandu-le in numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh...
(MT 28, 19)
Sinodul de la Cartagina (418) are o hotarare care spune: Cel ce neaga
necesitatea Botezului copiilor celor nou nascuti sa fie anatema.

Materia Botezului este apa naturala, curata, iar din Traditie s-a mostenitca
ea sa fie sfintita, Botezul facandu-se prin intreita cufundare.

Formula Botezului este: Boteaza-se robul lui Dumnezeu (N) in numele

Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh, acum si pururea si in vecii vecilor. Amin.

Savarsitorul Botezului este preotul sau episcopul si la nevoie diaconul si

credinciosul drept, dar daca celor botezat ramana in viata in urma Botezului, atunci
Botezul trebuie completat de preot conform randuielii din Molitfelnic.

Primitorii sunt toti cei nebotezati.

Biserica Ortodoxa mai recunoaste si Botezul sangelui (cei care nu sunt inca
botezati, dar care mor pentru credinta lor in Hristos, in urma prigoanelor, asupririlor,
etc.) si Botezul dorintei (un om doreste sa fie botezat, insa nu este nimeni in
preajma care sa il boteze)

2) Sfanta Taina a Mirului Mirungerea

Taina prin care noul botezat, indata dupa Botez, primeste harul Duhului Sfant
spre a se intari si si spori in noua viata dobandita prin botez, prin ungerea cu Sfantul
Mir.
Numiri: ungerea mantuirii, impartasirea Duhului, confirmare, desvarsire. Cat
priveste numirea de Taina punerii mainilor, aceasta ne arata modul in care
aceasta Taina se administra la inceput de catre Apostoli.
Nu se cunoaste momentul instituirii acestei Taine insa Sinodul din Laodiceea
si Sfintii Parinti o recunosc drept Taina si ne dau marturie cu privire la numirile si
importanta acestei Taine.
La inceput aceasta Taina se savarsea in doua feluri: prin punerea mainilor de
catre Apostoli sau de catre episcopi asupra celor botezati, sau prin ungerea cu mir
sfintit. Desi aceste doua lucrari deosebite ca forma, amandoua sunt legate de
aceeasi Taina si ambele au acelasi efect.
Materia Taine este mirul sfintit (untdelement amestecat cu numeroase
aromate), care se sfinteste de Patriarhul fiecarei Biserici Autocefale, inconjurat de
tot soborul ierarhilor in functiune, in Joia Patimilor.
Formula Tainei este Pecetea darului Duhului Sfant.
Ungerea trupului la principalele organe se face pentru ca Duhul Sfant sa
imprime acestora puterea de a-si indeplini functiile lor in vederea cresterii si
desavarsirii primitorului in viata duhovniceasca.

3) Sfanta Taina a Euharistiei

Taina prin care, sub forma painii si a vinului, crestinul se impartaseste cu
insusi trupul si sangele Domnului, prezente in moad real prin prefacerea elementelr
(paine si vin) la jertfa euharistica de la Sfanta Liturghie.
Ea este cea mai insemnata dintre toate Tainele, deoarece in timp ce prin
celelalte Taine crestinul primeste numai harul divin, prin Sfanta Euharistie el se
impartaseste cu insasi izvorul harului, cu Domnul Iisus Hristos intreg.
Numiri: Cina Domnului, Ospatul Stapanului, Frangerea painii, Paharul
binecuvantarii, Paharul mantuirii, Paharul vietii, Ospatul iubirii, Dumnezeiestile si
Infricosatoarele Taine, Impartasanie, Cuminecatura.
Taina Sfintei Euharistii a fost instituita de Mantuitorul la Cine cea de Taina
atunci cand luand painea in mainile Sale, a multumit si a binecuvantat, a frant si a
dat Sfintilor Sai Apostoli, zicand: Luati, mancati, acesta este trupul Meu..., apoi
luand paharul si multumind, a zis: Beti dintru acesta toti, acesta este sangele Meu,
al legii celei noi...
Apoi Mantuitorul zice: Aceasta sa o faceti intru pomenirea Mea.
Materia este painea si vinul, ca produse specifice ale priceperii omenesti in
materie de hrana. Painea trebuie sa fie de grau curat, dospita, cum a fost la Cina
cea de Taina, iar vinul sa fie curat, din struguri (rodul vitei), indiferent de culoare,
amestecat cu putina apa (care s-a turnat in potir la proscomidie).
Momentul prefacerii este acela cand preotul liturghisitor rosteste epicleza sau
rugaciunea de chemare sau invocare a Duhului Sfant peste darurile euharistice si le
binecuvinteaza, pentru ca Duhul Sfant sa le prefaca in trupul si sangele Domnului.
Savarsitorul Sfintei Eurahistii este episcopul sau preotul, ca urmasi ai
Sfintilor Apostoli, carora Mantuitorul le poruncise: Aceasta sa o faceti intru
pomenirea Mea (Lc 22, 19). Cu invoirea si din incredintarea episcopilor si preotilor,
diaconii pot duce si imparti Sfanta Euharistie celor bolnavi sau celor din inchisori.
Primitorii sunt toti crestinii care nu s-au despartati sau n-au fost exclusi din
Biserica si care s-au pregatit pentru primirea Sfintei euharistii prin Taina Pocaintei.
Biserica recomanda fiilor ei duhovnicesti o cat mai deasa impartasanie (desi nu
zilnica), iar ca obligatie minimala, de patru ori pe an, in cele patru posturi, sau cel
putin o data pe an in Postul Patruzecimii.
Efectele
a) Unirea celui ce se impartaseste cu Iisus Hristos, dupa cuvintele Lui: Cel ce
mananca trupul Meu si cel ce bea sangele Meu petrece intru Mine si Eu intru el (In
6, 56)

b) Fiind o hrana duhovniceasca, impartasirea cu trupul si sangele Domnului

aduce cu sine curatirea de pacate, progres in viata duhovniceasca, spre iertarea
pacatelor si viata de veci
c) Cel ce se impartaseste primeste garantia invierii si a nemuririi: ...cel ce va
manca din painea aceasta viu va fi in veci (In 6, 51)
1) Dupa prefacerea painii si vinului in trup si sangele Domnului, Sfintei
Euharistii i se cuvine aceeasi adorare sau inchinare pe care o dam Mantuitorului
Hristos.
2) Impartasindu-ne cu trupul si sangele Domnului, ne impartasim si cu
dumnezirea Sa, caci dumnezeirea Mantuitorului ramane nedespartita de omenitate
in Persoana Sa.
3) In fiecare particia din painea si vinul euharistic dupa prefacere se afla Iisus
Hristos intreg, sub ambele naturi. Sfaramarea si impartirea se refera la elementele
euharistice, dar nu la trupul si sangele Domnului, care nu se sfarma si nu se impart,
ci raman unite si intregi, asa cum au fost si in Persoana Mantuitorului.
4) Indiferent in cate locuri se savarseste Sfanta Euharistie in acelasi timp, in
toate aceste locuri se afla unul si acelasi trup si sange al Domnului, deci Acelasi
Hristos intreg.
5) Paine si vinul prefacute in trupul si sangele Domnului raman trup si sange
atata vreme cat dureaza aceste elemente si nu numai in momentul in care crestinii
se impartasesc cu ele. De aceea, ele trebuie pastrate cu cea mai mare grija in vase
sfintite.

4) Sfanta Taina a Marturisirii

Taina prin care crestinul pocaindu-se de pacatele savarsite si marturisindu-le
inaintea preotului duhovnic, primeste de la Dumnezeu, prin dezlegarea preotului,
iertarea pacatelor, fiind reasezat in starea harica din care cazuse datorita lor.
Momentele esentiale:
1) Penintentul se apropie de Dumnezeu in scaunul marturisirii cu umilinta si
cu inima infranta, marturisind duhovnicului toate pacatele savarsite de la ultima sa
marturisire.
2) Manifestand parere de rau si cainta pentru pacatele facute, penitentul
fagaduieste ca in viitor se va stradui sa nu mai faca astfel de pacate.
3) Duhovnicul da dezlegare de pacate celui ce s-a marturisit.
4) In sfarsit, dupa povetele necesare, duhovnicul da penitentului canonul sau
epitimia, ca printr-o anumita truda personala sa-si aminteasca de greutatea
pacatului si de conditia lui muritoare.
Instituirea Taina a fost atunci cand Mantuitorul o fagaduieste Apostolilor Sai:
Amin graiesc voua: Oricate veti lega pe pamant, vor fi legate si in cer, si oricate
veti dezlega pe pamant, vor fi dezlegate si in cer (Matei 18, 18), iar dupa Invierea
Sa, a fost instituita ca Taina, cand s-a rata Apostolilor si a suflat asupra lor, zicand:
Luati Duh Sfant, carora le veti ierta pacatele, se vor ierta lor; si carora le veti tine,
vor fi tinute (In 20, 22-23)
La sfarsitul veacului IV, patriarhul Constantinopolului, Nectarie, a interzis
marturisirea publica, astfel ca rand pe rand, marturisirea privata s-a generalizat in
intreaga Biserica rasariteana, practica mult mai potrivita sub aspect psihologic si
moral decat cea a marturisirii publice.
Formula: Domnul si Dumnezeul nostru Iisus Hristos, cu darul si cu indurarile
iubirii Sale de oameni, sa te ierte pe tine, fiule (sau fiica) ... si sa-ti lase toate
pacatele. Si eu, nevrednicul preot si duhovnic, cu puterea ce-mi este data, te iert si
te dezleg de toate pacatele tale, in numele Tatatlui si al Fiului si al Sfantului Duh.
Amin
Nu preotul iarta pacatele penitentilor cu puterea sa, ci Dumnezeu este Cel ce
iarta.

Efectele Pocaintei: iertarea pacatelor si reasezarea in starea harica din care

cel ce a pacatuit cazuse datorita savarsirii acestora.
Cel ce isi marturiseste pacatele, simte cu adevarat o usurare sufleteasca, se
simte mai aproape de Dumnezeu si de semeni si e mai dispus sa traiasca astfel
incat sa nu mai recada in pactele care l-au instrainat de Dumnezeu.
Pentru ca Taina Pocaintei sa aiba aceste efecte trebuie:
1) Credinciosul sa faca o marturisire sincera si completa in fata duhovnicului,
parandu-i rau de pacatele savarsite, recunoscandu-se vinovat in fata lui Dumnezeu,
si sa-si propuna cu tarie sa nu mai savarseasca astfel de pacate.
2) Hotararea de a nu mai pacatui trebuie sa o puna in practica, astfel ca de la
o marturisire la alta sa se constate indreptare acestuia.
3) Sa aiba convingerea ca mila si bunatatea lui Dumnezeu sunt atat de
mari, incat ele pot ierta orice pacate, daca cel ce le-a savarsit arata cainta
adevarata.
4) Sa-si implineasca epitimia sau canonul, deoarece prin acesta poate
evita prilejurile de a pacatui.

5) Sfanta Taina a Preotiei

Preotia sau Hirotonia este Taina prin care o persoana e consacrata in scopul
de a savarsi toate celelalte Taine, ca reprezentant vazut al lui Hristos, adevaratul
savarsitor al tuturor Tainelor. Preotia sau Hirotonia este Taina in care, prin punerea
mainilor episcopului si prin rugaciunea, harul divin se pogoara asupra unui candidat
anume pregatit, sfintindu-l si asezandu-l intr-o treapta a ierarhiei bisericesti,
impartasindu-i acestuia puterea de a invata cuvantul lui Dumnezeu, de a savarsi
lucrarile si de a-i conduce pe credinciosi calea mantuirii.
Efectele:
a) Impartaseste celui hirotonit harul si puterea de a implini toate cele ce tin
de treapta in care a fost sfintit
b) Imprima asupra celui hirotonit un caracter nesters, facandu-l membru al
tagmei sau cinului preotesc.
Instituirea Tainei
De Mantuitorul Hristos dupa Invierea Sa din morti, atunci cand aratandu-Se
Apostolilor, le-a zis: Precum m-a trimis pe Mine Tatal, si Eu va trimit pe voi. Acestea
zicand, a suflat asupra lor si le-a zis: Luati Duh Sfant, carora le veti ierta pacatele, le
vor fi iertate si carora le veti tine, vor fi tinute (In 20, 21-23).
La randul lor, Apostolii au hirotonit si asezat episcopi, preoti si diaconi,
transmitandu-le acelasi har, iar episcopii au primit de la Apostoli porunci si
indrumari privitoare la modul si conditiile in care si ei, la randul lor, vor putea
hirotoni episcopi, preoti si diaconi.
Savarsitorul Tainei este numai episcopul.
Primitorul Tainei este o persoana de parte barbateasca, de religie ortodoxa,
care indeplineste conditiile fizice, morale si intelectuale necesare, avand o pregatire
specifica in acest sens.

6) Sfanta Taina a Nuntii

Nunta, Cununia, Casatoria este Taina prin care un barbat si o femeie, care sau hotarat in mod liber sa traiasca impreuna intreaga lor viata, in scopul de a se
ajuta reciproc, a naste si creste copii si a se feri de desfranare, primesc, prin
rugaciunile preotului, harul divin care sfinteste legatura lor si ii ajuta la implinirea
scopului ei.
Familia bazata pe casatorie a fost cea mai veche institutie sociala, intemeiata
de Dumnezeu in rai, ea corespunzand pe deplin naturii sociale a omului: Nu este
bine sa fie omul singur; sa-i facem ajutor potrivit, pentru el (Fc. 2, 18). Prin
participarea Sa la nunta din Cana Galileii si prin savarsirea celei dintai minuni la
aceasta nunta, Mantuitorul a aratat ca acorda o cinstei si pretuire deosebita
casatoriei, pe care ulterior avea sa o ridice, din ordinea naturii, in cea a harului.
Harul ce se impartaseste prin aceasta Taina este necesar pentru
transformarea dragostei firesti dintre cei doi soti intr-o dragoste spirituala
desavarsita, pentru mentinerea bunei intelegeri dintre ei, pentru ingaduinta si
ajutorarea reciproca, spre a putea suporta impreuna cu curaj si rabdare si a birui
toate greutatile inerente vietii de familie, dar si pentru a se impartasi impreuna de
toate bucuriile acesteia.
Efectele acestei Taine sunt transformarea legaturii ditnre cei doi soti in una
asemanatoare cele dintre Hristos si Biserica, asa cum ne arata Sfantul Apostol Pavel
in Epistola catre Efeseni (5, 22-32).
Savarsitoul Taine este episcopil sau preotul, care reprezinta i mod vizibil pe
Hristos, Cel ce pecetluieste si sfinteste legatura realizata intre cei doi prin
consimtamantul lor.
Primitorii Tainei sunt cei doi crestini ortodocsi de sex diferit, necasatoriti,
care nu se afla intr-un grad de rudenie apropiata. Casatoriile mixte intre ortodocsi si
eterodocsi sunt admise, dar copiii sa fie crescuti in credinta ortodoxa. Biserica
noastra infaptuieste casatoria a doua si a treia, din pogoramant, pentru lipsa de
infranare.

Formula: Se cununa robul lui Dumnezue (N) cu roaba lui Dumnezeu (N), in
numele Tatalui si al Fiului si al Sfantului Duh. Amin.
Insusirile esentiale ale casatoriei sunt: unitatea si indisolubilitatea. Unitatea
o legatura intre un singur barbat si o singura femeie (monogamia). Indisolubilitatea
aceasta legatura nu se poate desface, ea fiind incheiata pentru intreaga viata,
dupa cuvintele Mantuitorului: Ceea ce a impreunat Dumnezeu, omul sa nu
desparta. (Matei 19, 6)

7) Sfanta Taina a Maslului

Masulul sau Eleoungerea este Taina in care, prin rugaciunile preotilor si prin
ungerea cu untdelemn sfintit, se impartaseste crestinilor bolnavi harul vindecarii de
bolile sufletesti si trupesti, precum si iertare de pacate.
In Sfanta Scriptura nu se arata cand a fost instituita aceasta Taina, sunt insa
numeroase dovezi despre practicarea ei de catre sfintii Apostoli. Sfantul Evanghelist
Marcu spune: Si iesind ei (Apostolii), au propovaduit tuturor sa se pocaiasca. Si
scoteau afara demoni multi si ungeau cu untdelemn multi bolnavi si-i faceau
sanatosi (Mc 6, 12-13).
Practicarea obisnuita a acestei Taine este aratata la Iacov 5, 14-15: De este
cineva bolnav intre voi, sa cheme preotii Bisericii si sa se roage pentru dansul,
ungandu-l cu untdelemn intru numele Domnului. Si rugaciunea credintei va mantui
pe cel bolnav si-l va ridica pe el Domnul, si de va fi facut pacate se vor ierta lui. Din
cele spuse de Sfantul Iacov, rezulta urmatoarele:
1) Ungerea cu untdelemen se administra bolnavilor de catre proetii Bisericii,
in scopul vindecarii de bolile sufletesti si trupesti, ea aducand cu sine si iertare de
pacate;
2) Aceasta ungere este o Taina, deoarece este impreunata cu rugaciunea de
catre preoti, fiind facuta intru numele Domnului, ea aducand cu sine vindecarea de
boli si iertare de pacate.
Materia Tainei este untdelemnul sfintit printr-o ierurgie premergatoare
ungerii, iar formula este rgucaiunea rostita de sapte ori asupra celui bolnav in
timpul ungerii: Parinte Sfinte, doctorul sufletelor si al trupurilor... tamaduieste pe

robul tau acesta (sau roaba ta aceasta) de neputinta trupeasca si sufleteasca ce l-a
cuprins...
Savarsitorii sunt preotii Bisericii, asadar, nu un singur preot. Biserica
noastra a hotarat 7 preoti, in cazuri speciale 2 sau 3, iar in cazuri exceptionale doar
1.
Primitorii sunt credinciosi bolnavi, indiferent de fleul si gravitatea bolii.
Intrucat pacatul sta la originea multor boli, in Biserica noastra se practica Masulul
de obste pentru toti credinciosii.
Efectele Sfantului Maslu sunt:
a) Vindecarea de bolile sufletesti si trupesti. Daca vindecarea nu vine,
bolnavul simte cel putin o mangaiere sufleteasca, dobandeste rabdare in suferinta,
pregatindu-se astfel pentru un sfarsit crestinesc al vietii.
b) Dar daca harul acestei Taine nu aduce totdeauna vindecare de boli,
rugaciunea credintei este ascultate de Domnul totdeauna, cei ce se roaga si se
pocaiesc sincer dobandesc astfel iertare de pacate.