Gilles Lipovetsky SIF ZL A TREIA FEMEIE Traducere de RADU SERGIU RUBA si MANUELA VRABIE : ee editura Ss univers Bucuresti, 2000-REZENTARE se poate Huda cu respectarea drepturilor ar putea sii rental pozitiva nensiunea. funda vi in ceea ce prives femininului? Marele secol al femeilor, acela care a revo- ult decit oricare altul destinul 5i ide ste ar fi progresele ce se profileazii la ori- este putin probabil ca ele si poatt depasi le democratice au fost omului Secolul a Zonit le occidentale contemporane a apiirut 0 noua imagine femininului, producind o rupturi majora in ,istoria femei- @ expresie a progresului democratic aplicat la statutul de identitate a femininului, Aceastd imagine social-istorici 4 treia femeie. Pentru prima dati locul femeii nu mai t, orchestrat de la un capit Ia altul de ordinea sociala turala. Lumii inchise de altidati i s-a subsSi in centrul societafile ientare spre vitor fh puse jj ie $i al itatea lor dey a ¢ fevizuirii jerea rolu: oleze lor si I inferpretarea _mentinerii propriei noastre societifi, ca pe niste arhaismesiidiferentei parifie inevitabili, sub acfiunea ema, ne, Ceea ce se prelungeste din trecut iil, ic a sensului, de identititi sexuillma; sx ie subiectivi. Dac femeile continua si alMeonstituie un obstacol in manifestarea sinelut raporturi privilegiate cu domeniul casnic, sentimental sau esteti@ In starea sociala contemporana, formele soci: © doar d ordoneaza care opune dinamica egalitard logic deopotrivi. Modemitate democratic’: nu 0 po fel, it nu impiedici asumarea propriei fillies’ provoace puternice divergente de comportament, functionind ca niste vectori de identitate de sens si putere: chiarlitraseu. Ceea ce ¢ adevairat pentru teoriile haosului se yee aplica'st in, sistemele” interiorul culturi diferite ale barbs idualist-democratice se recompun traseelin lor si femeilor. beneficiind de sensibi dele contemporane de diferentiere a sexelor. inifiale, se aj aditie: fi ntre sexe, nici una dintre ele nu iese invingitoare. ele e ele rolurile celor doua sexe, ci refacerea decalajelor, Je, mai putin radicale, mai putin autoritare, incetind sd mi vcd iviziunit s 28 prezentul rl pe celor sociale, a ibilitate de a izarii celor doud simpli inerfie sociali, ci pentru i acestea #Sexe s-au apropiat, dar, desi minime, decalajele existente continua orientare gi plicd. aceeasiMitty, axate pe fenony f si transforme:atit depres tre biirbati $i Xil-lea, iubi- A $i idealizati, aprins doringe Mfelul de-a fi si de a se purta al bérbatilor si Visele cele mai mai indrianete O lu numai © nowit forma de retagii ajetele cele deosebite ale avent Fi-pasi St nepreViaintre sexe, ci si un, it si impace fetttoccide; De-a lungul celor nouit secole de istorie ale s e deplasiri ale centrului de gravitatie, fracturk de » mode, dar si perioade lungi de continiuitate, de-a lungul yeacurilor, Din jocul de eurte forma. Serioase din Evul Mediu, iubirea s-a transfor- Mat in comunicare Personalizata la extrem, implicind intreaga fina JR raport cu celilalt. Ea a trecut din codul aristocratic la un mod de di Miatl comun; excluzind la inceput casitoria, sa impus in final ca Wndamentul exctusiv al acesteia; ea presupunea deprecierea elanu- 2 H Sexual, ca si sfirseascd reimpicata cu Eros. Pe vremea ‘catedra- ~ Blor, iubj fea isi gdsea temeiul in perfectiunea si raritatea calitaitilor lor; in epocile modeme a devenit © pasitine irafionala si fri alti justificare decit ea insisi!. ..Fin’amor leval, iubire Pretioasa, iubire romantica, iubire ,cliberata* din solul al XX-lea2* tot atitea momente-cheie care au. marcat istoria 2 ;,iklas Luhimann, Amour comme: pession, Paris, Aubies, 1990, 7 7 In ceea ce Priveste tmpirtirea pe perioade, a se vedea Niklas Luhmann, ibidl draigost radoxala,ISOARE 1 stare sd absoarba esena vis mai decit o ratiune exclusiva de a tradi, Cu tudinea femei stite, care nu trdieste decit pentra {a aceasta, construindu-si intreaga functie de omul iubit, unicul fel al vietii ei. .Nu stiu si ceva decit $4 iubesc™, scria Julie de Lespinasse. lar Germaine meile nu au decit iubirea, povestea vietii lor incepe $i eve cu iubirea". Simone de Beauvoir subliniaza, $i pe bund Grepiate, ci in viata femeilor, iubirea ocup’ mai putin loc dectt viata virbati A raportul existe eee asi | De Mameur, Canes 1, 3 a Byron c Sexe, Paris, Gallimard, 1949, Hl. capitol XUend e, CU SUspine $i priviri infld- tandru si baud De-abia un a rolurilor indrigostitilor va face Paris, Grasset, Bi 8) Laffont, 1970, p. 218 few York, Pocket Books, 198insisi, care re de birbat? Asi femeii, d a fic Litota nu se -Grace Atkinson putind unui viol dragostei din sp; traditional. In fine, nazuintele cele mai radical a sufletuli Berea stercotipurilor despre sex, abotirea Strivind individualitatile prin defi Smasculinitate si feminitate, Siguranfd, aceste cuvinte n-au rimas liter’ moarti. In citeva Femeile au cucerit © mulime de drepturi, neluate in seamt a libidadpins atunci. Recunoasterea activitaqii profesionale. legalizarea con- + sint readuse in disculiéaraceptiei sia avortului, liberalizarea moralel sexuaie: o revolutie pu si-ti dadehiar a avut loc. De-acum incolo, femeile au dobindit dreptul de cu cit raiesc*. Schimkges! “firma independenta personala si economicd, de a avea 0 viatl ual in afara cdisdtoriei, de a putea face dragoste fii teama dea Gimine insircinate, de a simpi plicerea far a se simi rusinate etc, de putea iubi o alti femeie. Din acest punct de vedere, este de be epttagaduit ca diferenjele intre sexe s-au micsorat considerabil: Pari S@airginitatea nu mai Feprezinti.o obligajie morala, primele raportur ier glacé,EXUale feminine foarte tirzii au disparut, practic, virsta primului unuque, op #P0"t Sexual la fete apropiindu-se din ce in ce mai mult-de cea al PBtetilor!: viata amoroasé n-a scpat tendinfei de egalizare demo- | Talicd a conditiei sociale. — 3 2 * Les Comportemenis sexucts en France, sub tnvinwmares lul-Atfet Spira, © Fs. La Documentation Fi votament ind cStre distru- ori genuritor” artificiale ce se refer la acelasi mental la sex Perare™,ci Sa nt se deplase: 1 este Sa noroasd. si devine stntimentele, sf; de perspectivas pp 218-240 c ‘rancaise, 1993, p. 123leviziune §1 po: i SH Vorbeased cu cei apropi lat curind si pentru ce se redioc, iboneieee ra. Oricare ar fi progre- © si deprecierea valorilor falocratice, diferen- je Parsons nu si-a n competenta> vreo cea ce Se remared in cial lor afective marcheaz mai curind forta seculare dec istoricd pretenti . femeile sint mai sensi de dragoste, ele exprima 2 Tah or Provess, New York.Prin propria ei bile ale: existentei 54 tot asa cum e destinata te la sine: .Nimic mai 4, profetia, revelutia, poezia pa- it Sens, aceasta ferenta ¢: totusi icfie Cu cul-subiect, fiind le moderne de suveranitate individuala. nenfa polului afectiv in cadrul identieat clude schimbiri apreciabile, De vreo treizeci de ¢iazii din ce in ce mai mult dragost inelului pe deget reuyit sd puni feminine nu ex- r dowd sexe. ani, femeile diso- a de cdsitorie, preferind adesea In acelasi timp, existenta feminina ! idealutui sentimental si familial in, umbra barbatului i sacrifica stud autonomie icestea nu mai sint impli- ‘a-Lou Andreas-Sa- Sar mai recunoaste intr-o astfel de formulare? rit individuale si de independents de sine au sub- ind a dragostei, in folosul unei iubiri mai putin Telia elin omniprezente, care nu:mai merge pind la i de renunfarea Ia sine, dragostea La feminin Aspirafiile la autonomie individuald Stcerdofiu s-a sfirsit, nu la fel staw lucrutile 1 pent ae ‘rilor si pretentiilor sentimentale feminine. Do. dedublac ge r auudine fai de divor, manifestati de al doilea sex © cunog ‘ul cd femeile sint acelea care lau 1a ora actual ini- ea simptome [eg ‘or intr-un cuplu’. E indubitabil ed mo- precum exp Y eS, Op. cle. pn. 952 ni .5© conjugd acum eu Nevord rie t * functiei de reproducerga de fe este prezentali de cltre mul inte oli, ea (a $e -vedea Les Femmus. lnakein ciuda a Jemocratice a logica etero benefc a declan It, de rec-de pornogalSi mentinerit capo” b si unul relat iersubiectivi- pomo este restabilité partial prin Reciclat prin aceasta mediatizare mai reduce doar Ia un speetacol fescue arte libs 12 pomografia numai ca sex fra poezie sent ce ant, foarte cd le degradeaz’ imagines, ¢8 in- Tad de pomograi Ceea ee displace fomeiiog i exaHMEsIind sesete (ea acd ria, violul practical. Ve- ic de-a face cI id stereotiy et ca reste sa fie dominati, dea laconn dazaoenies eet purile femli-victima care doreste 8 fi jean; ase vedea Theor and: Praehice ng too Far The Personal Chronicle of @se prezinta in alte ? De ce nu exist strizi 1 piete prin Adevain| —— 3 cele doud fete ate dragostei ya pe care tea Eu cred e& pul, preocupata de ideea de lorie, nu altceva de ficut'*. Simone de aceasti perspectivaa Neputind fi decit un 4 aderen lume, yemeia isi cauti ostei. ‘Permanenta cdutare a pasiunii adevi- fierate se expll sa de a depasi conditia de fiin(a relativa, e, pentru a se excita, strip-teagieare © propria « ie, asumind statut de dependent rmarit de grupuri de femei care se amuza sj afectiva radical. $i cum femeia e ee la ee = comporte ea birbaji; se creeaza o complicitate feminind gi Rlmine decit tse ioe oe sind f ae spativ elagional, ducind la obiectivarea masculinului, Ceea ye UNV tabu absolut, cdruia fi dedie& intreaga existent. Prin aceasta € . : Fecuperati o ,rafiune de a tri", 0 rezolvare vielii monotone si Prezintl ca semn al aseminirii genurilor exprima mult mai a! 3 *osebirea de nezdruncinat proprie erotismului feminin Be one « eueliog . ir ‘lor fi ‘i Nu incape nici o indoiald ca distribuirea femeilor in rolurile sPasive” si domestice a contribuit in mod esential la asocierea Aragostei cu conditia femeii. Dar putem oare interpreta adeziunea la’ dragoste ca pe o servitute, © forma de alienare si de TTATE $1 INDIVIDU ALITATE fhesocotire Propriei fiinfe? Cun) am putea sd nu punem in evidenta Pasiune a permis in acelasi timp femeilor si beneficieze se nu trebuie interpretate ca © nowd victori€ ae «iipicct nul. Aspiratiile celor dous sete, aparenti. Spre deasebire de peep sho) bine sol yeesen in cultul ssculinului cu fem DRAGOSTE, MODERN| i acel cod 4 ntrebarea e inevital Magine social pozitivi, si cistige marje de libertate si nol bc ea in concepy Si cum mai poate ed @PMeti in relatile galante, iar mai trziu in jegerea partenerului? dn ce etinites individu ay in timp ce ele reveni&s! Putin cit fine flirtul, femeia dobindeste statutul de euverand a in Ce iN ee mai apasat aceleasi ur si activitati ca si barbatiie” Ulu ea este aces care decide a4 ce ofere, primind omagiile terpretin aceasti ee oe ! an tm e508 al une vest pe luo Sentimentale rc “I conduc jocul si acon tunel cad sea 0, fv Ss Une Vechi povesti, sau eq a , adora inscrisi Pe Saul ca pe o logic’ de vil *torul neputind si ia decit ceea ce hotaraste femeia. Co- nica socie: democratice?nsului pe care ault, cu 6 me profe: De ce aceasta pe si femei? Nu putem ocol aceasta pe agents Sei ds MHitarist nu pet re de Siisexe, ni seste © bazK natural’, jar acolo u vorba decit de 0 ,,supravietuire", lepati de insem- lenare, model destinat treptat disparijici, deoarece Site pune in contradictie cu mer dar nu es $i dragoste S-0 spunem deschis: aceast modalitate de a aborda pr sslc (otal, nu insd si satisfiicdtoare, si aceasta pentru ci supravie~ © este ea inssi 0 problema. Se-nfelege de la sine cd trebuie co- senelati supracvaluarea feminind a dragos! id femeia dele valor tostenite din istorie, Dar de ce s& nu dispari si ea, in la sireme ce alte norme cu ridcini adinci in traditie cad in desuetu- ferninismulline? Aici e problema. Se stie ci in societitile actuale, rolurile ica milenais€xelor nu mai sint intangibile: deja dinamica egalitajii a reusit si © dorinja modennilescalifice, intre altele, ,dubla morala* sexual, imperativul viegini Punere in valoare a eului, de acti, distribuirea femeii in roluri menajere, (gate acestea o seamd de tul feminig'@Stloane traditionale, masculine. De ce, atunci, lipsa de simemie Sntimentala nu se last purtata de aceeasi miscare? Cum de asistim ete cour ind la distrugerea principiilor sociale seculare, cind la reinnoirea i Regard MOP? A nu inceta si invoctim faimoasa ,intirziere” istoricd a culturi Five Mai curind ca o tinuire, decit ca o explicafie a fenomentilut ine, Pars, Auten e"*="™ {n- momentul fn care ar tebui si punem in ecuafie foomal SMES ce tindem ik carn peas Oi ES rset fe, renunti utonomiei ui Pe.de o parte, a fost urmati o * pe de alta, s-a exprim tere individual’, d Vietii subiective siimplicarea de i insusi r, dragostea 1 puteri de a rezista prin autodepasirea i cod formal, raportul dintre femeie i dragoste je vie, readaptati, © sursti inepuizabila de existenfa, ducind la npi cu proiectele de autor duali 51 cu posibilitatea de angajare profe: tului fer omie ind lai. Cc sit de) le exigenfe plome de spur revendicarea dey, mpicarea autonomi a aspecte care inci multi vreme de acum incolo, tapi sentimentale feminine: ar trebui si asigure, pentru reinnoirea id re, normele cull ie §i posesie aes 2 , duipii modelul imp nb insdi, acelea DESTINUL SEDUCTIEL lere scizuti Aeeliminat ale identitati it 4 Mai mule decit raportarea | autondl ®t 0 fogiog marcata de div hu poate fi asimil™4iionale tarinestj “-sentimentul de dragoste, seductia inea social’ a sexelor. De la codurile He petitului a modelul curji galante, seductia tucturat prin opozitia binari He pee lungul secolelor, ‘cea ce s-a schimbat au Os seeclisdtorie. Ast lucreazi Don agii frumusetii viitoarelor acestea de sinceritatea sentimentelor Juan. sau ,logodnicul lum jocul unor moravuri populare mai ‘orc, Paris, Pron, 1989, pp. 117 14440 Emanciparea seductiei nante Sint neconventional le si se debaraseze de vechea-i rea, risul, -acestea pot ¢ yi discriminarea legata ritualurile inegale de curte, ale~ nai rea umorului masculin traduce marcale de semne de veneratie a apropierii $1 a recunost itare, In promova- punerea in valoare a des- ‘mai putin conventionale raporturilor de complicitate cu barbatul, De unde ul seducator apare ca © manifestare tipict a noilor ice feminine. Si Seductia se ae, CAractefiy decit de Aird emf 18 i sentimentaliste, seductia se titi inedite, Cucerirea femeii in ra adesea asimilat unui asediu militar, ce solicit arifia constringerilor colective care apast facut ca acest stadiu si apart complet colo, seductia e destinati unui proces de acce- tor este scurtarea intervalului de timp intre inee- inalizare. Accelerarea si dezidealizarea seductiei concreti- modern’ a ,cclipsirii distanei*! a ailizirii formelor culturale. Revendicind bertatea. sentimentald, femeile nu se mai vid zie implinirea dorintei, si provoace pasiune fir a 0 stil fact si tinjeasct prea mult pe partener: ele se {din ce im ce mai putin cu niste fortirete de cuceri Un le dragoste, Pe y r Peainy des Aire nat $1 $4 Vorbesti despre ihe vache, 4 Hd sed mon!ercepti ce in ce istirii acesteia, fot atitea atitudini apte, biirbas d vite $i nevrut © femeie, ele nu mai Se petrece Ca $i cum n-ar mai face’ parte din ‘are: Cultura mase 2 a intrat intr-o Mavnligy 2k: casi ai roi moderni, Don Juan sufeia ds omen oboseala, 2 interpreta u ori aceasta, dezertare” dca pe hologica si ard, legati de difionale. Emanciparea. fem Promovarea modelului,,barbatului, curtenitor= Iburare mascul : ai infelee ce astea le dela ei. Dact se arata (Protector si domici si agaje, sint catalogs drept macho, daca sint Apar si pumflee @2TAi, cle depling dispaiia barparts Descumpaniti in fafa Pam et oii fern: independente, care refuz’ s& traiascd in unibea tarde Jor, Frtoussi, Le Ras: “bol des supe Patis, PUR, ineri declard ci ei ies nitiodatd ta ay Robert Bly, £44 agein patru este y tunci, se credea OBSESIA VICTIM: organizeaza ifestay Voile cruciade feministe si ¢ icurajate si aplaudate de Wat le agresate - tricouri si postere sint realizate in Altidata, planurile de_a-si schimba viaga it Fevoltati: acum, femeile martire-al caror trup le ovationate studengii *ceptia americana 2 Supravietuitoare de8emn de sol $i Consumaterentuziasn lor si ale itelon@ fost wy despigi desemnetidin 4 anchete publicatd de eine ha55 ici, violenti, » lipsite de cea Zace in barbat. nu Scapa ast dramaturgie: in spatele non $i Andrea Dworkin afirmat e& inte vr $i cl de rescriere : ; & mal mult ect grosimea unei fate de “$1 rice penetrare a unei femei de eft un ul. Cor la acest act? Chiar ine intreaga Tn plus, violul normal de catre barbati 7e 0 femeie dac au fost : jnoaste cA nu a) Iuat tn seam refusal fect ftom Beenereil. Souci birou constituie © form igurd_miscare, vi @ Imaginara a femininuluj a de d rea violenjelor, scizind pragul de meme MY 2 cuprins si Europa, Fardendo. stiinga. comund einen C& Sica alles this i eet tores neti a or de viol. fn acelasi fimp, violul conjugal e recunoscut ‘ar hartuirea sexuala a devenit un delict. Dar pind acum, a € felativ protejatd de extremismul ferninist. Tematica la intrebarile anchetator e safle! De altfel, 4 le asupra subiectului din contra, nici nu se my ste i a fost achitati, neticani. America e far3-ndoiala jara ip ensiv. si.mai institujionalizat: este locul cel mai mult de statutul de victim’, In aetul Sexual intre o femeie si un barbat ~ culturt frimintael de spiritul de egalitare intePE maj He asupra subiectalu nu s-a le, Se spune, le te: de-a lungul a imaginile 3 femei din 4 ce par a aves mai putin de 30 de de 40 de ani? fea nu are acelasi sens social 1a masculin si la feminin bat nu a visat st fle vazut cu o femeie frumoass? femining sporeste valoarea si stautul birbatilor un i frumoase este apreciat ca fiind ‘mai important decit atunci cind ini de o femeie nu prea drjgutg> Nimic din toate acestea nia, ,Genre et iguetage effet Prana Evelynei Sullert, Par, Fayard. 1978, p 237 gland, A Klin si T’ Gawlener, .The Ages ine Ads = ly, wo. 58, 198. pp. 468-47 Effects of Hatinata con: NU Sa Schimbat deloe lk. Dacd a faba Cifta de afsecer 0.7 miliarde, intre Produsele aff shave, deodorantele. pa Dirbati a progresat puternic; in. schimb, "se tie, rdimine 0 interdictie aproape absolut, Sa zices Aceste statistici rebuie folosite cu multi precauy 4 din teal vinzdtlor de produse pentru meni. 1995, doar | c iar daci aceste cifre nu pot ine a consumullui maseulin penttu anumite produseSe inridicineazi in prezent . Printre acestia figureaza a inceputul seco Va putea, isi acorde ingrijirea pe care o "De fapt, nimie din care lucteazi se”) ent decit cele inactive, ele isi consacr’ mai mul foaletei, merg de mai multe ori la coafor, fac mai | ‘iti de intretinere, sustin mai insistent necesitatea rurgia esteticd peni inerire decit. femeile De-aici incolo, viata profesional actioneazi ca un factor ficindu-le pe femei si investeas: “1 unei mat bune prezentiri a prop mult eu eit, ir Mare de profesiuni privile- portant deosebitit_| in aspect ji mirese aria de manifestare 1a fa Anand Colin, Pass, 1928, li 1979, p 26formind ¢ ca $i ten acest sens exterior al ce ar putea duge i feminine © sansi si d sexuale a ice. 1 FEMEIA EMANCIPAT, OLUL SACRU AL MAME CASNICE Profesionale-afemeitor. De fn 1960, mai pu acum numarul Hor atinge in populatia lucritoare, fags doar o femeie din 10; ia 30 ciodats angajati; procentul de activitate > st 49: de ania treeut dela 46% tn 1968. ta m: 1996, Aveasti intrare lor pe este doar francez: peste to comportamiente de ae emai mare de fernubiect, caract liste democra $a format exch intre cele u cristi iy iberatoare ale fe iuldate ca nigee de cuplt De-acum Constituie noile obliga a de Sofie perfect 55 de-rna Telorica artificial care mei f idealul 'n retorica comercial a ai inapoi, in beneficitl imag ane (oare, fericite prin .miracolul Promo- confortului, Aceasts op.spodind, de a face 4, dea sti 8 aiba grit de Posibilul pentru ca progeni. Depante de a-si afiga lipsa de fermediul une} «18 cultura aristocratic, modelul femesi de atari si prioritati moderne recunoasterea $i intensificarca ro -Productiva a face economi pregiti un y ide $i carac. € Daci, pe de 0 parte lui prelungeste in felul e} etos eratic al de facturai democratice au Ricut maj stal dragostea maternd, ele au cfut e social acesle acti Un caimin bine ingrijit,c exterior, regenere: inde sinatatea copiilor, de capacitatea unei ine siguranta material a fan bului" depind bundstarea. fami tort! natiunii, Activitatea casnici d © social: ineditd, ca agent de moralizare a fa i. Aga se face ef programele scolare ale fetelor magoet et Yvonne Koil 74 Michelet, Lo Fenuatgi op. eit171 Sotie le 1 proiectele pay vadel de uceasta se busi 78 si 1989, proportin de \ PROFESIONALA $1 FEMEIA-SUBIECT sf cele al raul173 din sfera_profesionals le de expresie si. im ceal’t masurd, atita timp a fi recunoscut drept autor individual 4. Doar ca obtinerea autonomiei perso cu lupta contra normelor si constrin- legatura cu problema muneii femeii, dis- individ este lipsiti de temei, dat fiind ch si giseste afirmarea intr-un context social normal » si nu in disidenta sau in bulversarea ordinit presia- tr-o lume mareataé de cresterea eficienfei muncii in negarea sa, se generalizeazi rolul subiectului mA crester, le legate de avon, ge respingerea ideii g je de div Cucerrea Eului nu presupune refuzul logiilor ordini si puter in activitatea profesionala, femeile adoptd atitudini semnificd cercetarea unui sens pentru viaja personala, dorinta subiectul propriei lor existenje, chiar daci in mijlocul OF mpersonale ale socialului. Cu ett individualismul se astini- Pufin consumului pasiv, cu atit subiectul nu este asimi- rebeliunii, Problemele contemporane ale muneti feminine ee i le unei teorii care epune in mod radical subiectivul care nu gindeste libertatea subiectiva decit in ict, ‘of Tegulicolective. La seara istoriei, procesul de: ration = -productiei-consum-comunicare de ‘4 care organizeazd lumea ameninga Eul, ci mult mai mult, umici individualiste, ar fi prea reductiv si 0in al fereilor a spa dem spire mai mult ca ere a modelului pe dimensiunea i diplome in jie necesard pen- de conducere, fu I# este eeea ee caractFEMEIA LA LC E CONSUM. activ recerea unel cul i. De ce in spee profesionale a sotillor for? N-a.avut loc nu de lucru fen cilltre alte profesiuni; s-a produs tiv in raport ctv valoarea muneii femi- fe nu este ecoul modi ein indi ca sursi de Venituri Denodl, 19642 0:A TREIA FEMEIEPUT Coles lor atribuite barbaty unui sex se deosebese de ferentiere care este dublat do Peste tot mtiturle peste tot masa le negative, asupra gl Watice: mater ‘ate inferioarl § oas'ere, neavind deca (41 ire celebreazs functiy Procreatoire * deea ci mama, tn Grecia de pig, nw re create germenele debs th pineaeree gga Cee dee cet Blogiere a sipercniag in sterele prestigionse, inferiogiaane a Fy call deal lies Sex cua dezordiye SE; pe 0 duratt foarte a barbatilor © piitere realy ind care face ete asociatd puterlor riului 6) forfelor care: anes, ameninit oninea © putrefactia rezervelor si produ economia. casmies> i SOX Se: poate reduce Ia.o stare In anumite societiti primitive, femeile detin loc neghijabile in materie de proprictate, de Viaii de imparjire a tiranei. Citeodata feminind si dispun de drept de veto in materie de Tizboit In societitile frinesti, femeile lor, hotirase-asupra cumpariturilor pentru de buzunar sojilor lor; adunate in jurul albiei say al ele detin in schimb puterea cuvintului, a birfel sia PUF, 1974, cap 1 de faire. Pans, Gallimard, 1979;oidatd femeta n-a fost idealizatt: creaturd celesta . mamé sublimi, ,viitor al ald precum raza de lumind care-I face pe id $i incSlzind universul sau tern urmat sacral femeia nu joaed nici un rol importa: reaz’s supunere soqului ei negate, Puterea fern jcursurilor si v modela comportamentele, c arilor evenimente ale acesttide at cd femelle nu tin hiqurile ‘nu incape indoiala cd ele au nedeterminat. Prima, ca $i 3 subordonate barbatului. A trea femeie este sisi. A doua femeie era o creatie ideald a barbatilor, creatie suti fa sutt femimind © © fupturi major th istoria femeilor, modelul 14 femei nu coincide citusi de pufin — mai e oare nevoie n — cu disparifia inegalitipilor intre sexe, indeosebi in tare scolara, de raporturi cu viaja de f te a decalajulut structural al pozipilor inte birbati schimbarile recente care afecteaza condiia feminina nw ar fi aritia indicelui de lipsi de aseminas galitigilor din ce In ce mai put Jor intre cele dou sexe se mentine, ba chiar Daca acest interpretare nu ni se pare azi acceptabilil, nu este doar Tea eens de Rose Mae Lape Une ception sous a geet ls femmes 0s Xie scien searive si pret MUNCA — FAMILIE: EGALITATEA IMPOSIBILA egalitaristt $1 0 continuitate mostenit’ de au cistigat dre or ari 4. proprici persoame uncestrale priv ind roll ines celei de-a tr re egalitate si Viirar? Cum sitMUNCA MASCULINA MUNCA FEMININA e7i (53%) lucreze niciodat nei cind au cop cit ack fay } fle ©4 nu ar trebui x a celor dot pir absolut incom. Brel! Compatibild ed) a exssie exly oo cuvine un a mic’. Momentul celei de-a treia femei imbind astfel un model egalitar cu unul inegalitar- cu aceea y 2 barbatului. este apreciag revine sarcina q ideologia ..sferelor separate ‘a Sof in cazul fy 4 lor doua sexe este neaveni |. dar tn acelasi timp, femeile sint CU aeeea a sofului, doming sg St | intotdeauna destinate tn mod prioritar sferei domes Ice; munca este on na alate ivitate legitima pentru femei ca $1 pentru barbafi, firs ca din A ‘ " le ste motive si e eh profesional maj gy hd ane Gomine un raport nedifereniat al cefor dou genuri rivind munca profesionala, Zarea masiva a femeilor, deschiderea earierelor pentru SeXe, prabusirea idealului femeii casnice nu impiedic’ deloc © refacut’, privitor la barbati si femei, o diferentl structurala in a Vichit profesionale versus Viald familial. La masculin ul profesional si cel familial sint separati: ei se imbin’ ta fe- n. In vreme ce la barbati proiectul profesional este intotdeauna in raport eu patemitatea, la tnerele ferme, el se elaboreaza ‘sea integrind Constringerile ce deriva din matemitate2 Pentru are, renunfarea 10-0 viafi! In doi se produce de la sine; pentru Sex, ea se insofeste de conflict si semne de intrebare, de 0 Stutare de reconciliere care reprezinta adesea o sursi de cul- tate si de insatisfactie FAri-ndoiala, noua culeurd on a are tendinja de a reduce disjunctiile radicale intre rolurile le Din aceleasi motiv servicitl Cu nom matate de norms si ‘cind o familie se compune 6 lor nu se mai ridick det terganjabilitare 4 iguranta, distaneNg asculin, Raportat fq Sfery in este mai centrifug g eroase in lo 994, 28% din fer ICA atipice dec le active lucraw cu norma paris iciri egale, decalajul re 5% $i 18%, In acelasi timp -un evantai de profesiuni mai resins centrau 47% din femelle A de 10% in 316 ir tot mai mare in Dar aceasté tendinja est P eni2area profesionala. Posturile de s oon, GcuPateintr-o proportie de mai bine de 97%. de ctre feme) eee Mde sex feminin. In schimb, ele me 191 16% din muncitorii calificati, 7% din Prezen(a lor este mai micd de 5% tn un inginer din 10 este-femeie. Profesine rizate a economiet si a progresul si femeile, de 20 sau de 30 de ani, se nodificare major’ intre diferitele sectoare ale (4 durabild lipsd de simetrie, interprettirit Opti- zi ideea ci ne gisim in fata unor simple relieve ale ciuda altor socote (2 a datelor indeamnd la jud. a observat cf introducerea ine ¢i profesiunile feminine tului, intr-un proves ce fun e Pe de alta parte, orientarile scolare arati ci parcursul si 5 rimin profund divergente, In cadrul nal, omogenizarea este in aceeasi mAsurt de i. Predominanja masculind este strigatoare la e de profesiunile legate de Copsey side a fetelor in specializarea in coat secretariat, imbricaminte, sanatate. De en nies lor superioare, baiepii sint Suprareprezentafi in if A ee = tate citre stipinirea Iucrurilor if a a ' i ctoarele de educafie, ‘sdnditate*, Ce rere a ma poate fi considerat dept domeniel ae it jung intr-un numiir iar dactfetele ajung int-un num nae ence eh universitgfi, clivajul orientirilor in ld fel de trie gi la fel preponderent 4 Chantal Nicole, Au lobeur des davnes. Syros, 1989, 1 Paris, Seuil, 1992. Roger Establet, Allez les fil193 “4 IMPUS UN aNUTHe: Arattiarhae i adlucind salatiul acaga Pacing 0 alia “80, Richard Sennet mm vreme ce fomeite tacelea care $1 gustug ie asimit ¥a Sterge, bi SEX NU treby iranice si castratoare 's Mauriac sau, Hery mama spire care rolurile atribuite uns 1 creau probleme, Pind jy eina de a procure venitujs ei. Sotia este respon. upului casnic si se ocupd de eis sar prepondes istrator $i consumator® Reculul fani= interioral modeluui a flind singurul stipin si furnizor al ediminului. ‘ai putin adevarat ci aceasti reparti ' este martord, de peste teizeci de ani, unui proces discufie a rolurilor familiale Cea ce mergea. 1-0 er’ a deliberarilor, chiar a conflictelor. Recunoscut prit 1 prerogative § ritatea la fel de bine supa administra de femieie th 13% tnugetul familial era aden AB Oe ueheze, 53% dintre cuplurle mijlecit, 76% cintre cup ‘nunc nieces Se pile cone. Puin: Recerches. | Feprezinti decit o parte diniro faptul e& barbatul a S Peste for Su muncitoreaslor’ Cumpairiturile, Vesela, nifesta de asemeni tn mare or la desteptarea matinala lepun marturie remy edemn de ci sii schimbe Pe coy I. ACeste Schima ni rémin lente, limj- i deo democratic cas. rsarea rolurilor maj te. In fiecare anchetg SIN acélea care continus mare parte a tesponsabilitgtii edacatiei ‘asnice. Munca in casa absoarbe in medie in © ore din viata unei femei active si 20 de ore in zilele noastre, mamele care se ocupa doud ori mai numeroase eonsacrai de dowd ori mai Pentru a spala copii, i imbrica, ai determina au vi Balitard de ese declaré ct se ocupa Recul al reu mai ¢; are aceeasi real e cea m © dati cu epoca cele $1 nfllecare pentny ISISL ea menajului si o ord si jumiaiate cu indatorinle bucatériei fafa de sapte minute i respectiv douizeci si cinci de © pentru barbati4 In Statele Unite, femeile acti ipa din sarcinile menajere Sn mean te st lor . mae ' decit o jumatate de ord pe 21°. in doudzec i, area burbatilor in activitapile casnice n-a ree fe prezent, 79% dintre femeile spaniole, 70% din rbat si femeie. Ase feminine (munca cation temps des hommes eF des fenumes, des actif Ee cigar m0 2, iulie-august, 1989, pp, 3-11. pits : kind Sip: Working Parents and the Revolution eit Penguin, 1989, p. 4,itt unui sex. ex Pe accea de q lor este punctual wturi, dar le cu organisiele, clutarea de informa, deplastirile legate de activittile de educare ald a depasit cy tunci cind doi parteneri lucreaza, iedicA dinamica egilitar’ si se ifeste: suprematia barbatului in sfera profesional, Supreiatia in spafiul domestic, toatd aceasty -un buget de tinp, T, pe femel. Dinamies birbatului cu autoritates lor cu responsabilitiie copii in de doi consacra dowd ore gi jumatate pe 21 copilorlor de mai pupin ani, tatal le consacra trei sfertun de ork Intre 1975 si 1986, impul consacrat de citre taf primulué lor niscut a trecut de 1a treizeci la putruzeci si cinei de minute. In Statele Unite, mai putin de o femeie je: se din trei apreciaz’ ci partenertl x copii He oie spaternitati", este important si nu tagem conelu: numar din itul primului an. In acelasi timp, un stanfa de divort cer s’-si asume si aga stind lucrurile, dups fe dintre copii nu-si vd deloc sau foarte199 ‘orl mai mici! lea mama’ Comport parte de adevar de neta. 1 acelag) lante. Moment: din lar. De ce, asadar, Se perpetueaza cu. atita “a Se contureaza din ce in ce mai ¢} sexuala a rolurilor dome: ie ce alte norme sociale traditionale sint primejduite?” 4, dubla moral sexuala sau stereotipul femeil easnige in vreme ce rolul preponderent al. feme ui? A invoca principiul de inertie cultural nu este societitile mobile caracterizate prin orientarea cltre Oinstituirea socialului, aceasta intrebare, femeile insist adesea asupra a barbajilor, refuzului lor deliberat de a-si asuma fea tuturor indatoririlor gospodariei. Prin urmate, se gtisese in postura de a fi obligate si fac fata dezertani , asumindu-si cea mai mare parte a responsa F forice® ar trebui gindite en Dac At eee ee onal pia fapt sigur, intr-atit sint femeile identificate cu a Pe ites ween, zor oop vicaine ce ae nstringere external. Explicafia are meritul de oan ind, dar are inconvenientul de a fea activi pe care si-o asum’ femeile Sa a lor casnice, Dack exist, fri indo Tea. SOC ie, Paris, Amand Collin. 1984, citp 258 T prane Segalen, SociologieAU aritat-o numeroase romane ici in indatoririle mentin, sind competentele lor privind organizarea s ice, emeile se aleg cu o dubla muljumire din partea capacitatii tor ie gestiona doud universur, cel al muneil profesionale si cel al ineprinderii-familie“2, Tnsotite find de nenumarate recompense, seo perspectiva de sens, de o pos ‘sfera puterii, de afirmarea identitati, de o autonomie organizatoricd, locul mamelor in mnoastre nu se mai poate explica doar ca un: simplu iu al trecutul S-ar putea obi 1 pe bund dreptate, ci miza raporturitor din- te femeie si copilul ei e grew de comparat cu acele indatorin mai Satisfaedtoare, care sint activitaile gospodiresti. A matura, a Ya Hi $i bucdtdria zilnicd sint tot atitea le materne au sens, puters, | 2 pe care cu gre ac: cluzia cd din aceste activitai sint absente orice see de Mealy pe de satanic open f ‘ice, intr-adevar, constituie pentru femeie ocazia for- unos erie identtare $1 personale pentru pune crite- nor maniere personale de a actiona si gindi, de a-si pune in fe, a i 270-271 Strategies des fe Lucrin eitate de Elisabeth Badinter in XY- despre identiatea maseulind, ci! oo + pp. 38:39,spi societifile post ierd din puters, dar py 4 Sate, dup modelul_responsabilig ht ‘ufoorganizarea, stapinirea uit univers Prop, ei lumi proprii, emotional att cOMUnicationaly. ne de femei se ua de munci dublir, dorind 0 mai buna ‘adrul cuplului, doarg nesemnificativa COS Sau neplitcut si se imbiieze, sisi educe? g ‘i regretul de anu pite La ora la care femei vitate_profesionali, ini ul membrilor familiei se: epute mai pufin. cao povark Pili €@ 0 sclavie, decit ea sunt He" ce loveste femeile, decit ca al opune autonomie; individual Fat probabil sfirsitul ered Hasterile pot f reduce, © Mateme sint cone, lire de sine, my fam © inVidiaza une Feetnose cu ac prea putin credibils 4 femei in familie, CyIv CATRE O MINIZARE 4 PUTER sii impace fernei mpetitie, Care le invité si se lanseze in asalty ju-se de vechile lor in| nentul unui I FEMEI MANAGERI, FEMET IN POLITICA de ambele piri ale Atlanticului, se Gare denunfi noile masinirii de culpabilizare ncilor, punerea th discutie a cistigului din anit de glorie's, eve. 1 a clei vietimi este al dolea sex. Darin acelagi timp, i fac cunoscut ,seismul genurilor’, ineyitabilul recul al lui, ascensiunea femeilor cate sferete puterii, a ice, De unde ideea cd gi rizboiul contra fe- iat de curentele feministe nu ar fi tuna dintre fa- ‘unei realititi mai complexe, mareati de asemeni prin .rzboiul ontra. barbatilor. ,.Ingrijorare masculin&: al doilea sex de miine' ce rea intunercu fa cu putin timp in uma Zhe Economist, in momentul in care 1 poten femneitor asiprais | vpenit prognosticau, nu fel thumfalism, eucertea center de Pivem adiuga, in seal al | sccizie de catre femei: eurind vorn lua este picior .naivitatea bar- " ctireia puterer | txtilor si a femeilor din anii "80, care credeau ci un plafon preistorice, de clitre fem mpiedica pentru totdeauna pe femei s ating virful"®. Barbayi femeile depire | ingili, femei performante: la orizontul democ at ek or cree opus ooh eee nani rat wale cea fetele pitrund din ce in ce mai mult in bastioanele ‘onale recervate baietilor si reprezinta aproape aia e ‘ele scolilor de comert. In intreprinderi, femeile cu funetii de Je obsedeazit imaginary ntese st ! mascin Dey Pvt We eats Aes Nese Fin 19%, p25. “— an 25 1900-2000; ce qui veir de 12 i mich ¢ 200 de intreprinderi. Abia 5% din directinnea generals. fe intreprinderile particulare nu au post de conducere, Din eele 226] mandate de Jor 200 de intreprindert franceze, doar 58 au ? fn intreprinderile publice, proportia femeilor la lor.* conducere este Ia fel de redusd: 1% la SNCF la RATP? Prezenta marginal a femeilor in virful este un fenomen universal, foarte. puternic marcat, ic, cit si in sectoral privat: cu cit urciimn pe n sectorul pul ‘ ini mat tine Femei100 are: putin-de ciuda discreditirii culturit macho omovi leadership colectiy s:44 i sa aproape nimic nu se schimba tn participa, 1 ie. Posturi e ile de conducere cu putere de dee ape exclusiv de catre birbal, tou (glass ceiling) a, m. progresist ne inyitd si destinat dispayifie nodemitatii: puterea, dpi pediat si mai fie levir greu de imaginat, finind lor $i de evo! icirilor scolare 9) : Progresul It se poate de probabj are va fi) acest res Tirnitat care le celor dou 209 va reUsi ea 88 puns Puteri de e&tre biirbayi? La tauiteze © mixitate real a {NTREPRINDEREA TMPOTRIVA FEMEI? de sticld este frecvent explicat, si nu Park lor sexuale care le indeptirteaz’ pe femei care le inchid intrun repertorit de atitudint acceptabile, creeazi conflict de rol intre care deformeazd evaluasea performantet i de conducere reuseso si-gi asocieze nor calititi care fe revin, s¢ pare, in mod meile sint apreciate mai intotdeauna ai putin combatante decit barbatii, neadaptate la ile de produetie, mai putin capabile de spirit de ‘mai putin implicate in intreprindere. Tot agin in particular factorii de decizie si care mod obiectiv competenta $i performantele ioe d perceptia pe care 6 au Superior asupra porsninst” or, stereotipurile sexuale 1e defavorizeaza ip Ces acel; .femeia sivstea la locul et in rt i putin diverse, mai pul func putin valorzateymal pein dst Te oteso ek tre altele. pentru ea cet Clr functie de care yypes and Requisite oles Siereat pativeen’ Sex Roles Stem . n, Relations iPS BT sananers™. ir anon Female in 8: O.C Brennsr, J. Tomkiewis Fei estranged Rea Academy of Manas: al, vol snship-among Perespt Saorfinate Dyas2h Produse de etre nim tueriry ci si de tendinga F, Fortinduse 9% fera respon= nogenitatea propriilor membri, Si promoveze pe cei care le seaming cq Tamente, aspect, excluzinduci pe cei care Actul decizional creeaz& o presiune’ de omogenizare ale céirei victime sint femelle, petcepute’ ca, nepo- problemele intreprinderii, de neinfeles Raritatea femeilor in posturile de eomand’ ar aceste _mecanisme: de ,.reproducere homosexual ¢1 ica marilor organizatii moderne! 4 putea injelege dificultatea femeilor de a ajunge in le de conducere, ne mai putem sprijini si pe stricta distri buire weilor in intreprindere, si mai exact pe situatia lor de up minoritar. Aceast& configuratie majoritar/minoritar, care sterge face pe acestia si exagereze diferentele si le inchida in anumite roluri, si Te rT. Cantonate jy xperient care s& te pase a ae isthe aa a iste persoane individuale? Grup mino- : itate mai bun’ decit birbati scomporta- ele lor int examinate in mod sistematic, remarcate si apreciate. idu-se de a deveni finta tuturor, de a-si vedea identitatea conflictuale si Affecting Manageral Place, Boston, Alaa osabeth Moss Kanter, Mert and Women of the Corporation, New York, ‘1977, p. 63.e, suspect: pentru lobby-uri gi megocien, de conducere. In lipsa e posturi nal si sponsorizare. Prin anii '70, 2 conducatori dit ‘cane recunosteat a fi fos in mentor sic objinut cel steau cd suportau gre sil ‘Tin birbapi declarau cf femelle ergy peramentul lor, Nemuirecunoscinduse in femeile revendicd acum egalitate profesional cu jeri", dreptul de a-si exerci entra psturile de conducere® Chia dat toate ce the 1990’, Departement ors et ses lficultés concernant tes ‘Mentor Relationship". Academy of 625. GF, Dreher gi RA. Ashy A and Women in Managerial, ‘of Applied: Psschology,, LXXV. s Networks: A. Stuy. offermeile vor umaniza ‘mai armonioase si 1; ¢ si cu 0 mai mare putere de in faptul cA mitul se construicste pe baza cali atribuite femeilor, sensi ¢ pe observatii reale*. In momet 24 o legitimare soviald, clisecle diferentiatoare, departe ess Review, nov-dec. 1990, pp, 119-125, ce Raney Wrcator emplnce sepa accel problcwe sit ke ‘tradictoni. Anumite studi soblinia} existent unui pent nici un sul seca caractensic at departe de afk o1gee. aceasta fe GH Dobbins si SJ. Plate. Sex Marcajul instru lezea_transistorich a H2-de cite rationalitatea Putea sé elimine asteptrile mala $1 meritocraticy 1. 1987. pp sade Manogetncat of Pervanc! Dispos”. Nomen’tA 217 stereotipurile sexuale rezisti mai degraba le de executie rimin mai marcate de n exceptional dec invagamintul profesional. Fetele constituie 5% din 1968, dar sint deja 19% in 1989. pitrunderea fetelor in bastioanele ine superioare se concretizeazd. Cu cit creste procentul de lare a simbolurilor si ale imaterialului, eu cit stereotipurile cu cit se afirma mai mult matenalitatea proceselar de nismele misogine predomind. Stereotpurile mecat a sectoa {a seetoarele si postu lode se caracterizeazi Piterilor ,luate i a enero Caer be r,s vporease prez lor 18 Ch oii Pe dlifce structure, culate ppracticile pln. penpilal resuseloe sale ai rane in mod special inceD eprindl rina posits. in Flos fem gil de le organizeazd programe Sr ; ombarn treeipalon Se ee ai valorite, a reduce fensit bs pin izeze ata mobiles ve citre posturile operationale spnite-avansarea, prOfe- de catre ile $) ‘experienta sia le peef avansarea lor fine nl deci de cy a talent 54 supraes- "Tot atitea motive care »ncluzia cd misurile voluntariste fuate de citre intreprinderi fi suficiente pentru a le face pe femei si ajung’ in numar tea intreprinderii este fel de angajati este s1 responsabi a duce Ia retragerea playon femeifor de a se lana la asl ajutonil procentelor, Doar atunci ‘cucerirea celor mai inalte locuri manageriale si se vor angaya . $e vt putea vorbi de disparitia plafonului de rel ene ubiect de a se inilfa, prin proprile-i font. ocin Franfa in ‘area National, $j 10d proportional 1d rosie a Vechiuluy I saptezeci si doi America Latin’ . Franta. nu ' Parlamentele net ‘a acest capil birbatilor in 221 ‘nit palitice de eatee ich este Agresive ale escendents, mani Apreciere confinnatd le conducere siaceley ey Tunes mod propria lor lume. Cele din nea m a carierei lor nu prezimts ‘A in raport cu aceea a barbafilor.) De a ci lumea politicd este mai refractari Ia promovarea ider yi cd va fi printre ultimele care si realizeze paritatea e barba femei. ee donee este discutabil. Genevitve Fraisse sustineacterizears pg YOR manifesta jg le re I vinta particulard, se acest sacriticiu’ ssucrificiu n ind sensul progresutui te prin ved politic’, mobilizarea femeilor decit concu- superior af iorul marilor firme. Sfera de rupuri vor bisa intr-un viitor foaite apropiat un femeilor, dar este neindoielnic faptul cl ent, fenomenu} datorindu-se mai locratice, cit unei inijiative ferninine mai reduse, a unel inhibit feminine cit-@ revagerii re fe in care logica puteris depiigeste cu 1 i In vreme ce un numr covirs (lor voluntariste vizind promovarea femeil fe se vid mai mult’ sau mai pu Sineas, es foes enmari dezbater) Se spune Intreprinderi; contrastu| fice detinute de trebuie si se supuna vy. ia in consideratie dl Civile, ele ar trebui sit asigure Promovarea mai eficient decit lumea marilor tor presiuni ideologi Aspect la care se m; adauga un nou Spirit al femini in zilele noastre, in Franqa, femeile sint la fel de adunatrile reprezentative, aceasta nu Pol masculin asupra vieyii Publice, ci sj miasurd mai mica, de atitudi: ate. Sexelor or din statu re evidentiaz: din ‘partes Mellor supuri Private, ¢; are sj ce $i colective, nile neofeminis; Me 5; aparitia nor elite po} 48UME prop; Care va fi i de Ta cine si apts aleselor a caror pe de un sistem de asigy vor putea permite femei si pa indrile politice, dar Asparitia stereotipurilor fem Kejatt In numele epalitati, ine Pinde. mai multi consistenti. $i fark o4 greseasc’, nenumérate emei apreciaza ca fiind devalorizante, ba chiar urilitoare misurile exprima incapacitatea femeilor de a se Mipune prin ele insele pe mut Politiek. Intr-0 epocd in care se insisté asupea in iportaniei SSPectului de sine si a recunostinei, noile revendicitt feministe 5 Rinscriu imaginea femininului ca sex slab", imagine prea putin Paritatea si a treia femeie Maptatd_ ia recunoasterea egalitaiit intr sexe, in momenta ‘sont és thei noi constiinte identitare si a recul i stereotipurilor sexuale. ‘un fel uri $i de protéctie? Vulnerable ce are nevoie 6 fe pro- in reprezentisile genurilor va rs ES ‘ ti economice: atenfia lor se indreapti spre domeniul politicu ‘toriului poli ~ i tertoriut 4 6 contre parité~, Le Monde, 8 februaric, 1995: ‘ i tizi, acapararea Hag pEteloee Pisier. Université conte pas pe eee ee Situatia s-a, sehimbat. ae neacceptat. Idealul a J Slsabeth Badintr, .Non aux quoias des femmes”. Le Mond i a devenit preci ; cdtre barbati a joritate de cetiteni a indeplinit misiunea, o larga majgritate226 Gilles evolufia societaii civile, ciderea in rutina diferent propun si se fact din pari misuri de exceptie cu duratt proiectul paritar n | raport cu va avea curajul po! nule si neavenite proport va d Arfits intre sexe, ar trebr aceasti pa ate francezi, repre mandate, ale ciror beneficiari nu s drastick supa in numar #ponsabi are intre Mea. incit inaintarea cx Mspune nimic despre an Tebuie oare si ne ag Sizdruncine suprem @ ultima instany Aplicd lipsa de simetrie a locurilor tiirbatilor §i decizie ale marilor organizatii, un scenariu Blorlalte, un scenariu care face si scada cu lor triumfaliste ale feminizirii puterii i a mandatelor si a fun universal al Republ a doua Egalitatea obligatorie cons! raportati la idea de cetatenie mode barbati si femei, nici inte albi si negri, net fiinta umand ca atare, dincolo de orice particu ‘c& acest recul juridico-filosofic se dubleazi de unul de sau social-istoric A reflecta in drept sau compozitiei sociale echivaleaza cu rede ae fncadrarea lor intr-o categorie a carui loe trebuie = 4 determinat aprioric de reglementiri politice. A! fel spus, ee traditional de predeterminare de citre social este ne “7 masura innoit in momentul in care modelul celei dea 2 a manifesta conform unei logici de Dd al identitard. Societatea civil® iese, de bine de rau, 4 structurate de ordi ali- nea determinaril ive, democrajis © i erminarilor colective, a : face in numele egalit Ea 0 sexes taristi ne trage inapoi, chiar dac ce diferentel_t - 7 it teritoriul upc! | Prscenaie age a fares one i@ © decddere natura care nu face deosebir gen identiar tea tururor nui stridenta REUSITA PRIVATA VERSUS REUSITA PUBLICA Carierd feminina si viata familiald le handicapante ale cisitoriei si matemititil asupra feminine au fost nu o data subliniate. A fi mama si sotie SF chases:negative ri feme je cAsdtoriei si de stat se copii decit media pe fa invalideaz ideea existe timpul consactat cop legata de responsabi sul lor in carier’. Tra responsabi de carier’, adop 3 Sylvie Paquer Actes du colloqu Presses HEC, 1988, pp. ie care au abso med owl de ore 16 iunie, 1993). reruper tea profesional, strategii de compromis care Je conduc Ia si i putin mobile sim putin prezente la locul de mune: in posturi de conducere. inainte de a n da peste si i copiilor i de cor pr afl ac nfe le profes lor sis le femei af materne le 44, mai pi ionale le isi de-conducere si se fe. De altfel| Wen{a pentru copiii Mem manifestonducere p ari, obiectivele propri le de ayi deschist, firs putlere exercitats inate din punict de vedere social si acorde - Cu citeva exceptii doar, nu. se pulerea pentru putere nu reuseste si se apreciag’ ,,frica de feaio wt WUHAN 6 iy od ‘9L61 S008 19% ve suuuap 1aTeaICN | f awty ned ret red apattia} BOPP atueodtuod Ul ESIt}OSep nose fouoIsajord 18 [eIoOs Touysvou a[afiZ wl 18 go Wrapedo gs [nos 1S vaseaonoid os aaigvounsal op eluadixe sioaide iy ys 1S woye Induit ay eS 1 osu EuUnAUL B B] Burd punEsoUA vidn] Wwequeg :pueljasay au aeioos iougnar & nu wo aSauky {WRIT sl voteuunse ut Hnesaud ‘Quen asans2x ap WO}aIIp ap 12112 Ws If Laiaind 1§ varaseounsal Ipuiqop e ap Pu [-npUun es ted aplawuay “inqnosus S iuud poep :,9su pp odes as nu leluay I$ Nequeg 1waseueur 4 ap yeruapine SuaLUIp wiseooe “eIPID0 a1v0]oA ur ROEP gan said zod youn) wary “A aiso TL uj maid sodes yap 40 aiemoayo. ajazteuy a pow WL RunyUE sz9und ap auaytp 2]DuNAIsts waind ay ~Joyont 1 JoRaNs19 NSB ap ‘gimjusae ap I$ jouzeipur 28 NU [eHouaidanue jmutds ps fond i, CP kIMepu-eR ‘eqi0s 159 seq unos 20A04d IP Masa[e vordun aioind @P athizod aes yedwos ur a} SW} BIOTUCU BITE AeqeeAud o1utay infeans » Paitison9 P| ap azauimap Aud tninjod raxuay ®089 2p eIepioop oP iu NU atZID9y pio up: 19109Isqo 48 gngisasen we NO eSviep aqod e un 2 avs- OriZontul social util 4 aprecierea opoz arhaicd a dimensiu, 0 Oatecare mis societ socictatea ‘ra clase soci in orice caz cea eco) eternul reinceput al daca este mai put decit altida is competitiei cu. noile ine mascu principiu, des BARBATII JOACA SI CISTIGA igresive de f te de citre mi A suprematiei masculine idealurile sexelor $i normelol factori fac probal ones de socitlizare, care Om des sexessuccevidualistde- cle celor dou sexe soe Punct de vedere social silalti, barbatij nu Seal ‘itori din jou! infenioare ale 250) Dupe7 » SEX, TUBIRE $1 SEDUCTIE |. SA iubesti, , i De la re 13 Tima: si sexul oe es eieseus.u eg QO Femeile si pornogratia Ste Pragoste, moderitate si individualitate - Destinul seductici gic Nene mik vo/Facncer ete Noua Eva si despartirea de Don Juan Seductia si eternul feminin ....... . Feminismul si razboiul Sexelor Obsesia victimizarii Sexul, America si noi SEXUL FRUMOS Inventarea sexului frumos ................,.../ 76 Pe vremea cind femeile nu erau sexul frumos oie Cultul frumusetii feminine ORAS Bese SEA USE NL etree cement 99 Febra frumusetii si piata COUP ies eet ae 100 Estetica liniei si cultura democratica 105 Catre o cultura demiurgica a frumusetii 108 Ui 115 Frumusejea postdisciplinara Politica frumusetii - Activism estetic si presa feminind ........ see ees 120 Presa feminina si cultura modernéa a frumusetii .. 121 Puteri mediatice si puteri ale femeilor ......... 128 Eclipsa femeii fatale ........................ 132 De Ia frumusejea fatalé la fotomodel ......... . 133 Staruri $i manechine 138 Frumusetea: cu ce pret seege a. oe Viitorul sexului frumos ..., . » 1461. Rolul 2.)Feme Permanenta sexului frumos . , . Framusetea sau vitorul sexuluj frumas _ # 153 A EMANCIPATA tu al mamei casnice . , 159 Mistica femeij no 160 Modernitatea femeii casnice 164 iain sfera muncii .., Ce se 169 Identitate profesionala si femeia subiect 71 Femeia la locul de Munea, Societatea de consum ST eliberarea sexuala Ri: aoe 176 3. A treia femeie ERC reee IE Scie en Lee dao s Prima femeie sau femeia Gepreciaty .. , +o ARO: A doua femeie sau femeia slavita ...., 182 A treia femeie sau femeia nedefinits aie - 184 4. Munca — familie: egalitatea imposibila .. . aye Hey Munca masculina / munca feminini ......... Lg Care cuplu? care mama? care tata? + 93 CUOP IV. CATRE O FEMINIZARE A PUTERII? 1% 1. Femei manageri, femei in politica bettas ee intreprinderea impotriva femeit? ee tees Femeile si reprezentarea politica ia 2. Puterea sau eterna intoarcere a masculinului Reusita privata versus reusita publica Barbatii joaca si cistiga