Sunteți pe pagina 1din 12

ASISTENTII MEDICALI SI

MOASELE AU O NOUA LEGE


Iunie 2004
14.06.2004 Proiectul de lege privind exercitarea
profesiei de asistent medical i a profesiei de moa,
precum i organizarea i funcionarea Ordinului
Asistenilor Medicali i Moaelor din Romnia a fost
adoptat de Senat
24.06.2004 Proiectul de lege a fost adoptat de Camera
Deputatilor
28.06.2004 Legea privind exercitarea profesiei de
asistent medical i a profesiei de moa, precum i
organizarea i funcionarea Ordinului Asistenilor
Medicali i Moaelor din Romnia a fost promulgata
cu numarul 307.
30.06.2004 Legea 307/2004 privind exercitarea
profesiei de asistent medical i a profesiei de
moa, precum i organizarea i funcionarea
Ordinului Asistenilor Medicali i Moaelor din
Romnia a fost publicata in Monitorul Oficial nr.
578/2004.
Noul act legislativ modifica aproape in
totalitate vechea Lege a exercitarii profesiei de
asistent medical, Legea 461 / 2001.

Cea mai vizibila modificare porneste chiar de la


titulatura organizatiei care, la data publicarii in
Monitorul Oficial se va numi Ordinul Asistentilor
Medicali si Moaselor din Romania (OAMMR Art.
62). Practic, noua lege infiinteaza profesia de moasa in
Romania, de la definirea termenului (cf. UE), prin Art.
2, lit. c) si pina la specificarea continutului si
caracteristicilor activitatii de moasa. (Art. 6).
OAMMR devine prin Art. 40 institutie de
interes public si isi mentine atributiile si drepturile de
autoritate competenta (Art. 8).
Unele dintre cele mai importante reglementari
pe care le impune noua lege se refera la autonomia
profesiei si la obtinerea avizului de libera practica,
numai in conditiile acumularii numarului de credite
stabilit de OAMMR.
Art. 11 prevede dreptul asistentilor medicali si a
moaselor de a profesa independent isi pot desfasura
activitatea si ca titulari sau asociati ai cabinetelor de
practica independenta pentru ingrijiri de sanatate.
Art. 45, lit. I), alin. 2) garanteaza dreptul
OAMMR de a acorda credite numai asistentilor
medicali care urmeaza cursuri de pregatire si alte forme
de educatie continua avizate de organizatie. Pregatirea
continua a asistentilor medicali si a moaselor nu mai
este, prin noua lege, o optiune personala. In alin. 2) se
mai precizeaza ca, In vederea cresterii gradului de
pregatire profesionala, asistentii medicali si moasele
sint obligati sa efectueze cursuri de pregatire si alte
forme de educatie continua creditate. Alin. 3)
precizeaza ca OAMMR poate suspenda dreptul de
libera practica asistentilor medicali si moaselor care nu

realizeaza pe parcursul a 3 ani calendaristici numarul


minim de credite stabilit.
Astfel, OAMMR devine singura organizatie
profesionala din Romania cu dreptul de a acorda
credite pentru formele de pregatire continua a
asistentilor medicali (cursuri de perfectionare, etc.)
demarate de organizatie sau de alte institutii, care
solicita acest lucru. Asistentii medicali care urmeaza
programe de educatie necreditate de OAMMR nu
pot solicita credite. Prevederile mai sus citate
garanteaza valabilitatea si legalitatea Programului
National de Educatie Medicala Continua, demarat de
OAMR la sfirsitul anului trecut. Contributia directa a
OAMMR la perfectionarea membrilor organizatiei
este garantata si de Art. 66 Perfectionarea asistentilor
medicali si a moaselor se poate face prin specializari
si competente conform normelor elaborate de
Ministerul Sanatatii in colaborare cu Ordinul
Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania.
Noua Lege sustine pregatirea asistentilor
medicali generalisti, a moaselor si a asistentilor
medicali de alte specialitati prin invatamint de scurta
si lunga durata, dar mentine si invatamintul postliceal
sanitar cu durata de 3 ani (Art. 19). Art. 20 precizeaza
insa ca asistentii medicali care se inscriu la colegii
universitare, facultati de asistenti medicali sau moase
isi pot echivala studiile efectuate in invatamintul
postuniversitar.
OAMMR dobindeste prin noua Lege noi
atributii. Astfel, Art. 42, lit. I) prevede ca: OAMMR
colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la organizarea si
desfasurarea concursurilor si examenelor pentru
asistenti medicali si moase, lit. j), OAMMR
controleaza si supravegheaza impreuna cu Ministerul
Sanatatii modul de exercitare a profesiei de asistent
medical si de moasa, indiferent de forma si unitatea
sanitara unde se desfasoara, lit. l), OAMMR
colaboreaza cu Ministerul Sanatatii la elaborarea
criteriilor si standardelor de dotare a cabinetelor de
practica medicala independenta pentru ingrijiri de
sanatate, lit. n) OAMMR stabileste, in functie de
gradul riscului profesional, valoarea riscului asigurat
in cadrul asigurarilor de raspundere civila pentru
asistenti medicali si moase. Prin acelasi articol, alin.
2), lit. b), OAMMR colaboreaza cu Ministerul
Sanatatii la elaborarea metodologiei si tematicilor de
concursuri si examene pentru asistentii medicali si
moase.
Un alt nou articol care reglementeaza
organizarea si functionarea OAMMR, Art. 41,
prevede infiintarea prin Lege a Comisiilor de
specialitate ale asistentilor medicali, Comisiilor de
specialitate pentru celelalte specialitati ale asistentilor
medicali, precum si Comisiei de disciplina. Pina in
prezent, existenta comisiilor era prevazuta numai de
Statutul OAMR.

Asistentii medicali licentiati si moasele


licentiate pot fi cadre universitare in institutii de
invatamint superior care pregatesc asistenti medicali
sau moase, precum si personal de cercetare in institutii
de cercetare. (Art. 12, alin. 2)
Noua Lege a exercitarii profesiei aduce si
beneficii personale pentru asistenti medicali si moase.
Art. 44, lit. I) precizeaza ca membrii Ordinului
Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania
beneficiaza de asistenta medicala gratuita si
medicamente gratuite, atit personal, cit si pentru
membrii familiilor lor.
Articolul a fost preluat de pe site-ul
www.oamr-iasi. ro
Ordinul Asistentilor Medicali si Moaselor din
Romania.
____________________________________

Iulie 2004
30.07.2004

- Consiliului National al O.A.M.R. a


decis data alegerilor pentru organele de conducere ale
organizatiei la nivel local si national. Alegerile vor avea
loc, la nivel local in perioada 14-28.08.2004, iar la nivel
national pe data de 3.09.2004. Dupa alegerile din
august-septembrie Ordinul Asistentilor Medicali din
Romania devine, conform Legii 307/2004, Ordinul
Asistentilor Medicali si Moaselor din Romania.
Ordinul Asistentilor Medicali si Moaselor din
Romania.
____________________________________

PRODUSE APICOLE ----ALIMENT SAU


MEDICAMENT V
Prezentare general :
Din cele mai vechi timpuri, albinele au avut un
loc important n evoluia vieii pe Pmnt. O privire
retrospectiv asupra istoriei omenirii evideniaz c
omul s-a legat de albin din cele mai vechi timpuri,
cnd el era un culegtor de miere i nc nu cretea
albine lng adpostul lui. n cadrul istoriei creterii
animalelor se poate observa c albinele constituie una
dintre primele vieuitoare pe care omul i le-a apropiat
pentru a obine preioasele produse: mierea i ceara.
Albina face parte din una dintre cele mai
avansate grupe de insecte ordinul Hymenoptera (are
dou perechi de aripi membranoase), fam. Apidae,
genul Apis, specia Melifera, care este ngrijit i n ara
noastr.
Colonia de albine este o mare familie n care
frai i surori i nconjoar mama i ntrein ntre ei
relaii de munc. O colonie de albine se compune n

sezonul activ din 40-60 de mii de indivizi, din care


marea majoritate sunt lucrtoare, femele al cror
aparat reproductor este considerabil atrofiat, dar care
n schimb, au organe foarte specializate n munca de
recoltare a polenului i a nectarului i de construire a
cuibului. Pe lng lucrtoare, colonia mai cuprinde
cteva sute, cel mult cteva mii de trntori. Acetia
sunt prezeni numai n perioada roirilor. Singura
femel fertil prezent n cuib este matca. Ea este
unic n colonie i este mama tuturor celorlali
indivizi. Lipsindu-i total organele specializate n
recoltare, ea nu-i poate asigura hrana necesar
supravieuirii aceasta fiind motivul pentru care este
hrnit de ctre lucrtoare.
Nectarul: este o secreie dulce care provine
din nectarii, mici glande care se gsesc n florile
multor plante superioare.
Cei mai importani constituieni ai nectarului
sunt apa i zaharurile. Coninutul n ap al nectarului,
foarte variabil, depinde mult de structura nectariei i
de modul cum este alimentat de fasciculul liberolemnos, cele alimentate cu precdere de liber dnd un
nectar mai concentrat dect cele alimentate de lemn.
Zaharurile cele mai importante sunt zaharoza, glucoza
i fructoza. Se consider c zahrul de baz este
zaharoza, dar c nectarul conine enzime care chiar n
momentul secretrii, l transform n glucoz i
fructoz fie n totalitate, fie parial i c n reacii mai
complexe conduc la formarea unor zaharuri ca
maltoza.
Pe lng zaharuri nectarul mai conine i
compui ai azotului, substane minerale,acizi organici,
vitamine, substane aromatice. Vitaminele prezente n
nectar sunt: tiamina (B1), riboflavina (B2) piridoxina
(B6) acidul nicotinic (PP) acid pantotenic (B5), acidul
folic, biotina (B 8) i acid ascorbic (C), vitamine pe
care le gsim i n miere.
Mana: mult timp misterioas, acum foarte
bine cunoscut, este acea substan dulce, limpede i
vscoas, uneori solidificat care se gsete n
anumite perioade ale anului pe frunzele, ramurile sau
tulpinele plantelor. Pliniu afirma c ele provin din cer
i le d dou origini posibile:
- ar fi suc al aerului care se purific
-sau chiar sudoarea cerului
O importan deosebit pentru apicultur prezint
mana de origine animal
care provine din excreiile anumitor insecte
ce se hrnesc cu seva plantelor.
Produse apicole
Mierea
Mierea este substana dulce produs de albine
melifice din nectarul florilor sau din secreiile care
provin din pri vii ale plantelor sau care se gsesc pe
acestea, pe care le culeg, le transform i le combin
cu substane specifice i le nmagazineaz n fagurii

din stup. definiie extras din Norma regional


european recomandat pentru miere.
Compoziia mierii de albine este complex, ea
reunete o serie de substane anorganice i organice din
care putem aminti glucidele, enzimele, acizii organici,
vitaminele, proteinele, lipidele, sruri minerale i altele,
toate solubilizate sau dispersate n apa coninut de
miere.
Apa:
Coninutul de ap al mierii variaz destul de
mult n funcie de originea ei floral, de anotimp, de
intensitatea culesului, de puterea coloniilor de albine i
bineineles, de felul n care apicultorul a fcut
recoltarea. Valorile cele mai sczute se situeaz n jur
de14% i cele mai ridicate n jur de 2425% valoarea
optim fiind de 17%. O miere prea uscat este greu
de extras i de condiionat iar dac este prea umed
risc s fermenteze i gustul i este atenuat.
Glucidele
Reprezint 9599% din substana uscat a
mierii, sunt substane organice sintetizate de plante,
cele mai bine reprezentate fiind fructoza, glucoza i
zaharoza. Primele dou sunt monozaharide iar ultima
dizaharid, format prin legarea chimic a glucozei de
fructoz. n nectar raportul ntre aceste trei zaharuri
depinde de specia floral, raportul fructoz/glucoz din
miere fiind consecina direct a compoziiei nectarului.
n general, n mierea floral, acest raport este de 1,15.
Excepie face mierea de salcm la care cantitatea de
fructoz este mai mare, raportul fiind de 1,35.
Hidroximetilfurfurolul
(HMF)
este
o
component chimic a mierii ce se formeaz prin
transformarea monozaharidelor n prezena acizilor i
sub influena temperaturii i duratei de aciune a
acesteia. Mierea, pstrat n depozite rcoroase,
prezint dup un an o valoare a HMF ce nu depete 1
mg/100g produs.
Enzimele. Originea enzimelor din miere este
dubl: o parte din ele provin din nectar, cealalt din
secreiile salivare ale albinelor. Invertaza, diastaza,
inhibina sunt cele mai importante enzime, prima fiind
responsabil de hidroliza dizaharidelor iar ultima avnd
rol de asigurare a solubiliitii mierii. ns mierea mai
conine i alte enzime, n special o catalaz, o fosfataz
i o gluconidaz care transform glucoza n acid
gluconic, principalul acid organic din miere.
Activitatea
enzimelor
din
miere
este
condiionat de:
valoarea pH-ului mierii
temperatur (maxim 50)
durata stocrii
Cu ct temperatura este mai mare cu att
inactivarea enzimelor este mai rapid.
Acizii organici:
Toate soiurile de miere au o reacie acid. Ele
conin un amestec de acizi organici dintre care unii sunt
prezeni nc din nectar, n timp ce ali rezult din

muliplele reacii care au loc n miere. Acizii pui n


eviden sunt: acetic, lactic, malic, butiric, citric,
piroglutamic i formic.
Prezena
acizilor
organici n
miere
influeneaz pozitiv gustul i aroma, contribuind
totodat la accentuarea efectului bacteriostatic al
mierii.
Vitaminele:
Mierea este relativ srac n vitamine: nu
conine nici o vitamin liposolubil (A i D), conine
pectine, vitamine din grupa B i puin vitamin C.
Vitaminele din miere i au aproape ntotdeauna
originea n gruncioarele de polen pe care acestea le
conin n suspensie.
Proteinele
Sunt prezente n miere n cantiti mici, fiind
reprezentate de aminoacizi liberi ca lizina, valina,
treonina,
meteonina,
izoleucina,
fenilanina,
triptofanul. Aceti aminoacizi provin fie direct din
sursa de nectar, de man, fie din secreiile glandulare
ale albinelor.
Lipidele
Sunt prezente n cantiti infime, gsinduse
sub form de acizi grai: palmitic, oleic, lauric,
stearic, linoleic.
Sruri minerale:
Elementele minerale din miere constituie un
factor important de tamponare a aciditii mierii,
contribuind la realizarea echilibrului acidobazic.
Srurile de potasiu reprezint aproape jumtate din
substanele minerale, acestea nedepind 0.1% din
mierea de calitate obinuit. Mierea nchisa la culoare
i cea de pres, care conin mult polen, ating procente
mai mari. n afar de potasiu n miere se mai gsesc i
alte elemente cum ar fi: Fe, P, Cu, Si i n cantiti
infime Cr, Li, Ni, Pb, Zn, Ag, cositor, aur, bariu,
germaniu, stroniu, bismut, vanadiu, beriliu.
Substane diverse:
n miere se mai gsesc cantiti foarte reduse
de ciuperci, alge, levuri, precum i alte particule solide
provenind de la recoltare .
Aplicaiile terapeutice ale mierii de albine:
n afeciunile digestive (boala
ulceroas, gastroduodenal i n gastritele
hiperacide) n care mierea reduce hiperaciditatea
sucului gastric i acioneaz;n acelai timp, ca un
pansament protector al ulceraiei.
n constipaii: mierea ingerat n
soluii cu ap cldu are un rol benefic, rolul laxativ
avnd-ul fructoza, precum i ionii de magneziu i
potasiu; n constipaiile de putrefacie mierea
stimuleaz intestinul i elimin toxinele din organism;
n combaterea insomniei, contra
tusei, n arsuri;
n afeciunile hepatobiliare este
considerat un medicament superior, datorit
glucidelor care refac rezerva de glicogen, n timp ce

coninutul n factori biocatalitici o indic n hepatitele


acute i cronice, n ciroza hepatic.
Mierea are, de asemenea, efecte
favorabile i n hipertensiunea arterial, infarctul
miocardic, la ameliorarea tonusului cardiovascular.
Au fost preparate sorturi de miere
antireumatic i cardiotonic, aceasta coninnd
salicozid, tanin, glucozide ale acidului cafeic i ferulic,
rezine, mucilagii, sruri de potasiu, vitamine; mierea
cardiotonic conine alcaloizi, glicozizi cardiotonici,
acizi cafeici, derivai flavonici i terpenici, acizi
organici, colin, acetilcolin.
Mierea este utilizat i n afeciuni
ale SN, pentru aciunea ei calmant ca i n bolile
sanguine, datorit faptului c ridic procentul de
hemoglobin.
Mierea nu este numai un aliment
energetic ci i un medicament cu spectru bactericid
larg, efect studiat de A.Greceanu i V. Enciu care au
constatat c aceasta inhib dezvoltarea unui numr mare
de bacterii (Staphylococcus, B.coli, Salmonella,
Pasteurella, Proteus) cu excep ia B. cereus i Esteria
monocytogenes.
Asistent medical de farmacie
Marian Gigi
VA URMA
____________________________________
CHIRURGIA MODERNA - CHIRURGIA
VIITORULUI
In urma cu nu foarte multi ani, vorbindu-se
despre chirurgia viitorului, era foarte des invocata
chirurgia laparoscopica, o modalitate operatorie care
permitea accesul la viscerele abdominale printr-o
adevarata ...gaura de cheie. Dar, pentru ca eram invatati
ca viitorul nostru nu se suprapune cu al altora, nu ne
prea sfredeleam mintea cu acest fel de chirurgie. Iata,
insa, ca viitorul a fost mult mai aproape decit credeam
si, odata cu el, chirurgia laparoscopica a intrat in viata
si obisnuitul profesiei noastre, in mai toate spitalele din
tara, spre satisfactia tuturor celor care s-au bucurat si se
bucura de avantajele sale incontestabile.
Daca la inceput chirurgia laparoscopica ne
trezea, de fiecare data cind vedeam un film cu aceasta
tema, uimirea si admiratia pentru ceea ce faceau unii
mai norocosi decit noi, astazi, interventiile de acest gen
au devenit banale, au devenit activitati zilnice si, pentru
ca intotdeauna este loc de mai bine, se incearca largirea
numarului de interventii laparoscopice, perfectionarea
si ameliorarea rezultatelor.
Trebuie sa spunem ca subiectele pe tema
chirurgiei laparoscopice se afla astazi in topul literaturii
chirurgicale, detronind unele subiecte care altadata
figurau printre favoritele acesteia, fiind depasite de

realitate,
precum
ulcerul-gastroduodenal,
colecistectomia si boala de reflux clasice, etc.
Chiar daca cei mai multi dintre noi sint
familiarizati cu acest gen de interventii, nu este lipsit
de interes sa trecem in revista unele din principiile
acestei chirurgii, care ne-a convins pe deplin de
avantajele sale deosebite.
Inainte de toate trebuie sa spunem ca
interventiile laparoscopice scutesc bolnavul de multa
suferinta. Si daca in chirurgia deschisa principala
suferinta postoperatorie era determinata de plaga
abdominala, mai mica sau mai mare, mai simpla sau
mai complexa, care cerea un timp important pentru
vindecare, trebuie sa spunem ca in chirurgia
laparoscopica, aceasta problema trece pe un plan
secundar, intrucit inciziile peretelui abdominal se
reduc la 3 sau 4 microincizii de 1 cm. In context,
durerea postoperatorie, cea care ingrijoreaza cel mai
mult bolnavul chirurgical, este mult atenuata si usor
de stapinit, ca sa nu mai spunem ca exista unii pacienti
care nu reclama nici un fel de calmant in perioada
postoperatorie. In acelasi plan de idei, in marea
majoritate a cazurilor, tratamentul de dupa operatie
este foarte mult simplificat, redus la medicatia
analgetica si la hidratarea comuna. Acesta este si
motivul pentru care chirurgia laparoscopica a fost
supranumita, pe drept cuvint, chirurgia de catifea.
Mai apoi, subliniem ca bolnavul operat laparoscopic
(sau celioscopic, cum se mai spune) se poate mobiliza
mult mai repede dupa trezirea din anestezie. Si exista
tendinta ca unele interventii laparoscopice sa se
practice fara internarea in spital, in regim ambulatoriu.
Si aceasta este o realitate nu numai in alte tari, ci chiar
si la noi. Apelind la o foarte buna planificare,
programarea bolnavului se face riguros, bolnavul este
exploratin ambulatoriu si se prezinta la unitatea
chirurgicala in ziua si la ora la care a fost planificat,
astfel se elimina si perioada preoperatorie care
inseamna cheltuieli inutile. Operatul se poate deplasa
la domiciliu dupa citeva ore de la operatie ceea ce, sa
recunoastem, este un factor psihologic de cea mai
mare importanta, mediul familial obisnuit fiind ideal
pentru vindecare. Sau, chiar daca bolnavul ramine
internat, externarea se poate face dupa una sau doua
zile, in conditii de siguranta absoluta si, mai ales, de
confort asigurat. Avantajele unei astfel de realitati
pentru unitatile spitalicesti si pentru administratie nici
nu mai trebuie comentate, reducerea zilelor de
spitalizarecu tot cortegiul lor de factori economici
devenind o realitate, economiile realizate putind
acoperi alte nevoi, din cele multe, ale unitatilor
spitalicesti de orice nivel.
Trebuie sa subliniem, de asemenea, ca
recuperarea bolnavului in perioada postoperatorie este
foarte rapida. Ocupatiile obisnuite ale oparatului pot fi
reluate in cel mai scurt timp, la parametrii anteriori
operatiei, astfel incit episodul operator este inregistrat

mult mai simplu, fara a capata dimensiunile unui


eveniment de insemnatate cruciala, un adevarat punct
nodal perntru intreaga viata, asa cum se petrec lucrurile
in chirurgia obisnuita.
Vindecarea locala survine cu mult mai repede,
se face cu mai putina suferinta din partea bolnavului, iar
rezultatul cosmetic sau estetic este, neindoielnic,
superior chirurgieiclasice, cicatricile postoperatorii
reducindu-se la unele semne, abia vizibile. Chiar daca
acest factor nu este capital, el nu este lipsit de
semnificatie si, mai ales pentru anumite persoane, are
importanta deosebita. Si, pentru ca am vorbit numai de
elementele pozitive care apartin bolnavului, de fapt,
cele care ne intereseaza in cea mai mare masura si, in
egala masura, administratiei, sa vedem si care sint
servitutile sau dejavantajele chirurgiei laparoscopice si
care este raportul de avantaje / dejavantaje ale acesteia,
pentru a constitui o metoda viabila si acceptata. Sigur
ca pretul echipamentului si al instrumentarului
laparoscopic se afla pe primul loc al...
inconvenientelor chirurgiei laparoscopice. Intradevar, costurile echipamentului special, la nivelul
caruia electronica de virf, informatica, miniaturizarea,
optica si celelalte domenii de mare performanta isi dau
intilnire, sint foarte mari dar, odata investitia facuta in
echipament, acesta, folosit corect si rational, are o
durata importanta. In schimb, instrumentarul
loaparoscopic, fragil, delicat si destul de sofisticat, se
uzeaza repede si trebuie inlocuit. Per total, se poate
spune ca amortizarea investitiei se face intr-o perioada
suficient de scurta, daca punem in balanta modificarea
importanta si benefica a unei multitudini de alti factori
dintre care este suficient sa enumeram doar citiva: zilele
de spitalizare, incapacitatea de munca, costuri
medicamentoase si de materiale sanitare.
In aceeasi categorie trebuie mentionata
necesitatea unei supraspecializari a chirurgilor, necesara
pentru ca este vorba de o alta chirurgie, facuta cu alte
instrumente si care reclama respectarea altor principii,
in afara principiilor chirurgicale de baza. Dar aceasta
specializare este posibile si realizabila, intr-un timp
relativ scurt, experienta acumulata in timp si
transmiterea la ceilalti membri ai echipei, operatorii
fiind factori de progres important. In acelasi context,
trebuie subliniata
si initierea si specializarea
personalului blocului operator, de foarte mare
importanta nu numai pentru pregatirea si desfasurarea
actului operator in sine cit, mai ales, pentru intretinerea
echipamentului si a instrumentarului laparoscopic. Fara
indoiala ca grija deosebita fata de aceste elemente
tehnice capata o valoare deosebita deoarece, cele mai
mici incidente de ordin tehnic pot compromite actul
operator , obligind la trecerea la chirurgia deschisa,
ceea ce modifica in mod esential intreaga problematica
a actului chirurgical. Sa ne gindim numai la ceea ce
poate insemna nefunctionarea blocului optic sau un
cablu electric intrerupt care nu mai poate furniza

energia necesara camerei video s.a.m.d. Sint incidente


sau accidente posibile care, daca sint cunoscute si
permanent avute in vedere, pot scuti echipa operatorie
de multe surprize neplacute. In plus, corect folosit si
intretinut, instrumentarului i se prelungeste viata si
durata de utilizare. Acesta este motivul pentru care
societatile avute au trecut deja la instrumentarul de
unica folosinta, cu aceleasi avantaje nete pentru
bolnav, ca siclasica seringa.
Insistind putin asupra personalului mediu care
deserveste blocul operator pentru chirurgia
laparoscopica, trebuie subliniat ca, acesta, are sarcini
foarte importante in pregatirea si derularea actului
operator. Asigurarea detersiei instrumentarului folosit
, dezinfectia si sterilizarea periodica a acestuia, ca si
pastrarea corecta a sa, ii revine in intregime. El trebuie
sa asigure din timp aprovizionarea cu materialele
necesare, sa sesizeze defectele de functionare ale
echipamentului sau ale instrumentarului, pentru a
evita incidentele si accidentele deosebit de neplacute.
Trebuie amintit ca, avind in vedere ca chirurgia
laparoscopica foloseste elemente tehnice cu totul
particulare, asigurarea unui inginer sau, cel putin, a
unui tehnician la care sa se poata apela in timp util,
este nu numai o masura de prevedere ci si un fapt de
intelepciune.
Mentionez, de asemenea, necesitatea unor sali
de
operatie
special
destinate
interventiilor
laparoscopice, pe cit posibil cu asigurarea aerului
conditionat, avind in vedere ca se lucreaza in spatiu
inchis, in care o mare parte din echipament realizeaza
o ionizare importanta a aerului.
Desi complicatiile chirurgiei laparoscopice sint
mai rare decit in chirurgia clasica, ele exista, sint
comune cu ale acesteia si se pot rezolva fie pe cale
laparoscopica fie, mai frecvent, prin chirurgia
deschisa care, pentru anumite complicatii, este mai
sigura. Imposibilitatea de a rezolva orice interventie
pe cale laparoscopica constituie un dejavantaj real
care tine, mai ales, de bolnav, la care exista unele
contraindicatii pentru acest tip de chirurgie. In
prezent, marea majoritate a interventiilor chirurgicale
cunoscute pot fi realizate laparoscopic si, odata cu
cistigarea experientei generale si a tuturor serviciilor,
aria si tipul interventiilor de acest gen se va largi in
mod deosebit. Daca se mai poate vorbi astazi de
chirurgia laparoscopica - exceptie de la chirurgia
clasica, nu peste foarte multa vreme chirurgia deschisa
va deveni exceptia.
In ceea ce priveste incidentele si accidentele
intraoperatorii, acestea sint mai rare dar cu mult mai
severe decit in chirurgia deschisa dar este la fel de
adevarat ca, odata cu experienta echipelor
chirurgicale, acestea sint mereu mai rare. In acest
sens, trebuie subliniat ca incidentul cel mai frecvent
este reprezentat de imposibilitatea ca interventia sa
mai poata fi continuata laparoscopic. Asa numita

reconversiune sau trecerea la chirurgia deschisa, devine


un act de mare responsabilitate profesionala, care nu
trebuie socotit un esec, ci un act deliberat de mare
probitate stiintifica. A persista in continuarea
interventiei laparoscopice atunci cind aceasta se afla in
impas, este o mare greseala care poate antrena
complicatii severe sau chiar pierderea bolnavului.
Exista, de asemenea, clasic recunoscut, riscul
potential al transmiterii hepatitei C prin instrumentar.
Acesta poate fi minimalizat prin folosirea
instrumentarului de unica folosinta si, mai ales, printr-o
atenta dezinfectare si sterilizare periodica a
instrumentarului si a unora dintre componentele
echipamentului laparoscopic.
In cele din urma, in comparatie cu chirurgia
clasica, deschisa, care are vechime si o istorie foarte
lunga, in comparatie cu acest gen de chirurgie care nu a
implinit inca 3 decenii de cind se aplica, chirurgia
laparoscopica reprezinta, fara indoiala, un factor de
progres uman si chirurgical si trebuie salutata ca o
realizare de mare valoare a mintii omenesti, care
foloseste cele mai importante achizitii ale stiintei si
tehnicii moderne.
Chirurgia laparoscopica romaneasca se inscrie
la loc de cinste in chirurgia mondiala, prin aplicarea sa
larga, prin contributia importanta la diversificarea
interventiilor, la inovarea de instrumentar, prin
literatura publicata si congresele nationale desfasurate
si o aliniaza la chirurgia laparoscopica din intreaga
lume.
Care va fi chirurgia viitorului? Probabil ca
robotica chirurgicala, in prezent inca in stadiu
experimental, va deveni vedeta deceniilor care urmeaza
si care va marca noi si noi domenii de interes pentru
medicina si chirurgie, pe care omul va sti sa le puna in
slujba umanitatii.
As. Pr. Catalina Chindea
Sectia Chirurgie, Spitalul Judetean Neamt
____________________________________

Regimul alimentar n ciroza hepatic


Important!
Recomandrile de mai jos sunt orientative, ele trebuind
a fi adaptate toleranei individuale i bolilor asociate de
care sufer fiecare pacient n parte.

Alimente permise
Buturi: lapte dulce, lapte cu cafea de orz sau cu
ceai, lapte cu carbonat de calciu (o linguri la un
pahar), iaurt, decoct de tre, sucuri de fructe sau de

zarzavaturi (suc de sfecl), chisel din lapte sau din


sosuri de fructe.
Supe i ciorbe: (de preferin cte o jumtate
de porie de supe de zarzavaturi ngroate cu finoase
ca: gri, orez, fulgi de ovz, tiei, glute de gri;
supe cu perioare de brnz de vaci sau de carne
(acestea se vor fierbe aparte).
Pine: pine alb prjit, sau pine alb veche
de o zi.
Carne: Carne slab de vac sau viel, preparat
rasol. Rasol de gin sau de pui. Perioare sau
chiftelue fierte la aburi sau n sosuri dietetice. Grtar
preparat cu carne mai nti fiart i fript la cuptor
fr coaj. Mncruri de carne preparate dietetic:
musaca, chiftele marinate, ardei umplui.
Pete: pete alb slab, rasol sau perioare de
pete fierte la aburi.
Ou: zdrene de albu n sup, omlet dietetic
numai din albu cu zahr, crem de albu cu lapte,
bezele. Glbenuul e permis numai o dat sau de dou
ori pe sptmn n preparate.
Brnzeturi: brnz de vaci, telemea desrat
(indicat numai la bolnavii fr edeme sau ascit),
urd, ca slab nesrat i nefermentat.
Finoase: orez, gri, macaroane, tiei, fidea,
foarte bine fierte i limpezite n ap fierbinte,
preparate mai ales sub form de budinci sau albu
btut. Mmlig moale, bine fiart.
Zarzavat i legume: pireuri, sosuri, budinci de
zarzavaturi, preparate cu albu btut spum. Cartofii
se vor da de preferin fieri n coaj. Mncruri din
zarzavaturi ca dovlecei, morcovi, , fasole verde,
preparate cu sosuri dietetice. Toate legumele vor fi
bine fierte i n cantiti moderate, de preferin
servite cu garnitur lng rasol sau friptur.
Salate: sfecl coapt la cuptor i mrunit,
salat verde bine mrunit, morcovi rai mrunt pe
rztoare, roii bine coapte, fr coji i smburi.
Fructe: crude foarte bine coapte, rase pe
rztoare n cantitate moderat, fr coji i smburi.
De preferin sucuri de fructe preparate cu gelatin,
compoturi sczute sau date prin sit, preparate din
fructe fr coaj. Fructe coapte la cuptor fr coji i
smburi.
Grsimi: grsimi proaspete ca unt i
untdelemn, care constituie grsimea cea mai indicat
pentru cirotici. Untul se adaug la mncarea pregtit
fr grsime, iar untdelemnul se va fierbe n sosul
mncrii sau se va aduga crud la salate.
Se va respecta cantitatea de grsime prescris de
medic (n medie 50 g/zi) socotindu-se i grsimile pe
care le conine laptele i brnza, avnd n vedere c:
500 g lapte conin 20 g grsimi; 100 g telemea de
primvar conine 20 g grsimi; 100 g telemea de
toamn conine 30 g grsimi.

Sosuri: preparate dietetic, fr grsime prjit,


cu zeam de zarzavat, cu lapte, cu verdeuri, cu suc de
roii.

Dulciuri: miere de albine, peltea,


finoase cu lapte, crem de lapte i albu,
biscuii din albu, budinci din finoase
ndulcite, sufleuri de fructe cu gelatin,
chiseluri, gelatine dulci din brnz de vaci sau
iaurt din sucuri sau pireuri de fructe, spum de
albu, bezele, aluat uscat preparat cu brnz de
vaci, cu jeleuri sau fructe.
Sare: n cantitate moderat.
Diverse: pentru a acri supele, sosurile, salatele,
se va folosi sucul de lmie sau sarea, de lmie
diluat; de asemenea borul, iaurtul i chiar oetul de
fructe, n cantitate mic. Se vor folosi toate
condimentele aromate, verdeuri ca: ptrunjel, mrar,
tarhon, leutean, dafin i cimbru. Pentru deserturi sunt
indicate vanilia i coaja de lmie sau de portocale.
Conserve: se pot folosi conservele de legume
din comer, care nu conin grsimi, ca dovlecei, fasole
verde, ardei grai - aruncnd apa n care sunt conservate
i fierbndu-le din nou, pentru a nltura sarea. De
asemenea, se poate folosi sucul de roii crude, ct i
bulionul de foarte bun calitate i mai puin srat.
Pentru cei cu ascit sau edeme, supele sau
ciorbele vor fi preparate fr sare i vor fi socotite n
cantitatea de lichide permis de medic.

n cirozele cu ascit se exclude total


sarea de buctrie i sarea de lmie.
____________________________________

EVALUAREA CUNOSTINTELOR
PROFESIONALE 2004-COMENTARIUL
RETROSPECTIV
MOTIVAIA

LUCRRII

Aceast lucrare dorete s prezinte modul n


care Ordinul Asistenilor Medicali din Romnia, s-a
implicat n evaluarea asistenilor medicali din judeul
Neam.
Testarea
cunotinelor
profesionale
ale
asistenilor medicali organizat de ctre DSP Neam a
fost un bun prilej de a afla doleanele i prerile
colegilor notri despre activitatea filialei pn la acel
moment.
Foarte muli colegi ncep s fie interesai de evoluia
profesiei de asistent medical i ateapt cu interes i
speran momentul n care aceasta va deveni profesiune
autonom, va fi respectat i va putea fi practicat la
standarde nalte de calitate, bineneles i cu o salarizare
corect, n raport cu munca depus. Acest lucru va
implica un efort din partea asistentului medical, pentru
a se pregti continuu i pentru a-i mbunti

cunotinele profesionale.
Din punctul meu de vedere, cunoaterea
performanelor profesionale i a propriului potenial
nseamn o nelegere real a modului n care mi
ndeplinesc sarcinile de munc, ce randament am n
anumite situaii, ce ateapt eful meu de la mine i
cum i ct de eficient rspund eu la solicitrile lui.
Posibilitatea cunoaterii valorii profesionale d celui
evaluat ncredere n forele proprii i totodat creeaz
posibilitatea autoanalizei n faa semnelor de ntrebare
ridicate, constituind n acelai timp i un factor
psihologic mobilizator pentru a-i depi propriile
performane profesionale. Acest lucru se ntmpl n
cazul cnd exist o evaluare corect i imparial din
partea evaluatorului, neinndu-se cont de gradele de
rudenie sau de faptul c, vreodat, a ndrznit s i
cear dreptul su la demnitate uman i profesional.
ntotdeauna, aprecierea profesional trebuie s
ofere un pretext de discuie ntre cel evaluat i eful
su n vederea perfecionrii celui dinti, discuia
clarificnd motivul acordrii unui anumit calificativ i
totodat dezvluind anumite limite ale competenei
profesionale, precum i cile de depire a
deficienelor constatate. n aceast situaie, evaluarea
capt un sens pozitiv, cel n cauz avnd posibilitatea
de a progresa i de a obine calificative mult mai bune.
Atunci cnd evaluarea profesional este
utilizat, doar ca o modalitate de control sau ca o
posibilitate de a face ,,economii la bugetul unitii,
scopul constructiv
al noiunii de evaluare se
denatureaz i ne punem ntrebarea: ,, Cui servete
mult ateptata evaluare anual ? .
nvechirea cunotinelor profesionale este o
realitate inerent. Se consider c la aproximativ cinci
ani cunotinele dintr-un anumit domeniu de activitate
se nvechesc i necesit o mprosptare. Din acest
motiv i mai ales din preocuparea pe care fiecare
dintre noi o avem pentru creterea calitii practicii
medicale i a ngrijirilor de sntate acordate, trebuie
s ne pregtim continuu .
Asigurarea calitii este considerat suma
proceselor de evaluare i stimulare a calitii practicii
medicale i compararea lor cu criteriile curente i
cerinele asistenei medicale. Asigurarea calitii poate
da rezultatele ateptate doar dac, fiecare profesionist
accept ca pratica sa i fie supus evalurii de membrii
profesiei i comparrii cu cerinele i criteriile stabilite
pentru ngrijirea medical.
n acest sens, am ncercat ca propunerile
Comisiei privind modul de desfurare al evalurii
profesionale din 2004 s vin n sprijinul nostru.
Comisia pentru evaluarea profesional a
asistenilor medicali a propus:
A. DISCUIE LIBER din tematica stabilit de
ctre DSP mpreun cu asistentele efe pe spital cu
consultarea OAMR
n privia metodei de
evaluare.

B. REFERAT prezentare de caz - pe care asistentul


medical, trebuie s l ntocmeas n termen de 30 de
zile de la stabilirea tematicii de specialitate de ctre
eful de secie mpreun cu asistenta ef. Am
propus acest referat pentru a da posibilitatea
asistentului medical de a expune o parte din munca
sa de zi cu zi efectuat la patul pacientului. n plus
cele mai bune referate vor fi publicate n publicaia
local a O.A.M.R. Buletinul Informativ.
C. CHESTIONAR cu cinci ntrebri care s fie
completat de ctre asistenii medicali:
1.Propuneti
metode
de
evaluare
a
cunostintelor profesionale ?
2.Ce credeti ca ar trebui perfectionat in
activitatea d-voastra profesionala aspecte
teoretice, practice ,comunicare, legislatie?
3. Cum considerati ca va poate sprijini
Ordinul Asistentilor Medicali din Romania?
4.Ce cursuri dorii s urmai ?
5.Ce parere aveti
despre activitatea
Ordinului Asistentilor Medicali din Romania
prestata pina in prezent?
La ntrebarea nr. 5 nu s-a indicat o scal de
apreciere deoarece s-a dorit ca asistentul medical care
completeaz acest chestionar s scrie exact ce gndete.
Acest chestionar este forma final i a fost
aprobat de Comisia pentru evaluarea profesional a
asistenilor medicali din cadrul Departamentului
Profesional - tiinific al O.A.M.R. i de ctre Biroul
Executiv al O.A.M.R. Filiala Neam.
Dup ce aceste chestionare au fost completate, ele au
fost centralizate pe fiecare secie i apoi pe fiecare zon.
Testarea profesional s-a desfurat n urmtoarele
uniti sanitare:
1. Spitalul Judeean Neam
2. Spitalul Municipal Roman
3. Spitalul Orenesc Tg.Neam
4. Spitalul Orenesc Bicaz
5. Spitalul de Pneumoftiziologie Bisericani
6. Centrul de Sntate Roznov
7. Serviciul de Ambulan Judeean Neam
8. Compartimentul de Igien din cadrul DSP
9. Spitalul de Boli Psihice Gdini
Data de desfurare a testrilor a fost fixat ntre 15.
03 15. 05. 2004, fiecare unitate sanitar urmnd a-i
alege perioada de testare.
Observator al O.A.M.R. pentru fiecare unitate
sanitar a fost desemnat membrul Comisiei de evaluare
profesional din zona respectiv mpreun cu
coordonatorul de zon. Pentru a consolida poziia
organizaiei d-nul preedinte Srbu Puiu i d-na
vicepreedinte Pal Elena au fost prezeni n unele secii
de spital ca observatori.
Structura Comisiei pentru evaluare profesional
este urmtoarea:
1. As. med. pr. Andronache Roxana ( Serv. Ambulan
Jud. Neam comp. SMURD ) ef comisie

2. As. med. pr. Ghini Eugenia ( Spitalul Judeean


Neam)
3. As. med. pr. Murrescu Iuliana ( Spitalul Municipal
Roman)
4. As. med .pr.Oboroceanu Anca ( Spitalul Orenesc
Tg. Neam );
5. As. med. pr.Popescu Aurica (Spitalul Orenesc
Bicaz );
6. As. med. pr. Nstase Simona (Spitalul de
Pneumoftiziologie Bisericani );
7. As. med. pr. Buruian Ica (Centrul de Sntate
Roznov );
Ca ef al Comisiei pentru Evaluare Profesional
mi-am fixat urmtoarele obiective:
1. S urmresc, respectnd teritorializarea , care sunt
zonele n care asistenii medicali cunosc cel mai puin
legislaia.
2. Dac informaiile ajung n timp util i dac este
nevoie de un alt sistem mai permisiv de informare.
3. Dac asistenii medicali sunt dispui s plteasc un
curs.
4. Dac evaluarea cunotinelor profesionale se
desfoar fr evenimente deosebite i n condiiile
stabilite de ctre DSP.
5. Ce ateapt asistenii medicali de la OAMR .
6. Dac sunt deschii pentru discuii sincere cu
reprezentanii OAMR.
Concluziile privitoare la evaluarea 2004 i
recomandrile mele pentru mbuntirea activitii
filialei pot deranja dar consider ca a fost o sansa
pentru organizatie sa-si cunoasca membrii si
prioritatile acestora .

necunoatere a Legii exercitrii profesiei de asistent


medical vin i multe nclcri ale drepturilor
asistentului medical ct i nencrederea lor n eficiena
organizaiei.
Ei doresc s le fie prezentat att Legea 461 /
2001 ct i Statutul, Regulamentul de funcionare al
O.A.M.R. i Codul de etic i deontologie i s aib
acces oricnd la legislaia aprut.
RECOMANDARE: pentru a veni n sprijinul lor
propun organizarea de ,, mese rotunde cu prezentare
i dezbaterea Legii 461 / 2001 a Statutului a
Regulamentul de funcionare al O.A.M.R. i a Codul
de etic i deontologie.

CONCLUZII

OBIECTIVUL NR.3
- Dac asistenii medicali sunt dispui s plteasc
un curs .
CONCLUZII:
Asistenii medicali nu sunt dispui s plteasc
cursurile . Ei doresc ca din cotizaia pe care o
pltesc s beneficieze de cursuri gratuite.
RECOMANDRI :
- cursuri organizate pe plan local cu preuri
accesibile;
- cutarea unor modaliti / sponsorizri pentru
organizarea diferitelor cursuri;
- identificarea lectorilor acreditai n judeul Neam
sau a medicilor care sunt dispui s susin un curs.

Prin noutatea modului de desfurare - la alegere,


prin discuii libere sau test gril - am dorit o
schimbare n modul de evaluare, spernd c vom veni
n sprijinul colegilor notri.
Pentru fiecare zon s-a ntocmit un raport. Datele
din fiecare raport de zon au fost centralizate n
raportul final.
Pe baza evalurii obiectivelor pe care mi le-am
fixat am tras concluziile expuse mai jos.
OBIECTIVUL NR.1
- S urmresc, respectnd teritorializarea pe zone
, care sunt zonele n care asistenii medicali cunosc cel
mai puin legislaia .
CONCLUZII:
Asistenii medicali din toate unitile sanitare
testare nu cunosc legislaia medical n vigoare.
Majoritatea nu au auzit de Legea 461 / 2001 sau care
au auzit de ea, nu tiu i nici nu au avut curiozitatea s
o citeasc. Deasemenea, nu cunosc Statutul i
Regulamentul de funcionare al O.A.M.R. i nici
Codul de etic i deontologie. Din aceast

OBIECTIVUL NR.2
- Dac informaiile ajung n timp util i dac este
nevoie de un alt sistem mai permisiv de informare .
CONCLUZII:
Informaiile nu ajung n timp util la asistentul
medical din cauza sistemului greoi de transmitere.
Acest lucru se datoreaz urmtorilor factori:
lipsa unor sedii de zon sau lipsa dotrilor cu
sisteme informatice;
lipsa unui sistem rapid i eficient de distribuire a
revistelor i ziarelor O.A.M.R.
RECOMANDARI:
1. Este binevenit nfiinarea unui site pe Internet
pentru O.A.M.R. filiala Neam pentru
informare.
2. Crearea unui sistem de distribuie a revistelor i
ziarelor O.A.M.R. pe fiecare zon sau distribuia
prin sistemul potal.

OBIECTIVUL NR.4
- Dac testarea cunotinelor profesionale se
desfoar fr evenimente deosebite i n condiiile
stabilite de ctre DSP .
CONCLUZII:
Testarea
cunotinelor
profesionale
s-a
desfurat n condiiile stabilite de D.S.P. fiecare
unitate sanitar alegnd modalitatea de testare.
Au fost costatate mici incidente si neintelegeri intre

membrii Comisiei de Evaluare Profesionala si chiar


din partea unor reprezentani O.A.M.R.
RECOMANDRI:
Stabilirea n Regulamentul de Ordine
Interioar al filialei a unor sanciuni mpotriva
persoanelor care denigreaz att imaginea O.A.M.R.
ct i imaginea reprezentanilor si prin aciuni
calomniatoare.
OBIECTIVUL NR.5
- Ce ateapt asistenii medicali de la OAMR .
CONCLUZII:
Se ateapt sprijin n toate problemele
asistentului medical nclusiv n cele de la nivelul
seciei din unitatea cu paturi. Organizarea de
cursuri pe plan local i fr plat este dorina
tuturor asistenilor medicali care au comletat
chestionarul.
Dei organizaia este la nceput, prerile
despre activitatea O.A.M.R. sunt n pondere bune.
Exist i multe nemulumiri mai ales din partea
unor asisteni medicali care percep O.A.M.R. ul
ca o organizaie care le mai ia nite bani i care nu
face nimic.
Un lucru reiese clar i anume c asistentul
medical nu face o distincie clar ntre organizaia
sindical i organizaia profesional i nu tie ce s
cear de la organizaia profesional. Majoritatea
asistenilor medicali au cerul mriri salariale,
tichete de mas.
RECOMANDARI
Discuii cu asistenii medicali i cu
reprezentanii sindicatelor .
OBIECTIVUL NR.6
- Dac sunt deschii pentru discuii sincere cu
reprezentanii OAMR .
CONCLUZII:
Colegii notri au fost foarte deschii n
discuiile cu reprezentanii O.A. M.R. i foarte
mulumii de metoda de testare aleas anul acesta
mai ales c s-au discutat lucruri pe care nu le tie
asistentul medical i probleme pe care le
ntmpin n activitatea sa. Un lucru a fost
mulumitor pentru noi ca organizaie i anume
faptul c n urma acestei noi forme de testare, nu
s-au mai acordat salariile ntre minim i maxim pe
baza notelor obinute la testare. Acest mod de a
stabili salariile n funcie de nota obinut la
testare, mod care se practic de civa ani n
judeul Neam, a care a constituit o nedreptate
pentru muli asisteni prin faptul c nu a fost foarte
obiectiv. La stabilirea salariului ntre minim i
maxim se face conform fielor de evaluare , fie
care stabilesc criteriile de evaluare a personalului
medical. Nici o unitate sanitar din jude, excepie
face spitalul de Pneumoftiziologie Bisericani, nu a
inut cont la evaluarea personalului mediu de

cursurile urmate de fiecare, ca un criteriu de


departajare.
O ntrebare ctre Comisia pentru Educaie
Medical Continu:
- Dac medicii sunt evaluai de ctre angajator
prin intermediul FIEI DE APRECIERE ANUAL
i nu prin testri profesionale anuale , iar unitatea
sanitar a crui angajat este, i stabilete salariul ,
maxim de obicei, pe baza activitii prestate , de ce
asistenii medicali sunt testai anual iar salariul se
acord n funcie de notele obinute doar pentru c
exist Ord. M.S. 560 / 16.08.1999 i Ord. M.S.
1220 /
28.06.1995 anexa 4 - fia postului
asistentului ef de secie paragraful 7 ? i citm:
,, evalueaz i apreciaz ori de cte ori este
necesar, individual i global, activitatea
personalului din secie
,, organizeaz mpreun cu asistentul ef de
unitate i cu reprezentantul Colegiului
Asistenilor Medicali, testri profesionale
periodice i acord calificativele anuale, pe baza
calitii activitii rezultatelor obinute la testare
.
O parte din recomandarile si neajunsurile
semnalizate au fost rezolvate, inbunatatindu-se
activitatea filialei . Consider un succes deplin
implicare Comisiei de Evaluare Profesionala in
Evaluarea Cunostintelor Profesionale 2004 .
EF COMISIA DE EVALUARE PROFESIONAL
AS.PR. ROXANA ANDRONACHE

____________________________________

PARTEA II
Regimul alimentar n ciroza hepatic
Important!
Recomandrile de mai jos sunt orientative, ele trebuind
a fi adaptate toleranei individuale i bolilor asociate de
care sufer fiecare pacient n parte.

Alimente interzise
Buturi: orice fel de butur cu alcool (uic,
drojdie, lichior, vermut, vin, etc.) precum i buturile
gazoase sau buturile prea reci.
Pine: pine alb sau neagr necoapt sau cald.
Carne: carne gras de vac sau carne de porc,
carne de oaie, carne de gsc, i ra, orice vnat sau
carne afumat, srat, conservat, mezeluri, zgrciuri,
momie, creier, uger, ficat. Orice fel de mncruri
srate, picante, iui.
Pete gras: srat, afumat, conservat, prjit.
Ou: glbenuul n exces, omlet de ou prjite,
ochiurile prjite, maionezele.

Brnzeturi:
brnzeturile
srate,
grase,
fermentate ca: brnza de putin, brnza de Dorna,
brnza de burduf, cacavalul etc.
Finoasele: insuficient fierte i nelimpezite,
preparate cu grsime prjit i glbenuuri multe.
Zarzavaturi i legume: zarzavaturi cu partea
lemnoas (celuloza) grosolan, ca ridichile, guliile,
castraveii, varza i conopida, mai ales crude,
nemrunite sau nerase pe rztoare. Toate legumele
uscate ca fasolea, lintea, bobul, murturile, varza acr
de putin. Orice legum prjit sau preparat cu sosuri
cu rnta.
Fructe: verzi, necoapte, crude, tari, n cantitate
mare, necurite de coji i smburi. Nuci, alune.
Grsimi: untur, slnin, margarin, orice
grsime prjit, glbenu n exces.
Sosuri: toate sosurile preparate cu grsime
ncins sau cu grsime peste cantitatea permis ori cu
ceap prjit, mutar, piper, vin sau boia iute.
Dulciuri: prjiturile cu crem de unt, plcintele
cu grsime, baclavalele, aluaturile proaspete, dospite,
prjiturile cu ciocolat, cacao, cltitele, gogoile,
prjiturile cu multe nuci.
Diverse: sare n cantitate peste 5 g pe zi, boia,
ardei iute, piper, mutar, oet, ceap crud sau prjit
etc.
____________________________________

SOCUL ANAFILACTIC
Cat de des ne intrebam pacientii daca sunt alergici
la ceva? Cat suntem de pregatiti sa facem fata cazurilor de
alergii grave sau reactii anafilactice la medicamente,
vaccinuri
sau
intepaturi
de
insecte?
Reactiile alergice implica manifestari cutanate, de cai
aeriene superioare si inferioare, ale aparatului
cardiovascular si ale tractului digestiv. Gravitatea reactiilor
sistemice variaza de la un eritem usor pruriginos, la exitus
in cateva minute. Doua treimi dintre decesele prin soc
anafilactic sunt produse prin sufocare, in urma edemului
laringian sau a crizei majore de astm. De mentionat ca
acestea apar la tineri. In restul cazurilor este vorba de
varstnici hipotensiunea si aritmiile duc la colaps
cardiovascular.
TABLOUL
CLINIC
Simptomele apar la cateva minute dupa expunerea la
alergen si cu cat reactia este mai rapida cu atat este mai
grava.
Primul simptom este senzatia de rau general pe care o
incearca pacientul. in Tabelul 1 sunt enumerate semnele si
simptomele care confirma diagnosticul de reactie
anafilactica.
O buna definitie clinica a reactiei anafilactice tine cont de
prezenta a doua manifestari severe: dificultatea respiratorie
(prin edem laringian sau criza de astm) si hipotensiunea.
Tabelul 1. Semnele si simptomele unei reactii
anafilactice
SIMPTOME
Prurit la nivelul buzelor, palatului, ochilor, mainilor si
picioarelor
Disfonie

Dispnee
Palpitatii
Disfagie
Crampe abdominale si greata
SEMNE
Urticarie
Flushing
Angioedem
Edem laringian
Wheezing
Tahicardie
Hipotensiune
Colaps
Voma si diaree
ETIOLOGIA
Cele mai frecvente cauze de reactii anafilactice sunt
prezentate in Tabelul 2.
Tabelul 2. Cauze de anafilaxie
Medicamente
-Produse biologice umane
-Intepaturi de insecte
Alimente
Latex
-Stimuli fizici
Idiopatica

Medicamentele
Printre medicamentele care pot da reactii anafilactice se
numara penicilina, aspirina, AINS si insulina. Potenta
acestora creste prin administrare parenterala.
Excipientii medicamentosi pot fi, de asemenea,
alergeni; de exemplu, lactoza, un ingredient comun al
pulberilor
inhalatorii
uscate.
Produsele
biologice
umane
Produsele derivate din sange, inclusiv plasma si
imunoglobulinele, pot produce reactii anafilactice. Sau
citat cazuri de soc anafilactic produs de lichidul
seminal,
in
timpul
actului
sexual.
Intepaturile
de
insecte
Intepatura de viespe sau albina se soldeaza cu morti
anual.
Alimentele
Arahidele, ouale, laptele si molustele sunt alergeni
alimentari comuni. Prevalenta reala este necunoscuta,
dar un studiu recent a relevat ca 1/80 dintre copiii testati
prin
scarificare
au
alergie
la
arahide.
Latexul
Alergia IgEmediata la latexul natural din care sunt
confectionate manusile constituie o cauza importanta de
soc anafilactic la personalul medical. Se citeaza reactii
si la pacientii operati, prin expunere la manusile
chirurgului.
Stimulii
fizici
Pacientii care sufera de urticarie indusa de frig si sar
direct in apa rece pot face o reactie anafilactica letala.

Colapsul vascular poate aparea si la pacientii cu prurit


sau
urticarie
induse
de
efortul
fizic.
Manifestarea
idiopatica
La unii pacienti, reactiile anafilactice se pot produce
repetitiv, fara a avea o cauza evidenta. Pentru a pune
diagnosticul de anafilaxie idiopatica trebuie excluse
mastocitoza
si
sindromul
carcinoid.
TRATAMENTUL SOCULUI ANAFILACTIC
Socul anafilactic este o urgenta medicala, iar
prognosticul depinde de raspunsul la administrarea
corecta
de
adrenalina
(epinefrina).
Injectia intramusculara cu adrenalina se va face
imediat dupa recunoasterea unei reactii severe
obstructie respiratorie sau colaps cardiovascular.
In Tabelul 3 este prezentat ultimul protocol de
administrare a adrenalinei, bazat pe recomandarile
Resuscitation Council UK. Protocoalele sunt
reactualizate o data la 6 luni, si se recomanda
consultarea
celor
mai
noi
indicatii.
Pentru manifestarile mai putin severe, cum ar fi rash
ul si angioedemul, fara afectare respiratorie, se pot
administra antihistaminice (clorfeniramina). Pacientul
va fi supravegheat indeaproape si, daca sufera de
astm,
va
primi
un
beta2
agonist.
Tabelul 3. Volumul de adrenalina (epinefrina) 1%o
(1mg/ml) care se administreaza intramuscular in socul
anafilactic
VOLUMUL DE ADRENALINA
VARSTA
(ml)
Sub 6 luni
0,05
Intre 6 luni si 6 ani
0,12
Intre 6 ani si 12 ani
0,25
Adulti si adolescenti
0,5
Dozele se pot repeta, la nevoie, din 5 in 5 minute,
urmarind tensiunea arteriala, pulsul si functia respiratorie.
Administrarea prompta a adrenalinei are o importanta
deosebita.

VA URMA
____________________________________

Zece ntrebri pentru a deveni


buni profesioniti
Rspunsurile corecte pentru numarul din
Iunie 2004
OCROTIRE

1) b ; 2) c ; 3) b ; 4) c ; 5) b ;
6) a ; 7) c ; 8) a ; 9) c ; 10) b si c
INTREBARILE LUNII IULIE
SPECIALITATEA : FARMACIE
1. Diureticele sunt substane care:
a. nltur spasmele muchilor netezi ai
aparatului genito-urinar;
b. cresc producerea de urin;
c. favorizeaz eliminarea scaunului.

2. Care snt diureticele cu actiune prompt, intens


i de scurt durat:
a. furosemid;
b. edecrin;
c. nefrix.
3. Spironolactona are urmtoarele reacii adverse:
a. hiperpotasemie;
b. hiponatremie;
c. bronhospasm.
4. Furosemidul este contraindicat n:
a. hipokaliemie;
b. intoxicaie cu digitalice;
c. H.T.A
5. Hidroclorotiazida este antidiuretic n:
a. diabet insipid hipofizar;
b. diabet insipid nefrogen;
c. H.T.A.
6. Acidul etacrinic produce urmtoarele reacii
adverse:
a. hipopotasemie;
b. hipercalcemie;
c. surditate.
7. Dup administrarea diureticelor tiazidice efectul
apare dup 1 h i dureaz:
a. 2 - 4 h;
b. 4 8 h;
c. 8 12 h.
8. Diuretice osmotice sunt:
a. monitolul;
b. spironolactona;
c. nefrix.
9. Diureticele salureticele sunt diureticele care:
a. determin eliminarea unei urini concentrate
bogat n sare;
b. au aciune antagonist fa de aldosteron;
c. permite corectarea tulburrilor electrolitice.
10. Furosemidul este indicat n:
a. edeme de toate tipurile;
b. H.T.A;
c. Alcaloz.
RSPUNSURILE CORECTE IN NUMRUL VIITOR

____________________________________
REDACTOR EF : SRBU PUIU
COLECTIVUL DE REDACIE :
Bejenaru Elena, Luca Ioan, Pal Elena, Srghie
Doinia, Vicu Lcrmioara, Andronache Roxana.
Tehnoredactare : Sandu Luminia

SEDIUL REDACIEI:
Bd. Traian nr. 1, Ambulatoriul de
Specialitate al Spitalului Judeean
Neam, camera 228, et. II,
Piatra-Neam, cod 5600
TELEFON + FAX: 0233 / 22.47.37