ROMANIA MINISTERUL EDUCATIE, CERCETARI SI TINERETULUL DIRECTIA GENERALA MANAGEMENTUL RESURSELOR UMANE Nr. 45587/11.11.2008 Citre, INSPECTORATUL $COLAR JUDETEAN/AL MUNICIPIULUI BUCURESTI In atenfia Doamnei/Domnutui Inspector Scolar General Ref: activitatea statisticd la nivelul invitiméntului preuniversitar —_Avind in vedere nevoia de fundamentare a deciziilor Ministerului Educatiei, Cercetirii si Tineretului pe date statistice cu acoperire real; ‘ — Tindnd seama ca situatiile statistice prezentate de inspectoratele scolare sunt, cel mai adesea, intarziate, contradictorii si alterate; — Constatind colaborari deficitare intre conducerile inspectoratelor scolare si Direcfiile Judefene pentru Statistica, cu consecinfe negative asupra acuratefii datelor furnizate, cu informatii centralizate diferit la nivelul MECT, INS, Eurostat, reflectate in Anuarul Statise sau in alte documente de sintez inaintate organismelor guvernamentale sau parlamentare, vi comunicam: Sistemul Informational Statistic din invafamantul romdnesc este grefat pe structura sistemului national de invayimant precizat la articolul 15 din Legea invajimantului nr. 84/1995, republicata, cu modific&rile si completirile ulterioare. Din punct de vedere organizatoric Sisitemul Informational Statistic respect’ nivelul ferarhic de subordonare institutionala, de Ja nivelul unitifii de invafimant cétre inspectoratele scolare si in final la MECT. Fluxul informational cuprinde o gamf foarte larga de indicatori statistici grupati pe ‘urmatoarele categorii: a * Date de identificare a unitatii de invatimfnt; © Populatie scolara; * Personal didactic; * Baza materiala, Structural, in cadrul fiecirei categorii, informatiile se detaliazA pnd la obfinrea unui volum cit mai mare de date, pe baza cérora, prin agregare, se realizeaz diagnoze care fundamenteaza deciziile luate de conducerea ministerului. Exist deci o relatie direct intre corectitudinea datelor culese gi a deciziilor Iuate, in domeniul invafmantului, sistemul informational transmite doud importante fluxuri de date, aie© Primul se referd la culegerea gi agregarea de informatii la inceputul anului scolar, pe baza cérora avem o privire de ansamblu a modului in care a demarat anul scolar; © Al doilea flux informational transmite informafii cu accent pe finalizarea anului de invajimant care oferd si informafiicalitative nu numai cantitative. Principalii indicatori statistici cu care opereazA sistemul informational pot fi definifi in felul urmator: L.Sistemul educational — reprezintX ansamblul pregittire profesionalai a populatiei de varsti scolar ititilor de educare, instruire gi 2. Populatia scolar - reprezint& totalitatea copiilor, elevilor si studentilor cupringi in procesul de instruire si educare, al unui an scolar (universitar) indiferent de formele de invajamant pe care le frecventeazi si de varst®. 3. Populafia de varsti gcolard - reprezint& populatia a clei varsta se incadreaza in limitele specifice nivelului de invayimant respectiv. Se determina pe baza datelor demografice si a recenstmintelor speciale, reprezentnd populatia de varsti 3 — 25 ani: 3 Tani ‘invapimant prescolar; 7-10 ani invatimant primar, 11-14 ani invajimant gimnazial; 15-18 ani invajémant liceal si profesional: 19-23 ani si peste invafimant postliceal si de maistri; 4.Contingent scolar — reprezint& numrdul copiilor care implinese in acelagi an varsta ceruté. pentru inscrierea in clasa intai. ‘5. Varstii scolard — intervalul de timp in care copii sunt obligati si frecventeze invajiméntul obligatoriu ( de zece ani) 6. An scolar ~ reprezint& perioada in care functioneazi institujile de invajimént de toate nivelurile cuprinsd intre 01 septembrie $i 31 august, anul calendarisitic urmator. 7. An de studiu - etapa a procesului de invafimént parcursa intr-un an scolar/universitar 8. Durata de gcolarizare — perioada previzuta in programa de pregitire necesari insusitii cunostintelor teoretice si practice de catre elevi. Se stabileste in functie de tipul de scoala, forma de invapimént si calificare profesionalé. 9. Elev — persoand inscrisi la 0 unitate de invajimant cu caracter permanent pe intreaga durata a studiilor prevazute de nivelul freeventat. 10. Clasi de elevi — unitate didactic-organizatoricé de baza in cadrul unei gcoli, format dintr-un numar de elevi, instruifi si educafi impreund, de unui sau mai multe cadre didactice in cursul anului scolar. -2-11. Absolvent — elev care a promovat ultimul an de studiu al unei scoli indifferent dact a sustinut sau nu examenul de absolvire. 12. Cadru didactic — persoand cu pregatire pedagogica gi de specialitate care se ocupa de ‘educarea $i instruirea elevilor. 13. Refea scolar — reprezinti totalitatea unit&filor de invaymant preuniversitar cu personalitate juridic’, care sunt organizate gi functioneaz3 pe o anumit& raza teritoriala (zona geografic8, comuns, oras, judet ), coordonate si monitorizate de inspectoratul scolar. 14. Unitate de invifimant cu personalitate juridick (PJ)- unitatea de invifimant administrativa care dispune de patrimoniu, sediu si adresé, care este organizata si funcjioneaz cu efective de minim 100 prescolari/200 elevi, are cod SIRUES, personal didactic propriu (cu carte de mune), gestioneaza acte de studii si intocmeste SC. ‘Numai acest tip de unitafi au dreptul la posturi de conducere (director/directori), la sigiliu cu stema Roméniei, are cont in Trezoreria Statului_ gi propria lor activitate financiar- contabils 15, Structurd (unitate de invajtimént arondat’ - AR-) — unitate de invatimént care este organizata si funcfioneazA ca structura scolara in componena unei unitifi de invafimant cu personalitate juridie& aparfinind aceluiasi ordonator principal de credite, avaind efective mai mici de 100 prescolari/200 elevi, pentru care nu s-a propus aprobare de excepfie pentru functionare independent. Nu are personal didactic propriu ( cu carte de munca), nu gestioneazA acte de studii, nu intocmeste SC, nu are cod SIRUES, sigiliu, cont in trezorerie gi director. ‘Activitatea managerial curent& a structurii scolare este asigurat de un cadru didactic coordonator, desemnat de directorul unitijii de invayimant cu personalitate juridicd. 16, Sectie (S) - este nivelul de invajimant care functioneazi in cadrul unei unititi de invafimant cu personalitate jt altul decat cel care defineste nivelul stabilit ca reprezentativ ( activitate de baz) si care funcfioneazi ( de obicei) in acelasi spatiu ( cladire) impreuna cu alte niveluri de invayamént. 17, Sald de clasi — incdperea in care se desfigoar’ procesul de invatamént cu o clast de elevi sub indrumarea unui cadru didactic. O sali de clas poate fi utilizat& de 2 sau, in mod exceptional, cel mult 3 clase de elevi in mod succesiv, in decursul unei zile. 18, Laborator scolar/atelier scolar/cabinet de specialitate — inc&pere dotati cu instalatii, aparatura, instrumente, substanfe, masini si utilaje, aparatura si documentatie tehnicd de specialitate, materiale didactice in care se efectueazi studii, consultatii de specialitate, experienfe si lueréri practice. oeSe definesc indicatorii statistici derivati cu formula de calcul specifica. 1. -Abandonul scolar- situafia in care un elev a frecventat scoala o anumit8 perioada de timp, dupa care renunjéi, se retrage sau pirdseste scoala flr intenfia de a mai reveni. Abandonul scolar poate fi determinat pentru trei situatii distincte si anume: a) pe un an scolar (calendaristic); b) pe ciclu de invagimant; ©) pe cohorta, Abandonul pe an scolar ABANDON = mumarul de elevi inscrisi la inceputul anulul scolar +/- numérul elevilor transferati — (numdrul elevilor promovagi la sfirsitul anului scolar + mumarul elevilor repetenti + numéirul elevilor corigengi + decese + retrasi temporar) Abandonul pe ciclu de invajimant ABANDON = numérul de elevi inscrisi la inceputul ciclului scolar — (numarul elevilor promovati la sfirsitul ciclului scolar + decese + retrasi) Abandonul pe cohorté la nivelul invafiméntului obligatoriu de zi ABANDON = numdrul de elevi inscrisi la inceputul clasei 1 ~ (numérul elevilor absolventi ai ultimei clase a invéjéméntului obligatoriu + decese + emigranti/retrasi definitiv + numérul de elevi inserisi la alte forme de invajdimant ) Rata de abandon scolar se determina ca raport procentual intre numarul de elevi care au abandonat scoala si numarul total al elevilor care au fost inscrisi in amul scolar respectiv. 2. -Absenteism - fenomenul care reflect situafia elevilor cuprinsi intr-o forma organizata de invajimant care nu frecventeazA programul stabilit formal, din motive nejustificate (absenfe nemotivate). Rat absenteism = (& Nr. ore/ zile absentate) / ( Nr. elevi x total ore/ zile din planul de invagimant) Obs. Se aplicd in medie pe: cursant, formajiune de studiu, disciplind, semestru, an scolar, unitate scolara, unitate administrativa etc. 3. -Analfabetismul - (la adulfi) este o stare cultural ~ educational a persoanelot care nu stiu si sorie i si citeasc& sau nu au frecventat 0 forma organizati de invaimént. RATA ANALFABETISMULUI = mumérul de personae recencate care nu stiu sa scrie $i sd citeascd / numérul total de personae recenzate 4. -Gradul de cuprindere. Se mai numeste rata de cuprindere si se determina ca raport procentual intre ‘mumérul populatiei scolare si numéirul populatiei de varsta scolara. in functie de baza de calcul acesta poate fi brut sau net. 5-Nescolarizafi - Tinerii nescolarizati sunt persoanele care, find de varsta scolarizitii — =.nu sunt inscrisi intr-o forma organizatii de tnvatimant. Se referd si la tinerii care au absolvit formele de inva{amant obligatoriu dar nu se mai regisesc in treptele superioare de pregatire/ calificare. NESCOLARIZAT! = populajia de vrs scolard ~ populayia gcolard 6. -Pierderi scolare reprezinta situatia elevilor care au renunjat la continuarea studiilor Pe parcursul unui an scolar sau pe parcursul ciclului postobligatoriu. Se calculeazi numai pentru nivelul de invafamént postobligatoriu si poate fi: ~ pe an scolar ~ pe ciclu de invayimant, Formula de calcul este identica cu cea de la abandonul scolar. 7. Promovabilitate. Reprezinté raportul procentual dintre numarul de elevi care au promovat anul scolar/ universitar sau examenul de evaluare si numérul total al elevilor/ studenfilor din anul respectiv sau prezentati la evaluare. 8.- Rata de admisie. Se determina ca raport procentual intre numérul elevilor din primul an de studiu al unui nivel de invafamént $i numérul elevilor din ultimul an de studiu al nivelului inferior care au frecventat scoala in anul anterior. Mai putem aminti si o serie de indicatori derivai simpli cum ar fi: -Numirul de elevi pe clas’, -Numirul de elevi ce revin la un cadru didactic (normf/persoani fizica). -Ponderea numarului de elevi din mediu rural in totalul populatiei scolare. ~Populatia scolara ( pe total sau pe niveluri de pregatire) ce revine la 10.000 de locuitori. ~ Ponderea numérului de elevi clasificati dupa nafionalitate, limba de predare, religie, mediu de provenienfi, fara de origine, cetifenie, nafionalitate ete, Este foarte important ca tofi furnizorii de date statistice si utilizeze in mod unitar definirea indicatorilor si formulele lor de calcul. Nerespectarea acestui principiu conduce la agregarea gi prezentarea de informafii denaturate si implicit 1a luarea unor decizii eronate, Fumizorii de informafii statistice sunt unitifile de invajamant, beneficiarul rezultatelor statistice este MECT, iar institijia care colecteaz4, verificd, grupeazi, prelucreaza si prezint, la nivel nafional si international, sintezele este Institutul National de Statistica. Pentru elaborarea machetelor chestionarelor statistice, fie c& se referd la datele de Inceput sau sffrgit de an scolar, se parcurg urmitoarele etape: * Identificarea nivelului de pregitire, Se elaboreazi céte un chestionar statistic pentru fiecare nivel de pregitire ( prescolar, primar, gimnazial, liceal, profesional, postliceal). - 5.© Inventarierea tuturor informatiilor necesare ministerului pentru luarea deciziilor. in cadrul acestei etape are loc identificarea informafiilor cu care lucreazi diversele directii si compartimente din cadrul ministerului, fie pentru realizarea unor Iucrari de sinteza la nivel national, fie pentru luarea unor decizii. Pentru completarea machetelor este obligatoriu de cunoscut si aplicat toate reglementitile legislative si metodologiile, regulamentele, instructiunile care reglementeazd activitatea educativa pentru nivelul de invifimént respectiv. De asemenea trebuiesc consultafi inspectorii compartimentelor de specialitate si alfi beneficiari de informafii statistice , astfel {ncat informatiile solicitate s& acopere o gam& ct mai largi de necesitii, evitndu-se solicitirile suplimentare de date de la furnizorii statistici. Sunt situafii c€nd pe durata ‘invatimantului se modifica nomenclatorul de calific&ri profesionale, planul cadru sau forma si durata studiilor. fn aceasta situatie datele statistice vor cuprinde atét formafiile din vechiul nomenclator cat si date referitoare la noul nomenclator. * Dup& consultarea tuturor factorilor interesafi urmeazi etapa de armonizare a informafiilor statistice, pentru a nu incarca artificial macheta si pentru a nu avea suprapuneri sau duble inregistréri cantitative ‘+ Urmeazi conceperea structural a machetei prin casetarea tipurilor de informatii si ‘ntocmirea instructiunilor de completare a fiecdirei casete. * Ultima etapa o reprezinté tiparirea si expedierea chestionarelor statistice ( $.C-uri) citre furnizorii de date statistice ( unitayile de invatamant). Datele statistice din domeniul educatiei, indiferent de modul lor de agregare si prezentare sinteticd reprezint baza pentru situatiile prezentate la EUROSTAT si pentru elaborarea Anuarului Statistic al Romaniei, Din cele prezentate rezultt obligatia fiecirui inspectorat scolar de a-si constitui o baza de date reale la care si apeleze ori de céte oi este solicitat. Aceasta obligatie deriva si din prevederile legislative privind organizarea statisticii oficiale si anume: “Pentru domeniile specifice de cercetare statistica aflate in competenja ministerelor si @ altor organe ale administratiei publice, cum sunt: statistica judiciard, statistica Sanitard, statistica inviqimantului, statistica financiard, statistica somajului si alte Statistici, autoritafile respective au obligatia de a transmite Institutului National de Statistica datele si informatie statistice care urmeazdi sa fie incluse in seritle de date statistice, in publicatiile statistice sau transmise organismelor internationale.” “ Constituie contraventii urmatoarele fapte dact nu au fost sivarsite in altfel de conditii ‘neat, potrivit legii penale, sa fie considerate infractiuni: refuzul sau intdrzierea din culpa a transmiterii datelor statistice solicitate potrivit programului aprobat al cercetirilor statistice si studii economice;\ ab) refuzul de a prezenta persoanelor cutorizate de cditre conducerea serviciilor de statisticd oficiald documentele si evidentele necesare verificarii datelor statistice; ©) comunicarea de date eronate sau incomplete; @) neaplicarea mésurilor dispuse de serviciile de statistica oficial. Contraventiile prevazute se sanctioneazA cu amendii de Ia 1.000 la 5.000 de leit. Apreciem ci precizirile prezentate vor contribui la cresterea calitafii informafiilor statistice gi asigurarea expertizei in domeniu la nivelul inspectoratului scolar. DIRECTOR GENERAL, Consilier,