Studiu de caz

1. Situatia de fapt
In anul 1996, S.C. Azur S.A. Romania si S.C. Comunication S.A. Franta au
incheiat un acord de asociere materializat in crearea unei noi societati
comerciale, COMUNICATIONS ROMANIA, societatea franceza detinand
51% din aceasta. In contractul de societate a fost introdusa o clauza de
nonconcurenta, potrivit careia cele doua societati-mama se obligau sa nu
concureze, direct sau indirect, cu societatea nou creata in Romania,
societatea-fiica, atata vreme cat vor detine actiuni ale acesteia si pe o durata
de 5 ani de la data incetarii calitatii de actionar.
Piata pe care activau cele doua societati-mama era piata telefoniei fixe, piata
telefoniei mobile si piata de transmisiuni de date prin internet si prin
protocolul X25, in Romania si Franta, precum si prin alte protocoale (ATM,
IP, Frame Relax etc).
La nivelul anului 1996, piata de telecomunicatii din Romania era o piata
reglementata, fiind inchisa concurentei prin legislatia in vigoare. Atat S.C.
Azur S.A. Romania, cat si S.C. Comunication S.A. Franta, detineau
monopolul (monopol legal) pe aceasta piata in Romania, respectiv in Franta,
ambele fiind controlate de cele doua state.
Societatea nou creata, COMUNICATIONS ROMANIA, isi desfasura
activitatea pe piata de transmisiuni de date prin internet si prin protocolul X
25.
In anul 1997, 1 februarie, a intrat in vigoare Legea concurentei nr.21/1996,
la 9 luni de la publicarea in Monitorul oficial.
In martie 1998, statul roman a vandut dreptul de control asupra S.C. Azur
S.A. Romania prin vanzarea pachetului majoritar de actiuni, pastrandu-si un
pachet minoritar. In septembrie 1998, prin legislatia adoptata, societatea
comerciala a pierdut monopolul pe care il detinea, piata fiind deschisa
concurentei.
In ianuarie 2000, S.C. Azur S.A. Romania transmite Consiliului Concurentei
o adresa prin care solicita punctul de vedere al autoritatii de concurenta cu
privire la posibilitatea constatarii nulitatii clauzei de nonconcurenta in baza
1

art.54 din Legea concurentei. Totodata, solicita sprijinul Consiliului

Concurentei cu privire la impunerea ca nula de drept a clauzei de
nonconcurenta din contractul de societate incheiat in 1996. In februarie
2000, S.C. Azur S.A. Romania transmite Consiliului Concurentei o cerere
privind certificarea prealabila a neinterventiei in ceea ce priveste acordul
incheiat in anul 1996, solicitand emiterea unei decizii in acest sens.
In martie 2000, Consiliul Concurentei a initiat procedura de investigatie
pentru analiza compatibilitatii acordului fata de care a fost solicitata
certificarea neinterventiei sale cu legislatia din domeniul concurentei.
In iunie 2001, S.C. Azur S.A. Romania iese din asocierea cu S.C.
omunication S.A. Franta, prin vanzarea partii sale din societatea-fiica acestei
din urma societati, fiind anulata si clauza de nonconcurenta.
In martie 2002, Consiliul Concurentei finalizeaza investigatia prin
sanctionarea cu amenda a celor doua societati-mama pentru incalcarea
prevederilor art.5 alin.(1) din Legea concurentei.
2. Legislatia aplicabila in cauza
- art. 5 alin.(1), alin.(2), alin.(4), din Legea concurentei ;
- art.11, art.27 lit.a), b) si c);
- art.40 lit.a);
- art.47-50;
- art.54;
- art.56 si art.57;
- pct. 20 din Regulamentul privind autorizarea concentrarilor economice
societati in comun concentrative conditii pentru a fi o concentrare
economica : a) existenta controlului in comun; b) autonomia structurala a
societatii in comun; c) societatea in comun sa nu aiba ca obiect sau ca efect
coordonarea comportamentului concurential al societatilor mama si/sau al
agentilor economici controlati de acestea;
- art. 1 8, art.13-16 din Regulamentul pentru aplicarea prevederilor art.5 si
6 din Legea concurentei nr.21/1996, cu modificarile si completarile
ulterioare, privind practicile anticoncurentiale.
3. Partile implicate

- S.C. Azur S.A. Romania, societate comerciala de nationalitate romana,

societate-mama;
- S.C. Comunication S.A. Franta, societate comerciala de nationalitate
franceza, societate-mama;
- COMUNICATIONS ROMANIA, societate comerciala de nationalitate
romana, societate-fiica.
4. Analiza cazului
Analizand solicitarea S.C. Azur S.A. Romania privind constatarea nulitatii
clauzei de nonconcurenta, Consiliul Concurentei a constatat existenta unor
indicii clare cu privire la incalcarea prevederilor art.5 alin.(1) prin acordul de
asociere incheiat intre cele doua societati, romana si franceza.
In raspunsul sau, autoritatea de concurenta invedereaza faptul ca aplicarea
art.54 este subsecventa constatarii savarsirii unor practici anticoncurentiale,
iar, pe de alta parte, Consiliul Concurentei nu reprezinta instrumentul prin
care agentii economici isi solutioneaza diferendele cu caracter economic.
Totodata a facut mentiunea ca singura posibilitate ca acordul mentionat sa
poata fi exceptat de la aplicarea art.5 alin.(1) este formularea unei cereri de
exceptare individuala prin dispensa, daca sunt indeplinite cerintele legii, una
din acestea fiind acordul ambelor parti exprimat prin semnarea cererii.
La o luna de la solicitarea S.C. Azur S.A. Romania, Consiliul Concurentei
primeste din partea acesteia o cerere privind certificarea prealabila a
neinterventiei. Constatand ca cererea nu indeplineste nici conditiile de
forma, nici conditiile de forma pentru certificarea neinterventiei sale,
Consiliul Concurentei a solicitat S.C. Azur S.A. Romania sa-si transforme
cererea initiala intr-o cerere de dispensa, in forma si cu probarea conditiilor
legale. Societatea-mama a raspuns ca societatea franceza, cealalta societatemama, nu doreste sa solicite dispensa, prin urmare nu va semna o astfel de
cerere.
Consiliul Concurentei a dispus deschiderea investigatiei, in baza art.40 lit.a),
din oficiu pentru a verifica legalitatea acordului si a clauzei de
nonconcurenta de care S.C. Azur S.A. Romania a incercat sa scape prin
intermediul sau.
A. Piata relevanta
Inainte de incheierea acordului de asociere, cele doua societati-mama isi
desfasurau activitatea, in Romania si in Franta, pe urmatoarele piete :
- piata telefoniei fixe;
3

- piata telefoniei mobile;

- piata de transmisiuni de date prin internet si prin protocolul X25, precum
si, mai putin, prin alte protocoale (ATM, IP, Frame Relax etc).
Societatea-fiica, COMUNICATIONS ROMANIA, isi desfasura activitatea
pe piata transmisiunilor de date prin protocolul X25 si, mai putin, pe piata
transmisiuni de date prin internet.
Piata relevanta, prin cele doua componente ale sale piata relevanta a
produsului si piata relevanta geografica , a fost definita dupa cum urmeaza:
Piata relevanta a produsului - piata serviciilor de transmisiuni de date prin
protocolul X25.
Piata relevanta geografica - intregul teritoriu al tarii, pe care isi desfasoara
activitatea societatea-fiica, serviciile de transmisiuni de date prin protocolul
X25 fiind furnizate la nivel national.
Elementele care au stat la baza definirii pietei relevante au fost urmatoarele:
a) Cea mai mare parte a activitatii societatii-fiica o reprezentau serviciile de
transmisiuni de date prin protocolul X25, aproximativ 80%, iar diferenta o
reprezentau serviciile de transmisiuni de date prin internet.
b) Din punct de vedere al cererii, serviciile de transmisiuni date prin
protocolul X25 erau preferate deoarece acestea erau mai sigure, desi mai
putin rapide decat serviciile de transmisiuni date prin internet, care, insa, nu
asigurau acelasi nivel de protectie a datelor;
c) Din punct de vedere al ofertei, serviciile de transmisiuni date prin
protocolul X25 reprezinta cea mai importanta pondere in activitatea si cifra
de afaceri a societatii-fiica, COMUNICATIONS ROMANIA, procentul de
aproximativ 80% mentinandu-se in perioada ianuarie 1998- iunie 2001 ;
d) Datorita caracteristicilor serviciilor de transmisii de date prin protocolul
X25, acestea nu erau substituibile cu alte protocoale sau cu internetul. Cel
putin din perspectiva cererii, acest protocol nu este substituibil, din moment
ce prezinta caracteristici diferite cu privire la cantitatea datelor transmise si
securitatea acestora;
e) Masurile de natura administrativa faceau ca serviciile de transmisiuni de
date prin protocolul X25 sa nu fie substituibile cu internetul, deoarece pentru
aceasta din urma solutie agentii economici interesati erau obligati sa obtina o
licenta separata, in absenta careia nu puteau presta servicii de transmisii de
date prin internet.

B. Natura acordului
Consiliul Concurentei, analizand acordul de asociere, a constatat ca prin
acesta nu s-a realizat o concentrare economica, deoare nu sunt indeplinite
cele trei conditii necesare pentru a fi in prezenta unei societati in comun
concentrative, respectiv conditiile prevazute la pct.20 din Regulamentul
privind autorizarea concentrarilor economice.
Concluzia a fost ca, intrucat nu se poate vorbi de concentrare economica,
clauza de nonconcurenta nu poate fi o clauza auxiliara unei astfel de
operatiune si necesara pentru implementarea ei, fiind, in aceasta situatie,
contrara Legii concurentei, respectiv sunt intrunite elementele constitutive
ale practicilor anticoncurentiale prevazute de art.5 alin.(1).
Acordul de asociere incheiat de cele doua societati-mama nu prevedea nici o
clauza potrivit careia societatea-mama din Romania are drept de veto sau
alte drepturi speciale prin care sa poata contracara hotararile celeilalte
societati-mama. Prin urmare, conform principiului pachetului majoritar,
procentul de 51% detinut asigura dreptul de a lua deciziile strategice
societatii franceze, existand in cauza un control unic si nu un control in
comun (de facto sau de iure).
C. Efectele clauzei de nonconcurenta
Prima interdictie pe care o continea aceasta clauza se referea la obligatia
celor doua societati-mama de a nu concura, direct sau indirect, cu societateafiica, pe durata asocierii.
A doua interdictie se referea la obligatia societatilor-mama de a se abtine sa
concureze cu societatea-fiica pe o durata de 5 ani de la data incetarii calitatii
de actionar.
Prin clauza de nonconcurenta, a fost eliminata concurenta potentiala pe care
o reprezentau societatile-mama. Piata relevanta definita prezenta bariere
inalte la intrarea pe piata, costul minim al intrarii situandu-se in jurul sumei
de 50 milioane de dolari. Pentru cele doua societati-mama, intrarea pe piata
relevanta nu reprezenta o problema in conditiile in care amandoua aveau
capacitatea financiara, tehnica si tehnologica de a presta serviciile pe care le
presta societatea-fiica, cele doua societati reprezentand, in acest mod,
concurenta potentiala.
Inexistenta unei concurente reale pe piata si eliminarea concurentei
potentiale prin clauza incriminata, a avut ca efect stabilirea preturilor
5

serviciilor prestate de societatea-fiica dupa alte criterii decat cele specifice

unei piete concurentiale, respectiv interactiunea dintre cerere si oferta.
Puterea de piata pe care o avea societatea-fiica este relevata de procentul pe
care-l detinea pe piata relevanta, respectiv 80%, procent mentinut pe mai
mult de 3 ani. Aceasta situatie de fapt demonstreaza ca acordul in forma
convenita asigura mentinerea societatii-fiica pe piata exclusiva si, in acelasi
timp, asigura o piata certa si solida de desfacere a serviciilor acesteia.
5. Decizia Consiliului Concurentei
In urma analizei facute in cadrul procedurii de investigatie, Consiliul
Concurentei a constatat ca, prin acordul de asociere incheiat si clauza de
nonconcurenta inserata in acesta, S.C. Azur S.A. Romania si S.C.
Comunication S.A. Franta au realizat o intelegere expresa interzisa de art.5
alin.(1) din Legea concurentei. Dupa punerea in aplicare a acestui acord, nu
mai exista posibilitatea exceptarii lui prin certificarea prealabila a
neinterventiei Consiliului Concurentei, dar se putea solicita exceptarea
individuala, prin dispensa, cu indeplinirea cerintelor legale.
Intrarea in vigoare a Legii concurentei la 9 luni de la publicarea in Monitorul
oficial a avut drept scop cunoasterea acesteia in vederea conformarii de catre
agentii economici. Cele doua societati-mama aveau posibilitatea sa ceara
exceptarea acordului de asociere de la aplicarea art.5 alin.(1) imediat dupa
intrarea in vigoare a legii, ceea ce nu s-a intamplat.
Considerentele din decizie:
a) sunt intrunite elementele constitutive ale unei intelegeri ce intra sub
incidenta art.5 alin.(1), respectiv:
- existenta unei intelegeri;
- intelegerea sa fie intre doi sau mai multi agenti economici;
- intelegerea sa aiba ca obiect sau sa poata avea ca efect restrangerea,
impiedicarea sau denaturarea concurentei.
b) Clauza de nonconcurenta este o clauza ce contravine prevederilor
legislatiei in domeniul concurentei, fiind interzisa daca apare in cadrul unui
acord ce intra sub incidenta art.5 alin.(1) din lege. Concurenta pe piata
serviciilor de transmisiuni de date prin protocolul X25 a fost afectata prin
faptul ca a fost impiedicata intrarea pe piata in mod independent a celor doua
societati-mama.
c) Prin puterea lor financiara si prin faptul ca cele doua societati-mama erau
prezente pe pietele invecinate pietei relevante definite, se demonstreaza
6

capacitatea reala a acestora de a opera in mod independent, ceea ce ar fi dus

la cresterea concurentei pe piata relevanta.
d) Prin obtinerea licentei pentru operare pe piata relevanta de catre o
societate comerciala din acelasi grup din care facea parte societatea-mama
franceza se demonstreaza ca a existat intentia de a opera pe piata exclusiva a
societatii-fiica, dar operarea propriu-zisa era impiedicata de clauza de
nonconcurenta.
e) Clauza de nonconcurenta a reprezentat o bariera artificiala la intrarea pe
piata relevanta definita, bariera stabilita de societatile-mama, piata fiind
caracterizata de investitii mari si inalta specializare.
Avand in vedere considerentele mentionate, Consiliul Concurentei a
sanctionat cele doua societati-mama cu amenda, al carei cuantum s-a
incadrat in limita de pana la 10% din cifra de afaceri. Sanctiunea cu amenda
a fost aplicata pentru perioada cuprinsa intre septembrie 1998 (data la care
societatea-mama a pierdut monopolul detinut, piata fiind deschisa
concurentei) si iunie 2001 ( data la care societatile-mama au convenit asupra
desfiintarii acordului de asociere, fiind anulata, pe cale de consecinta, clauza
de nonconcurenta).
Cifra de afaceri in functie de care a fost stabilita amenda pentru fiecare din
cele doua societati-mama a fost calculata dupa cum urmeaza:
- pentru societatea romana, cifra de afaceri totala:
- pentru societatea franceza, cifra de afaceri a societatii-fiica, realizata pe
teritoriul Romaniei.
Decizia a fost atacata la instanta competenta, aceasta mentinand decizia ca
legala si temeinica, hotararea instantei de fond fiind confirmata de instanta
de recurs.
Cristina Butacu
Consiliul Concurentei