Morometii

De Marin Preda
Opera literara,,Morometii este un roman realist,de tip obiectiv,cu tematica rurala,insa Marin
Preda aduce o mare noutate prin analiza profunzimii psihologice a acestei lumi. Sunt inregistrate
transformarile vietii sociale rurale,ale mentalotarilor si ale institutiilor de-a lungul unui sfert de
secol.
Fiind un roman realist-obiectiv,se pastreaza princpiul estetic al mimesisului,fictiunea fiind
construita ca o copie a lumii reale. O trasatura fundamental este reprezentata de faptul ca
personajele sunt determinate economic si social.
In mod characteristic romanului realist-obiectiv , se realizeaza o monografie a satului,fiind
prezentate aspecte importante ale lumii arhaice: jocul calusarilor,intalnirile din poiana lui
Iocan,secerisul.
Romanul prezinta destramarea-simbolica pentru gospodaria familiei traditionale a unei familii de
tarani.
Titlul ,,Morometii aseaza tema familiei in centrul romanului, dar evolutia si criza familiei este
simbolica pentru transformarile satului traditional din acea vreme.Astfel, roman al unei familii
este si fresca a vietii rurale dinaintea si de dupa celui de-al Doilea Razboi Mondial.
O alta tema este criza comunicarii, lipsa unei reale legaturi intre Moromete si familia sa.
Perspectiva naratorului obiectiv se intregeste cu cea a reflectorilor(Ilie Moromete in primul
volum si Niculae Moromete in cel de-al doilea) si prin cea a informatorilor (personaje-martori ai
evenimentelor pe care le relateaza altora, precum este Parizianu). Efectul este limitare a
omniscientei.
Principalul mode de expunere este naratiunea, iar personajele sunt caracterizate in mod direct
prin intermediul descrierii si in mod indirect prin dialog.
Actiunea se desfasoara in satul Silistea-Gumesti,din Campia Dunarii,pe o perioada mai lunga de
timp. In primul volum,actiunea se petrece cu trei inaintea celui de-al Doilea Razboi Mondial,deda lungul unei veri,iar timpul este ,,rabdator,naratiunea fiind lenta.In schimb, cel de-al doilea
volum acopera o perioada foarte mare de timp (1938-1962) si se foloseste tehnica
decupajului,timpul devenind ,,viclean.
Primul volum este structurat in trei parti,cu o actiune concentrate,care se desfasoara pe parcursul
verii. Prima parte, de sambata seara pana duminica noaptea,contine scene care evidentiaza
monografic viata rurala: cina, taierea salcamului,intalnirea din poiana lui Iocan,hora. Partea a
doua se desafasoara pe parcursul a doua saptamani,incepand cu plecarea lui Achim cu oile la
Bucuresti. Partea a treia tine de la seceris, pana la sfarsitul verii,care se incheie cu fuga feciorilor.
Cele trei parti confera echilibru compositional. Simetria compozitionala este sustinuta de cele
doua referiri la tema timpului din primul si ultimul paragraph al textului. La inceput,acestea este
apparent ingaduitor, ,,timpul era foarte rabdator cu oamenii, dar in final , ,,timpul nu mai avea
rabdare.
Planurile secundare completeaza actiunea romanului ,conferindu-i caracterul de fresca sociala:
boala lui Botoghina,revolta taranului sarac Tugurlan, familia lui Tudor Balosu,dragostea din
Polina si Birica,rolul institutiilor in satul traditional.

Volumul al doilea este alcatuit din cinci parti si prezinta viata rurala intr-o perioada de un dfert de
veac (1938-1962). Prin tehnica rezumatica,elementele sunt selectionate si unele fapte sunt
eliminate prin elipsa.
In al doilea volum,accentul cade asupra doua momente istorice semnificative: reforma agrara din
1945, cu prefacerile pe care ea le aduce si transformarea ,,socialista agrara, perceputa ca un
fenomen abuziv. O istorie noua,ciolenta, si tulbure , transforma radical structurile de viata si
gandire ale oamenilor. Satul traditional intra intr-un process ireversibil de disolutie.
Romanl debuteaza cu o intebare retorica: ,,In bine sau in rau se schimbase Moromete? Ceilalti
tarani isi modifica si ei atitudinea fata de Ilie Moromete. Fostii prieteni au murit sau l-au
parasit,iar cei noi (Nae Cismarul, Matei Dimir) i se par mediocri.
Moromete se apuca de negot,ii merg bine treburile,castiga bine, dar il retrage pe Niculae de la
scoala, pe motiv ca ,,nu-I aduce niciun beneficiu. Intreaga energie a tatalui se concentraza in
incercarea de a-I determina pe baietii fugari sa se intoarca acasa. De aceea, cumpara pamanturile
vandute odinioara si pleaca la Bucuresti pentru a-i convinge sa se intoarca in sat. Paraschiv,care
lucra acum ca sudor la tramvaie, Nila ca portar de bloc si Achim care a vea un mic magazine ,
resping incercarea de reconciliere a tatalui. Mai mult decat atat,afland de propunerea facuta
feciorilor, Catrina il paraseste pe Moromete si se duce la Alboaiaca, sa locuiasca cu fata sa din
prima casatorie.
Romanul se incheie zece ani mai tarziu. Niculae a devenit inginer horticol. La inmormantarea lui
Moromete alfa de la Ilinca,sora lui, ca tatal se stinsese incet, fara sa aibe vreo boala. Chiar daca
moartea lui Moromete lasa remuscari in sufletul baiatului,in finalui romanului,tatal si fiul se
impaca in visul lui Niculae.
Scena cinei este descrisa prin acumularea detaliilor. Moromete pare a domina o familie formata
din copii proveniti din doua casatorii,invrajbiti din cauza averii. Asezarea lor in jurul meseu
releeva evolutia ulterioara a conflictului,iminenta destramare a familiei. Cei trei frati vitregi,
Achim,Paraschiv,Achim stau pe partea dinafara a tindei,gata parca sa plece in orice clipa. De
partea cealalta, langa vatra, sta mamam vitrega, Catrina Moromete,cu ai ei : Ilinca,Tita, Niculae.
Locul lui Moromete este pragul celei de-a doua odoi,fiind deasupra tuturor.
O alta secventa cu valoare simbolica este cea a taierii salcamului.Ilie Moromete taie salcamul
pentru a face rost de bani,pentru a plati o parte din datoriile familiei.Taierea copacului duminica
dimineata,cand in cimitir femeile plang,prefigureaza destramarea familiei,prabusirea satului
traditional. Odata distrus arborele sacru,axis mundi,familia Moromente isi pierde sacralitatea.
In roman apar numeroase personaje apartinand unor categorii sociale diferite.
In centrul romanului se afla familia Moromete,iar axul ei este Ilie Moromete,personaj cu un
destin symbolic pentru satul traditional.
Personaj exponential,prototip al taranului patriarhal,al carui destin exprima maortea unei
lumi,reprezinta conceptia traditionala fata de pamant si familie. Criza satului arhaic se reflecta in
constiinta aceui personaj confruntat, tragic,cu timpul neindurator.
Drama paternitatii se grefeaza pe contextual social-storic,unde banul este noua valoare care o
inlocuieste pe cea traditionala,pamantul.
Personaj complex,are o serie de trasaturi (spirit contemplative,sociabil,comunicativ,disimulant si
ironic) care il individualizeaza printew personajele cartii si care il fixeaza ca tip uman aparte:
spiritual morometian.
In plan personal,confruntarea tragica a individului cu istoria se concretizeaza cu destramarea
familiei la care tatal asista neputincios. Ura surorii sale, Guica, se stinge numai prin moarte,iar a

sotiei Catrina,prin instrainare definitive. Isi pierde feciorii, cei mai fiind atrasi de himera
orasului,iar cel mic de visul de a studia,abdicand de la conditia de tarani.
Paraschiv,Nila,Achim,fii din prima casatorie sunt refractari la modul de existent oferit de tatal
lor. Ei reprezinta categoria taranilor dezradacinati.In acest sens,emblematica este scena intalnirii
cu tatal lor la Bucuresti,cand comportamentul lor ofera o imagine groteasca a vietii visate la
oras.
+ concluzie-definitia romanului realist.