Parcul ’Mihai Eminescu” — Botosani - Arta parcurilor si gradinilor din Romania — Munteanu Oana — Anul V/Sem 1/2014-2015 Disciplina: Peisagisticd Prof. coordonator: Conf. Dr. Arh. Mircea Grigorovschifihai Eminescu” ~ Botosani Municipiul Botosani, este printre putinele care se remarca in special prin diversitatea culturalA, distingandu-se prin arhitectura veche a cladirilor existente. Prin prezenta acestor clidiri vechi, centrulistoric al urbei reprezint& un punct de interes pentru turisti si nu numai. Exist numeroase publicafii care descriu de-a lungul timpului amplasamental si frumusejea acestui oras, primul apardnd sub semnatura lui Grigore Ureche in anul 1439. La sfarsitul secolului al XIX-lea, Botosanii aveau aspectul unui adevarat oras-gridina, casele, incepand cu cele ale protipendadei, de pe strizile centrale ale orasului si pana la acele locuine modeste aflate la periferie, fiind inconjurate cu gradini bine ingrijite, pline de flori,, arbori din cele mai felurite esenfe si pomi fructiferi. Evocand orasul anilor copilitiei sale, in lucrarea sa autobiografic’, °O viati de om”, Nicolae Iorga, a finut sa prezinte aceasta fat frumoasi a Botosanilor, precizand ca gradinile faceau si estompeze — ceea ce nimeni nu putea face — diferentele sociale, oferind intregii asezari liniste si armonie, ”indelung se intind gridinile celor doua clase care nu se cunosc, nu vor si se cunoasca, in strict osebire de ranguri care hotaraste cercurile sociale si le impiedica nu numai de a se amesteca, dar de se si atinge Apoi, din ce in ce mai mult, acoperisurile de fac joase, pridvoarele se ingusteaza, Numai gridinile, livezile, acelea rman neschimbate. Botosanii se bucura de numeroase spatii verzi, insi deopotriva, cel mai important obiectiy turistic din oras, riméne Parcul ”Mihai Eminescu”, in prezent amplasat pe locul fostei gridini Varnav. Acesta a fost amenajat in anul 1869, avand ca element central un lac artificial cu 2 poduri, o serie de arbori contemporani vizitati freevent la sfarsitul vietii de catre poetul roman, Mihai Eminescu, dar si numeroase busturi ale celor mai de seama personalitati de culturé a judefului Asa cum am amintit anterior, parcul central a ocupat locul fostei gradini Varnav. Faima acestei gradini a fost sporitd, dincolo de frumusefea si eleganfa acesteia, de faptul cA, pe aleile sale, si-a purtat pasii Mihai Eminescu. Una de insemnarile reprezentative acestui fapt, este cea a lui Ion Paun ~ Pincio, “ii plicea si raticeasca prin locuri pArasite, si nu-l insoteasca nimeni. Se furisa in singuratatea aleilor din gridina Varnav...” (1887) Proprietate a lui Nicu Varnay, care o amenajeazi dup modelul celor apusene, incepand cu anul 1869 o pune la dispozitia celor ce doreau s& facd "promenada”, gradina este mai intai chiriat& si apoi, incepdnd cu anul 1874, cumpairati de primarie si deschis& gratuit publicului in primii ani de dupa intrarea in patrimoniul oragului, gradina a fost amenajata de catre un griidinar cu vast experient& bucurindu-se astfel de numeroase alei, ronduri de flori, arbori si copaci oramentali, devenind asadar locul ideal pentru promenada. Dupi anul 1900, aici a fost amenajat un lac artificial, s-au contruit un chiose pentru muzica si un teatru de var, 0 popicarie moderna si un bazin rotund, “Jet d'eu”, Dintre toate acestea, cel mai admirat era lacul, utilizat iarna ca patinoar, iar vara pentru plimbari cu barcaParcul "Mihai Eminescu” ~ Botos Astizi, parcul "Mihai Eminescu” inci mai pastreaza cativa arbori contemporani poetului Mihai Eminescu, care in ultima parte a viefii sale si-a purtat pasii pe aleile largi, trasate printre palcurile de arbori apartinand diverselor speci Chiar si la ora actual, parcul pastreaza lacul artificial, pe care in continuare se pot face plimbari cu barca vara. in cadrul parcului, pe latura $-V se gaseste o movilé artificial, ce adaposteste semet un foigor, alte doud astfel de foigoare aflate in cadrul parcursului intregului spatiu, spatii de joac& pentru copii. Din punct de vedere al florei existente, turisti si localnicii se pot relaxa admirand o gamé larg’ de flori care ofera parcului o nota de relaxare, bund dispozitie. Lacul artificial, amplasat central, este inconjurat de o serie de banci, si este traversat de o suecesiune a dou’ poduri Din punct de vedere al amplasamentului, parcul "Mihai Eminescu” ocupa o pozitie centrala in cadul orasului, facdnd legitura intre cele doua zone importante, Zona Primaverii si Zona Caii Nationale. Parcul se continua dinspre Primaverii catre zona Calea Nationala cu Pietonalul Unirii, acest traseu avand finalitate in Parcul Primarii — Teatrul National "Mihai Parcul "Mihai Eminescu” Pietonalul Unirii ~ Botosani 3Analiza parcului Parcul este realizat ca un ansamblu compozifional unitar, ce se dezvolti de-a lungul unei axe principale susfinuta de alte dou axe laterale secundare si de numeroase punte de interes, perspectiva avaind ca punct de finalitate elementul vertical ~ foigorul inaltat pe colina, in parcursul sau fiind marcat un centru compozitional foarte puternic. Din punet de vedere al amplas ii parcului in contextul general al orasului, se poate observa ca acesta se bucuri de numeroase accese cu rolul de a lega diferitele zone ale orasului, Astfel aleile au rolul de a lega partea de Nord ~ Est, ce este definita printr-un puternic caracter public, 0 zona de promenada, cu bulevardul principal "Mihai Eminescu”, continuandu-se cu parcursul pietonal anterior menfionat, dar se poate observa si relatiile pe zona de Nord ~ Vest, Vest, si Sud, acestea definind zone de locuinte, piata, scoli sau alte institutii cu caracter public. 7h, Sr tks Ds Gomes es eee Accese in interiorul parcului ‘Axa principal — axele secundareParcul "Mihai Eminescu” ~ Botosani Zona ce sustine axa principal de compozitie a parcului este definita adiacent de spatii ample, cu alei largi, zone mari de intalnire sau de odihna, toate acestea oferind confortul necesar unei promenade cat mai plicute, Axele laterale secundare, dar si aleile ce le leaga cu axa prinicipala de compozifie sunt caracterizate prin latimi mai mici, de forma liber, organic’, lipsite de rigiditate, oferind astfel zone linistite, caracterizandu-se printr-o atmosfera general natural ~ pitoreasc’, cu o vegetatie inaltd, specifica in general padurilor sau zonelor protejate prin lege. Axa principal de compozitie este susfinuti de numeroase puncte de interes precum, amenajarea spatiului din jurul bustului poetului Mihai Eminescu, lacul artificial traversat de cele doua poduri succesive, prezenfa celor trei foigoare, dowd zone mari de intalnire marcate de ronduri cu flori, axa avand ca punct final ce incheie perspectiva colina cu foisor. Perspectiva ce conduce privitorul catre foisor este modulata si gradati, De la o privire sumara dinspre intrarea principal, la un sector mai larg de unde poate fi privit& din toate unghiurile, ea reprezint& o panorama sau un fragment dintr-o panorama, ce urmeazii a fi vizuti mai in detaliu odata cu parcurgerea graduala a traseului, Cu toate acestea pe timpul anotimpurilor calde colina este mai greu de perceput din partea opusa axei principale intrucat {naljimea mare a copacilor ce bordeaza acest traseu este destul de mare si variati incdt nu putem vorbi de o directie vizualA foarte clara. Acesti arbori si coroana lor atat de bogat, diferiti de la un copac la altul, ofera traseului acea senzatie de surprizA si totodata mister {ntrucat parcul se caracterizeaza prin spectaculozitatea oferiti de descoperirea spatiilor gradual nicidecum toate odata Desi aleea principal este destul de lung (aprox. 500m), parcurgerea traseului nu este obositoare, intrucat axa principala de compozitie este animatd si deschide treptat diverse spafii de amploare foarte mare (zona lacului), i (rondul de flori ~ fantina arteziana), oferind astfel parcului dinamism. Din punct de vedere al stilului compozitional utilizat in conceperea parcului, acesta se bucurd de o organizare liberd, avand o ambianta propice promenadelor, sau timpului pentru relaxare. Parcul oferd astfel individului posibilitatea de a evada din cotidian, de a se retrage spre meditafie si contemplate.Parcul "Mihai Eminescu” ~ Botosani ‘nfétisarea parcului pe parcusul celor 4 anotimpuri: primavar’ ~ var8, ian, toamna.Parcul "Mihai Eminescu” ~ Botosani in ceea ce priveste succesiunea spatiilor nu exist doar un punct culminant catre care parcursul te dirijeaz, dupa cum am menfionat anterior, exist& numeroase elemente de interes care il sustin. Descoperim de multe ori c& orice suprafatd de pornire este gi o suprafars de primire, axa fiind o linie de miscare, de folosinta, de vedere, asemenea perspectivei, ea combina spatiile primare, intermediare si cele de finalitate in acelasi tablou unitar. Astfel, una din platformele principale este cea care cuprinde unul din foigoare, rondul de flori si fantna arteziana. Aceasti zona este bordati lateral de binci, dar si de un numar considerabil de busturi ale marilor personalitati botosinene. Prin urmare, centrul compozitional functioneaz ca un scuar de intalnire, este un loc puternic populat si in permanent animat, de aici ramificandu-se radial numeroase alei, facdndu-se legitura cu celelalte puncte de interes existestente, Bucuriindu-se de o pozite central, lacul artificial, ca orice alta amenajare de aceasta facturd, a adus ca element nou "oglinda de apa” si a reprezentat inca de la inceput un punct de atractie. Apa are rol atat estetic cat si functional, de agrement, vara acest deservind plimbarile cu barca, Forma lacului respect amenjarea organic general a parcului, avand si el o forma lipsita de unghiuri, o forma curba cu doug separate clar de prezena podului dublu, Pe toat’ latura sa, lacul este bordat de prezenta bancilor de stat, subliniind astfel importanta sa in cadrul parcului. Fundatia lacului a fost initial realizata pe un pat de argila, cu rol impermeabil. in decursul timpului, din cauza fenomenului de inghet - dezghet, lacul find utlizat pe decursul ierii ca un patinoar, fundul lacului s-a deteriorat ducdnd la mari pierderi de argila si implicit de apa, Din acest motiv, s-a optat pentru betonare a fundului lacului cu o sapa de beton nearmat. Podul dublu ce traverseaza lacului prezinta la mijloc o zona de forma rotunda amenajati cu flori si diverse specii de vegetatie. Cele dou’ poduri sunt din arce de beton, cu grinzi de lemn trate cu solutii speciale. Imaginea de ansamblu oferita este una romantic’, visdtoare, Aceast zona a lacului deschide individului o perspectiva orizontala ampla a ‘intregului spafiu al lacului, fiind una din principalele zone ca importanfa in traseul existent.Parcul "Mihai Eminescu” ~ Botosani | 2015 Colina inaljata cu aproximativ 12m peste nivelul general al parcului a fost realizat jurul anului 1900, facdnd parte din fosta grdind Varnav. Aceasta avea rolul de a oferi 0 perspectiva general asupra intregii gridini, ”Primele ilustrate cu muntele din parc au aparut in anul 1906, Socrul lui Octav Onicescu, inginerul Mihail Zorio, a venit din Italia, iar primaria L-a angajat s& proiecteze lacul artificial. Arhitectii vremii au considerat c& ar merita facuta si 0 colina care s4 aminteasca de munte, Era o atracfie si pe atunci”, povesteste Gheorghe Median, Istoric la Muzeul Judetean Botosani Colina este un element de interes major, oferind prin prezenfa sa 0 auri pitoreasc& cadrului natural, insisi aleea ce 0 inconjoara si care deserveste urciiii, aduce cu idea la serpentinele mungilor. Elementul final al acestui parcurs este foigorul de lemn care defapt ofera perspectiva de ansamblu c&tre intreg parcul.Parcul "Mihai Eminescu” ~ Botosani Din punct de vedere al vegetalului existent, putem vorbi de diverse modalitati de tratare. Vegetalul este organizat destul de clar in aceast ampla compozitie peisagistica. in zonele de primire, in dreptul zonelor de interes, a platformelor destinate expozifiilor sau spectacolelor, vegetalul are un colorit doarte puternic, bucurdindu-se de un amplasament si o ritmicitate plicuta, calda, organizata variat. in zona aleilor secundare, de tranzit, vegetafia este una inalta, cu caracter pitorese, natural Gardul viu existent, urmareste imprejmuirea anumitor elemente principale de interes. in primul rand, apare cu rolul de a susfine vizual si la nivel spatial aleea principala, amplificand importanta si totodati directia axei principale compozitionale a parcului, Gardurile vii din buxus nu sunt folosite din abundenta, ele avand doar rolul de a accentua si delimita zone cu importanta diferita. intr-o prima ipostazp acest tip de vegetatie se regAseste in jurul bustului lui Mihai Eminescu, avand o indltime de aproximativ 0.4 - 0.5m, o forma geometrica clara, nu perturba aria vizuala asupra acetuia ci dimpotriva ti accentueaza pozitia si importata, Aceasta isi pastreaza frunzigul pe tot parcursul anului, inclusiv iarna O alta modalitate de amenajare utilizatd este prezen{a rondurilor, acestea gsindu-se in cealaltd jumatate a parcului, bucurindu-se de o succesiune atat in important cat si in parcurgerea lor, unul dintre ele bucurandu-se de o amploare mai mare comparativ cu celdlalt. Rondul principal functioneaza si ca un centru compozitional, fiind insofit si de elementul apei, © fantand arteziand, Rondul confine atat forme geometrizate din buxus cu rol de inchidere a acestui spatiu verde, cat si numeroase specii de flori viu colorate, Amenajarea rondului se face de doua ori pe an, primavara si spre sfarsitul verii ~ inceputul toamnei. Coloritul ales este unul foarte viu, cald, plicut, bazdndu-se pe contraste puternice de rosu si verde, complementaritate ale nuanfelor de roz sau galben, fiind estompate pe alocuri cu tonuri mai reci.Parcul "Mihai Eminescu” ~ Botosani Cel de-al doilea rond se bucura doar de un colorit extraordinar dar in exclusivitate de plantajiile florale, acesta avand dimensiuni mai mici. Prezenta sa pregaiteste individul, fiind ulima interventie in tot acest parcurs catre colina cu foigor. in afara rondurilor florale existente, gisim si rabatele geometrizate, lungi si inguste, ste adipostind plantafii de flori viu colorate. Aleile sunt bordare de borduti si elemente florale, respectand aceeas gama de culori calda in tonuri de rosu-galben. Trebuie sa mentiondm c& parcul confine o bogata vegetatie arbicola, Exist o mare varietate de arbusti, unii datand ined de la infiinfarea parcului. Preponderent copacii sunt ajunsi deja la maturitate, au inaltimi mari si foarte mari, sustinand ideea unui pare ~ padure. Din toat aceasta gama variati de arbusti putem mentiona si acele exemple de tei protejate prin lege: Tilia Cordata, Din punct de vedere al pavimentului existent, aleile principale sunt betone, cele mai inguste, secundare fiind realizare din plici de beton, in timp ce aleea ce primeste localnicii dinspre accesul principal este pavata cu piatr cubicd in nuante de rosu si grieee Parcul "Mihai Eminescu” ~ Botosani | 2015 Bibliografie hup:/www.luceafarul nev/gradinile-botosanilor-in-pagini-literare, hutp:/www.tudconsult.ro/proiecte_detalii,php?proiect=9 http://ro,wikipedia.org/wiki/Parcul_Mihai_Eminescu_Boto%C8%99ani http/adevarul.ro/locale/botosani/parcul-mihai-eminescu-loc-promenada-relaxare- botosaneni-1_51932d47053c7dd83/9c6869/index.html http://biblioteca regielive.ro/proiecte/turism/reamenajarea-parcului-mihai-eminescu- botosani-44122.html mn