Sunteți pe pagina 1din 24

Universitatea:LUCIAN BLAGASibiu

Facultatea de Facultatea de tiine Agricole,


IndustrieAlimentar i Protecia Mediului
Sibiu
Specializarea:Montanologie

Disciplina:Conditionarea si pastrarea produselor agricole


Profesor indrumator:As.Univ.Ing.Ioan Albu
Student:
An Studiu:IV

-20111

Importanta graului

Grul este una dintre cele mai importante cereale i planta care ocup
pe glob cele mai mari suprafee.
El se bucur de o deosebit atenie datorit:
- coninutului ridicat al boabelor n hidrai de carbon i substane proteice
corespunztor cerinelor organismului uman;
- pinii i variatelor produse care se fabric din fin i care constituie hrana
de baz pentru o mare parte din populaia globului (35-40%);
- faptului c boabele de gru pot fi pstrate timp ndelungat sau transportate
la distane mari fr s se altereze;
- posibilitilor de cultivare i n cele mai diferite climate (subtropical,
mediteranean, oceanic, continental de step etc.), asigurnd producii
satisfctoare pretutindeni unde se cultiv;
- posibilitilor nelimitate de a mecaniza cultura, fapt ce determin obinerea
de producii foarte ieftine comparativ cu alte culturi.
Boabele de gru constituie materie prim pentru diferite industrii (alcool,
amidon, dextrin, glucoz) i important resurs de schimburi comerciale.
Trele ce se obin din mcinatul boabelor de gru reprezint un nutre
concentrat din cele mai importante, ele fiind bogate n proteine, hidrai de
carbon i substane minerale.
Boabele de gru se ntrebuineaz i n hrana animalelor, prezentnd, n
comparaie cu boabele de porumb, mai multe avantaje ntre care se rein:
un coninut mai ridicat n substane proteice;
valoare nutritiv mai ridicat a proteinelor;
producie competitiv cu a porumbului (soiuri cu capacitate de producie
de peste 10t/ha);
un cost mult mai sczut;
Tulpinile (paiele) rmase dup recoltat au utilizri multiple: materie prim
pentru fabricarea celulozei, aternut pentru animale, nutre grosier,
ngrmnt organic, ncorporate ca atare n sol, imediat dup recoltare, sau
dup ce au fost supuse unui proces de compostare.
Grul are i o deosebit importan fitotehnic din urmtoarele considerente:
constituie o plant premergtoare excelent pentru culturile de primvar,
rapi i plante furajere de toamn;
elibernd terenul n prima parte a verii, creeaz condiii optime pentru
administrarea ngrmintelor organice i minerale i pentru lucrrile
2

solului;
n perioada de la recoltare i pn n toamn, solul i mbuntete
fertilitatea prin procesele de nitrificare;
n condiiile de irigare , dup recoltare se poate cultiva porumb, de regul
pentru nsilozare, cu producii de peste 10t/ha substan uscat;
este o bun plant protectoare pe terenurile n pant, avnd un grad de
acoperire a solului de 50-75%
1.1Recoltarea cerealelor paioase(GRAUL)
Recoltarea directa se realizeaza cu combine autopropulsate, cand
boabele au ajuns la maturitate deplina, iar umiditatea acestora a scazut la
16%. Rezultate bune se obtin in culturi cu plante necazute si cu
imburuienare redusa.
Procesul de recoltare cuprinde mai multe lucrri lucrarile de pregatire
a recoltatului si recoltrarea propriuzisa.
Lucrri de pregtire a recoltatului sunt urmatoarele:

repararea mainilor de recoltat si proba acestoea;

dezinfecia depozitelor;

aprovizionarea cu carburani;

evaluarea recoltei.

Daca lanul este cazut intr-o singura directie, recoltarea se face si ea


intr-o singura directie, dar in contrasensul de cadere a plantelor.
Recoltarea se face cu pierderi minime daca reglarea combinei se
corecteaza de doua ori pe zi, in functie de starea lanului.
Loturile semincere se recolteaza la umiditatea de 14% si separat pe
soiuri, luandu-se toate masurile pentru evitarea impurificarii mecanice.
Culturile imburuienate, cele cu coacere neuniforam si cele cazute se
recolteaza in doua etape. Plantele se taie cu vindroverul la inaltimea de 25
3

cm fata de sol, in faza de coacere in parga. Ele raman pe miriste pana ce


boabele ajung la umiditatea de 14% (o saptamana), dupa care se recolteaza
cu combina, echipa cu ridicatori de brazda. Prin recoltarea divizata
continutul de gluten umed creste cu 3-4 %.
Eliberarea terenului de paie se face concomintent cu recoltatul, in care
caz combina este dotata cu dispozitiv de tocare si imprastiere a paielor pe
toata latimea de lucru. In acest caza se face o reducere insemnata de
combustibil fata te alte sisteme de eliberare de paie.
Cantitatea de paie este egala cu recolta de boabe inmultit cu
coeficentul 0,59 - 0,65 in functie daca recolta este mai mare sau mai mica de
4 tone/ha.
Balotarea paielor se face cu diferite tipuri de prese, dupa care sunt
transportate si depozitate in functie de destinatie (celuloza, furaje, compost,
brichete pentru incalzit).
De mentionat ca aprinderea brazdelor de paie reprezinta o masura
periculoasa de mediu si este interzisa prin Bunele Practici Agricole. Cei care
dau foc la paie vor avea probleme cu primirea subventiilor/ha.

1.2.Masini de recoltat cereale

Destinaie: mainile de recoltat cereale pioase sunt folosite pentru


recoltarea direct din lan a plantelor i pentru recoltarea divizat. n cazul
recoltrii divizate, plantele sunt iniial secerate cu vindroverele i lsate n
brazde, combina (prevzut cu ridictor de plante) efectund ridicarea
plantelor i treieratul acestora.
Clasificarea mainilor de recoltat cereale:
- Dup metodele de recoltat: maini de secerat, batoze i combine;
a. Dup modul de cuplare la sursa de energie, combinele i mainile de
secerat pot fi: tractate, purtate i autodeplasabile.

b. Dup fluxul tehnologic de lucru, combinele de recoltat cereale pioase


pot fi: cu flux direct i cu flux indirect.
Mainile pentru secerat taie tulpinile i le las n brazd continu (cu
vindroverul), n snopi legai sau n poloage (cu secertoarea). Cu aceste
maini se recolteaz n faza de coacere n prg.
Batozele asigur treieratul cerealelor n puncte fixe numite arii. Batozele au
nevoie de o surs de acionare care poate fi mecanic sau electric. Ele
execut desprinderea boabelor din spice, separarea lor de paie i pleav i
colectarea lor n saci.
Combinele reprezint mainile cele mai perfecionate care execut la o
singur trecere seceratul plantelor, treieratul acestora, separarea boabelor de
prile pioase i colectarea boabelor. Recoltarea cerealelor pioase cu
combina se execut n faza de coacere deplin.
Prile componente:
combina este alctuit
din secertoare (heder),
batoz, colector (buncr
pentru cereale),
platforma de conducere,
motorul, transmisia
montate pe un cadru
prevzut cu organe de
rulare. Unele combine
se pot prevedea cu
colector de paie i
pleav.

2.Recepia calitativ i cantitativ a cerealelor


Aprovizionarea morii cu cereale se face de obicei cu vagoane CFR,
autocamioane special amenajate i prin preluare direct din silozul
furnizorului n silozul morii.
Aprovizionarea pe cale maritim este mai rar, ns la noi n ar,
chiar dac cerealele au fost transportate pe ap, se preiau din port cu
vagoane CFR sau autocamioane pentru transportul la beneficiar.
Recepia cantitativ const n msurarea gravimetric (cntar podbascul) sau volumetric (nerecomandat din cauza erorilor pe care le
introduce) a lotului de cereale sosit la furnizor.
n cazul transportului cu autocamioane, cerealele se cntresc att la
furnizor n prezena unui delegat al beneficiarului ct i la beneficiar n
vederea nlturrii oricror erori i a conferirii unei sigurane mai mari
gestionarilor c produsul introdus n siloz corespunde cantitativ cu
documentele care l-au nsoit.
Pentru evitarea cheltuielilor de transport, n ultimul timp, s-au
construit mori moderne n aceeai incint cu silozurile mari de cereale ale
furnizorului. Preluarea cerealelor de la silozul furnizorului se face printr-o
legtur direct cu ajutorul unor instalaii de transport intern formate din
elevatoare, necuri, redlere, benzi i conducte.
Cerealele se cntresc automat att n silozul furnizorului, ct i n
silozul morii. n situaii limit (cnd unul din cntare lipsete), se accept
cntrirea numai la un singur cntar prin convenie scris.
Recepia calitativ a cerealelor cuprinde dou faze:

o faza de recoltare i pregtire a probelor n care este necesar


s se foloseasc o tehnic special care s includ n proba respectiv
toate componentele masei i n proporia cantitativ i calitativ
existent n lot. Se efectueaz de regul cu ajutorul unor instrumente
speciale, numite sonde. Probele recoltate cu sonda se introduc n
cutii metalice nchise. n laborator, aceste probe brute se
omogenizeaz (probe omogenizate) i, dup prelevarea probei de
umiditate, aceast prob omogenizat se mparte n 2 sau mai multe
probe de laborator prin metoda sferturilor sau metoda divizorului.
Pentru analizele care necesit cantiti mici se constituie proba de
analiz prin metoda ah, recoltnd mici cantiti de produse din
fiecare ptrat;
o faza de efectuare a analizelor i calculul indicilor de calitate
n care se determin calitile senzoriale (aspect, culoare, miros,
gust) i fizico-chimice (coninut de impuriti, greutate hectolitric,
coninut de umiditate, sticlozitate, coninut de gluten n rot total,
gradul de infestare).
Ancheta calitativ const n determinarea nsusirilor tehnologice ale grului,
n urma unor determinri de laborator, din care rezult:
1. masa hectolitric
2. continut de corpuri strine
3. umiditate
4. continut de protein
5. continut de gluten umed si uscat
6. indice de deformare a glutenului
7. sticlozitate
8. indice de cdere (Falling Number)
9. continut de substante minerale
10.indice Zeleny

1. Masa hectolitric - reprezint masa n kg a unui hectolitru de boabe.


Dintre factorii care influenteaz valoarea masei hectolitrice cei mai
importanti sunt: umiditatea grului, cantitatea si natura corpurilor
strine, propriettile genetice ale bobului de gru (forma, mrimea,
aspectul suprafeei, grosimea nvelisului bobului), masa specific a
boabelor de gru.
Se consider c grul trebuie s aib masa hectolitric de minim 75
kg/hl pentru a da rezultate bune la mcinat.
2. Corpuri strine - prezenta impurittilor n masa de cereale
favorizeaz degradarea acestora, mai ales n timpul depozitrii. Pe de
alt parte la mcinarea cerealelor mpiedic obtinerea unei fini de
bun calitate si reduc proportia de fin care trebuie s se obtin dintro cantitate dat de gru.
n acest an se remarc prezenta unui numr foarte mare de boabe
ptate (black point) explicabil prin conditiile climaterice speciale din
perioada de recoltare. Sunt prezente boabe tciunate si mlurate, dar
acestea nu depsesc 1%. n acest an procente mari de semine
ncoltite sunt prezente n cteva zone din judeele Bihor, Hunedoara,
Arad.
3. Umiditatea - continutul de ap din masa de boabe este un criteriu de
apreciere a calittii grnelor, foarte important din mai multe puncte de
vedere. Starea de maturitate optim la recoltare este caracterizat si
prin umiditatea grului care trebuie s fie de maxim 15%. Pstrarea
grului depinde n mare msur de umiditatea sa. La temperatura
obisnuit, grul se poate pstra n bune conditii numai dac umiditatea
sa este sub 13%. Dac umiditatea depseste 14% apar o serie de
procese chimice legate de accelerarea respiratiei cu producere de
cldur si ap, urmate de procese fermentative complexe care duc la
alterarea masei de boabe.

4. Continut de protein - continutul de protein si calitatea acesteia


constituie unul din procedeele moderne de apreciere a calittii

cerealelor. Cu ct procentul de protein este mai ridicat cu att grul


respectiv este de calitate mai bun.
Continutul n protein este influentat de o serie de factori: specia,
varietatea, solul, clima, ngrsmintele folosite, etc.
Continutul de proteine al cerealelor este extrem de important pentru c
pe plan international reprezint principalul indice calitativ care
conteaz n tranzactiile comerciale. Grul care are peste 13% proteine
este de calitate bun si are un continut ridicat de gluten, iar grnele cu
un continut total sub 10% sunt de calitate slab, cu gluten cantitativ
putin.
5. Continutul de gluten umed - este un indice calitativ important, care
se determin prin ndeprtarea amidonului si a particulelor de trte
dintr-o cantitate dat de srot de gru. Rezult o mas compact,
elastic. Se consider c grul este foarte bun dac are un continut de
gluten umed de 26% si nesatisfctor la un continut de gluten mai mic
de 22%.

6. Indice de deformare - reprezint gradul de ltire al unei sfere de


gluten ntr-un anumit timp si n anumite conditii. Este o msur a
calittii glutenului.
Astfel:
o 3 - 13 mm - calitate superioar
o < 3 mm - gluten puternic, neelastic
o > 18 mm - gluten lipicios, filant.
7. Sticlozitatea - n categoria semintelor de cereale sticloase intr
boabele care privite n sectiune prezint un aspect translucid, sidefat.
La sectionare seminele sticloase opun mare rezistent, iar la
mcinare se transform n prima faz n semifabricate de tipul
grisurilor mari si mijlocii si n procente mici n dunsturi si fin.
La gru, sticlozitatea mare se datoreste unei repartizri diferite a

substanelor proteice n bob si nu unei cantitti mai mari de protein,


deoarece s-a constatat c att grul sticlos, ct si cel finos pot avea
cantitti foarte apropiate de proteine si gluten.
Sticlozitatea grului este important la fabricarea finii aspre grisate,
utilizat la fabricarea pastelor finoase, aspect foarte important pentru
industria noastr deoarece soiurile romnesti de gru dur se cultiv pe
suprafete foarte mici.
Pentru a fi de bun calitate din punctul de vedere al aspectului sticlos,
grnele trebuie s aib un minimum 30% sticlozitate.
n acest an sticlozitatea grului este frecvent de peste 50%, deci
grnele pot fi considerate sticloase.
8. Indice de cdere (Falling Number) - este o msur a activittii alfaamilazice din bobul de gru. Pentru aceast determinare este nevoie
de un aparat special - Falling Number, realizat de firma Perten din
Suedia. Aceast metod este foarte exact si precis pentru
determinarea calitii amidonului din bob.
n general, activitatea amilazic mrit este dat de prezenta boabelor
ncoltite. Astfel, la un procent mai mare de 2% boabe ncoltite
activitatea amilazic se mreste suficient de mult ca produsele finite
s fie de calitate slab, cu aspect specific: miez umed, nchis la
culoare, volum si elasticitate sczute.
Valorile pentru care activitatea enzimatic este optim sunt
cuprinse n intervalul 220 - 260 sec.
Pentru o valoare a indicelui de cdere mai mare de 300 sec. activitatea
enzimatic este sczut si calitatea grului satisfctoare. Pentru
remedierea acestui deficit enzimatic se foloseste fin maltat si
preparate enzimatice de alfa-amilaz pe suport sau n cadrul unui
ameliorator.
Valori ale indicelui de cdere sub 160 sec. denot o activitate alfaamilazic intens si grul este nesatisfctor din punct de vedere
calitativ. Pentru corectare se folosesc substante cu caracter oxidant ca
atare sau n cadrul unui ameliorator specific.
n general, n acest an activitatea alfa-amilazic se situeaz n limite
normale, cu indici de cdere peste 300 sec, cu exceptia unor zone din
Cmpia de Vest si Transilvania (Bihor, Arad, Hunedoara).

10

Conditii minime de calitate pentru graul de panificatie:

umiditate, max. 15,5%;


masa hecolitrica, min 70 kg/hl;

impuritati, max.15%, din care;

boabe sparte, max.7%;

boabe sistave, max 8%;

boabe avariate, max. 1%;

boabe atacate daunatori, max. 2%;

boabe incoltite, max 1%;

alte cereale, max. 3%;

corpuri straine, max. 2%;

gluten umed, min 22%;

indice de deformare a glutenului, max. 15mm.

3. Depozitarea cerealelor
nainte de depozitare cerealele trebuie s fie precurite deoarece
corpurile strine, fiind mai umede dect cerealele, ngreuneaz uscarea
acestora i favorizeaz infeciile cu microorganisme. De multe ori cerealele
au o umiditate mai mare de 14%, ajungnd pn la 20%; n aceste condiii,
datorit faptului c ele nu se pot depozita n silozuri, se practic pe scar
larg uscarea artificial a cerealelor asigurnd astfel conservabilitatea i
realiznd uneori (n cazul orzului) i o mbuntire a energiei de germinare.
11

Pentru uscare se folosesc diferite tipuri de usctoare cu aer cald, cu


funcionare continu, prevzute cu zone de prenclzire, uscare i rcire n
care boabele nu trebuie s depeasc temperatura de 55C, durata uscrii
fiind de 60-90 minute.
La depozitarea cerealelor trebuie s se in seama c acestea sunt
organisme vegetale vii, a cror produse de respiraie vaporii de ap i
cldura degajat stimuleaz chiar procesul de respiraie. La o cretere de
umiditate de 2-3% respiraia crete i ea de ~75 ori, iar la o cretere de
temperatur cu 10C respiraia se accelereaz de ~5 ori.
Principalele procese care au loc n timpul pstrrii cerealelor sunt:
respiraia i post maturaia, germinarea, autonclzirea i ncingerea,
putnd fi evitate prin condiionarea cerealelor nainte de depozitare i prin
ndeprtarea cldurii degajate n timpul depozitrii.
n morile moderne, ca i n fabricile de mal, depozitarea cerealelor
se face n silozuri de beton, care permit stocarea unor cantiti mari de boabe
n straturi groase de 10-40m.
n silozul de cereale se efectueaz urmtoarele operaii tehnologice
pentru realizarea crora se folosesc scheme tehnologice i utilaje specifice:
evacuarea cerealelor din sorbul silozului, cntrirea, precurirea
i introducerea n celule;
evacuarea cerealelor din celule, dozarea pentru amestec,
cntrirea i trimiterea la curtoria morii;
recirculare i prefirare pentru a mpiedica ncingerea;
evacuarea i trimiterea cerealelor ctre mori mai mici, satelii ai
morii mari;
ventilarea utilajelor, instalaiilor i a cerealelor din siloz.

12

Utilajele i instalaiile folosite pentru executarea operaiilor


tehnologice din silozul de cereale, din care fac parte sorbul sau staia de
primire, utilajele de transport intern (elevatoare, necuri, tubulatur etc.),
instalaii de ventilaie (ventilatoare, cicloane, conducte, ubere), aparate de
msur volumetric i gravimetric, maini de curit cereale, motoare i
transmisii de acionare, diverse accesorii de comand i control, se aseamn
cu cele din silozurile strine.
Dei ntre utilajele romneti i cele strine exist unele diferenieri
constructive, ele funcioneaz pe aceleai principii de baz.
Podeaua de aerare
Silozurile sunt dotate cu o podea plata, perforata. Aceasta podea este
sustinuta de blocuri de beton. Ca urmare, cerealele sunt protejate impotriva
umezelii si a parazitilor.
Model

Capacitate Diametru in Inaltime


in tone
m
totala in m
1150
14,32
12,55
1500
14,32
15,50

BIN 1500N
BIN 1500

Volumul de depozitare al halelor cu o lungime de 30 m. este :


pentru o latime de 12 m. = 800 t;
pentru o latime de 15 m. = 1000 t;
pentru o latime de 18 m. = 1200 t.
Halele industriale modulare pot fi utilizate ca si hambare acoperite, garaje,
spatii de depozitare si productie. Livrarea se realizeaza in set, in termen de
20 zile, cu mijoace de transport auto (un camion cu lungimea caroseriei de
12 metri ofera un spatiu pentru livrarea unei hale cu dimensiuni de 1530
metri avand cadru fundatie structuri metalice).
Un set complet include: porti, usi de intrare, elemente de ventilatie
13

naturala, in functie de optiunile Clientului, in


acest set poate fi inclus si un cadru fundatie
structuri metalice, utilizarea caruia
micsoreaza considerabil perioada de montare
a cladirii.

Inaltimea maxima a granelor si cerealelor depozitate(m)


Nivel maxim
Inaltime maxima Nivel maxim
Volum maxim(calculat la
Latime Grosime
perete
aproximativa perete lateral
1m lungime din cladire)
frontal
L(m) S(mm)
A(m)
B(m)
C(m)
m3/m
t/m
12,04
1,00
3,9
2,7
2,3
34,0
26,0
14,78
1,00
4,4
2,4
2,3
48,0
37,0
17,98
1,00
4,85
2,1
2,1
56,0
43,0

14

Utilaje pentru silozuri


Curatitoarele pentru cereale utilizate de noi sunt fabricate de un mare
producator european, specializat in productia de curatitoare pentru cereale cu
traditie in acest domeniu de peste 150 ani.
Cutatitoarele pentru cereale cu tambur rotativ functioneaza silentios, fara
vibratii, cu consum de energie redus si pot fi reglate cu usurinta.
De obicei utilizam doua curatitoare pentru cereale in paralel, astfel procesul
de curatire a cerealelor este impartit in doua faze distincte si anume
Precuratirea si Curatirea secundara.
PRECURATIREA:
In faza de precuratire, curatitoarele pentru cereale cu tambur rotativ, elimina
din cereale foarte eficient si rapid impuritatile de dimensiuni mari,
respectiv bucatile de pamant sau pietrele.
Este important ca in uscator sa ajunga cereale precuratite pentru ca in acest
fel putem sa impiedicam infundarea uscatorului, se poate reduce pericolul
incendiu, este mai mic consumul de energie, creste randamentul procesului
de uscare.
Produsele vor ajunge in interiorul tamburului rotativ al curatitorului pentru
cereale si trec peste perforatiile sitelor.Impuritatile de dimensiuni mai mari
vor ramane in interiorul tamburului si vor fi eliminate la capatul acestui
tambur rotativ.
Dimensiunile perforatiilor sitelor tamburului rotativ depind de tipul de
cereale pe care dorim sa le preselectam si de ce anume impuritati se doresc a
se separa pe o anumita sectiune a acestui tambur.
Sistemul de curatire a sitelor mentine in permanenta curata suprafata mare a
curatitorului cu site cilindrice.
15

La diferite tipuri de curatitoare pentru cereale avand diferite tipuri de cereale


putem atinge productivitati cuprinse intre 23 si 400 t/h.
Se poate realiza si o ventilatie a cerealelor in aceasta faza. Pentru acest lucru,
putem oferi diferite solutii tehnice.
CURATIREA SECUNDARA SAU SELECTAREA:
In faza de selectare, sau curatire secundara, curatitorul pentru cereale cu site
rotative elimina impuritatile usoare , respectiv separa boabele sparte si
impuritatile tari de boabele bune.
Aceasta problema este rezolvata de catre un sistem de ventilatie cu dubla
aspiratie urmat de catre tamburul cu site rotative.
Se realizeaza o perdea uniforma de cereale, prin care este aspirat aerul.
Cantitatea de aer aspirat poate fi reglata. Acest reglaj determina ce cantitate
de impuritati usoare va fi aspirata de catre fluxul de aer. Impuritatile putin
mai grele, dupa ce ies din fluxul de aer vor cadea la partea inferioara a
camerei de aer. De aici sunt indeaprtate cu ajutorul unui snec. Ipuritatile mai
mici si mai usoare sunt impinse catre afara de ventilator si ajung in ciclon.
Dupa ventilatie, cerealele vor ajunge in tamburul rotativ al curatitorului
pentru cereale. Pentru fiecare tip de cereale avem cate un set de site care pot
fi montate foarte usor pe curatitor.
Prima sita scoate boabele sparte, ramasitele de sol,etc iar in cea de adoua sita
vor ajunge boabele curate. Ipuritatile de dimensiuni mai mari vor fi adunate
in capatul tamburului de unde vor fi eliminate.
Curatitoarele de cereale cu site rotative dispun de o gama foarte variata de
site cu care pot fi curatate si selectate orice fel de cereale.
Curatitoarele de cereale utilizate ca si curatitor secundar, pot avea capacitati
de productie cuprinse intre 5 tone si 400 tone.

16

ELEVATOARE CU CUPE:

Elevatoarele cu cupe sunt fabricate din tabla de otel zincat la cald.


Elevatoarele cu cupe pentru transportul cerealelor sunt compuse din module
avand cadru autoportant, dotate cu platforma la partea superioara si scara de
acces.
In functie de capacitatea de transport, transmisia benzii elevatoarelor cu cupe
pentru transportul cerealelor in plan vertical poate fi cu lant, curea
trapezoidala sau ansamblu motor electric-grup reductor.
Cupele, cureaua si viteza de ridicare a elevatoarelor pentru cereale sunt
alese in functie de capacitatea productiva necesara si tipul de produs de
transportat.

Tevile de descarcare, care fac legatura intre elevatorul pentru cereale cu cupe
si utilajul ce trebuie alimentat sunt confectionate dintr-un
otel cu
rezistenta mare la frecare, zincat la cald si constituie diferite module de
descarcare a cerealelor in forme si marimi variate.

17

2.2.5TRANSPORTOARELE CU LANT
SI RACLETI:
Pentru receptia cerealelor, utilizam
transportoare pentru cereale cu lant si
racleti avand capacitati de transport intre
30 si 120 t/h, cu grilaj metalic pentru
trecerea autovehiculelor si capat curbat de
transmiterea mai departe a cerealelor.
Transportoarele pentru cereale cu lant si
racleti au lungimi care poate ajunge chiar
la 60 m, pe care este montat capatul de transmitere curbat. Capatul de
transmitere curbat al transportoarelor pentru cereale cu lant si racleti este
usor de intretinut si poate inlocui foarte eficient buncarele de alimentare
pentru elevatoare pentru cereale cu cupe.
Combinatia pieselor transportoarelor pentru cereale, fabricate dintr-un
material plastic special si metal se comporta delicat cu semintele.
Transportoarele speciale cu lant si racleti se pot utiliza cu succes la
incarcarea sau descarcarea uscatoarelor, a selectoarelor, a silozurilor turn sau
a depozitelor orizontale.
Transportoarele cu lant si racleti pot fi fixe intr-o diversitate mare de modele
sau variate modele mobile si care pot fi dotate in functie de necesitate cu
diverse sisteme de dozare sau alte sisteme speciale .
Purificatoarele de aer si cicloanele ca piese auxiliare sistemelor de
transport al cerealelor cu capacitati de 30-60-80-100 t/h, simplu de integrat
in sistem, sunt fabricate din otel suedez de cea mai buna calitate.
Pe langa transportoarele cu lant si racleti respectiv elevatoare cu cupe si
snecuri pentru cereale mai sunt si alte materiale auxiliare:Clapete de
inchidere, distribuitoare, tevi de golire,coliere, coturi, racordari cu etansare
precisa cu piese de racordare si piese de fixare etc, fabricate la aceelasi
standarde de inalta calitate.

18

SNECURILE PENTRU CEREALE:


Snecurile pentru cereale, fabricate de catre un producator european la
standarde de inalta calitate, dar totusi la un pret accesibil sunt de mai multe
tipuri, in functie de utilizare.
O larga utilizare o au snecurile rotative pentru cereale ( asa-numitele snecuri
planetare) pentru golirea silozurilor. Aceste snecuri pentru cereale sunt
fabricate in functie de diametrul silozului pentru cereale.
Pentru descarcarea silozurilor pentru cereale si transferul mai departe a
cerealelor catre sistemul de transportoare, ca varianta alternativa la
transportoarele cu lant si racleti, putem utiliza snecurile de descarcare cu
carcasa fixa

3.2Legislatie privitoare la depozitare,pastrarea si conditionarea


cerealelor

Legislatie comunitara
Regulamentul Comisiei (CE) nr. 1290/2005
Regulamentul Comisiei (CE) nr. 885/2006
Regulamentul Comisiei (CE) nr. 884/2006
Regulamentul Comisiei (CE) nr. 883/2006
Regulamentul Consiliului (CE) nr. 1234/2007
Regulamentul (CE) nr. 687/2008
Regulamentul (CE) nr. 485/2008
privind finantarea politicii agricole comune, cu modificarile si completarile
ulterioare. de stabilire a normelor comunitare detaliate pentru aplicarea
Regulamentului Consiliului nr. 1290/2005 privind acreditarea agentiilor
de plati si a altor organisme si lichidarea conturilor FEGA si FEADR, cu
modificarile si completarile ulterioare. privind normele detaliate pentru
aplicarea
Regulamentului Consiliului nr. 1209/2005 referitor la finantarea din Fondul
European de Garantare in Agricultura (FEGA) a masurilor de interventie sub
forma operatiunilor de depozitare publica si a operatiunilor de contabilizare

19

a depozitarilor publice de catre agentiile de plati ale Statelor Membre, cu


modificarile si completarile ulterioare. de stabilire a regulilor detaliate
pentru aplicarea Regulamentului Consiliului nr. 1290/2005 privind tinerea
evidentei conturilor de catre agentiile platitoare, declaratiile de venituri si
cheltuieli si conditiile pentru rambursarea cheltuielilor din FEGA si FEADR,
cu modificarile si completarile ulterioare. al Consiliului din 22 octombrie
2007 de instituire a unei organizari comune a pietelor agricole si privind
dispozitii specifice referitoare la anumite produse agricole (Regulamentul
unic OCP) cu modificarile sicompletarile ulterioare al Comisiei din 18 iulie
2008 prin care se stabilesc procedurile de preluare a cerealelor de catre
agentiile de plati sau de catre agentiile de interventie si metodele de analiza
pentru determinarea calitatii cerealelor. al Consiliului privind controalele
efectuate de catre statele membre cu privire la operatiunile care fac
parte din sistemul de finantare prin Fondul european de garantare
agricola.
GISLATIE COMUNITARA SI NATIONALA
Legislatie nationala
OG nr. 45/2005
OMAPDR nr. 596/2004
OMAPDR nr. 70/2006
OMAPDR nr. 172/2006
OUG nr. 12/2006
aprobata cu modificari si completari prin Legea 307/2005 privind
organizarea pietelor produselor agricole si alimentare. modificat si completat
prin OMAPDR nr. 1294/2005 pentru aprobarea Normelor metodologice
privind definirea, modalitatile de desemnare si stabilirea centrelor de
interventie pe piata
cerealelor. rivind aprobarea Normelor metodologice privind procedurile de
aplicare a istemului de interventie pe piata cerealelor.
pentru aprobarea normelor metodologice privind procedurile de aplicare a
sistemului de interventie pe piata cerealelor, referitoare la evaluarea si
monitorizarea cerealelor detinute
n stocuri publice de interventie. pentru stabilirea unor masuri de
reglementare a pietei pe filiera cerealelor si a produselor procesate din
cereale.
3
4
20

OMAPDR nr. 222/2006


OG. nr. 4/1995
OANSVSA nr. 121/ 2007
Industrie Alimentara si Dezvoltare Rurala, cu modificarile si completarile ulterioare
OMAPDR nr.560/30.04.2009
ORDIN nr. 13/2009

pentru aprobarea Regulamentului privind autorizarea spatiilor de depozitare


pentru produse agricole.
, aprobata, modificata si completata prin Legea nr. 85/1995 si Legea nr.
26/2006, privind fabricarea, comercializarea si utilizarea produselor de uz
fitosanitar pentru combaterea bolilor, daunatorilor si buruienilor n
agricultura si silvicultura.
art. 2, privind anumiti contaminanti din alimentele de origine animala si
nonanimala Legea 1/2004 privind nfiintarea, organizarea si functionarea
Agentiei de Plati si Interventie
pentru Agricultura, pentru aprobarea structurii organizatorice a APIA
pentru modificarea si completarea Normei sanitare veterinare si pentru
siguranta alimentelor privind procedura de inregistrare sanitara veterinara si
pentru siguranta alimentelor a activitatilor
de obtinere si de vanzare directa si/sau cu amanuntul a produselor alimentare
de origine animala sau nonanimala, precum si a activitatilor de productie,
procesare, depozitare, transport si comercializare a produselor alimentare de
origine nonanimala, aprobata prin Ordinul presedintelui Autoritatii Nationale
Sanitare Veterinare si pentru Siguranta Alimentelor nr. 111/2008
Dosarul de agreare a depozitului
n conformitate cu art.2 (3) lit c din Reg. 884/2006, APIA poate depozita
cerealele cumparate la interventie n baza unor contractate de depozitare
ncheiate
cu depozitarii agreati.
Depozitele contractate trebuie sa ndeplineasca conditii tehnice conform
art.11(1) din Reg. 687/2008 si sanitar-veterinare conform OANSVSA
13/2009. APIA certifica ndeplirea tuturor acestor conditii prin emiterea unui
document si anume a Certificatul de agreare a depozitului.
Acest lucru nseamna ca depozitul ntruneste toate conditiile pentru
depozitarea n conditii bune si de siguranta a cerealelor preluate la
interventie.
n cadrul unui centru de interventie poate exista unul sau mai multe depozite
de interventie, agreate de catre APIA.
21

O solicitare de agreare se refera la un singur depozit.


n cazul detinerii mai multor spatii de depozitare se vor depune mai multe
solicitari, separat pe depozite.
Depunerea solicitarilor privind spatiile de depozitare se face la centrele
judetene ale APIA. Eliberarea Certificatului de agreare a depozitului de
interventie se face de catre APIA sediul central prin semnatura DG sau prin
delegare de catre APIA CJ prin semnatura DECJ.
Conditiile tehnice pentru ca un depozit sa fie agreat ca depozit de interventie
se refera la:
starea tehnica a constructiilor, drumurilor si perimetrului depozitului
capacitatea de depozitare minim (5000 to)
cai de acces pentru efectuarea controalelor si inspectiilor
instalatii de cntarire
laborator propriu dotat cu echipamentele necesare pentru efectuarea
analizelor la
preluarea cerealelor
dotarea cu instalatii tehnologice de transport si manipulare
capacitatea de preluare/livrare
instalatii tehnologice de aerare activa pentru silozuri
aerare activa prin constructie la magaziile de cereale
aparatura necesara pentru masurarea temperaturii/umiditatii
instalatii pentru asigurarea normelor tehnice a securitatii muncii si
prevenirea
incendiilor
sisteme adecvate pentru asigurarea securitatii produselor agricole n celule
si
magazii
dotarea cu mijloace electronice de nregistrare a datelor si evidentelor
contabile.

Soiuri de grau

22

Nr.crt.

Soiul de gru

Masa
Indicele de
hectolitric
cdere [FN s]
1.
ALEX
83,6
2.
ROMUL 83,2
US

Valorile nsuirilor
de calitate a
soiurilor de gru
Gluten umed Gluten index
[%]
(GI) [%]
316
27,8
88
328
29,4
50

Studiu de caz:
De pe o suprafata de 62 Ha se recolteaza o medie de 4200 kg.
Total=260.4 tone grau panificabil din cele doua soiuri mentionate mai sus
Pentru depozitarea lor am ales o hala cu o lungime de 30 m.:cu o latime de
12 m. Avand o capacitate de 800 t; hala respecta normele cominitare in
vigoare si nu aduce nici o schimbare calitatilor panificabile ale cerealelor

Cuprins
Partea I
23

1.Importanta graului...................................................................1
1.1. Recoltarea cerealelor paioase................................................2
1.2. Masini pentru recoltarea cerealelor.....................................3
2.Receptia calitativa si cantitativa a graului..............................5
Partea a II-a
3.Depozitarea cerealelor..............................................................10
3.1. Legislatie privind pastrarea si conditionarea cerealelor...18
Cuprins..........................................................................................23

24