Sunteți pe pagina 1din 59

COMPRIMATE

Generalitati
Definitie :preparate farmaceutice solide in
forma de cilindri plati, sau lenticulara
,obtinute prin comprimarea mecanica a
substantelor medicamentoase, la care se
asociaza ,in general si substante ajutatoare
Comprimare=a presa
Tabuletta =placuta (forma prep)
Pastillus =bomboana aromatizata, prajitura mica
;bomboane medicinale

Avantaje si dezavantaje

Avantaje:
1- obinerea unui dozaj corect al substanei active,
2- conservarea mai bun datorit lipsei umiditii,
3- posibilitatea prelucrrii multor substane active sub aceeai
form, n special a principiilor active puin solubile,
4- scderea percepiei gustului neplcut al unor substane active i
posibilitatea mascrii complete a acestuia prin acoperirea
comprimatelor,
5- prin acoperirea comprimatelor cu un nveli adecvat se poate de
asemenea proteja substana activ instabil sau se poate dirija
aciunea medicamentului n anumite poriuni ale tubului digestiv,
6- posibilitatea realizrii de comprimate cu o cedare imediat, una
ntrziat sau una prelungit

7- posibilitatea prelucrrii substanelor incompatibile n aceeai


form farmaceutic folosind granularea separat sau realiznd
comprimate multistraturi,
8- acceptarea de ctre majoritatea bolnavilor,
9- manipulare facila; comprimatele au un volum mic i datorit
strii solide au o rezisten mecanic suficient pentru a suporta
solicitrile la condiionare, transport i depozitare,
10- productivitate mare datorit procesului de fabricare complet
mecanizat, de unde preul de cost sczut,
11- form estetic de prezentare i condiionare.

Dezavantaje:
1- dificultatea unor bolnavi de a ingera comprimatele prin nghiire
(nu sunt indicate pentru copii),
2- rezorbia mai lent comparativ cu a pulberilor, dependena de
viteza de dezagregare i posibilitatea pierderii din principii active dac
dezagregarea nu s-a fcut n timp util,
3- pot fi iritante pentru mucoasa tubului digestiv, n special cnd
conin substane solubile,
Preformularea i formularea comprimatelor necesit studii
aprofundate. Excipienii trebuie alei cu grij i n cantiti limitate
pentru evitarea efectelor nefavorabile n organism. De asemenea
trebuie asigurat desfacerea comprimatelor i eliberarea substanelor
active n tubul digestiv.

Conditii
1.rezistenta mecanica buna pt. a rezista
in proc de productie,ambalare, transport,
eliberare
2. sa fie stabile fizic,chimic, microbiologic
3. sa cedeze medic .in mod reproductibil
si previzibil

Clasificare

1.Dupa nr.de subst. medic


-comp.simple
-comp.compuse

2.Dupa solubilitatea in apa si permeabilitatea s.a.


-cp.cu s.a.din cls I
-cu solubilit.mare si permeabilitate mare:teofilina, ketoprofen metoprolol
-cp.cu s.a.din cls II
-solubilitate mica si permeabilitate mare:piroxicam, griseofulvina naproxen
-cp.cu s.a.din cls III
-solubilitate mare si permeabilitate mica:atenolol, captopril
-cp.cu s.a.din cls IV
-solubilitate mica permeabilitate mica: furosemid,mebendazol

3.Dupa forma:
- rotunde
-ovale sau discuri
- cu margini intacte
-cu suprafata plana sau convexa
-cp.plate cu margini
-cp.plate cu bordura
-cp.bombate
-cp.biconvexe

4.Dupa inscriptionare sau santuri de pe suprafata:


-cp. Inscriptionate:semn, marca, dozaj
-cp.fractionate:cu santuri

5.Dupa modul de formulare:


-cp.neacoperite cu strat unic
- cu straturi multiple
-cp.acoperite cu unul sau mai multe str.
-cu zahar
- cu pelicule (cp.filmate-daca str.este f. subtire)
6.Dupa procedeul de fabricare,cp.neacoperite pot fi:
-cu strat unic
- cu straturi multiple paralele( sm incompatibile)
7.Dupa viteza de eliberare a subst.active
-I-cp.cu eliberare conventionala(clasica)
-cp.pt.adm.per orala
-cp.pt.adm.pe mucoase
-cp.pt.sol.inj.si oftalmice
-II-cp.cu elib modificata

Cp.cu elib.modificata;
1.-cp.cu eliberare accelerata
-cp.efervescente
-cp.orodispersabile

2.-cp.cu eliberare prelungita(retard)


-intirziata;cp.gastrorezistente sau enterosolubile
-repetata (fractionata)
-continua (sustinuta)
-controlata(programata)
Pot fi :cp.cu str.multiple
;cp lenterule,cp.cu doua tipuri de granulate
:cp.cu s.a. intr-o retea polimerica (tip matrita)
:cp.de tip rezervor cu invelis care controleaza cedarea
3.cp.cu eliberare dirijata la dif.nivele:stomac,intestin subtire, colon

8.Dupa modul de administrare:


-cp.care se adm.ca atare prin inghitire
-cp.pt.solutii(int.sau ext)
-cp.pt.dispersii(susp)(int.sau ext)
-cp.efervescente
-cp.orodispersabile(se dizolva in gura si se inghit)
-cp.masticabile
-cp.care se sug
9.Dupa calea de administrare-FRX
A. Comprimate administrate pe cale oral - din care substanele active se
absorb la nivelul tubului digestiv i constituie cea mai important clas de
comprimate
B. Comprimate administrate pe alte ci
FR X mparte comprimatele administrate pe cale oral n 2 categorii:
- comprimate neacoperite
- comprimate acoperite.

FR X difereniaz comprimatele orale n funcie de modul de administrare


i de locul n care are loc eliberarea substanei active, n:
a) comprimate care se nghit (din care absorbia s.a. se face n stomac
sau intestin):
- ca atare (acoperite sau neacoperite)
- cu sau fr efervescen ,dup dizolvare sau dispersare n ap,
b) comprimate care se menin n gur (desfacerea comprimatelor se
face n gur)
De altfel majoritatea clasificrilor au drept criterii modul de administrare,
locul n care are loc eliberarea i absorbia substanei active, sau viteza cu care
are loc aceast eliberare.
Se disting deci:
a) comprimate din care substanele active se absorb la nivelul
tubului digestiv
b) comprimate care se desfac la nivelul altor organe sau esuturi sau
care se utilizeaz n alte scopuri.

a) Din prima categorie fac parte:( substanele active se absorb la nivelul tubului
digestiv)
1. Comprimatele neacoperite care se nghit ca atare, comprimate obinuite i
care formeaz majoritatea comprimatelor.
2. Comprimate acoperite care de asemenea se nghit, i care pot fi:
- cu nveliuri gastrosolubile sau
- cu nveliuri gastrorezistente (sau enterosolubile, comprimate cu aciune
ntrziat)
3. Comprimatele efervescente
4. Comprimate de mestecat
5. Comprimate de supt
6. Comprimate sublinguale
7. Comprimate bucale
8. Comprimate cu mai multe straturi
9. Comprimate cu eliberare modificat (cu aciune prelungit)

b) Comprimatele care se desfac la nivelul altor organe sau


esuturi sau care se utilizeaz n alte scopuri sunt:
- Comprimatele vaginale
- Comprimatele rectale
- Comprimatele pentru implante
- Comprimatele pentru soluii
- Comprimatele pentru reactivi.
Aceste comprimate sunt considerate de ctre unii autori
comprimate de uz special.

Cai de administrare

A .Calea perorala (digestiva, gastrointestinala sau enterala)=


inghitirea cp. act.generala sau sistemica dar si locala (cav.bucala
sau bucofaringiana)
-1.Calea orala cu subcaile:
- gastrointestinala
-colonica
-2.Calea bucofaringiana cu subcaile;
-calea bucala
-calea faringiana
-calea sublinguala
-calea gingivala
-calea alveolara
-3.Calea rectala

Formularea comprimatelor

Administrarea comprimatelor autoindividual - sunt mai


profitabile decit alte forme farm.care necesita personal de
specialitate
Sunt forme preferate de producatori datorita costurilor joase de
productie,ambalaj, transport.
Cedeaza s.a. la locul de actiune in concentratie suficienta si cu
viteza adecvata
Criterii pentru o buna formulare si actiune
1-exactitate si uniformitate a s.a. pe fiecare unitate si lot
2-dizolvare optima a s.a.
3-stabilitate fizico-chimica: stabilitatea s.a., dezagregarea, viteza
si timp de dizolvare a s.a.pt.o perioada de timp indelungata
4-acceptabilitatea pacientului
5-fabricare avantajoasa: o productie eficienta, practica,la un pret
de cost mic.

Materii prime
Sunt:

-substanta medicamentoasa
-substante auxiliare
-materiale si recipiente de conditionare- ambalare
1.Substante medicamentoase
- Sunt supuse comprimarii directe sau indirecte (granulare
uscata, granulare umeda, sferonizare)
- Subst.delicvescente se preseaza mai dificil
- Subst.lichide fot fi formulate sub forma de comp. numai in
cant.mici si cu ajutorul s.auxiliare
- Subst.alterabile in prezenta agentilor atmosferici pot crea o
problema intr-o formulare adecvata sub forma de comp.
In general exista o singura subst.medic care alcatuieste comp.dar
pot exista mai multe s.medic. In acest caz un rol imp.il are
cunoasterea interactiunilor dintre s.medic.

n mare, substanele care se administreaz sub form de comprimate pot


fi:
- substane insolubile care i exercit efectul local n tractul
gastrointestinal (antiacide, adsorbante, etc)
- subst mai mult sau mai puin solubile care au un efect sistemic, dup
dizolvare n tubul digestiv i aborbie prin mucoase.

Cnd substanele active sunt insolubile este important ca preparatul


s fie uor redispersabil pentru a produce particule fine cu o suprafa
specific mare.

n cazul substanelor care trebuie s exercite un efect sistemic,


prin formularea corespunztoare se va urmri realizarea unui preparat
care s se dezagrege i s elibereze substana activ cu o anumita
vitez n funcie de locul la care aceasta se absoarbe n tubul
digestiv. Un rol deosebit l joac proprietile de solubilitate ale substane
active la locul de absorbie.

S.medic.cu doze terapeutice mici pot fi ameliorate


folosind excipienti adecvati care sa asigure curgerea si
compresibilitatea
S. medic cu doze terapeutice mari nu pot fi prelucrate
prin comprimare directa decit in nr. mic
(KCl,NaCl).Majoritatea se prelucreaza prin granulare
umeda sau uscata
In cazul in care umiditatea si caldura influenteaza
negativ stabilitatea (acid ascorbic, aspirina) sau daca se
obtin cp.cu duritate scazuta (paracetamolul) au fost
concepute forme speciale de s.a. obtinind substante
direct compresibile(granulatoare cu pat fluidizat)

Substante auxiliare
Se mai numesc excipienti,aditivi, sau adjuvanti
Ca excipient se poate folosi orice substanta capabila sa contribue la
obtinerea unui amestec ce poate fi usor presat sub forma de
comprimat.
Clasificare
1. Dupa utilizare:
-diluanti sau de umplere(fillers sau diluents)
- lianti, aglutinanti adezivi sau de legare(binders)
-dezagreganti (desintegrands), superdezagreganti (super
desintegrands)
-antifrictionali (antifrictional agents)
-lubrifianti(lubrifiant agents)
-glisanti (glidant agents)
-antiaderenti(antiadherent agents)

-modificatori ai dizolvarii (dissolution modifiers) sau


agenti pt. eliberare controlata(controlled-release agents)
-ag.formatori de film (film coating agents)
-ag.absorbanti (absorbent agents)
-aromatizanti (flower agents)
-edulcoranti (sweetner agents)
-coloranti (coloring agents)
-umectanti (wetting agents)
-antioxidanti (antioxidants)
-conservanti (preservatives)

2.Dupa procedeul de fabricare a comp.


-excipienti pt.comprimarea directa:
-excipienti unitari
-produse coprocesate
-excip.pt.comp.indirecta
3.Dupa rolul in asigurarea calitatii comp. finite
-subst. care contribuie la obt.unor caracteristici
satisfacatoare ale amestecului:diluanti, aglutinanti,
adezivii,glisantii, lubrifiantii
-subst.care confera comp.anumite caract.fizice;
dezagreganti, coloranti, corectori de gust,aromatizanti
stabilizanti

Conditii pt.subst.auxiliare
1-netoxici si acceptate in toate tarile unde sunt folosite
2-disponibile sub aspect comercial la un pret acceptabil in
toate tarile unde se fabrica
3-sa nu fie contraindicate pt.anumite segmente ale
populetiei: zahar, sodiu
4-stabilitate buna (fizica si chimica) ca atare cit si in asociere
5-microbiologic pure sau o contaminare microbiana in limite
admise standardelor
6- compatibile cu colorantii si sa nu modifice culoarea
7-daca produsele se clasifica ca alimente sau suplimente
nutritive ,atunci excipientii tb.sa fie aprobati ca aditivi
alimentari
8-sa nu influenteze biodisponibilitatea s.a. din comp.

Diluanti

Definitie:sunt substante auxiliare solide, care se adauga in forme farmaceutice solide


:pulberi. granule, comprimate, pelete, extracte uscate, in scopul de a completa
masa unitatii de dozare la o anumita greutate atunci cind s.a. isi manifesta
actiunea in doze terapeutice f. mici. Se mai numesc substante de umplere
Daca doza de s.a. este destul de mare agentul poate sa lipseasca
Un comp. tb sa cintareasca cel putin 50 mg.

Conditiile diluantilor:
-inertie fizico-chimica
-sa nu fie higroscopici
-lipsa de toxicitate
-biocompatibilitate
-prop.biofarmaceutice:solubilitate, hidrofilie
-prop.tehnologice:fluiditate, compresibilitate, compactibilitate
-sa nu interfereze cu biodisponibilitatea s.a.
-sa poata indeplini mai multe roluri: adsorbant, absorbant, aglutinant, dezagregant
-pret de cost scazut

Potentialul de diluare: cantitatea procentuala de s.a. care poate fi


comprimata cu o anumita cantitate de diluant in vederea obtinerii
unor comprimate cu o friabilitate pina la 1% sau mai mica
Pentru comprimate cu eliberare imediata se utilizeaza frecvent
unul sau doi diluanti
Pentru s.a.noi tb.avut in vedere compatibilitatea cu
acestea:ex:sarurile de calciu utilizate ca excipienti diluanti pt
tetracicline interfereaza cu absorbtia substantei in tractul
gastrointestinal
-Diluantii cu capacitate de absorbtie mare ex;caolinul,bentonita,
tb.sa fie evitati la fabricarea comprimate in doze mici:alcaloizi,
glicozide,cardiotonice estrogeni
In formulari cu eliberare controlata polimerul hidroxipropilmetil
celuloza(HPMC)are doua roluri:de a
-prelungi eliberarea dar si
-de a forma un film la suprafata comp.

Diluanti

1. Lactoza:
- se prepara din zerul de lapte dupa purificare, centrifugare, si uscare ; inerta
chimic - se prezint sub form de pulbere alb, cu gust plcut, uor solubil
n ap, puin higroscopic i cu reacie neutr.
- este cel mai folosit diluant, avnd si calitatea de a favoriza legarea(liant)
materialului supus comprimrii.
- se deosebesc doua tipuri de lactoza: anhidra si monohidrat
-este solubila in apa
-se recomanda ca excipient la prepararea comprimatelor pt. solutii inj.,
comprimate implant, comprimate homeopate
-daca cantitatea de lactoza este mare duritate marita timp de
dezagregare marit ; se asociaza cu amidonul
-pot apare incompatibilitati: cu nitroglicerina = caramerizarea lactozei si
cp.se pot colora in timp
Tipuri de lactoza:
-lactoza spray-dried este diluantul cel mai utilizat pt.presarea directa; are si
proprietati de curgere
-lactoza fast-flo-lactoza cristalina si amorfa are proprietati bune de
dizolvare si compresibilitate

- are slabe proprieti de curgere. Acest neajuns a fost nlturat prin


realizarea unor sorturi de lactoz cu proprieti superioare (cum ar fi
lactoza uscat prin spray, cu particule sferice care curg uor sau lactoza
anhidr) i care se pot folosi ca excipieni n special pentru comprimarea
direct.
- dezagregarea comprimatelor care conin lactoz poate fi favorizat prin
asocierea acesteia cu amidon.
- se recomand ca diluant n mod special n comprimatele vaginale,
avnd influen favorabil asupra pH-ului i florei vaginale (este mediu
nutritiv pentru bacilul Doderlein care prin metabolizare formeaz acid lactic
cu pH acid).
- un dezavantaj l reprezint faptul c datorit funciei aldehidice, lactoza
reacioneaz n mediu alcalin i n prezena umiditii cu substane cu
gruparea amino, provocnd brunificarea comprimatelor.
Alte tipuri de lactoza :nutraflow(Meggle),Microcelac-100,Cellactose-80
confera cp.fluiditate, compactibilitate, dizolvare superioara

2.Amidonul:

-regleaza umiditatea si confera elasticitate comp.


-poate fi si aglutinant si dezagregant
-se adauga in prop.de 30% fata de masa comp.,in cant mai mari devin friabile
-se foloseste amidon de griu, porumb,sau de cartof
-tipuri de amidon: Sta-Rx cu capacitate de curgere
f.buna;Emdex ,Celutab care cont.90-92% dextroza,si 3-5% maltoza cu
cap.fluidifianta buna in comprimarea directa
-se asociaza cu lactoza asigurind patrunderea apei in comp.si deci o buna
dezagregare
-are avantajul unei substante inerte ,cu pret de cost scazut,si culoare alba
- amidonul comercial conine umiditate n proporie de 11-14%. Unele
sorturi de amidon, dup uscare, au 2-4% umiditate i sunt indicate cnd se
aplic granularea uscat sau comprimarea direct
3.Celuloza microcristalina(Avicel, Pharmacel, Microcel)
-culoare stabila, stabilitate chimica
-dau rezistenta mecanica comprimatelor
- acioneaz att ca diluant - liant ct i ca dezagregant.

4.Zahar
-este o subst.higroscopica aderenta de matrita,poansoane.si ca diluant se
foloseste in cant.mici
-rezistenta mecanica mare dezagregare mai lenta
-se foloseste la fabricarea comprimatelor de subt sau sublinguale la care se
cere o dizolvare lenta
-se poate asocia cu subst.zahar compresibil pt.a fi fol.la comprimarea directa
-sortimente: Sugar-tab;Di-pac;Nu-Tab

5.Glucoza
Diluant in comp.de subt si comp.vaginale

6.Manitolul
-diluant pt. comp.de subt si masticabile
-are 50% din puterea de indulcire a zaharului- se foloseste pentru diabetici
-la dizolvare lasa o senzatie de racoare
-nu este higroscopic,este inert chimic stabil la actiunea caldurii, umiditatii
-produse comerciale Mannogem granular Partech M etc

Sorbitolul
Izomer optic al manitolului cu aplicare limitata ptr ca este o subst higroscopica;
den comerciale :C SORBIDEX P , C SORBISEX S ( Cerestar)
Se recomanda ca diluant ptr comprimate de mestecat si pastile adm la diabetici
de obicei in asociere cu polietilenglicol 6000
Este noncariogenic si noncaloric
Dextroza
Produs comercial : C Pharm dextrose monohydrate recomandat in comprimarea
directa ptr fabricarea comprimatelor de mestecat
Maltodextrina
Este o subst nutritiva si poate fi folosita la micsorarea gradului de indulcire
Maltoza
Are 33 % putere de indulcire din puterea zaharului
Prod comercial advantose 100 Maltose la comprimarea directa ptr obt
comprimatelor de mestecat
Fructoza
Este cu 117 % mai dulce decat zaharul
Prod comrcial Advantose FS 95 Fructose comprimare directa

Carbonat de calciu
Se comercializeaza sub den Pharma- carb LL ptr
granulare umeda
Clorura de sodiu
Diluant ptr comprimatele din care se obtin sol
injectabile sau solutii pentru uz extern
Se comprima usor direct
Produce uzarea rapida a pieselor masinii de
comprimat mare dezavantaj
Fosfat dicalcic , dihidrat
Se fol in asociere cu alti excipienti Emcompress ( +
amidon )

Lianti aglutinanti , adezivi , ag


de legare , ag de alutinare

Definitie :excipienti care se folosesc ptr a mari coeziunea dintre


particulele amestecului de pulberi si contribuie la formarea granulelor
care se preteaza mai bine la comprimare deoarece se amelioreaza
curgerea materialului si se asigura umplerea matritei
Se utilizeaza sub forma de solutii sau dispersii apoase ( mucilagii ) de
anumite concentratii ag de granulare se adauga amestecului de sa si
subst auxiliare , apoi se transforma intr-o masa consistenta din care se
prepara granule ( metoda granularii umede ) , ulterior supusa uscarii
Conditii :
-Sa fie inerti
-Compatibili cu sa
-Prop adezive
-Folosind o cant prea mare de aglutinant se obtin comprimate f dure
-Natura aglutinantului poate influenta si ef terapeutic ( ef hipoglicemiant al
tolbutamidei )
Se adauga in cant mare cand dorim sa obtinem o actiune prelungita a sa ,
sau o desfacere lenta la locul aplicarii ( compr de supt sau masticabile )

Zaharul
Se fol sub forma de sirop 64 % , sau 50% ca atare sau dupa diluare
Granulatele obtinute trebuie sa fie bine uscate
Pentru obt comprimatelor sunt necesare presiuni mari se folosesc pentru
comprimate care tb sa se dizolve lent compr masticabile
Amidonul
Se fol sub forma de mucilag , gel in conc 10-15 %
Se fol ca aglutinant pentru medicamente greu solubile
Amidonul solubil se prepara prin hidroliza partiala a amidonului de cartof cu
sol de HCl la 30 grade si uscare
Guma arabica
Se foloseste Guma arabica desenzimata in conc 10 20 % care se
dilueaza pana la 2-5 % in momentul folosirii
Tragacanta
Se foloseste sub forma de gel 1-3 % , aglutinant ptr pulberi cu o slaba
capacitate adeziva cum sunt pulberile vegetale , carbunele

Gelatina
in conc 1-3 % , sol de gelatina se aduga incalzite , nu se fol la
rece ptr ca gelatina se solidifica si da nastere la grunji care se
disting pe suprafata comprimatelor
Alginatul de sodiu 0.5 3%
Pvp (polivinil pirolidona) -1-5 % , se fol la compr care contin
coloranti solubili
Derivatii de celuloza -Mc , cmc na , HO propil celuloza , Ho propil
metil celuloza , etil celuloza , - 1-5 %
Avicel PEG-URI cu masa moleculara mare 4000-6000
Lianti ptr granulare uscata
Polietilen glicolii conc 15 -20 % sub forma de pulbere fina
Ac stearic , parafina , untul de cacao ptr comprimatele de supt

LIANTI IN COMPRIMAREA
DIRECTA

Excipieni diluani - liani folositi in comprimarea directa se pot clasifica n: solubili i


insolubili.
Dintre cei solubili cei mai folosii sunt cei provenii de la lactoz, de la zaharoz
i de la glucoz.
Lactoza uscat prin spray, prima substan folosit n comprimarea direct, cu
putere de diluare slab (poate lega prin comprimare direct max 20% substan activ).
Fast - Flo - Lactose
Tabletoza
Lactoza anhidr
Zahrul modificat (direct compresibil) este reprezentat de produsele Di-Pac i NuTab.
Glucoza direct compresibil (Emdex)
Sorbitol direct compresibil
Manitolul direct compresibil
Celuloza microcristalin (Avicel)

Cele mai folosite n comprimarea direct fiind Avicel PH 101 (primul introdus
n tehnologia comprimrii) i Avicel PH 102 (mai aglomerat, cu particule mai
mari, mai fluid, dar cu compresibilitate asemntoare Avicelului PH 101.
Fosfatul de calciu dibazic dihidrat este cel mai folosit excipient direct
compresibil din grupa srurilor anorganice de calciu.
Fosfatul tricalcic (Tritab)
Sulfatul de calciu dihidrat (Delaflo)
Au fost realizate i combinaii de excipieni direct compresibili.
Cel-0-Cal - o combinaie de 30% celuloz microcristalin i 70% sulfat de
calciu anhidru.
Celactoz, compus din 25% celuloz microfin i 75% lactoz
monohidrat coprocesate prin uscare prin spray.
Microcellac cu 25% celuloz microcristalin i 75% lactoz monohidrat.

Dezagreganti si
superdezagreganti

Definitie :asigura desfacerea comprimatelor in particule primare intrun timp corespunzator cand sunt aduse intr-un mediu apos
Comprimatele se considera dezagregate cand substantele active s-au
dizolvat in apa sau in lichide gastrice
In cazul comprimatelor cu subst hidrofobe si insolubile , dezagregarea
consta in desfacerea in granulate sau in pulbere initiala
Dezagragantii subst sau amestecuri de subst care au rolul de a anula
eficacitatea liantilor si efectele fortelor fizice care au actionat la
comprimare
Operatia inversa comprimarii
Timpul de dezagregare depinde de compozitia comprimatelor si duritatea
acestora
Dezagragarea comprimatelor cu subst insolubile tb sa realizeze
descompunerea compr in granulate si apoi a acestora in pulbere initiala
In practica agentul de dezagregare se adauga numai dupa obtinerea
granulatelor

Ca mecanism de act : dezagregarea se datoreste maririi volumului


agentului de dezagregare in contact cu apa ;
Dezagreganii pot fi adugai:
-nainte de granulare,
-dup granulare sau
- n ambele faze, caz n care se favorizeaz mai nti dezintegrarea
(desfacerea n granulate) i apoi dezagregarea granulatelor n pulbere.

Adugarea dezagregantului la amestecul de granulate


(extragranular) este cel mai folosit procedeu i duce la desfacerea mai
rapid a comprimatelor n granulate, n schimb introducerea lui n
amestecul de pulberi nainte de granulare asigur o dispersare mai fin
a componentelor din formulare n prezena apei, de aceea uneori este
mai util incorporarea dezagregantului n ambele faze.

Datorita capilaritatii apa patrunde in int comprimatului ,


exercita o presiune hidrostatica si dizolva legaturile
interparticulare de liant ; este foarte importanta penetrarea
lichidului prin reteaua de pori si capilare existente in comprimat

Lichidul patrunde in interior si dizolva puntile de agent liant ,


iar dezagregarea este terminata cand liantul este dizolvat in
intregime
Timpul de dezagregare necorespunzator constatat la compr
cu sa usor solubila se explica tot datorita capilaritatii in
aceste cazuri lichidul dizolva cantitati mari de sa si astfel se
astupa capilarele de transport si dezagregarea este
prelungita

Dezagreganti
Amestecuri efervescente dezagregarea se produce ca
urmare a formarii de CO2 in prezenta apei
Se fol asocieri de bicarbonat de na si ac tartric sau citric
Comprimatele trebuie sa se dizolve complet in apa
Se fol cand dezagregantii obisnuiti nu au eficacitate sau
cand se doreste o dezagregare rapida
Enzime actioneaza asupra agentului de aglutinare
descompunandu-l in mediu apos
Cand se foloseste amidon ca liant ,sunt necesare amilaze
ptr dezagragare, celulaza pentru celuloza
Subst tensioactive act indirect ca dezagregant favorizind
desfacerea unor comprimate cu subst hidrofobe
inlesnind patrunderea apei in comprimat ; se folosesc
tween-uri , lauril sulfatul de na

Amidonul

Amidonul este cel mai utilizat dezagregant, incorporat fie numai n amestecul
de pulberi nainte de granulare, fie numai n granulate, mpreun cu lubrifianii,
nainte de comprimare, fie o parte (2/3) n pulbere i restul (1/3) n granulate.
Aciunea dezagregant este atribuit legturilor intermoleculare de
hidrogen formate n timpul comprimrii i care se desfac brusc n prezena
apei.
Ca dezagregant amidonul se folosete de obicei n proporie de 5-20%
din masa comprimatului.
Este important ca amidonul folosit ca dezagregant s fie n prealabil uscat
la 80-900C (maxim 1,5% umiditate) i conservat corespunztor (pentru c are
tendina s adsoarb ap pentru a atinge valoarea de echilibru de 11-13%
umiditate).
Amidonuri modificate -> "carboximetilamidonurile", cunoscute i sub
numele impropriu de glicolat de amidon sodic (Explotab, Primogel).
Amidonul parial expandat (cu gruni parial spari), "Sta-RX-1500".

Derivaii de celuloz (metilceluloza i carboximetilceluloza sodic) au i


proprieti dezagregante moderate dar sunt folosii mai rar n acest scop.
Ac-Di-Sol este o form insolubil n ap a carboximetilcelulozei sodice,
care conine legturi ncruciate intermoleculare i care are o mare
afinitate pentru ap, ducnd la desfacerea rapid a comprimatelor (este un
superdezagregant).
Celuloza microcristalin se comport ca dezagregant, cu aciune optim
cnd se afl n proporie mai mic de 10% n compoziia comprimatelor. Ea
permite ptrunderea apei prin porii comprimatului iar aceasta produce
desfacerea punilor de hidrogen dintre legturile adiacente ale
microcristalelor de celuloz.
Alginaii
Povidone XL (sau "Poliplasdone XL"), este un sort de polivinilpirolidon cu
legturi ncruciate, un dezagregant activ att la comprimatele obinute prin
granulare umed ct i la cele realizate prin comprimare direct.

Excipieni lubrifiani

1. Lubrifianii sunt necesari deoarece granulatele (sau pulberile)


deformate prin comprimare, exercit o presiune radial pe peretele matriei,
presiune care poate fi att de mare nct s mpiedice expulzarea
comprimatelor.
-Lubrifiantul este o substan care se deformeaz uor cnd este
forfecat ntre dou suprafee i prin urmare, atunci cnd se interpune
ntre tablet i peretele matriei, formeaz un film uor deformabil.
1-Funcia primar a lubrifianilor este deci aceea de a reduce frecarea
dintre tablet i pereii matriei, uurnd expulzarea comprimatului.
-Ei micoreaz de asemenea frecarea dintre particule asigurnd o mai
bun transmisie a forei de comprimare n masa de material. Excipienii care
ndeplinesc n primul rnd aceste roluri se numesc lubrifiani propriu zii
(cu aciune de antifrecare).

2. Lubrifianii au de asemenea rolul de a diminua aderarea


materialului de piesele mainii, substanele care au n special
aceast funcie se numesc antiadereni (antiadezivi).
3. Excipienii lubrifiani mai ndeplinesc funcia de mrire a
fluiditii (curgerii) materialului (granulate sau pulbere); cei care
au mai ales acest rol se numesc glisani sau ageni de curgere
(cu aciune de curgere).
4.Pe lng rolul funcional, lubrifianii mai au proprietatea de a da un
aspect estetic, lucios, comprimatelor.
Exist n prezent tendina de a se clasifica
-ntr-o grup, cea a "lubrifianilor", att lubrifianii propriu zii, ct i
cei antiadereni i
-o grup aparte de excipieni "agenii de curgere".

Lubrifianti

Lubrifiere = act de ungere , iar un lubrefiant este un material


lichid , semifluid sau lichid care se interpune intre suprafetele a
doua solide aflate in contact de frecare
Ei usureaza efortul masinii si diminueaza uzarea poansonelor si
matritelor in special cand se lucreaza cu subst abrazive
Formeaza la supr granulatelor un film uniform care diminueaza
frecarea
Din punct de vedere al mecanismului de aciune se pot deosebi 3
categorii de lubrifiani:
1) lubrifiani de tip hidrodinamic sau fluid
2) lubrifiani de tip limit
3) lubrifiani solizi de tip laminar.

1.Lubrifiantii de tip hidrodinamic sau fluid - lubrifianii al cror


mecanism de aciune se explic prin separarea celor 2 suprafee
n micare printr-un strat fin, continuu de lubrifiant fluid.
Un exemplu tipic de lubrifiant fluid l reprezint uleiurile minerale
(hidrocarburi), compui apolari
act pe baza vascozitatii cand suprafetele in frecare sunt
separate de un film de lubrefiant fluid hc , ac stearic
2. Lubrefianti de tip limita sau bipolar acioneaz prin aderarea
partii polare a moleculei la suprafaa metalic a peretelui matriei;
-Aderena gruprilor polare la peretele matriei, respectiv la
suprafaa de metal, este mai mare dect cea a lubrifianilor de tip
fluid care sunt compui nepolari.
Cei mai eficieni lubrifiani tip limit sunt srurile metalice ale
acizilor grai i n special stearatul de magneziu.

3.Lubrefianti solizi de tip laminar la care act rezulta datorita


orientarii cristaline in timpul presiunii ( Talcul este un astfel de
lubrifiant. )
Cei mai folosii lubrifiani insolubili sunt stearaii (de Mg, Ca, Na)
acidul stearic, grsimile, talcul;
Lubrifianii solubili - cei mai utilizai sunt: benzoatul de sodiu, acidul
boric (mai putin datorit toxicitii), carbowax 4000 sau 6000, acetatul
de sodiu, laurilsulfatul de sodiu sau de magneziu, .a.
Lubrifianii se adaug de obicei ca pulberi n momentul cnd
celelalte componente sunt omogenizate i se mai continu
amestecarea 2-5 minute.
-O amestecare mai lung duce la diminuarea caracteristicilor de
dezagregare - dizolvare i la scderea capacitii de legare a
materialului supus comprimrii

Concluzii lubrifianti
Dupa functiile pe care o indeplinesc deosebim :
Lubrefianti propriu zisi care diminueaza frecarea
suprafetei laterale a compr de matrita si fav expulzarea
Glisanti care imbunatatesc curgerea granulatelor din
palnie in matrita si permit o umplere uniforma a
acesteia Cei mai buni ageni de curgere sunt diferitele
sorturi de dioxid de siliciu coloidal: aerosil, Cab-o-sil,
Syloid.
Antiaderenti sau antiadezivi care micsoreaza
aderarea ( lipirea ) materialului de matrita si ponsoane
De obicei se fol asocieri : stearat de mg +amidon + talc
Cant de lubrefiant este de 1% - 5%

Exemple de lubrifianti

TALCUL cel mai folosit


Efectul talcului: antiaderent si usureaza curgerea granulatului in
palnie
Calitatea de lubrefiant se datoreaza caracteristicilor cristalelor care
datorita onctuozitatii aluneca intre ele
Supuse unor forte de frecare tangentiale cristalele de talc se desfac
lamelar sunt favorizate de apa absorbita intre straturile cristalului
Duritatea scazuta a talcului contribuie deasemenea la lubrefiere
Marimea particulelor determina ef de lubrefiere un talc obisnuit
(nepulverizat) in conc de 8 % realizeaza acelasi ef cu un talc in conc
de 3% sau un talc in conc de 1 % care a fost pulverizat timp de 5
ore in moara cu bile
Dezvantaj prop absorbante datorita carora pot fi retinute unele
medicamente alcaloizi
Se poate fol si in amestec talc aerosil stearat de mg in prop
de 8-1-1

Amidonul regleaza curgerea granulatului in palnie 10- 20 % ;


se adauga granulatelor uscate inainte de comprimare
Fct de ag de curgere + ag dezagregant
Ac stearic 1-2 % - ptr lubrefierea granulatelor care contin o cant
mare de zahar
Stearatul de magneziu
Uleiuri minerale ul de parafina
Grasimi , uleiuri , ceruri se fol dizolvati in prealabil in eter
Dezav pot prelungi timpul de dezagregare
Se fol : unt de caco , unt de cocos , tristearat de gliceril , ceara de
albine
Siliconi 1- 2 %
Aerosilul
Lubrefiantii solubili peg ptr compr care se dizolva in apa

Antistatici
Pulberile foarte fine acumuleaza la suprafata
particulelor o cant mare de energie
Unii electroni sunt indepartati de la suprafata cristalelor
si trecuti in alta parte ; aceasta separare de sarcina are loc
intre materialul macinat si partile metalice ale morii
Particulele rezultate au sarcini electrice de acelasi semn
se resping intre ele si de aceea pulberea devine
voluminoasa
Daca part sunt incarcate cu sarcini de semn contrar se
produce o aglomerare intensa a materialului
Subst antistatice produc marirea conductibilitatii si
distrug campul electric

Alte subst auxiliare

Adsorbanti
La prelucrarea compr cu subst.lichide ; t-ri , extr fluide , uleiuri ,
esente , vitamine liposolubile , produse fluide , amestecuri eutectice
se folosesc substante care adsorb umiditatea : amidon ptr cant
mici de lichide
Caolin , bentonita , fosfat tricalcic , ac silicic coloidal , celuloza
microcristalina
Fixarea mol de apa are loc ca urmare a unei rc de chemosorbtie
prin formarea puntilor de hidrogen
Exista riscul , datorita capacitatii mari de adsorbtie ca unele s.a. sa
fie adsorbite ireversibil sau sa fie cedate greu
Adsorbanti ptr subst solide = cand subst solida este prescrisa in
cantitati foarte mici ( mg ) medicamentul dizolvat intr-un solvent
adecvat este amestecat cu o subst solida dupa care urmeaza
evaporarea solventului iar s.a. ramane depusa pe part solide :
lactoza , amidon , celuloza microcristalina etc

Colorantii maj compr sunt de culoare alba


Colorarea se face ptr a atrage atentia asupra
-activitatii
-ptr a evita accidente
-ptr a indica o concentratie diferita de sa
-din considerente de ordin cosmetic sau comercial
Ex:rosu de amarand , galben de tartrazina , albastru de metilen ,
violet de gentiana , betacarotenul , antocianina , riboflavina , ac
carminic
Colorantul se poate incorpora sub forma de pulbere la celelalte
componente realizand un amestec omogen si uniform
Se mai poate dizolva in alcool sau in lichidul de aglutinare

Aromatizanti si edulcoranti
Aromatizanii
Sunt folosii n special pentru comprimatele care se menin n gur, sau
pentru comprimatele efervescente. Aromatizarea se realizeaz de obicei prin
pulverizarea unei soluii alcoolice sau eterice de ulei volatil sau de alt aromatizant
peste granulate, nainte de comprimare. Ele sunt lsate dup amestecare ctva
timp n recipiente bine nchise pentru a permite ptrunderea aromei n interior
Sunt avantajoase deoarece se inlatura adaosul de subst uleioase care pot
influenta negativ stabilitatea medicamentelor
Cel mai cunoscut edulcorant este zahrul, care are o putere de ndulcire
moderat, necesitnd proporii mari n amestec, i ntrziind astfel dezagregarea.
Zaharina se folosete mai ales sub forma sa solubil - sarea de sodiu. Este
necesar n cantiti mici, avnd putere de ndulcire de peste 300 de ori mai
mare dect zahrul.

Se recomand pentru diabetici, dar las o senzaie de gust


neplcut.
Ciclamatul de sodiu confer preparatelor un gust mai plcut iar
puterea sa edulcorant este de aprox. 30 de ori mai mare dect a
zahrului. Se recomand de asemenea pentru diabetici.
Prin asociere de ciclamat i zaharin se obin amestecuri cu
efect ndulcitor sporit.
Aspartamul este un edulcorant artificial nemedicamentos, de 180
de ori mai dulce dect zahrul i aprobat pentru alimentaie.
Datorit posibilei aciuni cancerigene a ndulcitorilor artificiali
(ciclamat i zaharin) se prefera ca gustul dulce s fie asigurat de
hidraii de carbon.

Zaharoza =1
Cicamatul de na , ca= 30
Zaharina = 550
Dulcina = 250
Sorbitol = 0,5
Stabilizanti : substante tampon care sunt folosite pt.
medicamente stabile la un anumit ph sau pentru
medicamente sensibile la lumina
Exemple de asemenea substane: carbonat, citrat,
fosfat, gluconat de calciu, citrat de sodiu, aminoacizi
(glicocol).

Va multumesc

pentru

atentie