Procedee de obtinere

a comprimatelor

Procedee de comprimare
Pentru a avea un comprimat corespunztor este necesar ca
materialul de comprimat s aibe:
Proprieti fizice i mecanice particulare, respectiv :
1-o anumit granulometrie i
2- o capacitate de curgere care s asigure umplerea
uniform i rapid a matriei,
3- capacitate de legare i
4-expulzare uoar dup compactarea, ntr-o form
(comprimat) cu o rezisten mecanic bun i cu o desfacere
uoar ntr-o cantiate mic de ap sau n sucurile din tubul
digestiv.

1. Pulverizarea si
amestecarea componentelor
-Marimea particulelor -subst.activa si subst.ajutatoare
tb.sa aiba dimensiuni cit mai apropiate pt.a asigura un
dozaj corespunzator;
-particulele prea mari sau prea mici sunt dezavantajoase
pt.a realiza o pulbere satisfacatoare
-Polimorfismul -poate det,solubilitati si viteze de dizolvare
diferite-influentind viteza de absobtie
Pt.a realiza o amestecare omogena se recurge la:
pulverizarea prin
- macinarea uscata a mat.prime;
-urmeaza clasarea prin site corespunzatoare
-amestecarea timp de 15 min, cu aj. tobelor mecanice
(50kg)pt.industrie.Se folosesc si pt. amestecarea
granulatelor cu lubrefianti

Granularea
Definitie :transformarea amestecului de pulberi in granulate ;
este operatia premergatoare comprimarii
Scopul granularii: transformarea amestecului de pulberi in
particule de o anumita forma care sa favorizeze adeziunea
acestora intre ele (granulate) Astfel materialul curge mai usor
din pilnie in matrita si realizeaza o umplere uniforma
Datorita aderarii granulatelor, comprimarea este usurata;
energia necesara comprimarii fiind mult scazuta
Comprimatele se pot deci obine prin trei procedee (metode)
importante:

1. Procedeul prin granulare pe cale umed

2. Procedeul prin granulare pe cale uscat

3. Procedeul de comprimare direct

Prepararea prin granulare

umed
Principalele faze ale granularii pe cale umed clasic sunt:

1. obinerea pulberii compuse din substane active i unii excipieni

(de obicei diluanii, eventual i ali adjuvani ca: adsorbani, edulcorani,
stabilizani, o parte din dezagregani, .a.).

2. umectarea.

3. granularea.

4. uscarea granulatelor.

5. uniformizarea granulatelor.

6. amestecarea granulatelor cu lubrifiani i o parte din dezagregani.

7. comprimarea.
Mecanism de actiune: amestecul de pulberi este transformat intr-o pasta
de consistenta potrivita prin adaos de lichid
Masa umeda obtinuta este trecuta apoi prin sita pt.a se obtine granulate
care sunt supuse uscarii si uniformizarii

2.Umectarea pulberii
Volumul de lichid pt.umectare :
-prea mic -granulate neregulate,friabile comp.cu
rezistenta scazuta
-prea mare -masa moala ,viscoasa-infunda sitagranulate inegale ,neregulate-timp prelungit de uscare
masa greu de prelucrat
Se poate adauga un solvent (apa si alcool, apa- alcooleter) sau un lichid de aglutinare
Se evapora
Daca se foloseste apa-umectarea se face la suprafata
altfel se umezeste prea mult
Dupa uscare se poate forma o crusta la suprafata
granulatelor care se sfarama usor

 Se urmareste:
-folosirea unui dizolvant in care substantele de granulat
sa aiba o solubilitate medie
-apa ca atare se foloseste rar uscare indelungata
-alcoolul se fol.pt.extracte vegetale uscate care devin
lipicioase in prezenta apei
Lichide de aglutinare:
-sol de substante liante mentin particulele de pulbere
reunite in granulate si dupa inlaturarea solventului.
-Substantele aglutinante se folosesesc sub forma de
sol.coloidala sau gel. Aceste solutii se aduc in mici
portiuni, intermitent asigurind o buna amestecare in
tobe cu viteza de rotatie mica =20-60min.

3.Granularea propriu zisaTrecerea prin sita

Granularea propriu zisa consta in transformarea masei umede in

granulate cu ajutorul sitelor
Masa este fortata sa traverseze ochiurile unei retele de sita sau orificiile
unei placi perforate cind se obtin particule de forme si dimensiuni variate in
fuctie de dimensiunea ochiurilor, de forta de presare si de gradul de
umectare
Operatia consta:
-presarea masei cu podul palmei deasupra unei site
-rezulta bastonase de forma cilindrica

In industrie se folosesc mijloace mecanice granulatele obtinindu-se prin

-presare- granulate mecanice
- taiere- disc perforat rotativ actioneaza asupra masei,desprinde part.si
rezulta granulate
- agitare se agita masa deasupra unei site si datorita miscarii vibratorii si
greutatii masei se formeaza granulate

 Tipuri de granulatoare:

-cu palete rotative obliga masa sa treaca prin orificiile

practicate pe un cilindru perforat. La alte aparate pasta
este impinsa de un surub fara sfirsit care o sileste sa
treaca printr-o placa perforata. Granularea poate fi
obtinuta si in mori speciale cu ciocane prevazute cu
gratar

-oscilant sau rotativ este prevazut cu rulouri sau cu

palete care imping masa peste o placa perforata. Este o
metoda mai avantajoasa deoarece orificiile fiind la
distanta, granulatele nu mai adera unele de
altele.Randamentul cu o astfel de masina este de 70-100
kg.pe ora

4.Uscarea granulatelor

Uscarea granulatelor se face imediat dup formarea lor, cel mai

frecvent n etuve sau n dulapuri usctoare, ori n usctoare cu pat
fluidizat.
n cazul usctoarelor cu pat fluidizat, granulatele se introduc
ntr-un recipient cu fundul perforat i sunt strbtute, n timpul
uscrii, de jos n sus de un curent de aer cald. Este un procedeu
mai rapid, dar risc s mruneasc granulatele, dac viteza aerului
cald nu este bine reglat.
Se mai poate proceda si astfel:pe masura ce se produc, granulatele
se culeg intr-o tava de lemn ,metalica sau de retea metalica
Stratul tb.sa fie de cca 1 cm.grosime pt.a evita uscarea prelungita

Uscarea are importanta deoarece granulatele umede:

- curg greu si umplu neuniform matrita,
-dau comprimate neuniforme si
-se altereaza usor;
-poate sa uzeze matrita si poansoanele mai usor
Uscarea nu trebuie sa se faca prea repede deoarece:
-granulatele pierd umiditatea de la exterior mai repede formind o
crusta
Inconveniente in timpul comprimarii
-lipirea granulatelor de matrita si poansoane; comprimate moi cu
aspect neuniform
- daca sunt colorate,-rezulta o coloratie neuniforma datorita
fenomenului de capilaritate
- in cazul unor subst.ca:aminofenazona,carbonat de bismut, acid
acetilsalicilic trebuie o temp.de uscare mai scazuta

 Uscarea se face pina la o anumita limita

-indepartarea completa a umiditatii duce la granulate
sfarimicioase -respectiv comp. carora le sar capacele
-umiditatea reziduala (3-5%) reduce sarcinile
electrostatice ale materialului ceea ce favorizeaza
comprimarea Daca granulatul are tendinta de a se
usca usor,se aduga un lichid de granulare 1-3%
(glicerina sau sorbitol)
Temperatura de uscare este in general de 50 gradeC
sau poate ajunge la 80-90 grade
Se executa in etuva sau uscatoare cu circulatie de aer;
se poate face si in camere prin incalzire si ventilare
dar operatia dureaza 6-12 ore

5.Uniformizarea granulatelor
In urma uscarii rezulta granulate aglomerate si particule
mici de pulberi
Excesul de pulbere determina un dozaj neuniform dar
poate avea si un avantaj :
-de a umple matrita uniform.
In general pulberea nu tb.sa fie mai mult de 20% din
materialul supus comprimarii .Se folosesc site
Forma si consistenta granulatelor determina calitatea
comprimatelor
-granulatele sferice dau comprimate dure, rezistente, si
care se dezagrega usor
Consistenta granulatelor:

- daca e prea mare- rezista la amestecare fara sfarimare

dar poate determina eforturi excesive asupra masinii

6.Amestecarea granulatului

Amestecarea granulatului uniformizat cu lubrifianii

i cu restul de dezagregant (pulberea) se face n mic
prin:
- cernerea pulberii de excipieni peste granulat sau
-prin adugarea lor treptat n strat subire, deasupra
granulatului, sub agitare, pentru o distribuire ct mai
uniform. Operaia nu trebuie s dureze mult (de obicei
3-5 min).

Lubrifiantul se poate aduce i sub form de soluie

n solvent volatil, pulverizat peste granulat.

7.Procedee speciale de granulare

Se adauga: In stare uscata, in timp scurt si fara violenta,in
tobe:
-lubrifianti
-dezagreganti
-subst.active care nu suporta umiditatea
Se pot folosi metode si aparate moderne care realizeaza in
acelasi aparat umectarea pulberii,formarea si uscarea
granulatelor :
1.Uscarea cu ajutorul patului fluidificat
Principiu suspendarea part.cu ajutorul unui curent de aer
ascendent cind stratul de pulbere solida capata aspectul
unui fluid in fierbere. Dupa ce se obtine suspendarea
pulberii se introduce lichidul de granulare

Dup umectarea complet i formarea granulatelor, se oprete

pulverizarea lichidului de granulare dar se continu suflarea de aer
cald care usuc particulele.
Operaia este foarte rapid, se obin granulate uniforme, cu
condiia s fie reglate cu precizie debitul de aer i de lichid de
umectare precum i temperatura de lucru.
2.Granularea prin uscare prin spray- mai puin ntlnit la
prepararea comprimatelor, folosete o suspensie de substan
activ i de excipieni ntr-o soluie adeziv de liant, care este
uscat prin pulverizare n curent de aer cald, cnd se obin
granulate cu curgere liber, sferice i cu proprieti de
compresibilitate corespunztoare. Timpul de uscare este scurt iar
expunerea produsului la cldur este minim, de aceea procesul se
recomand pentru substane sensibile la oxidare sau la hidroliz.

 3.Granularea n turbin sau n amestector este de asemenea mai

puin folosit pe scar industrial pentru prepararea comprimatelor.
4.Extruderea este un procedeu de granulare n care masa de
pulbere, mai umezit dect n procesul de granulare obinuit este
forat s treac prin orificiile unei plci de oel, fiind impins de
un urub helicoidal (ca n cazul mainii de tocat carne). nururile
de material obinute sunt culese, uscate si taiate.

Dup extrudere se pot obine microgranule ("pelete") prin

sferonizare (operaie care d forma sferic granulatelor).

n industrie au fost realizate amestectoare granulatoare cu

mare vitez de rotaie care efectueaz amestecarea pulberilor,
umectarea i formarea granulatelor prin agitarea masei umectate n
acelai aparat, ntr-un timp foarte scurt.

Granularea uscata
Prepararea prin granulare uscat

Se folosete atunci cnd :

-substana activ nu suport umiditatea i cldura din timpul
uscrii sau
-cnd s.a.este prea solubil n lichidele de umectare uzuale.
-substante cu densitate scazuta
-la substante cu structura cristalina
-pulberi vegetale
Prin acest procedeu, agregarea particulelor din pulbere nu
are loc prin umectare sau prin adugarea de agent de
legare, ci se produce sub aciunea presiunii nalte.

Granularea pe cale uscat, implic, dup amestecarea substanelor

active cu excipienii, dou faze importante, nainte de
comprimarea propriu zis i anume:
1. comprimarea amestecului de pulberi
2. mrunirea produsului compactat i cernerea pentru
obinerea granulatelor de anumite dimensiuni.
1. Amestecul de pulberi poate fi comprimat n dou feluri:
a) sub form de brichete - comprimate mari, dure, cu
suprafaa plan, realizate cu maini de comprimat puternice, maini
cu o singur pereche de ponsoane sau chiar prese hidraulice.
Procedeul se numete brichetare (precomprimare).
Brichetele trebuie s fie suficient de tari pentru ca prin sfrmare s
nu produc o cantitate mare de pulbere.

 Brichetarea(granulare uscata)= precomprimare. Se

face fara adaos de lichide
Brichetele au diametrul de 2.5cm si o greutate de 520g.si sunt usoare.
Se poate adauga un excipient lubrifiant
Nu se adauga aglutinanti. Exceptional se poate adauga
un liant solid (lactoza, zahar, carbonat de calciu) daca
adezivitatea este scazut
Pt.brichetare se folosesc masini de comprimat cu
excentric cu un poanson sau prese hidraulice

 b) sub form de foi compacte, obinute prin trecerea

pulberii printre doi cilindri orizontali de oel, paraleli,
acionai de un motor foarte puternic i care se rotesc n
sens invers. Pulberea este mpins ntre cei doi cilindri
care o transform ntr-o plac foarte dur. Operaia se
numete compactare i are un randament superior
brichetrii.
Aparatul folosit se numete compactor cu role
(chilsonator).

Comprimarea directa
-Numrul substanelor care posed capacitatea de
curgere, de coeziune i de lubrifiere pentru a se
comprima direct este foarte mic.
- De asemenea, dozele terapeutice ale celor mai multe
substane sunt aa de mici nct nu se pot realiza tablete
prin comprimare direct numai din substane active,
chiar dac acestea au proprieti bune de compactare.

Astzi termenul de comprimare direct defineste

procesul prin care tabletele se comprim direct din
amestecul de pulberi alctuit din substane active i
excipieni

Comprimarea direct are numai dou faze de lucru (care se

regsesc i n procedeele de preparare prin granulare umed sau
uscat, la nceputul i sfritul procesului tehnologic) i anume:

1. obinerea pulberii compuse i

2. comprimarea.
Extinderea comprimrii directe a fost posibil prin realizarea
excipienilor direct compresibili (lactoza uscat prin spray, apoi
celuloza microcristalin, alte sorturi modificate de lactoz, amidonul
1500 un amidon parial pregelatinizat i carboximetileterul
amidonului, fosfatul de calciu dibazic dihidrat, sorturi modificate de
zaharoz sau de glucoz, sau produsele coprocesate cu proprieti
de curgere i de compactare superioare).

Avantajele comprimrii directe:

1. este o operaie economic prin reducerea de timp, de cost
de lucru, de echipament i de faze de fabricaie, consum mai mic de
substane i un numr mai mic de probe de control necesare n
timpul fabricaiei
2. comprimatele se dezagreg uor, desfcndu-se n
particule primare apte procesului de dizolvare.
3. stabilitatea substantelor active este superioar, att
datorit absenei umiditii i cldurii la preparare ct i sensibilitii
mai mici a comprimatelor obinute prin comprimare direct fa de
factorii externi.

Dezavantajele comprimarii
directe

1. limitele comprimrii directe se datoreaz n special

cerinelor materialului de comprimat: curgere liber i capacitate
mare de legare i de expulzare dup comprimare.
2. n reuita comprimrii directe un rol important l joac
alegerea corect a excipienilor, care adesea servesc drept
matri, influennd calitatea preparatelor.
3. amestecarea substanelor active cu excipienii se face
dificil. Absena umiditii poate duce la ncrcarea cu sarcini
electrostatice care mpiedic amestecarea. Diferenele dintre
dimensiunile particulelor i dintre denstitile componentelor pot
duce la separare n plnie sau n sistemul de alimentare.
4. lubrifierea amestecurilor direct compresibile este mai
dificil dect n cazul granulatelor clasice.

Factorii care influeneaz

comprimarea direct

1.- sistemul de cristalizare i anume: - cristalizarea

substanelor n sistemul paralelipipedic (cubic), respectiv
prezena muchiilor tiate cu unghi drept i substanele sub form
de cristale adunate n pachete mai mari uureaz comprimarea,
spre deosebire de particulele apropiate de forma sferic, fr
suprafee plane distincte, care nu au proprieti de comprimare.

2.- tendina particulelor de materie de a se rupe i de a

produce noi suprafee de contact, favorizeaz comprimarea direct.

3.- prezena apei de cristalizare, care uureaz repartiia

forelor de presiune exercitate la nivelul masei de pulbere,
acionnd asemntor lubrifianilor, este favorabil comprimrii.

 4.- caracteristicile de plasticitate respectiv proprietile

substanei de a suferi o deformare remanent sub aciunea
forelor de comprimare, antrennd o cretere a suprafeei de
contact i a coeziunii, favorizeaz de asemenea
comprimarea.
5.- folosirea unor maini de comprimat rotative, cu
dispozitive de alimentare forat, i cu poansoane cu
suprafaa plan, permite realizarea unor comprimate
omogene cu o duritate satisfctoare.
6.- formularea corect a comprimatelor, respectiv alegerea
judicioas a materiilor prime (excipieni i substane active)
este esenial n reuita comprimrii directe.

 Principalii excipieni recomandai pentru obinerea tabletelor

prin comprimarea direct au fost descrii n cadrul materiilor
prime utilizate la prepararea comprimatelor.

Tot pentru favorizarea comprimrii directe au fost

realizate varieti ale unor substane active sensibile la
factorii externi (umiditate, cldur, oxigen, lumin) printr-un
procedeu de "coprocesare". Un exemplu de substan activ
coprocesat, care poate fi folosit n comprimarea direct este
"acidul ascorbic C-90" realizat de firma Roche.
La fel s-au obinut produse coprocesate cu acetaminofen
(paracetamol), ibuprofen .a.

Comprimarea propriu zisa

Subst.activa impreuna cu diluanti speciali dau
amestecuri care se comprima direct adica
operatia are loc fara modificarea starii fizice a
substantelor active si fara adaos de adjuvanti
Se produce deformarea apoi ruperea
materialului dind nastere la noi suprafete de
contact
In unele cazuri se foloseste un aglutinant solid
(daca s.a nu se preteaza la comprimare directa)lactoza

 Comprimarea propriu-zis

Ultima faz a procesului de obinere a

comprimatelor, indiferent de metoda folosit este
comprimarea propriu-zis, operaie prin care un
anumit numr de particule solide (pulbere sau
granulate) este supus unor fore opuse dirijate de la
exterior ctre interior, operaie care duce la
micorarea volumului amestecului prin
transformarea acestuia ntr-un tot compact. Forma pe
care o ia comprimatul depinde de forma matriei
(tiparului) n care s-a fcut comprimarea.

Pentru operaia de comprimare se folosesc diferite tipuri de maini,

ns principiul dup care ele lucreaz este practic identic,
etapele principale ale procesului fiind:
- umplerea matriei cu material,
-comprimarea i
- expulzarea comprimatului.
Piesele de baz ale unei maini de comprimat sunt:
1. Matria - pies care d forma i mrimea comprimatului,
constituit dintr-o plac de oel foarte rezistent n care se afl unul
sau mai multe orificii de regul cilindrice, corespunztoare ca
mrime diametrului comprimatelor.

2. Cele dou poansoane - unul inferior i unul superior, care

exercit presiunea, realiznd comprimatul. Poansoanele sunt
adaptate perfect la orificiul matriei n care se pot mica liber n sus
i n jos, fr a avea ns vreun joc.
3. Plnia de alimentare (distribuitorul) n care se toarn materialul
de comprimat i care are rolul de a ncrca matria.
O main de comprimat mai are i alte pri componente,
necesare funcionrii acestor piese importante.
Tipuri de maini de comprimat:
- maini cu excentric (cu o singur lovitur sau cu o singur
matri)
- maini rotative

Masini de comprimat cu
excentric
Sunt constituite din
- doua poansoane (inf.si sup.)
-o matrita
-distribuitor
Forma comp. este data de suprafata celor doua
poansoane si suprafata laterala a matritei
Grosimea comp .depinde de
- capacitatea camerei matritei,
- de presiunea exercitata
- tipul de granulat
Inaltimea comp. este egala cu distanta la care se vor
gasi cele doua poansoane la sfirsitul comprimarii.

 Poansonul superior se regleaza tinind seama

de pozitia cea mai de jos pe care o are cind se
gaseste in matrita. Acesta patrunde la intervale
regulate in orificiul matritei si preseaza
materialul.
Poansonul inferior se afla in orificiul matritei si
se regleaza in functie de pozitia sa cea mai
coborita .In pozitia cea mai de sus, poansonul
inferior trebuie sa se afle cu citeva zecimi de
milimetri sub nivelul suprafetei matritei pt.a
permite alunecarea dispozitivului de umplere si
evacuarea comp.

 Distribuitorul ( pilnia sau papucul de

alimentare)-are rolul de a aduce
materialul de comprimat deasupra
deschiderii matritei si de a efectua
umplerea printr-o miscare de dute- vino
Realizarea comprimatului:
-umplerea matritei cu material
-comprimarea propriu zisa
-expulzarea comprimatului obtinut

 Comprimarea la masinile cu excentric se realizeaza in

6 timpi:
1.-distribuitorul(pilnia) prevazut cu o talpa aluneca
inainte si se opreste deasupra matritei pe care o umple
cu material
-poansonul inferior se gaseste in pozitia cea mai de jos a
cursei
-poansonul superior se gaseste inpozitia cea mai de sus
-matrita se gaseste montata in placa matritei care se afla
fixata de un soclu
-umplerea matritei se face datorita unui soc
2.-distribuitorul se retrage si talpa lui netezeste
materialul, dind la o parte surplusul

3.-poansonul superior actionat de o roata cu

excentric coboara si intra in matrita exercitind
presiunea asupra materialului pe care il comprima
4.-dupa comprimare, poansonul superior se
ridica
5.-poansonul inferior ridica comprimatul pina la
suprafata matritei
6.-distribuitorul revine in pozitia initiala si prin
miscarea sa de inaintare impinge comprimatul
intr-un jgheab de descarcare

Pt. a creste randamentul masinii, matrita poate avea doua sau mai
multe orificii (poansoane duble, triple)
Unele masini sunt prevazute cu sisteme pentru lubrefiere a
matritei. La aceste tipuri,presiunea este exercitata concomitent de
cele doua poansoane pe ambele fete.
Actionarea presiunii de catre poansonul inferior are avantajul
pozitionarii comprimatului la sfirsit, ducind la scurtarea drumului
de evacuare, reducindu-se frecarea
Masina de comprimat, datorita vibratiilor tb.sa aiba o constructie
solida
Determina un zgomot mare
Straturile superioare sunt mai dure(datorita socului)
Cu o masina cu excentric cu un singur poanson se pot obtine
1500-6000 comprimate pe ora

Masinile de tip mixt - asemanatoare cu masinile cu excentric doar ca

pilnia este fixa, avind un papuc cu deschidere larga (cioc sau sabot)
-Matriele (n numr mare) sunt fixate pe un platou circular, denumit
i coroan sau tambur rotativ, care se nvrtete n plan orizontal n
jurul axei sale.
- Poansoanele sunt inserate pe ine montate deasupra i sub
tamburul rotativ.
Coroana cu matrie i inele cu poansoane se rotesc cu aceeai
vitez, n aceeai direcie, astfel c o matri este totdeauna asociat
cu o pereche de poansoane aflndu-se n acelai plan pe direcie
vertical.
Dau comprimate mai omogene si si mai exacte,deoarece pilnia
este fixa si nu se produce stratificarea sau sfarimarea.

 Ceea ce este caracteristic acestui tip de maini de comprimat

este c se realizeaz o comprimare simultan de ctre ambele
poansoane care exercit o presiune gradat i lent asupra
materialului. Astfel se evit includerea de aer n comprimat i
se obin comprimate cu structur i duritate uniform.
Dificultile ce pot apare conduc la obinerea de comprimate
necorespunztoare sau diminuarea randamentului.
Dificultile se pot datora:

- fie materialului de comprimat,

- fie modului de funcionare a mainii, fie ambelor cauze.

 Un material insuficient uscat duce la :

-aderarea de piesele mainii n special de poansoane
(rezult comprimate cu ciupituri la suprafa).
-o cantitate insuficient de lubrifiant poate duce de
asemenea la lipirea materialului i la obinerea de
comprimate cu suprafa rugoas, cu striaiuni.
-un material necorespunztor poate mpiedica
funcionarea liber a poansoanelor i nepenirea
mainii = griparea.

Va multumesc

pentru

atentie