Acoperirea

comprimatelor
Acoperirea cu zahar
Acoperirea cu pelicule

Generalitati acoperirea
comprimatelor

Definitie:
Acoperirea comprimatelor este procesul farmaceutic de nvelire a
acestora cu unul sau mai multe straturi continue formate din
amestecuri de diferite substane.
Exist trei procedee importante de acoperire a comprimatelor
i anume:
a) acoperirea cu zahr (operaie cunoscut i sub numele
de ,,drajefiere")
b) acoperirea cu pelicule
c) acoperirea prin comprimare

 Acoperirea comprimatelor se face n diferite scopuri:

1- protejarea substanelor active sensibile la aciunea
factorilor externi (umiditate, oxigen, lumin)
2- mascarea gustului i mirosului neplcut al unor substane
medicamentoase.
3- obinerea de preparate cu aciune dirijat n intestin prin
acoperirea cu nveliuri gastro-rezistente (enterosolubile)
4- separarea componentelor incompatibile prin includerea lor
n diferite straturi de acoperire. n acest caz se pot obine i
preparate cu cedare gradat a substanelor active, pe
msura desfacerii nveliurilor.

 5- obinerea unor preparate mai uor de administrat,

datorit formei i suprafeei netede, lucioase
6- identificarea mai uoar a produsului prin acoperirea cu
un nveli de o anumit culoare (sporirea securitii) i
ameliorarea aspectului (scop estetic).
n FR X, ele sunt incluse n monografia Comprimate, sunt
denumite Compressi obducti = nuclee de comprimate,
acoperite cu unul sau mai multe straturi continui i
uniforme, constituite din zahr sau alte substane dulci
(drajeuri) sau cu pelicule subiri din diferite substane
(comprimate filmate); masa nveliului nu trebuie s fie
mai mare dect masa nucleului.

 Cea mai vechi metode este:acoperirea cu

zahar; ulterior s-au mai perfectionat si alte
metode:acoperirea prin suspendare in aer
etc.
Procedeele de baza pt.acoperire:
-acoperirea in turbina
-acoperirea prin imersare
-acoperirea prin suspendare in aer
-acoperirea prin comprimare

Acoperirea cu zahar
Definitie:drajeurile sunt forme farmaceutice alcatuite
dintr-un nucleu presat care contine diferite substante
medicamentoase acoperite cu un strat inconjurator care
formeaza un invelis compact si uniform. Sunt preparate de
uz intern administrate prin inghitire
FR defineste doua grupe de drajeuri:
-cele obisnuite solubile in apa sau in mediu acid(comprimata obducta gastrosolvens)
-cele care au un invelis solubil in intestin (comprimata
obducta enterosolvens)
Nucleul poate avea forme dif:sferica, lenticulara, cilindru
plat;el poate fi un comprimat de diferite forme. La
dimensionarea nucleelor trebuie avut n vedere c nveliul
reprezint de obicei 30-50% din masa drajeului final (deci
masa aproape se dubleaz).

Etapele drajefierii
Etapele drajefierii:

1. izolarea (dac este necesar)

2. subacoperirea (sau predrajefierea)

3. stratificarea sau ngroarea

(formarea nveliului propriu-zis)

4. netezirea i colorarea

5. lustruirea.

Izolarea

1. Izolarea nu este obligatorie.

Ea const n acoperirea nucleului cu un strat izolator care:
- evit ptrunderea umiditii,
- asigur rezistena mecanic a smburelui,
- mpiedic trecerea unor componente din nucleu n straturile de
acoperire.
Pe nucleele desprfuite se aplic pelicule de rezine sau polimeri
organici sub form de soluie n solveni neapoi volatili (alcool
etilic, metilic, alcool izopropilic, aceton, acetat de etil, clorur de etilen).
Ca formatoare de film se folosesc sherllac, acetoftalat de celuloz,
acetat de polivinil, polimeri acrilici. nveliul se toarn uor peste
nucleele aflate n rotaie n turbin sau se pulverizeaz sub form de
spray.
Pt creterea impermeabilitii pentru ap se pot asocia subst
hidrofobe ca: ulei de ricin, ceruri, parafin, unt de cacao.

 2. Subacoperirea sau predrajefierea const n acoperirea nucleului

cu un nveli care s-i modifice profilul, aducndu-l apropiat de forma
final a drajeului, o form neted, cu margini rotungite, fr a se
observa muchiile smburelui iniial.

Pentru aceasta se aplic 3-5 nveliuri pe baza de sirop

concentrat de zahr asociat cu un compus macromolecular.
Operaia are drept scop att:
- rotunjirea nucleului ct i
-favorizarea aderrii straturilor ulterioare care formeaz nveliul de
zahr n faza de ngroare.
Operaia se mai numete "gumare" deoarece siropul concentrat
care se toarn peste smburi (n prealabil izolai dac a fost necesar)
conine gelatin, PVP, gum arabic sau un derivat de amidon

n continuare, smburii semiuscai sunt tratai cu o pulbere

adsorbant format dintr-un amestec de zahr i amidon care mai
poate s conin, talc sau carbonat de calciu. Aerul cald insuflat n
turbina n micare usuc nucleele, apoi operaia se repet.
3. Stratificarea (aplicarea, nvelirea) este faza care duce la formarea
nveliului de zahr propriu-zis al drajeului (sau corpul drajeului).
Operaia const n adugarea peste smburi a unor soluii de zahr de
concentraii diferite:
- la nceput n sirop mai concentrat i foarte cald (cnd n urma
uscrii se depun cristale de zahr mai mari) i
-n final un sirop mai diluat pentru a rezulta prin uscarea la temp.
mai mic, un grunte de zahr foarte fin i alb la suprafaa
drajeurilor care sunt astfel netezite. Siropul poate s conin i alte
componente ca amidon i carbonat de calciu.
Uneori ntre aplicrile de sirop se pot intercala acoperiri cu pulbere
adsorbant.

 4. Netezirea i colorarea constau n aplicarea ctorva

nveliuri dintr-un sirop mai diluat coninnd i colorantul
dorit (dac drajeul urmeaz a avea o anumit culoare).

Unii autori includ netezirea n stratificare, i ea se

realizeaz folosind un sirop mai diluat i o uscare fr
nclzire (la t.camerei).

Stratificarea mpreun cu netezirea const ntr-un

numr mare de aplicri de straturi (aproximativ 30) iar
comprimatele acoperite au o mas apropiat de cea
final. Operaia poate dura mai multe zile.

 Colorarea se face dup ngroare, de cele mai multe ori

odat cu netezirea, folosind un sirop care conine un
colorant (hidrosolubil sau un pigment insolubil).
Cei mai indicai sunt coloranii solubili, dizolvai n sirop.
Concentraia iniial a colorantului (de 3-5%) se
poate mri la aplicrile ulterioare.
Dup colorare i netezire, drajeurile se usuc la 40500C, cteva ore

 5. Lustruirea (lefuirea) are drept scop imprimarea

luciului caracteristic suprafeei drajeurilor. Se poate
face cu ceruri (de albine, de carnauba sau ceruri
sintetice) care se introduc n turbin fie sub form
de soluii diluate ntr-un solvent volatil cu care se
pulverizeaz drajeurile, fie sub form de buci care
se rotesc un timp mpreun cu drajeurile.

Lustruirea poate fi nlocuit cu lcuirea

(aplicarea unei pelicule de shellac sau de alt
rezin la suprafaa drejeurilor).

Acoperirea pe baz de pulberi

Este o operaie asemntoare drajefierii clasice, cu deosebirea c zahrul este

nlocuit parial sau total pentru strafiticare cu pulberi insolubile foarte fine (talc,
carbonat de calciu, amidon, .a.) adugate peste nuclee, sub form de suspensii
concentrate, fluide, n sirop de zahr sau n soluie diluat de gum arabic,
alternativ cu pudrarea lor ca atare pe nuclee, procedeu care uureaz uscarea i
grbete stratificarea.
n practic pudrarea este foarte dificil de realizat i uneori se renun la ea, pulberile fiind
aplicate doar ca suspensii. Colorarea se face cu sirop de zahr i colorant.
Prin aceast metod se obine un nveli mai puin dur dect cel realizat doar cu
zahr, dar mai plastic i mai rezistent la umiditate i cldur. Procedeul este mai rapid
i mai economic, dect cel care folosete doar sirop pentru stratificare.

Prepararea drajeurilor
Drajefierea propriu zisa consta in acoperirea unor nuclee cu o sol
de zahar ( sirop de acoperire ) care contine o serie de subst care
favorizeaza aderarea straturilor
Aceste subst se pot adauga sub forma de pulberi pulberi de
acoperire alternativ cu sol de acoperire
Temp , umiditatea si praful sunt controlate permanent
Nucleele sunt introduse in niste cazane turbine sau tobe de
drajefiere
Cazanul este rotativ si prevazut cu sist de incalzire si ventilatie
Nucleele se rotesc in interiorul cazanului si se acopera treptat pana
cand ajung la grosimea ceruta ;in acest timp se produce si uscarea
Operatia dureaza un timp apreciabil
Turbina de drajefiere este confectionata din cupru cositorit sau fier
galvanizat
Cuprul are dezavantajul ca poate reactiona cu diferite substante
organice

 Otelul inoxidabil se mai poate folosi ptr ca are inertie chimica si da

cazane solide si rezistente
Sticla se mai poate folosi ptr acoperirea cu diferite metale ( argintare ,
aurire ) sau ptr preparate homeopate
Forma cazanelor este asemanatoare cu o mandarina ( sfera turtita )
Este f imp ;
-raportul dintre diametru si adancime
-raportul dintre diam turbinei si diam deschiderii
Capacitatea cazanului depinde de cant de compr care se drajefiaza
Volumul final al comprimatului acoperit este cel putin cu 50 % mai
mare decat volumul initial astfel ca greutatea finala a unui drajeu este
aproape dubla fata de cea a samburelui
Ex : un cazan cu diam de 90cm serveste ptr acoperirea a 120 000
nuclee cu diam de 10 mm si greutatea de 0,3 g 250000 cpr cu diam de
7,5 mm si greutatea de 0,15 g sau 500000 cpr cu diam de 5mm si
greutatea de 0,05 g

 Turbinele sunt fixate pe un ax inclinat (25-35 grade ) ;

cazanul se roteste cu o viteza de 30 rot / min , viteza
poate fi micsorata sau marita dependent de marimea
samburilor sau de fazele de lucru
Ptr samburi de dimensiuni mici viteza se reduce
In timpul uscarii viteza de rotatie este mai mica iar in
timpul lustruirii viteza este mai mare
Incalzirea cazanelor se poate face direct pe dinafara
cu gaz , vapori de apa sau electricitate
Incalzirea se mai poate face cu surse de raze ir care act
la o distanta de 10 -15 cm cand uscarea este rapida
Incalzirea se poate face si cu aer cald introdus in
interiorul bazinului (60-70grade )

Instalatia de aer cald este prevazuta cu tuburi cu diametru mare

asezat orizontal pe plafonul incaperii de la care se pornesc
tuburi verticale flexibile care pot fi manevrate si orientate in
directia cazanelor

Insuflarea aerului cald in timpul rotatiei mareste viteza de

evaporare a apei sau solventilor din sol de acoperire
Cand se lucreaza cu solventi volatili se recomanda introducerea
unui aer putin mai rece pt. a nu produce o uscare rapida
Pt.a activa ventilatia sunt prevazute dispozitive de aspirare a
aerului care au rolul de absorbi aerul umed si de a aspira
pulberea care se formeaza in interior datorita frecarii samburilor
Tuburile de aspirare au acelasi diametru cu cele de inspirare dar
viteza de absorbtie tb sa fie mai mare decat viteza de insuflare
a aerului

 Incarcarea cazanului : tb facuta cu grija , o cant prea mica

de samburi face ca frecarea sa fie redusa cand nu se obtin
invelisuri uniforme
O cant prea mare de samburi poate produce deformarea si
sfarimarea unor samburi datorita greutatii excesive a masei
sau la revarsarea materialului
Prin rotirea cazanului pe plan inclinat masa de samburi este
miscata pana la punctul maxim dupa care intreaga cantitate
se rastoarna si cade , operatie repetandu-se in continuu
Miscarea de rotatie se face in sens invers rotirii acelor de
ceasornic ptr a permite o interventie mai usoara in timpul
lucrului ;

Conditii pt.o buna drajefiere

-nucleele trebuie sa aiba suprafete curbe,boltite, fara parti plane pt.a
nu se lipi intre ei la umectare cu sol.viscoasa de acoperire. In
practica se folosesc nuclee de forma elipsoidala biconvexe sau
oval-biconvexe
-simburii tb.sa aiba o anumita duritate pt. a rezista solicitarilor

Dezavantajele drajefierii
-str.de zahar este prea gros si se ajunge la dublarea volumului
initial al comprimatului
- invelisul este prea compact si lipsit de elasticitate
-proces de lucru laborios
De aceea s-a propus inlocuirea zaharului cu CMC,PEG.Rezulta un
invelis mai redus

Acoperirea cu pelicule

Avantaje :
- micorarea timpului de lucru
- creterea mic n volum i mas a preparatului (2-3% comparativ
cu 30-50%)
- pstrarea formei iniiale a preparatului
- posibilitatea inscripionrii sau trasrii de linii pentru divizarea
compr acoperit
- adaptarea uoar la regulile de bun practic a fabricaiei (GMP)
- posibilitatea de automatizare a procesului
- posibilitatea realizrii de preparate cu aciune prelungit sau
ntrzia

 Acoperirea cu pelicule (sau filmarea, acoperirea cu film)

se face prin depunerea, de obicei prin pulverizare, a unui
strat subire de polimer, n jurul comprimatului nucleu.
Polimerul este n prealabil dizolvat ntr-un solvent sau ntrun amestec de solveni. Soluia de acoperire mai conine i
alte ingrediente: plasticizani, colorani.

Acoperirea prin pulverizare se poate face n:

- turbine de acoperire sau
-prin suspendare n curent de aer.
Condiiile de uscare permit ndeprtarea solventului,
formndu-se un depozit subire de material de acoperire n
jurul fiecrui nucleu.

 Probleme la aplicarea unui film

-grupe de forta care actioneaza
1. -forte de coeziune(autoadeziune) intre moleculele
polimerului care constitue pelicula de a forma o legatura
puternica care da rezistenta filmului
Gradul de coeziune avansat duce la :
-marirea capacitatii filmului, micsorind porozitatea si
permeabilitatea
la diminuarea flexibilitatii si marirea fragilitatiiproducind prejudicii la prep.enterice sau cu actiune
intirziata pt. ca prin uscare se poate produce fisurarea sau
craparea . Supuse act.sucului gastric se vor desface prea
devreme. Invers poate elibera mai greu sau deloc s.a.
2. -forte de adeziune intre moleculele filmului si substrat

 Factori care influenteaza coeziunea

-temperatura
-presiunea de contact
-timpul de contact
-grosimea stratului
-conc sol de acoperire
-gradul de solvatare a polimerului
-vascozitatea

1.Temperatura daca temp de contact creste atunci si fortele

de coeziune cresc
Daca se folosesc solutii calde de acoperire efectul coeziv este si
mai mare
Rezultate mai bune se obtin cand sol de polimer se aplica pe un
substrat incalzit
2.Presiunea de contact si timpul de contact timpul de contact
reprezinta durata in cursul caruia un strat recent aplicat poate
fi fixat in intregime cand mol polimerului se orienteaza , difuzeaza
si se fixeaza
In practica se incearca sa se creasca viteza de evaporare a
solventului ptr a inlesni o acoperire rapida
Temperatura trebuie astfel aleasa incat sa nu se ajunga nici la
scurtarea timpului de contact , nici la prelungirea lui
Se utilizeaza un sistem de asociere de solventi cum ar fi eterul sau
acetona ( solvent volatil ) cu alcoolul etilic ( evaporare moderata )

3.Grosimea stratului de film are importanta ptr prep enterice

Exista o interdependenta intre grosimea stratului de acoperire
si rezistenta in mediu gastric sau dezagregarea in mediu
intestinal
Grosimea filmului este proportionala cu forta coeziva
Cant totala de polimer necesara ptr acoperire este in medie de
2-10% si variaza in functie de caracteristicile substratului
Daca se prelucreaza pulberi sau granule , suprafata de acoperire
este mai mare si deci si cantitatea de polimer este mai mare
Ptr pulberi si granule mici se poate adauga intre 25-100%
material de acoperire astfel ptr 1 g de produs cu 1g polimer se fol
2-50 ml sol 2-10%
Forma nucleului poate determina o lipsa de uniformitate a
invelisului
Teoretic sfericitatea este forma ideala , dar in practica forma
biconvexa cu raza de curbura mare se utilizeaza mai bine

4.Concentratia solutiei de acoperire , vascozitatea si gradul de

solvatare a polimerului prezinta o mare imp ptr adezivitatea peliculei
In cazul unor concentratii scazute scade si vascozitatea solutiei iar
durata de acoperire este mai mare
In general este satisfacatoare o vascozitate intermediara
Calitatea peliculelor depinde de structura chimica a polimerului ,
stereochimia si functionalitatea acestuia
Invelisirule de filme sunt aplicate pe un substrat prin intermediul unor solutii
Dizolvarea polimerului se face intr-un sistem de solventi organici
La dizolvare fortele coezive dintre macromolecule sunt neutralizate
prin legaturi cu molecule solventului
Polimerii folositi sunt polielectroliti ; contin un lant carbonic nepolar alifatic
cu substituenti polari
Dependent de ph , polimerul de acoperire poate produce un strat care
se dizolva sau se dezaggrega mai lent sau mai rapid

 5.Plasticizarea plasticizantii subst cu pf ridicat

care nu se separa cand sunt adaugate la un material
si care determina schimbarea unor anumite prop
fizice si mecanice ale materialului respectiv
Rolul lor este sa reduca fragilitatea , sa creasca
flexibilitatea si rezistenta filmului
Prin plasticizare un material tare si fragil se
transforma intr-un material flexibil si ductil
Se cunosc doua tipuri de plasticizare
Externa care consta in adaugarea din afara a unei subst
Interna in care modificarea proprietatilor polimerului este
realizata prin schimbari structurale ale acesteia

Prop de baza ale unui plasticizant sunt compatibilitatea si

permanenta
Ptr a fi compatibil , plasticizantul tb sa fie compatibil cu
polimerul cu care se asociaza
De ex eterii de celuloza solubili in apa sunt plasticizati de compusi
care contin gr hidroxil cum ar fi : glicerina , glicolii si altii
Proportia de plasticizant depinde de relatia dintre plasticizant si
polimer de ex : polimerii de celuloza necesita o proportie de 3060% de plasticizant
Clasificarea plasticizantilor

Esteri ai ac ftalic : peste 50 % din subst plasticizante

Esteri ai ac fosforic
Adipati , oleati , sebacati
Produsi epoxi
Esteri ai ac grasi
Derivati de glicol

 Aplicarea nveliurilor de macromolecule se face sub form de

soluie, deci n formularea materialului de acoperire intr i solvenii.
Ar trebui sa se aplice o cant apreciabila de polimer , dar procedeul
este putin economic deoarece solventii organici folositi in cant
mare:

- sunt scumpi iar

-operatia dureaza timp indelungat

- exist pericolul contaminrii mediului ambiant i a operatorului cu

vapori de solvent

- se pot produce aprinderi de vapori provenii de la solveni

inflamabili

- preul de cost al instalaiilor care trebuie s asigure protecie este

foarte mare

- solvenii respectivi au pre de cost ridicat.

Ptr atenuarea acestor inconvieniente se aduaga pulberi insolubile

in formula sau se aplica alternativ un strat de sol de polimeri
urmat de un strat de pulbere fina
Daca aceste pulberi sunt judicios alese pot duce la efecte de
plasticizare si deci la o rezistenta sporita a filmului si o buna
stabilitate termica
Studiul permeabilitatii filmelor de apa poate explica mecanismul
de cedare a sa astfel filmul hidrofil favorizeaza absorbtia apei si
difuziunea solutiei apoase de medicament
Un invelis filmat obisnuit ( protective coating ) serveste la:
- protejarea substanta activa fata de mediu extern ,
-favorizeaza administrarea si
-realizeaza un aspect placut
Unele compr pot fi acoperite cu invelisuri acide rezistente ( enteric
coating tabs )

 Pelicule de acoperire a comprimatelor

Dup scopul urmrit, filmele de acoperire pot fi:

- filme obinuite (neenterice), solubile n ap i n suc gastric

- filme enterice (gastrorezistente), insolubile n ap I n suc

gastric, solubile n suc intestinal.

Dac prin nvelire se urmrete numai protejarea substanei

active de agenii externi, realizarea unui preparat uor de
administrat i cu aspect estetic, se folosesc filme obinuite
(pentru acoperire de protecie sau filme neenterice).

Dac se urmrete dirijarea aciunii medicamentului n

intestin se folosesc filme gastrorezistente (enterice).

 Acoperirea enteric se face pentru:

- prevenirea descompunerii unor
substane active n mediu acid,
- pentru protejarea stomacului de efectul
iritant al unor substane active sau
- pentru a mri biodisponibilitatea
substanelor care sunt absorbite
preferenial la nivelul intestinului.

Produse pentru acoperirea

neenteric

Sunt folosii n special derivaii de celuloz i

anume:
-hidroxipropilmetilceluloza(HPMC),
-metilceluloz(MC),
-etilceluloz(EC), compui care formeaz filme
clare, nelipicioase, cu rezisten mecanic mare,
putnd fi asociai cu diferii solveni.
Se prezint n diferite grade de polimerizare i
sunt n stare avansat de puritate, permitnd un
control strict de calitate.

Produse utilizate ptr acoperirea

neenterica gastrosolubile

Hidroxi propil metil celuloza da filme flexibile , rezistente , stabile

Se fol in conc de 5-10%
Aplicarea se face prin pulverizare in turbina sau peste nucleele
suspendate in aer

Hidroxi propil celuloza are dezav ca este lipicios dupa uscare , dar prin
asociere cu plasticizanti se diminueaza acest inconvienent

Carboxi metil celuloza

Etil celuloza desi este insolubila in apa se poate folosi datorita formarii unor
straturi permeabile prin intreruperea filmului datorita adaugarii unor
adjuvanti
Polivinil pirolidona macromolecul solubil n ap, n sucurile digestive
i n solveni organici formeaz filme care dup uscare devin lipicioase,
neajuns ce poate fi nlturat prin adugare de plasticizant sau de talc
Polietilen glicolii .

Produse ptr acoperirea enterica

enterosolubile
Clasificare dupa mecanismul de act :
Produse a caror descompunere este asigurata de fermentii
intestinali si de valori ridicate de ph esterii ac organici
Produse care sunt rezistente la actiunea pepsinei din stomac
dar sunt digerate in intestin produse de natura proteica
Produse care se desfac datorita cresterii ph-ului polimerii
polielectrolitici

Conditiile materialelor utilizate ca invelisuri enterice :

Sa fie solubili in solventi adecvati ptr operatia de acoperire
Sa produca un film rezistent , continuu , neted si cu aspect
elegant
Sa fie stabili in prezenta ag atmosferici si a subst active
Sa poata fi asociat cu pigmenti si alti adjuvanti

1.Acrilaii - cunoscui i sub numele de produse Eudragit, sunt

lacuri de rezine acrilice.
Compuii respectivi au solubiliti diferite n soluii acide sau
alcaline n funcie de tipul de polimer: cationic sau anionic.
Pentru acoperire enteric se utilizeaz Eudragit tip anionic
(copolimeri anionici ai acidului metacrilic i ai esterilor si): Eudragit
L, Eudragit S sau amestecul acestora.
Acoperirea enteric se poate obine fie:
- prin pulverizarea soluiei de polimer peste comprimate, fie
- prin folosirea soluiei de acrilat ca liant la granulare.
Pentru acoperirea enteric se mai pot folosi i produse
naturale ca:

Keratina scleroproteina extrase din coarne , pene , copite

Act se datoreaza tripsinei care favorizeaza cedarea subst active
Gelatina se fol sol de gelatina la care se adauga aldehida
formica 18% ;acest procedeu se folosea in trecut ptr acoperirea
pilulelor in practica de oficina
Salolul folosirea unei sol eterice duce la invelisuri cu crapaturi
deoarece salolul cristalizeaza
Zeina din glutenul de porumb ; s-a propus o sol de zeina in
alcoolo de 60grade ptr acoperirea pilulelor cu albastru de metilen
Grasimi si ac grasi :
Alc grasi si ceruri
Alc cetilic , alaturi de balsam Tolu , gume in asociere si cu ceara
de albine

 Serlac (Schellac) substan rezinoas format de o insect cu solzi

(Laccifer Lacca), care se hrnete cu seva unor plante. erlacul se
prezint sub form de solzi de culoare galben pn la brun-portocaliu,
tari i casani, solubili n soluii alcaline i n alcool la cald.
Da pelicule fragile de aceea s-au adaugat plastificanti de ex cu
lanolina , alc cetilic sau ac stearic si balsam Tolu
Ptr formarea invelisului ,tb aplicate numeroase de straturi subtiri ptr a
junge la o grosime constanta , astfel sol ptr invelis gastrorezistent
necesita 35 aplicatii ; cu 30 straturi , 20 % din comprimat se
dezagrega in mediu acid
Dezagregarea in vivo este mai lenta fata de cea in vitro , existand
pericolul eliminarii comprimatelor fara a-si exercita act terapeutica
Pharmacetical glaze sau candy glaze Serlacul continua sa ramina unul din cele mai fol prod ptr
acoperirea enterica datorita aplicarilor simple a invelisurilor si a
costurilor scazute

Procedee de acoperire cu film

1.acoperirea in turbine sol de acoperire poate fi aplicata in

diferite forme de turbine ptr a asigura o miscare potrivita a
comprimatelor
Sol de acoperit poate fi turnata treptat sau cu ajutorul unor
pistoale de pulverizare sau alte dispozitive de atomizare
2.acoperirea prin suspendare in aer comprimatele sunt
suspendate intr-o camera de acoperire unde se pulverizeaza sol
de acoperire
Dupa aplicatii si uscari succesive , comprimatele care ating
greutatea prestabilita se depun in partea inferioara a incintei
3.Acoperirea prin imersare se fol acetoftalatul de celuloza sau
stearat de butil; sunt recomandate in practica de farmacie unde se
lucreaza un nr mic de preparate
Prin acest procedeu nu se pot obtine pelicule prea uniforme

Va multumesc

pentru

atentie