Suport de Curs

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
E-mail: darian.office@gmail
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
CAP. I
NOIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND SISTEMELE DE MONITORIZARE A ALARMELOR

1.1 Definiii i abrevieri
Teoria Sistemului de Management a Securitii definete multidimensionalitatea conceptului de
securitate (fizic, tehnologic, informaional, inteligent - uman), diversitatea ameninrilor interne i
externe asupra obiectivului protejat, dinamica riscurilor, a preveniei i a aciunii att n timpul producerii
unor evenimente, ct i pentru limitarea efectelor acestora dup producere. Acest lucru determin conceperea
i realizarea unei structuri de securitate multifuncional care s asigure integrarea funcional a tuturor
subsistemelor care o compun, n principiu, un Sistem Integrat de Securitate (SIS) este compus din urmtoarele
subsisteme:
- subsistemul de detecie i alarmare perimetral
- subsistemul de control acces
- subsistemul de televiziune cu circuit nchis
- subsistemul de detecie i alarmare la efracie
- subsistemul de detecie i alarmare/stingere la incendii, inundaii i alte pericole
- subsistemul comunicaii i transmisii de date
- subsistemul dispecerat (de monitorizare)
- subsistemul electroalimentare
n subsistemul dispecerat (de monitorizare) se realizeaz:
corelarea i intercondiionarea automat a funcionrii elementelor subsistemelor componente n scopul
realizrii funciilor sistemului integrat de securitate, evaluarea gradului de ameninare n cazul unui atac extern
punerea la dispoziia operatorilor a informaiilor complete privind situaia creat, precizarea contramsurilor
ce trebuie ntreprinse de ctre operatori n fiecare situaie, alarmarea personalului i a forelor de intervenie fie
automat, fie prin intermediul operatorilor, funcie de procedura prestabilit n fiecare situaie, nregistrarea i
arhivarea datelor furnizate de subsistemele componente n vederea analizrii ulterioare a acestora.
Teoretic Subsistemul dispecerat poate asigura monitorizarea oricrui subsistem al Sistemului Integrat
de Securitate, n realitate ns acest lucru este posibil doar pentru o monitorizare local a subsistemelor SIS.
Pentru monitorizarea la distan apar probleme tehnice de comunicaie i procesare a informaiilor care
limiteaz implementarea unui sistem funcional pentru oricare din subsistemele SIS. Prezentul curs se refer
doar la monitorizarea echipamentelor de detecie a alarmelor la efracie i incendiu, cu unele referiri i la
sistemele de control al accesului i la sistemele de supraveghere video n msura n care acestea funcioneaz
intr-un sistem integrat cu sistemul de detecie si alarma la efracie sau i cu sistemul de detecie i alarmare la
incendiu.
Uzual n practic se folosesc doi termeni monitorizare i dispecerizare. Pentru a nelege care este
terminologia corect ce trebuie utilizat din punct de vedere tehnic, dar i lexical, vom apela la Dicionarul
Explicativ al Limbii Romne.
Monitorizare: - a supraveghea prin intermediul monitorului sau al altui aparat specializat;
Monitor: - (inform) program de control care permite supravegherea mai multor programe fr legtur ntre
ele, ntr-un ordinator; (tehn.) aparat care dirijeaz, coordoneaz sau supravegheaz;
Dispecerizare: - aciunea de control i reglementare operativ i permanent a unui proces;
Dispecerat: - ncpere n care funcioneaz serviciul de dispeceri;
S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Dispecer: - tehnician sau sistem automat care urmrete, coordoneaz i reglementeaz operativ mersul
produciei dintr-o ntreprindere, care supravegheaz micarea trenurilor pe o anumit poriune a liniei etc.
Terminologia prevzut de EN 50136 i Codul de Practic comun al EURALARM i COESS este cea de
Monitoring and Alarm Receiving Centre - MARC - Centrul de Monitorizare i Recepie a Alarmelor.
Din punctul de vedere al legislaiei romneti Legea 333/2003 i HG 1010/2004 utilizeaz termenul de
Dispecerate de Monitorizare, cu observaia c se refer doar la monitorizarea sistemelor de alarm la efracie.
n cele ce urmeaz vom definii termeni specifici sistemelor de monitorizare:
Acces: Aciunea de intrare sau ieire dintr-o suprafa securizat.
Condiia de alarm: Funcia unui sistem de alarm sau parte din el, de a reaciona n prezena unui pericol.
Centrul de monitorizare i recepionare al alarmei (MARC): un centru continuu ctre care informaia
privind situaia unuia sau mai multor sisteme de alarm, este raportat.
Sistemul de alarm: o instalaie electric care rspunde unui detector manual sau automat la prezena unei
situaii de risc.
Echipament de transmisie alarme: Echipament care este folosit n mod special pentru transmiterea mesajelor
de alarma de la sistemul de alarma, ctre MARC.
Sistemul de transmitere alarme: echipamentul i reeaua folosite pentru a transfera informaii cu privire la
starea unui sistem de alarm sau a mai multor sisteme ctre unul sau mai multe dispecerate.
Autentificare: schimbarea unui cod ptr. a identifica faptul c premisele supravegheate ale emitor/
receptorului nu au fost substituite de un echipament similar fr acest cod, sau c informaia mesajului transmis
nu a fost modificat.
Criptare: codarea, traducerea sau alt modificare a informaiei prin care metoda n care este modificat
informaia variaz n funcie de timp ntr-o manier pseudo-haotic.
Mesaj: serii de semnale parcurse de o reea care include identificarea, funcia i diferite nelesuri pentru
furnizarea propriei integriti, imuniti i recepii potrivite.
Formatele mesajului: definiiile cuprinsului detaliat al tipurilor individuale de mesaje (cu structura complet a
unui mesaj) care au un neles specific.
Verificare audibila (sonora): Un semnal de alarma verificat de ctre operatorul MARC dup ce a recepionat
o informaie audio transmis de dispecerat unde constat c a existat o intrare prin efracie sau ncercare de
intrare prin efracie.
1.2 Structura unui sistem de monitorizare

OP - obiectiv protejat
SA - sistem de alarma instalat la obiectivul protejat
CD - comunicator digital, care poate fii interior sau exterior sistemului de alarm
MC - mediu de comunicare
MARC - Centrul de monitorizare i recepie a alarmelor
ER - echipament de recepie
UPI - unitate de procesare a informaiei
ECV - echipament comunicare vocal
FIR - for de intervenie rapid
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
1.3 Timpul de rspuns al echipelor de intervenie

Eficiena unui sistem de monitorizare a unui sistem de securitate depinde de modul cum este conceput
acesta i de respectarea cu strictee a scenariului de securitate iniial. nc din faza de proiectare a unui sistem
de securitate trebuie luat n calcul dac respectivul sistem urmeaz a fi monitorizat local sau la distan, i care
dintre subsistemele sistemului integrat urmeaz a fi monitorizate.
Din analiza de risc care se face asupra obiectivului, proiectantul poate concepe sistem integrat de
securitate astfel nct el s poat fii monitorizat. Analiza de risc poate s evidenieze situaii n care nu este
nevoie de o monitorizare ulterioar a sistemului, n acest caz proiectantul concepnd structura sistemului astfel
nct acesta s ofere nivelul de securitate cerut i s asigure informaii despre sistem i o alarmare local.
Dac n schimb analiza de risc impune pentru asigurarea unui nivel de securitate ridicat, monitorizare
sistemelor de securitate, atunci proiectantul trebuie s gndeasc sistemele de aa manier nct pe de o parte
acestea s ofere posibilitatea tehnic a monitorizrii, iar pe de alt parte s ofere MARC informaii utile i
rapide despre evenimentele petrecute la obiectivul protejat.
Dac ntr-un sistem de securitate nu este prevzut i o for sau o aciune de rspuns, de intervenie n
cazul declanrii unei alarme reale, pentru a opri sau limita efectele cauzei care a provocat-o nainte ca aceasta
s-i ating elul propus, acel sistem se poate considera incomplet, oprindu-se n funcionalitatea lui numai la
nivelul de semnalizrii. Pentru ca aciunea forei de intervenie rapid s fie eficient este foarte important ca
timpul scurs de la declanarea unei alarme reale pn la momentul interveniei trebuie s fie ct mai mic.
Pentru a exemplifica considerm un obiectiv protejat cu sistem de alarmare i detecie a efraciei, care
este supus unei efracii.
Cu ct este mai scurt timpul scurs de la declanarea alarmei pn la sosirea echipei de intervenie la
locul producerii acesteia sau la locul indicat de operator n baza urmririi rufctorului cu mijloacele tehnice
din cadrul sistemului de securitate, cu att crete probabilitatea ca aciunea echipei s fie ncununat de succes.
Diagrama de timp cuprinznd corelaia dintre timpul necesar infractorului pentru a-i atinge inta i timpul de
aciune al sistemului de securitate este prezentat n Fig. 2
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Fig. 2 Timpii desfurrii aciunilor i contraaciunilor unei efracii
T0 - timpul la care infractorul i ncepe aciunea-efracia

TA - timpul primei alarme. Acest interval de timp (T0 - TA) este unul dependent de tehnologia aparaturii folosite
pentru detecia tentativei de efracie, dar i de structura sistemului de securitate implementat.
TT - timpul de transmisie este durata de transmisie a mesajului de alarma, din momentul n care alarma a fost
semnalizat de ctre echipamentul de emisie al centralei de alarm ctre echipamentul de recepie central.
Tc- timpul de comunicare este timpul necesar procesrii informaiei recepionate de echipamentul de emisie
recepie a dispeceratului, lurii deciziei de ctre dispecer i transmisia acesteia ctre echipajul de intervenie.
Ti - timpul de intervenie este timpul de aciune al echipei de intervenie pentru oprirea aciunii i anihilarea
rufctorului.
TE- timpul de efracie este timpul necesar infractorului pentru a duce la sfrit aciunea sa.
Calculul acestor timpi trebuie efectuat nc din faza de proiectare a sistemului de securitate i reluat,
eventual corectat, n fazele de simulare i evaluare a eficienei acestuia.
Astfel timpul de efracie TE trebuie mrit din faza proiectrii construciei prin utilizarea unor materiale
de construcie rezistente la ocuri mecanice, pentru ui i ferestre trebuie luate n calcul msuri de securizare
adecvate; de asemenea n scenariul de securitate se pot prevedea diferite bariere de natur a ntrzia producerea
efraciei.
Foarte important n faza de proiectare a sistemului de detecie i alarma la efracie este timpul primei
alarme TA.
Reducerea acestui timp se poate realiza prin implementarea n sistem a elementelor de detecie care
s permit sesizarea efraciei la momentul tentativei ei - detectoare perimetrale, de vibraii, de spargere a
geamului,etc.
TT - timpul de transmisie poate fi redus prin implementarea unui mediu de comunicare sigur i rapid i prin
utilizarea unor echipamente performante.
Tc - timpul de comunicare este dependent de factorul uman, reducerea lui putnd fi realizata pe lng folosirea
unor dispeceri cu o bun pregtire profesional i experien i prin implementarea unor softuri specializate
care s preia din analiza i procesarea datelor recepionate de la sistemele de alarma.
Aceeai diagram este aplicabil i n cazul unui incendiu, cu singura deosebire c rezultatul aciunii
distructive asupra obiectivului protejat este focul, iar fora de intervenie rapid este reprezentat de aciunea
trupelor de pompieri.
1.4 Optimizare sistemului de securitate monitorizat n faza de proiectare

Dup cum artam, analiza de risc fcut asupra unui obiectiv poate recomanda monitorizarea
sistemului de securitate pentru reducerea riscurilor producerii unui eveniment nedorit i asigurarea unui nivel
de protecie ridicat. Prin proiectul de arhitectur, dac se ine cont de analiza de risc, se pot alege soluii
constructive i materiale adecvate care s diminueze riscurile producerii unei efracii sau a unui incendiu.
Proiectul de arhitectur poate reduce timpul de efracie - TE sau timpul de foc - TF n cazul unui
incendiu, dar n nici un caz nu poate reduce major riscul producerii unui eveniment nedorit, acest lucru
se realizeaz n primul rnd prin implementarea unui sistem de securitate adecvat importanei destinaiei
obiectivului i riscurilor la care acesta este supus.
Prin proiectarea corect a sistemului de securitate Timpul propriu al sistemului de securitate - TPS se
poate reduce semnificativ, fcnd posibil mrirea rezervei de timp ntre aciunea FIR producerea efraciei sau
consumarea incendiului.
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
n cele ce urmeaz vom ncerca s artm cum poate fi optimizat un sistem de securitate monitorizat
astfel nct s duc la reducerea TPS.
Pentru exemplificare n cazul unui obiectiv, considerm necesar implementarea unui sistem de alarm
antiefracie si a unui sistem de detecie i avertizare n caz de incendiu.
Cel mai important obiectiv al unui sistem de securitate este acela de a face posibil ca intervalul (T0 TA) s tind spre zero. n cazul sistemelor de alarm contra efraciei acest lucru este posibil dac tentativa de
efracie este detectat la momentul producerii ei, la nivelul perimetrului obiectivului. Folosirea detectoarelor
de spargere de geam, a detectoarelor de vibraii i/sau oc, a barierelor infraroii instalate la nivelul ferestrelor
i uilor etc, duc la detecia infractorului n afara spaiului protejat. n cazul sistemelor de detecie i avertizare
la incendiu acest lucru se poate realiza n principal prin alegerea corect a tipului de detector folosit n
concordan cu modul de exprimare a materialelor combustibile din suprafeele de aciune, i de asemenea
utilizarea unor detectoare cu timp mic de rspuns duc la reducerea timpului primei alarme - TA.
O alt cerin a unui sistemului de securitate monitorizat este aceea de a avea toate spaiile i ncperile
supravegheate. Nendeplinirea acestei cerine neglijate de muli proiectani, pentru reducerea costurilor de
implementare, duce la diminuarea pe de o parte a eficienei sistemului de alarm propriu zis, dar n principal
duce la creterea timpului de comunicare - Tc.
Foarte important n eficiena unui sistem de securitate monitorizat este reducerea timpului de
transmisie - TT. Acest lucru se realizeaz n principal prin utilizarea unei comunicator digital care s
suporte formate de comunicare rapide i utilizarea unui mediu de comunicare performant. De asemenea i
echipamentul de recepie montat la MARC, capacitatea i performanele lui, pot influena direct acest timp.
Cel mai greu de optimizat este timpul de intervenie - Ti - n primul rnd datorit condiiilor de trafic i al
restriciilor urbane. Totui i acest timp poate fii redus n baza unor simulri adecvate i prin costuri materiale
ridicate.
CAP. II
SEMNALE PROCESATE I TRANSMISE LA M.A.R.C DE CTRE SISTEMELE DE ALARM
Scopul unei alarme este ntotdeauna acela de a iniia o reacie, pe plan local sau de ia distan. Modul
de funcionare a alarmei are, n unele cazuri, un rol dublu: s previn ceva ce ar putea s apar, de exemplu,
intrarea prin efracie, i s reacioneze n cazul n care ceva se ntmpl. n majoritatea cazurilor, sistemele de
alarm cuprind echipamentul de detecie al evenimentelor posibile, echipamentul de transmisie a alarmei, un
centru de monitorizare i forele de reacie: poliie, jandarmi, pompieri, asisten medical etc.
Caracteristicile pentru fiecare dintre aceste componente din ntregul sistem de prevenire i rspuns
trebuie s corespund tipului de ameninare mpotriva creia asigur protecia:
- pentru sisteme antiefracie, protecie n caz de sabotaj sau transport, caracteristicile importante sunt: nivelul
gradului de risc, i cel mai important, disponibilitatea sistemului.
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
- pentru un sisteme de alarm la incendiu cele mai importante caracteristici pot fi timpul de transmisie i
disponibilitatea, desigur raportate la gradul de risc.
Pentru o intervenie corespunztoare, trebuie oferite suficiente informaii prin sistemul de transmisie a
alarmei.
Semnale transmise de centralele de alarm sunt:
- semnalizri de stare
- alarme la efracie i hold-up
- alarme la incendiu
- alarme sociale
- alarme medicale
- alarme de control al accesului
- semnalizri tehnice
- semnalizri auxiliare
2.1. Semnalizri de stare
Aceste tipuri de mesaje aduc operatorului MARC informaii despre starea principalelor funcii ale
sistemului de alarm: starea armat sau dezarmat a sistemului, alimentare AC, alimentare CC, ceasul intern al
sistemului, baypas-are zone memorie de evenimente, partiii, etc.
2.2. Alarme la efracie i hold-up
n aceast categorie de mesaje sunt incluse mesajele de panic i efracie: alarm zon efracie,
restaurare zon efracie, panic, restaurare panic, alarm sabota,j restaurare sabotaj, constrngere, restaurare
constrngere.
2.3. Alarme la incendiu
n aceast categorie de mesaje sunt incluse mesajele alarm la incendiu, alarm fum, restaurare fum,
alarm termic, restaurare termic, alarm inundaie, restaurare inundaie, alarm manual incendiu, restaurare
alarm manual incendiu, alarm flacr, restaurare flacr, alarm gaz, restaurare gaz.
2.4. Alarme de control al accesului
n aceast categorie de mesaje sunt incluse mesajele alarm pentru acces:
- armare/ dezarmare utilizator
- autoarmare sistem
- armare rapid
- acces validat
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
- acces refuzat
- armare cu baypas-are
- armare/dezarmare devreme
- armare/dezarmare trzie
- armare/dezarmare parial
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
2.5. Semnalizri tehnice

n aceast categorie de mesaje sunt incluse mesajele referitoare la starea tehnic a sistemului:
- lips/restaurare AC
- lips/restaurare CC
- defect/restaurare zon
- test periodic
- defect/restaurare periferice
- sabotaj cod utilizator
- lips ceas intern
- programare local
- eroare comunicare
- lips/restaurare comunicaie
- pierdere date
CAP III
SISTEME I ECHIPAMENTE DE TRANSMISIE A MESAJELOR LA M.A.R.C
Una dintre componentele sistemului de securitate avnd o importan foarte mare n eficiena unui
sistem monitorizat este comunicatorul digital - CD, vezi fig. 1.Caracteristica acestei componente determin
pe de o parte valoarea timpului de transmisie - TT, dar foarte important poate asigura un nivel de securitate
ridicat sistemului, prin posibilitatea sau imposibilitatea violrii comunicrii ntre sistemul de securitate i
echipamentul de recepie instalat la MARC. Colecia de standarde EN 50136 reglementeaz tocmai cerinele
tehnice care trebuie respectate de echipamentele de emisie - recepie a mesajelor, dar i a mediului de
comunicaie pe care se face comunicarea.
Pn n momentul de fa sunt adoptate urmtoarele standarde:
EN 50136 - 1 Cerinele generale pentru sistemele de transmitere ale alarmei
EN 50136 - 2 Cerine generale pentru echipamentul de transmitere al alarmei
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
EN 50136 - 3 Protocoalele de transmitere a alarmei (n pregtire)
EN 50136 - 4 Echipamentul de anunare
EN 50136 -5 Liber
EN 50136 -6 Liber
EN 50136 -7 Ghidul de aplicaie
Aceste standarde specific cerinele generale pentru performana, ncrederea i caracteristicile de
securitate ale sistemelor de transmitere ale alarmei, acoper cerinele generale pentru conexiunile ntre un
sistem de alarm i un centru de recepionare al alarmei. EN 50136 ar trebui s aplice pentru transmiterea
tuturor tipurilor de alarme: incendiu, efracie, control acces. n aplicarea acestui standard pentru comunicaii
fcute prin reele publice de comunicaii, se va ine cont i de standardele de comunicare relevante pentru
acestea.
Depinznd de nivelul de siguran i caracteristicile operaionale ale echipamentelor de recepie
disponibile la MARC, configuraia sistemelor de transmisie ce vor fi folosite va varia, incluznd i folosirea a
mai mult de o cale de transmitere a mesajelor ntre un sistem de alarm i unul sau mai multe MARC. Selecia
tipului de sistem de transmisie de alarm folosit pentru un sistem de alarm va fi determinat de nivelul cerut
de siguran i securitate. Pentru asigurarea nivelului de siguran impus sistemul de transmisie trebuie s fie
reduntant, de exemplu o cale de transmisie s fie reeaua de telefonie public, iar reduntana s fie asigurat
de o cale de transmisie dedicat. Pentru a ndeplini cerinele EN 50136, un sistem de comunicare trebuie s
asigure c transmiterea strii sistemului de alarm va fi:
- continu sau periodic i/sau atunci cnd starea sistemului de alarm se schimb. Dac transmisia
nu este continu, aceasta trebuie controlat de ctre de sistemul de alarm, i/sau - MARC i/sau sistemul
transmisie de alarm.
Performanele unui sistem de transmisie a alarmei sunt evaluate dup criterii cum ar fi timpul de
transmisie al mesajelor de alarm, timpul de raportare a defectelor, semnalizarea securitii i disponibilitii,
inclusiv a reelei de transmisie. Reeaua de transmisie trebuie aleas n conformitate cu performanele
cerute. Deoarece performanele reelei de transmisie nu pot fi influenate, nainte de alegerea performanelor
sistemului de transmisie a alarmei, este necesar analizarea performanelor reelei de transmisie mpreun cu
operatorul de reea.
Pentru anumite caracteristici specifice este introdus un sistem de clasificare sau msurare. Fiind
aplicabil la un numr al unei aplicaii foarte diferite precum efracia, focul i controlul accesului, cerinele
pentru fiecare aplicaie vor trebui specificate i vor include clase pentru:
- timpul de transmitere (tabelul 1)
- timpul maxim (tabelul 2)
- perioada de raportare (tabelul 3)
- disponibilitatea (tabelul 4)
Timpul de transmisie (tabelul 1) este durata de transmisie a mesajului de alarm, din momentul n
care alarma a fost semnalizat de ctre echipamentul de emisie al spaiului supravegheat ctre echipamentul
de recepie central. ntruct timpul de transmisie poate varia de la o transmisie la alta, datorit reelei de
transmisie (disponibilitatea liniilor, tipul i numrul de comutri,..), valoarea acestuia este statistic. Din acest
motiv, se specific media aritmetic i limita superioar de 95% a acestei valori.
Atunci cnd se proiecteaz un sistem pentru un caz concret este important s se verifice performana
intrinsec a reelei, prezentat pe clase n tabelul 1 Adiional, cea mai nefavorabil valoare a timpului de
transmisie trebuie luat n calcul n raport cu valoarea limit a aplicaiei. Clasele superioare cu timp de
transmisie scurt sunt mult mai relevante dac timpul de rspuns este imediat sau scurt.
Timpul maxim (tabelul 2) este specificat separat. De fiecare dat cnd timpul maxim este depit
trebuie s fie considerat eroare pe timpul verificrilor de performan. Fiecare eroare afecteaz criteriul de
disponibilitate al sistemului de transmisie a alarmei.
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Clasa
DO
Medial aritmetic a tuturor
transmisiilor
95% din toate transmisiile
240
Tabelul 1. Clasificarea timpilor de transmisie
Clasa
MO
Timpul de transmisie maxim acceptabil
Tabelul 2. Timpul de transmisie, valori maxime
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Transmiterea timpului (sec)
D1
D2
D3
D4
120
60
20
10
240
80
30
Timp maxim (sec)

M1
M2
M3
480
120
60
15
M4
20
Timpul de raportare (tabelul 3) este perioada de timp din momentul apariiei erorii n sistemul de transmisie
a alarmei pn la raportarea centrului de recepie a mesajului de eroare. Este folosit pentru a dovedi c
sistemul de transmisie alarme este operaional, rezultnd disponibilitatea practic a sistemului de transmitere
a alarmelor. Timpul de raportare a erorii este legat de necesitile de timp ale transmisiei, disponibilitate i
de protecia la manipulare. Exist mai multe moduri de a evalua timpul de raportare pentru a putea stabili o
clasificare. Metodele selectate trebuie cuprinse ntr-o procedur scris clar. Cteva de exemple de evaluare:
msurarea timpului de la ultimul mesaj receptat cu succes de ctre centrul de recepie a alarmei (de ctre
centrul de emisie - recepie sau de la echipamentul de avertizare) monitorizarea continu folosind mesaje de
test.
Timpul raportat
Clasa
T1
T2
T3
T4
Perioada maxim
32 Zile 24h
300 min 180 s
Tabelul 3. Clasificarea timpului de raportare
T5
90s
T6
20 s
Disponibilitatea sistemului de transmisie alarme reprezint perioada de timp, msurat anual sau lunar,
n care sistemul de transmisie este capabil de a transmite informaii; aceast evaluare include probabilitatea
apariiei unor erori i a timpului necesar pentru repunerea n funciune. Clasificarea adecvat, rezultat din
metoda de calcul este de exemplu exprimat n procente. Evaluarea disponibilitii depinde de echipamentul
sistemului de transmisie a alarmei i de reelele de transmisie care vor fi selectate. Metoda de evaluare trebuie
de exemplificat clar printr-o procedur scris. Suplimentar, aceste reele trebuie alese n mod adecvat, lund
n consideraie urmtoarele:
-n cazul n care se utilizeaz o reea de cablu trebuie acordat o atenie deosebit calitii i
vulnerabilitii legturilor locale;
-trebuie acordat atenie soliditii reelei de transmisie cu clasificarea disponibilitii cerut de
compania de securitate (de exemplu: reea de telefonie, reea de transmisii de date, linii nchiriate,...).
Disponibilitatea poate fi mrit prin folosirea cilor secundare sau a echipamentelor redundante.
Acesta poate fi un alt sistem de transmisie a alarmei sau alt sistem sau linie de acelai tip. O combinaie
special care mbuntete substanial disponibilitatea poate fi introducerea complementar pe lng telefonia
fix a unui sistem de telefonie mobil, radio, IP.
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Aceasta va duce la creterea disponibilitii totale a sistemului combinat de transmisie a alarmei.
Trebuie identificate prile comune ale sistemelor de transmisie a alarmei deoarece acestea pot reduce
disponibilitatea n ansamblu.
Disponibilitate
O alt caracteristic foarte importantAO
a unui sistemA1
de transmisie
Clasa
A2 este semnalizarea
A3
A4securitii transmisiei.
Sistemul
de
transmitere
al
alarmei
va
asigura
msurile
de
prevenire
sau
detectare
ale
atacurilor deliberate care
Disponibilitatea tuturor sistemelor n
Nici o cerin 97%
99,3%
99,5%
99,8%
interfereaz
cu
transmisia
unui
mesaj
de
alarm
sau
o
alt
informaie
transmis
ntre
un sistem de alarm i
orice perioad din cele 12 luni
centrul
receptor
asociat
prin
blocarea
sau
substituirea
n
unul
din
urmtoarele
feluri:
Disponibilitate lunar
Nici o cerin 75%
91%
95%
98,5%
S0 - nici o msur
S1 - msuri de detectare
a substituiei
ale anexelor
transmitorului prin adugarea unei identiti
Tabelul
4 Disponibilitatea
sistemului
sau adrese n toate mesajele transmise la calea de transmitere a alarmei.
S2 - msuri de detectare a substituiei ale anexelor supravegheate prin:
-criptarea identitii sau adresei n toate mesajele transmise la calea transmitorului de
alarm,
-autentificarea anexelor supravegheate prin adugarea unui cod diferit i nespus pentru
fiecare transmitor conectat sau,
-o alt msur precum este specificat de ctre furnizor
Autentificarea cere ntotdeauna un numr de chei suficient pentru a asigura fiecare transmitorul
conectat la un cod unic. Marja de identitate n S2 nu trebuie s fie mai mic de 250 adrese unice.
Protecia informaiei transmis de ctre MARC va fi asigurat ntr-una din urmtoarele feluri:
10 - fr msuri
11- msuri de prevenire a citirii neautorizate a informaiei transmise, acest lucru poate fi realizat
prin criptare
12 - msuri de prevenire modificri neautorizate a informaiei transmise, acest lucru poate fi
realizat prin criptarea sau criptografierea metodei de autentificare
13 - msuri de prevenire a citirii neautorizate i a modificrii neautorizate a informaiei transmise.
Algoritmii de criptare vor trebui s fie astfel nct pentru sistemele de transmisie ale alarmei
sincronizate data succesiv a celor 100 bii s nu se repete n cadrul a 10.000.000 bii succesivi, sau pentru
sistemele asincronizate data celor 100 baii succesivi s nu se repete n 1.000.000 baii succesivi.
La selectarea substituirii nivelului de securitate i a nivelului de informare (de exemplu combinaia
dintre S0 i 13, unde nu exist nici un substituent de securitate i o garanie de integritate nalt a informaiei,
pentru c nu ar fi adecvat) ar trebui luat n consideraie compatibilitatea dintre niveluri.
O alt caracteristic important a unui sistem de transmisie este limea de band sau puterea
de trecere. Comunicarea ntre un sistem de alarm i un echipament de recepie va continua s ntmpine
cerinele unei transmisii adecvate de timp din tabelul 1 i clasa de timp a unei transmisii maxime din tabelul 2
cnd alarma sau mesajele greite sunt generate:
- la o rat echivalent unui asemenea mesaj pe minut de la fiecare numr al anexelor supravegheate
reprezentnd pan la 0,1% din capacitatea sistemului i
- la o rat de cel puin 2 mesaje de alarm pe minut la interfaa centrului receptor ctre echipamentul de
anunare.
Evaluarea va fi fcut atunci cnd sistemul de transmisie al alarmei este ntr-o condiie stabil cu rata stipulat
de mesaje. Cnd se stabilete limea de band pentru un sistem de transmisie a alarmei trebuie luat n
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
considerare i o posibil cretere a numrului de mesaje de alarm ce pot aprea pe o perioad scurt de timp.
Performana sistemului de transmisie poate fi afectat de transmisia simultan a mesajelor de eroare

a centralelor n cazul unei cderi de tensiune ntr-o arie larg (de exemplu: ora). n acest caz, o metod de
pstrare a ratei de transmisie este atribuirea unui centru de transmisie fiecrui tip de alarm (de exemplu:
incendiu, efracie) sau creterea numrului de canale.
Un alt mod de a prentmpina ncrcri mari pe liniile de transmisie este de exemplu echiparea
dispozitivelor de transmisie cu baterii de rezerv i ntrzierea pentru un timp a alarmei datorate cderii de
tensiune pentru a reduce numrul alarmelor simultane.
Cu condiia respectrii cerinelor impuse sistemelor de transmisie prin standardul EN 50136,
echipamentele de transmisie pot fi clasificate n funcie de modul cum se face transmisia spre echipamentele
de recepie instalate la MARC, n: comunicatoare vocale si comunicatoare de date.
Datorit limitrilor tehnice pentru respectarea cerinelor standardului, comunicatoarele vocale mai sunt
astzi ntrebuinate doar pentru alarmele sociale sau ptr. avertizri secundare. Pentru aplicaiile de securitate
antiefracie i incendiu sunt utilizate cu preponderen comunicatoarele digitale. n funcie de modul de
preluare a informaiei de la sistemul de securitate ele se clasific n:
- comunicatoare analogice;
- comunicatoare digitale.
Comunicatoarele analogice preiau de la sistemul de alarm semnale analogice n principiu: nivele de
tensiune sau stri ale unor contacte, pe care le convertesc n semnale digitale i le transmit spre echipamentul
de recepie. Dezavantajul acestui tip de comunicatoare este numrul limitat de semnale preluate din sistem
(4 - 16), i implicit un nivel sczut de informaii puse la dispoziia unitii de procesare a informaiei - UPI.
Avantajul acestor tipuri de comunicatoare este c pot fi interfaate la orice sistem de alarm, ele fiind n
general un echipament exterior centralelor de alarm. Comunicatoarele digitale, care n momentul de fa sunt
cele mai utilizate, n general preiau informaia de la centralele de alarm prin interfee RS 232 sau 485, avnd
astfel posibilitatea s transmit toate schimbrile de stare ale sistemului de alarm.
O alt posibilitate de clasificare a comunicatoarelor poate fii fcut dup calea de transmisie:
comunicatoare telefonice - PST
GSM
SMS comunicatoare radio comunicatoare IP - pe reele internet
GPRS
Comunicatoarele telefonice pe reele publice PSTN sunt cele mai rspndite, majoritatea centralelor
avnd integrate acest tip de comunicator.
Comunicatoarele GSM i cele SMS sunt n principiu echipamente externe centralelor de alarm,
prelund informaia de la acestea fie prin interfee 485 fie de la comunicatorul telefonic, transmind - o prin
intermediul reelelor de telefonie mobil, pe purttoarea de voce. Comunicatoarele GSM sunt utilizate cu
precdere ca sistem de transmisie redundant pentru reeaua de transmisie pe telefonia PSTN, sau n cazul n
care nu exist posibilitatea de conectare la o astfel de reea.
Comunicatoarele SMS au deoarece nu pot ndeplinii ntru totul cerinele standardului sunt utilizate n
mod special pentru semnalizri auxiliare.
Comunicatoarele radio datorit costurilor ridicate a reelei de radio - transmisie sunt tot mai puin
utilizate. Viitorul comunicaiilor const n comunicatoarele IP. Comunicatoarele GPRS utilizeaz canalele
de date ale reelelor de telefonie mobil, asigurnd n momentul de fa costuri de comunicaie foarte reduse.
Comunicatoarele IP pe reele internet pot utiliza reele deschise de internet sau reele nchise tip VPN.
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
CAP. 4
FORMATE DE COMUNICARE LA M.A.R.C
n configurarea unui sistem de securitate monitorizat, proiectantul trebuie s ia n calcul reducerea

ct mai mult posibil a timpului din momentul producerii efraciei pn la momentul aciunii FIR. Reducerea
timpului de transmisie - TT, artam c poate fi realizat prin alegerea unui sistem de comunicare adecvat, care
s elimine pe ct posibil erori n transmiterea mesajelor, i s asigure o disponibilitate mare.
In cazul comunicatoarelor digitale foarte important pentru reducerea timpului de transmisie - TT este
alegerea formatului de comunicare ales pentru transmiterea informaiei. n funcie de tipul de format ales
timpul din momentul cnd centrala de alarm d comanda trimiterii mesajului pn n momentul cnd primete
confirmarea de la echipamentul de recepie al MARC poate s varieze ntre cteva zeci de milisecunde pn
la cteva minute. Performanele formatului depind de algoritmii de criptare utilizai, dar i de adaptibilitatea
formatului la diferite medii de comunicare.
Fiecare productor de sisteme de securitate la nceput a dezvoltat propriul format de comunicare,
ncercnd securizarea ct mai bun a semnalului transmis, dar i adaptarea formatului la diferite tipuri de medii
de comunicare: radio, reele de telefonie publice, reele de telefonie private.
Diversitatea de formate de comunicare a creat probleme pe piaa serviciilor de securitate prin
incompatibilitatea ntre centralele de alarm i echipamentele de recepie, impunnd o standardizare a acestora.
Primul standard a fost adoptat de ctre organismele de standardizare din SUA - UL i Canada - ULC. n lipsa
unui standard european, i productorii europeni de echipamente utilizeaz practic aceleai formatele de
comunicare.
Cele mai rspndite formate de comunicare, la majoritatea productorilor, sunt prezentate n tabelul 5,
cu principalele caracteristici.
1
2
3
4
5
6
7
8
9
10
11
12
13
Nume
Ademco Slow
S.K Fast
Franklin
Radionics
Sur-Gard
Sur-Gard
Acron
DTMF Express
S.F. DTMF
Scantronics
FBI Super Fast
Contact ID
SIA
Handshake
1400 Hz
1400 Hz
2300 Hz
2300 Hz
2300 Hz
Dual Tone/1400 Hz
1400 Hz
Dual Tone
Dual Tone
Dual Tone
2300 Hz
Dual Tone/1400 Hz
FSK MARK
Data
1900 Hz
1900 Hz
1800 Hz
1800 Hz
DTMF
DTMF
DTMF
DTMF
DTMF
DTMF
DTMF
DTMF
FSK MARK
Tabelul 5 Caracteristici formate de comunicare
Rata transmisie
10 BPS
14 BPS
20 BPS
40 BPS
DTMF
DTMF
DTMF
DTMF
DTMF
DTMF
DTMF
DTMF
110/300 BPS
Format
3-1;3-2;4-1;4-2;4-2+
3-1;3-2;4-1;4-2;4-2+
3-1;3-2;4-1;4-2;4-2+
3-1;4-2;4-2+
4-1;4-2;4-3
4-1;4-2;4-3
3-8;4-8
4-1;4-2
4-8-1
4-8-1;4-16-1;6-16-1
4-3-1
4-2-1-3-2-3
Kiss off
1400 Hz
1400 Hz
2300 Hz
2300 Hz
2300 Hz
1400 Hz
1400 Hz
1400 Hz
1400 Hz
1400 Hz
2300 Hz
1400 Hz
Data ACK
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Formatele de la 1 la 8 sunt formate de comunicare mai lente, foarte stabile i adaptabile oricrui mediu
de comunicare, dar datorit algoritmilor de criptare utilizai si ai ratei mici de transmisie, necesit un timp mare
de transmisie. Formatele de la 9 la 13 sunt formate de comunicare rapide realiznd transmiterea mesajelor
ntr-un timp extrem de scurt.Cele mai utilizate formate de comunicare n momentul de fa de majoritatea
productorilor de sisteme de securitate sunt Contact ID i SIA.
4.1. Formatul Contact ID
Protocolul de comunicare Contact ID este urmtorul: 18 AAAAQXYZGG CCC
Unde:
18 - Identificator de protocol pentru dispecerat
AAAA - Codul de abonat
Q - Identificator de eveniment: E = 1 Eveniment nou; R = 3 Restabilire eveniment; P = 6 Eveniment
anterior
XYZ - Codul evenimentului (3 cifre in format Hexazecimal)
GG - Identificator de grup (de regula 2 cifre in format Hexazecimal)
115 Buton de incendiu
116 Galerie (cu referire la galeriile de
aerisire sau ventilare)
117 Flacra
118 Alarma locala
Alarma de panica - 120
121 Constrngere
122 Silenios
123 Audibil
Alarma efracie - 130
131 Perimetral
132 Interior
133 24 ore
134 De tip Intrare/lesire
135 De tip Zi/Noapte
136 De exterior
137 Sabotaj
Alarme generale - 140
141 Bucla deschisa
142 Bucla in scurt
143 Defect Modul de Extesie
144 Sabotaj Senzor
Evenimente Non-Efractie de tip 24H
150 and 160
151 Detecie Gaz
152 Refrigerare
322 Sirena 2
323 Releu de alarma
324 Defect Releu de alarma
325 Inversare
Defecte periferice de sistem - 30/340
331 Bucla deschisa
332 Scurtcircuit bucla
333 Pierderea comunicaiei cu
modulele
334 Defeciune repetor
335 Lipsa hrtie imprimanta
336 Defeciune imprimanta
Defect de comunicaie - 350 / 360
351 Defeciune linie telefonica 1
352 Defeciune linie telefonica 2
353 Sistem de transmisie Radio(VHFUHF)
354 Defect de comunicare
355 Pierdere supervizare modul Radio
356 Pierdere supervizare de la
dispecerat
Defecte de zona - 370
372 Defect de zona
373 Defect la zona de foc
Defecte senzori - 380
381 Pierdere semnal de supervizare RF
in mai puin de 2 minute de la armare)

470 nchidere pariala (una sau mai
multe zone au fost ocolite)
Operaii de dezactivare
sirene/relee - 520
521 Sirena 1 dezactivata
522 Sirena 2 dezactivata
523 Releu de alarma dezactivat
524 Dezacticare raportare defect releu
de alarma
525 Dezactivare raportare revers releu
de alarma
Operaii de dezactivare module
periferice -530 /540
Deactivare comunicaie- 550 / 560
551 Apelator dezactivat
552 Transmitator radio dezactivat
Operaii de ocolire - 570 (bypass)
570 Ocolire zone
571 Ocolire zona de foc
572 Ocolire zona 24h
573 Ocolire zone antiefractie
574 Ocolire de grup
Test - 600
601 Test sistem (test declanat manual)
602 Test periodic de sistem
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
153 Pierdere de cldura
154 Scurgeri de lichid
155 Spargere fina/uoar
156 Problema zilnica
157 Nivel sczut de Gaz in recipient
158 Temperatura mare
159 Temperatura sczuta
161 Diminuare debit de aer
Supervizare la foc - 200 si 210
201 Presiunea apei sczuta
202 Nivel sczut C02
203 Senzor valva
204 Nivel sczut apa
205 Activare Pompa
206 Defeciune Pompa
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
383 Sabotaj Senzor
384 Baterie descrcata dispozitiv radio
(sensor radio)
nchideri/deschideri - 400
401 nchidere/Deschidere de ctre
Utilizator
402 nchidere/Deschidere de Grup
403 nchidere/Deschidere Automata
404 ntrziere la armare/dezarmare
405 Anulare autoarmare
406 Dezarmare cu alarma in memoria
de evenimente
407 Armare/dezarmare de la distanta
408 Armare rapida
409 nchidere/deschidere cu cheie
(funcia "keyswitch arm")
603 Test periodic al transmitatorului RF

604 Test incendiu
605 Urmrire raport de stare
606 Urmrire ascultare
607 Activarea modului de testare local
621 Reset memoria de evenimente
622 Memoria de evenimente la 50%
623 Memoria de evenimente la 90%
624 Depire capacitate de memorare
625 Resetare ora/data
626 Ora/Data inexacte
627 Intrare in modul de programare
628 Ieire din modul de programare
631 Exceptare modificare orar
4.2. Formatul SIA

CCC - Identificator de zon, numr de senzor, identificator de utilizator (3 cifre n format Hexazecimal)
COD
AR
AT
BA
BB
BC
BH
BJ
BR
BS
BT
BU
BV
BX
CA
CE
CF
CG
CI
CJ
CK
CL
CP
Denumirea codului
Restabilire AC
Lipsa AC
Zona in alarma
Ocolire zona
Anulare alarma
Restabilire zona
Restabilire defect de zona
Restabilire generala zone
Supervizare alarma efracie
Defect zona
Dezactivare Ocolire zona
Confirmare Efracie
Test zona efracie
nchidere automata
Armare extinsa
Armare forat
Armare partiie
Armare nereuita
ntrzierea la armare
Armare grbita
Armare
Armare automata
Descrirea
Tensiunea de alimentare a fost restabilita
Nu exista alimentare cu energie electrica
Zone in alarma
Una din zone a fost ocolita
Alarma a fost anumata de ctre utilizator
Restabilirea zonei in alarma
Eliminarea cauzei de defect
Cauzele care au declanat alarma au fost eliminate
Condiie sistem: Detecie ptrundere efracie
Zona testata raporteaz un defect
Ocolirea zonei/zonelor dezactivata
Mail mult de 3 zone au fost declanate
Testare zona efracie
Sistemul a fost armat in mod automat
Timpul automat de armare a fost extins
Sistemul a fost armat, unele zone sunt deschise
0 partiie a fost armata
0 paritie nu a putut fi armata la expirarea timpului
0 partiie a foast armata dupa timpul alocat
Armare normala
0 partiie a fost armata ianintea timpului alocat
Sistemul a fost armat in mod automat
Cmpul de adres
nefolosi
nefolosit
zona
zona
utilizator
zona
zona
zona
zona
zona
zona
zona
zona
partiia
utilizator
utilizator
utilizator
utilizator
utilizator
utilizator
utilizator
utilizator
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
CR
CS
CT
CW
CZ
DC
DD
DF
DG
DK
DO
DR
DS
DT
DU
EA
ER
ET
FA
FB
FH
FI
FJ
FK
FR
FS
FT
FU
FX
FY
GA
GB
GH
GJ
GR
GS
GT
GU
GX
HA
HB
HH
HJ
HR
HS
HT
HU
JA
Armare recenta
Armare prin keyswitch
ntrziere la deschidere
A fost armat forat
Armarea unei zone
Acces restricionat
Acces nepermis
Usa forat
Acces permis
Acces blocat
Acces deschis
Restabilire usa
Post Ua
Defect Acces
ID apelator
Alarma de ieire
Reset modul extensie
Defeciune modul extensie
Alarma de incendiu
Ocolire zona incendiu
Restabilire zona incendiu
Declanare Test incediu
Restabilire defect zona
ncheiere Test incendiu
Restabilire zona incendiu
Supervizare la incendiu
Defect zona incendiu
Ocolire zona foc dezactivata
Test zona foc
Detector lipsa
Alarma de gaz
Ocolire zona de gaz
Restabilire zona gaz
Restabilire zona gaz dupa defect
Restaurare zona gaz
Supervizare la gaz
Defect pe zona de gaz
Dezactivare ocolire zona gaz
Testare sensor GAZ
Panica
Ocolire Panica
Restabilire panica
Restabilire zona de panica dupa defect
Restabilire panica
Supervizare panica
Defect zona de panica
Dezactivare ocolire panica
Sabotaj cod utilizator
JD
Schimbare data
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Sistemul a dat alarma intr-un interval de 5min de la armare
utilizator
Sistemul a fost armat printr-o zona de keyswitch
zona de keyswitch
Sistemul nu a fost dezarmat la timp
partiia
nceputul se sesiunii de armare forat
partiia
0 zona (nu o partiie) a fost armata
zona
Accesul restricionat tuturor utilizatorilor
usa
Acces nepermis, cod incorect
usa
Usa a fost deschisa fara o cerere de acces autorizat
usa
Accesul a fost autorizat
usa
Accesul a fost blocat, codul este valid
usa
Accesul a fost alocat pentru utilizatorii autorizai
usa
Alarmele/ defectele au fost eliminate
usa
Identifica usa corespunztoare raportului urmtor
usa
Defeciune la sistemul de control acces
nefolosit
Descrierea zonei ce ofer ID apelator
ID apelator
0 zona de ieire a fost deschisa peste timpul alocat
zona
Defectul de pe modulul de extensie a fost eliminat
numrul modulului
Unul din modulele de extensie are un defect
numrul modulului
Afost detectata o condiie de alarma incendiu
zona
0 zona de incendiu a fost ocolita
zona
Condiia de alarma a fost eliminata
zona
Declanarea testului de incendiu
partiie
Defetul de zona a fost eliminat
zona
ncheierea testului de incendiu
partiie
Alarma/defectul a fost eliminat
zona
A fost detectata o posibila condiie de alarma
zona
Zona a fost dezactivata din cauza unui defect
zona
Ocolirea zonei de foc a fost dezactivata
zona
Zona de foc a fost activate in timpul testului
zona
Lipsa detector de pe bucla
zona
0 zona de gaz a fost declanata
zona
Zona a fost ocolita
zona
Zona a revenit din alarma
zona
Cauza defectului a fost eliminata
zona
zona
Toate alarmele/defectele depe zona de gaz au foat eliminate
Detecia unei scurgeri de gaz
zona
Zona a fost dezactivata din cauza unei defeciuni
zona
Ocolirea zonei de gaz a fost dezactivata
zona
A fost activate o zona de gaz in timpul testului
zona
Alarma silenioasa de panica, utilizator sub constrngere
zona
Zona de panica a fost dezactivata/ocolita
zona
Cauza declanrii alarmei de panica a fost eliminata
zona
Cauza defeciunii a fost eliminata
zona
Toate alarmele/defectle au fost eliminate
zona
A fost detectata o posibila condiie de alarma
zona
Zona a fost dezactivata datorita unei cause de defect
zona
Ocolirea zonei de panica dezactivata
zona
partiia
ncercri repetate si fara success de a introduce un cod
utilizator
Data a fost modificata
utilizator
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
JH
JL
JO
JR
JS
JT
JV
JX
KA
KB
KH
KJ
KR
KS
KT
KU
LB
LD
LE
LF
LR
LS
LT
LU
LX
MA
MB
MH
MJ
MR
MS
MT
MU
NA
Schimbare orar vacanta

Prag critic capacitate memorie evenimente
Capacitate memorie evenimente depita
Executare Orar
Schimbare Orar
Modificare Timp
Modificare cod utilizator
tergere cod utilizator
Alarma de temperatura
Ocolire zona temperatura
Restabilire alarma temperature
Restabilire defect temperatura
Restabilire temperatura
Supervizare termic
Defeciune sensor temperatura
Ocolire sensor temperature dezactivat
Intrare programare locala
Intrare programare locala nepermisa
Sfrit sesiune Listen-ln
nceput sesiune Listen-ln
Restabilire linie telefonica
Programare locala
Defeciune linie telefonica
Programare locala nerealizata
Sfasit sesiune programare locala
Panica medicala
Ocolire panica medicala
Restabilire panica medica
Restabilire defect panica medicala
Restabilire generala panica medicala
Supervizare medicala
Defeciune panica medicala
Ocolire zona medicala dezactivata
Fara activitate
NF
NL
OA
OC
OG
Ol
OJ
OK
OP
OR
OS
OT
OZ
PA
PB
Perimetru cu armare forat

Perimetru armat
Deschidere automata
Anulare raport
Partiie dezarmata
Deschidere nerealizata
ntrziere la deschidere
Deschidere radida
Deschidere
Dezarmare dupa alarma
Dezarmare keyswitch
ntrziere la nchidere
Deschidere pariala
Panica
Ocolire declanare panica
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Orarul de vacanta a foast modificat
A fost atins un prag critic al capacitii memoriei
A fost depita capacitatea de stocare a memorie
A fost executat un eveniment dupa un orar stabilit
A fost schimbat un orar
Timpul de TX/RX a fost schimbat
A fost schimbat un cod de utilizator
A fost schimbat un cod de utilizator
A fost depistata o cretere de temperature
Senzorul de temperature a fost ocolit
Condiia de alarma a fost eliminata
Restabilirea sensorului de temperature dupa defect
Toate condiiile de alarma/defect au fost eliminate
Condiie system: detectare termic
Zona a fost desactivata din cauza unei defeciuni
A fost dezactivata ocolirea zonei
Intrarea in meniul instalator pentru programare
Accesul in meniul de programare nepermisa
Linia telefonica a fost reconectata

Programarea locala realizata cu succes
Linia telefonica a fost deconectat sau ntrerupta
Nu sa putut realize programarea
S-a ncheiat sesiunea de programare
Cerere asistenta medicala de urgenta
Zona de panica medicala a fost ocolita
Condiia de panica medicala a fost anulata
Condiia de defect a fost nlturata
Toate alarmele/defectele medicale anulate
Existenta condiie sistem
Defeciune la zona de panica medicala
Ocolirea zonei de panica medicala dezactivata
Nu a existat nici un eveniment in intervalul de timp
programat
Armarea partiiei/perimetrului cu zone neinchise
0 partiie a fost armata in mod stay/perimetral
Sistemul s-a dezarmat automat
Anulare zona nedefinita
Sistemul a fost parial dezarmat
0 partiie nu a fost dezarmata la expirarea timpului alocat
0 partiie nu a fost dezarmata la timp
Partiia a fost dezarmata mai repede de timpul alocat
Dezarmarea sistemului
Sistemul a fost dezarmat in timpul unei alarme
Ssitemul a fost dezarmat printr-o zona de keyswitch
Sistemul nu a fost armat la timp
A fost dezarmata o zona (nu o ntreaga partiie
Alarma de panica, activate manual
Zona de panica a fost ocolita
utilizator
neutilizat
neutilizat
partiia
utilizator
utilizator
utilizator
utilizator
zona
zona
zona
zona
zona
zona
zona
zona
nefolosit
nefolosit
nefolosit
nefolosit
linia
nefolosit
linia
nefolosit
nefolosit
zona
zona
zona
zona
zona
zona
zona
zona
nefolosit
partiia
partiia
partiia
utilizator
partitie
partiie
utilizator
utilizator
utilizator
zona
utilizator
zona
zona
zona
zona
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
PH
PJ
PR
PS
PT
PU
QA
QB
QH
QJ
QR
QS
QT
QU
RA
RB
RC
RD
RN
RO
RP
RR
RS
RT
RU
RX
SA
SB
SH
SJ
SR
SS
ST
SU
TA
TB
TE
TR
TS
TU
TX
UA
UB
UH
UJ
UR
US
UT
UU
Restabilire panica
Restabilire defect panica
Restabilire generala panica
Supervizare panica
Defect zona panica
Urgenta
Ocolire urgenta
Restabilire urgenta
Restabilire defeciune urgenta
Restabilire generala urgenta
Supervizare urgenta
Defeciune zona urgenta
Ocolirea zonei de urgenta dezactivata
Comunicare nerealizata
nceput sesiune download cu calculatorul
Releu activat
Comunicare remote nepermisa
Reset de la distanta
Releu dezactivat
Test Automat
Punere in functiue
Programare de la distanta reuita
Pierdere date
Programare de la distanta nerealizata
Test manual
Declanare sprinkler
Ocolire declanare sprinkler
Restabilire sprinkler
Restabilire defect sprinkler
Restabilire generala sprinklere
Supervizare sprinklere
Defeciune sprinkler
Dezactivare ocolire sprinkler
Alarma de sabotaj
Ocolire zona sabotaj
Sfrit de test
Restabilire sabotaj
nceput de test
Dezactivare ocolire sabotaj
Raportare de test
Alarma zona nespecificata
Ocolire zona nespecificata
Restabilire zona nespecificata
Restabilire defect azona nespecificata
Restabilire generala zona
nespecificata
Supervizare zona nedefinita
Defeciune zona nespecificata
Desactivare ocolire zona nespecificata
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Alarma de panica a fost eliminata
Defcetul de pe zona de panica a fost eliminate
Toate alarmele/defectele au fost eliminate
Existenta condiie system
Zona de panica este defecta
Cerere de asistenta de urgrnta
Ocolire zona de urgenta
Alarma de urgenta a fost eliminate
Defectul de urgenta a fost eliminat
Toate alarmele/defectele de urgenta au fost eliminate
Existenta condiie sistem
Defeciune la zona de urgenta
Ocolirea zonei de urgenta dezactivata
Comunicare nerealizata cu calculatorul de programare
nceput sesiune download cu calculatorul
Releul cu numrul din adresa s-a activate
Parola incorecta
Sistemul a fost resetat de la distanta
Releul cu numrul din adresa s-a dezactivat
Test comunicaie generat autonat
Sistemul a fost realimentat
Programarea de la distanta s-a ncheiat cu succes
Pierdere mesaje, probleme la comunicator
Programare de la distanta nerealizata
Test de comunicaie declanat manual
Exista o condiie de declanzare a sprinklerelor
Ocolire declanare sprinkler ,
Condiia de declanare sprinklere eliminata
Eliminarea condiiei de defeciune la sprinklere
Toate condiiile de alarna/defect sprinklere eliminate
condiie system: sprinkler neasigurat
Defeciune la zona de sprinklere
Dezactivare ocolire sprinkler
Sabotaj la carcasa echipamentului
Dezactivare zona de sabotaj
Comunicaia a fost restabilita, test ok
Zona de tamper a fost restabilita (inchisa)
nceput de test
Comunicaia a fost orpita
Declanarea unui test de comunicaie manual/automatic
condiie de alarma nespecificata de la o zona nedefinita
Ocolire zona nespecificata
Condiia de alarma a foast eliminata
Condiia de defect a foast eliminata
Toate condiiile de alarma/defect au fost eliminate
zona
zona
zona
zona
zona
zona
zona
zona
zona
zona
zona
zona
zona
zona
nefolosit
nefolosit
adresa releu
nefolosit
nefolosit
adresa releu
nefolosit
nefolosit
nefolosit
linia
nefolosit
utilizator
zona
zona
zona
zona
zona
zona
zona
zona
zona
zona
nefolosit
zona
nefolosit
zona
zona
zona
zona
zona
zona
zona
Condiie de la tip zona necunoscuta

Defeciune la zona nedefinita
Desactivare ocolire zona nespecificata
zona
zona
zona
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
UX
UY
UZ
VI
VO
VR
VT
VX
VY
VZ
WA
WB
WH
WJ
WR
WS
WT
WU
XE
XF
XI
XR
XT
XW
YB
YC
YD
YE
YF
YG
YK
YM
YN
YO
YP
YQ
YR
YS
YT
YW
YX
YY
YZ
ZA
ZB
ZH
ZJ
ZR
ZS
ZT
Nespecificat
Lipsa zona nespecificata
Alarma la lipsa zona nespecificata
ncrcare hrtie imprimanta
Lipsa hrtie imprimanta
Restabilire imprimanta
Defect imprimanta
Test imprimanta
Imprimanta conectata
Imprimanta deconectat
Alarma de inundaie
Ocolire zona inundaie
Restabilire zona inundaie
Restabilire defeciune zona inundaie
Restabilire generala zona inundaie
Supervizare umiditate
Defeciune zona inundaie
Dezactivare ocolire zona inundaie
Punct exterior
Punct exterior RF
Reset senzor
Restabilire baterie telecomanda
Baterie telecomanda descrcata
Punct forat
Secunde ocupate
Lipsa comunicaie
Defeciune cartela de linie receptor
Restabilire cartela de linie receptor
Camp de control necorespunzator
Schimabare parametrii
Restabilire comunicaie
Lipsa acumulator
Raport Invalid
Mesaj necunoscut
Defeciune sursa alimentare
Restabilire sursa alimentare
Restabilire lipsa acumulator
Defect de comunicaie
Defeciune acumulator
Reset watchdog
Necesar intervenie service
Raport de stare
Service efectuat
Alarma de inghet
Ocolire zona inghet
Restabilire zona inghet
Restabilire defect zona inghet
Restabilire generala zona inghet
Supervizare inghetare
Defeciune zona inghet
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
0 condiie de alarma a fost declanata (nespecificat)
0 zona/punct care nu a fost armata lipsete fizic
Alarma la lipsa zona nespecificata
ncrcare hrtie imprimanta
Lipsa hrtie imprimanta
Restabilire imprimanta
Defect imprimanta
Test imprimanta
Imprimanta receptorului este on-line
Imprimanta receptorului este off-line
Detectare infiltrare/scurgere de apa
Zona de inundaie a fost dezactivata/ocolita
Condiia de declanare alarma inundaie a fost elimincata
Defectul a fost eliminat
Tote alarmele/defectele au fost eliminate
condiie system: detecie umuditate
Dezactivare datorata defeciunii
Dezactivare ocolire zona inundaie
Centrala sesizeaz un punct exterior
Centrala sesizeaz un punct RF
Un utilizator a resetat o zona
Bateria din telecomanda a fost inlocuita
Baterie telecomanda descrcata
Punct forat in afara sistemului pe perioada armata
Procentaj de timp in care crdul de line este on-line
Lipsa comunicaie
Defeciune cartela de linie receptor
Restabilire cartela de linie receptor
Camp de control necorespunzator
Schimabare parametrii
Sistemul a reluat comunicarea cu receptorul
Lipsa acumulatorul sistemului/receptorului
Sistemul a trimis un mesaj invalid
A fost recepionat un mesaj necunoscut
Defeciune sursa alimentare
Restabilire sursa alimentare
Restabilire lipsa acumulator
Defect de comunicaie
Defeciune acumulator
Sistemul s-a resetat intern
Sistemul necesita verificare
nceput de transmisie
Service efectuat
A fost detectata o condiie de inghet
Ocolire zona inghet
Condiia de alarma a fost inlaturata
Condiia de defect a fost inlaturata
Toate condiiile de alarma/defectiune au fost eliminate
Condiie system:inghetare nesigura
Defeciune zona inghet
nefolosit
zona
nefolosit
printer
printer
printer
printer
printer
printer
printer
zona
zona
zona
zona
zona
zona
zona
zona
nedefinit
nedefinit
zona
zona
zona
zona
card
nefolosit
linie
linie
nefolosit
nefolosit
nefolosit
nefolosit
nefolosit
nefolosit
nefolosit
nefolosit
nefolosit
nefolosit
nefolosit
nefolosit
nefolosit
nefolosit
nefolosit
zona
zona
zona
zona
zona
zona
zona
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
ZU
Dezactivare ocolire zona inghet
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Dezactivare ocolire zona inghet
zona
CAP. 5
CENTRUL DE RECEPIONARE I MONITORIZARE A ALARMELOR
5.1. Echipamente de recepie a mesajelor

Avnd n vedere diversitatea sistemelor de transmitere precum i a comunicatoarelor digitale,
productorii au dezvoltat o gam variat de echipamente de recepie a mesajelor de la sistemelor de securitate.
Este greu de fcut o clasificare a acestora, totui pentru clarificare o s facem o clasificare a lor.
Dup mediul de transmisie al mesajelor de la comunicatorul digital putem face clasificarea urmtoare:
- echipamente de recepie telefonice
- echipamente de recepie GSM
- echipamente de recepie radio
- echipamente de recepie IP
- echipamente de recepie combinate
Echipamentul de recepie poate s ndeplineasc doar rolul de recepie a mesajelor, s decodifice
formatul de comunicare, iar informaia s o transmit unei uniti de procesare a informaiei care poate fi un
calculator dotat cu un soft adecvat. Constructiv aceste tipuri de echipamente sunt fie de tip PC Base, fie sub
forma unor echipamente externe calculatorului. Avantajul acestor tipuri de echipamente const n preul redus
de cost. Marele dezavantaj const n faptul c ofer o autonomie redus n cazul cderii alimentrii AC, precum
ridic probleme n ceea ce privete redundana.
Corespunznd ntru totul standardului EN 50136 sunt echipamentele de recepie care includ partea
de unitate de procesare a informaiei, acestea asigurnd un nivel de securitate ridicat, i o autonomie de
funcionare n regim de avarie foarte mare.
Acest curs nu dorete s prezinte echipamente de recepie, deoarece varietatea conceptelor pe care
productorii de astfel de produse le pun la dispozitie face dificil alegerea unor echipamente. Este util ns a
informa cursantul despre anumite caracteristici pe care aceste echipamente trebuie s le ndeplineasc, pentru a
putea concepe un sistem de monitorizare performant.
Acceptnd c echipamentul selectat corespunde prevederilor standardelor, cnd alegem tipul de
echipament de recepie este bine s inem cont de urmtoarele recomandri:
Echipamentul de recepie trebuie s poat asigura funcionarea n regim de
avarie, asigurnd pe lng recepionarea mesajelor de la sistemele de alarm i posibilitatea punerii la dispoziia
operatorului dispecer un minim de informaii utile necesare lurii deciziei i coordonrii FIR
Echipamentul de recepie trebuie s aib, n cazul utilizrii liniilor telefonice
publice sau a reelelor de telefonie mobil, mai multe canale de intrare.
Echipamentul de recepie trebuie s aib posibilitatea ca fiecare canal de
intrare s aib posibilitatea s recepioneze mai multe formate de comunicare.
Echipamentul de recepie trebuie s aib posibilitatea s lucreze cu
echipamente redundante fr a fi necesar intervenia uman.
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Echipamentul de recepie trebuie, dac e posibil, s poat recepiona,
utiliznd aceeai unitate de procesare a informaiei, de la mai multe tipuri de comunicatoare digitale.
5.2. Cerine ale organizrii i funcionrii MARC

Comitetul cornun EURALARM i COESS au adoptat n 2004 un Cod de Practic referitor la cerinele
organizrii i funcionrii MARC. Acest cod este n curs de adoptare ca standard european.
Pe lng condiiile tehnice prevzute n EN 50136, necesare a fi ndeplinite de sistemele de transmisie
a sistemelor de securitate i de ctre echipamentele de recepie, Codul de Practic face referin la multe
aspecte organizatorice i funcionale ale MARC. Plecnd de la msurile de protecie ale obiectivului unde este
amplasat MARC, trecnd la msurile de electro - alimentare pn la procedurile de funcionare i conducere, n
continuare vom scoate n eviden cele mai importante cerine impuse unui MARC.
5.2.1. Cerine constructive ale MARC
Construcia n care se afl MARC trebuie s ndeplineasc cerinele din tabelul 6.

256
Elemente de construcie
Perei exteriori - inclusiv
peretele din vestibul)
Pereii interiori
Podelele si grundul
Tavanul sau acoperiul
Materiale
Zidrie solida
Dimensiuni sau alte cerine

Minim 200mm grosime
Ciment
Minim 150mm grosime
Otel
Minim 3 mm grosime
Nici o cerina
Ciment
Ciment
Nici o cerina
Minim 150 grosime
Minim 150grosime Adncimea si ranforsarea determinate de
condiiile de incarcare si greutate.
Foi din carbon otelit Minim 1.5 mm grosime (foitele sa fie sudate si prinse in uruburi)
Elementele de construcie cerute au fost acceptate ca fiind rezistente la atacuri asupra MARC. Uile de
acces precum i geamurile trebuie s fie securizate n concordan cu:
EN 357 - Construcii din sticla incasabila - Securizarea sticlei testarea si clasificarea rezistentei
impotriva atacului manual;
EN 1522 - Ferestre, usi, obloane si cptueli - Anti-glon - Cerine si clasificri;
EN 13541 - Construcii din sticla incasabila - Sticla securizata - Testarea si clasificarea rezistentei la
presiuni explosive;
Accesul n centrul de monitorizare nu trebuie s aib legtur cu restul cldirii n care opereaz,
excepie fcnd cazul cnd ntreaga cldire este a companiei de care aparine centrul de monitorizare.
Constructiv MARC trebuie s dispun minim de urmtoarele ncperi: camera operaiuni, vestibul,
grup sanitar, loc de luat masa.
Suprafaa cldirii ocupat de compania unde opereaz centrul de monitorizare, si unde acesta este
localizat, trebuie sa fie protejat printr-un sistem de alarma contra efraciei instalat n centrul de monitorizare, si
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
unde acesta este localizat, trebuie sa fie protejat printr-un sistem de alarma contra efraciei, sistem de detecie
i avertizare n caz de incendiu, sistem de supraveghere video, sistem de control al accesului. De asemenea
cldirea trebuie prevzut cu mijloace manuale de stingere a incendiului.
Intrarea principal va cuprinde doua ui, dimensiunile acestora nu trebuie sa depeasc 2.5 m nlime
si 1.1 m lime, separate printr-un vestibul nu mai mare de 6nf i distana minim dintre ui sa fie de 1.5 m.
Uile vor fi controlate obligatoriu de sisteme de control al accesului.
Operatorilor MARC trebuie s li se pun la dispoziie urmtoarele faciliti de comunicare:
comunicare vocal ctre i dinspre intrarea principal
comunicare telefonic.
Convorbirile telefonice legate de evenimentele monitorizate trebuie nregistrate automat. Aceste
nregistrri trebuie pstrate 3 luni de la nregistrarea evenimentelor - Sistem de comunicaie radio cu FIR.
5.2.2. Recepionarea semnalelor
Natura i locaia fiecrui semnal recepionat va fi separate identificat la centrul de monitorizare i toate
semnalele vor fi automat nregistrate, oferind cel puin urmtoarele informaii:
- identificarea clientului/utilizatorului;
- natura semnalului;
- data i ora recepionrii semnalului.
Adiional, unde aciunea operatorului rezult din recepionarea unui semnal, detaliile aciunilor luate
vor fi nregistrate, inclusiv data i timpul completrii i identitatea persoanei/persoanelor care a/au luat
msurile. Mesajele pe band magnetic sau mesajele vocale generate electronic nu vor fi folosite pentru a
transmite semnale centrului de monitorizare de la sistemele de alarma contra efraciei care apeleaz automat.
O alt cerin impus MARC, n ceea ce privete recepionarea semnalelor, este aceea referitoare
la monitorizarea conexiunilor liniilor de comunicare. n cadrul unui sistem de comunicare digital calea de
transmisie a alarmei este stabilit doar temporar pentru transmisia unui eveniment. De aceea monitorizarea
continu de la un capt la cellalt al cii de transmisie, nu este posibil. Una dintre cele mai folosite metode de
monitorizare poate fi atinsa prin iniierea transmisiilor test la intervale regulate. O alt soluie de monitorizare
este cea de supervizare a liniilor de comunicare de ctre operatorul care asigur mediul de comunicare, i
notificarea MARC pentru aplicarea procedurilor n astfel de situaii.
5.2.3. Alimentarea MARC
Reeaua public de alimentare va fi folosit ca surs principal de alimentare pentru centrul de

monitorizare. Distribuia consumatorilor interni se va face pentru urmtoarele circuite:
- pentru echipamentul de recepionare semnale de alarm;
- pentru echipamentul de securitate;
- pentru iluminat i consumatori electrocasnici. Tabloul de distribuie se amplaseaz obligatoriu n interiorul
MARC.
n cazul unei ntreruperi a reelei publice de alimentare, un generator al sursei stand-by se va conecta
automat. Sursa Stand-by va conine o baterie rencrcabil, localizat n interiorul centrului de monitorizare, de
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
o capacitate suficient de susinere a funcionri echipamentului de recepie i a sistemelor proprii de securitate,
pentru o perioad nu mai mica de 24 ore, sau nu mai puin de 4 ore n cazul unui singur generator Stand-by
instalat sau 30 minute unde exist un generator secundar. Pentru calculatorul centrelor de monitorizare, bateria
rencrcabil va opera prin intermediul unui sistem UPS.
Capacitatea amperor a sursei Stand-by va fi calculat in baza mediei curentului de descrcare din ora
n ora nmulit cu 1,5. Orice facilitate de ncrcare va fi suficient pentru a produce maximum de ncrcare
cerut i simultan s rencarce bateria din faza de complet descrcat la 80% din capacitatea ceruta n mai puin
de 24 ore.
Unde este instalat un generator stand-by, nu neaprat n suprafaa protejat, acesta va produce
capacitatea de alimentare stand-by mai mult dect este necesar. Se va pregti o cantitate suficienta de
combustibil adecvat pentru ca acesta s funcioneze cel puin 24 ore. Un asemenea generator va porni automat.
Bateriile necesare pentru a porni un asemenea generator stand-by vor fi ncrcate prin metode independente
faa de generator.
5.2.4. Procedurile de funcionare i operare
Centrul de monitorizare va fi n permanen ntreinut de minim doi operatori. Daca un MARC

opereaz mpreun cu un al doilea MARC n acelai timp si metodele operaionale asigur ca efectul este
acelai cu cel n care exista minim doi operatori, aceast cerin este nul.
ntreg personalul MARC trebuie s dein competenele profesionale i experien n activitatea pe
care o desfoar, naintea intrrii n serviciul operativ trebuie s existe o perioad minim de instruire pentru a
asigura competena necesar ndeplinirii obligaiilor de serviciu.
Pentru asigurarea disponibilitii MARC, se recomand asigurarea redundanei cu un alt centru
MARC. De asemenea este recomandat ca fiecare centru MARC s fie monitorizat de un alt centru MARC, n
urmtoarele circumstane:
deschiderea simultana a ambelor ui de la intrarea in centru
atac personal
activarea alarmelor de efracie i/sau incendiu
Informaii despre fiecare sistem conectat la MARC sunt disponibile dispecerilor. Informaiile pot fi
scrise sau stocate n memoria unui calculator dar n ambele cazuri listarea trebuie s fie disponibil.
Informaiile trebuie s includ:
numele, adresa i numrul de telefon de contact al clientului;
numrul de referin al localului i orice aranjament special;
numele, adresa si numerele de telefon ale utilizatorilor;
- aciunile care trebuie executate n cazul unei alarme;
- nelegerile existente i resetarea timpilor acolo unde e necesar.
Toate comunicrile ctre MARC trebuie nregistrate i informaia trebuie arhivat pentru o perioad de
minim:
-3 luni - toate comunicrile telefonice ctre si dinspre MARC mpreun cu data i ora;
-12 luni - toate informaiile comunicate ctre i de la MARC cu privire la evenimentele monitorizate
mpreun cu data i ora.
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
-12 luni - perioada de arhivare a comunicrilor sau informailor telefonice cu privire la incidente
supuse cerinelor autoritilor.
5.2.5. Procedurile de urgen
Procedurile de urgen trebuie sa in cont de posibilele pericole care pot apare. Unele ar putea fi
urmtoarele:
incapacitatea total de procesare a MARC;
distrugerea sau avarierea utilitilor;
foc, sau expunerea la foc de la locaiile nvecinate;
- inundaie, sau avariile evilor de ap;
eecul comunicrilor de infrastructur;
accidente rutiere, inclusiv feroviare i aviatice;
deteriorare intenionat a MARC;
atac criminal, ameninare cu bomb sau situaii de constrngere;
activiti anormale sau deficit de personal.
In cazul n care un MARC este scos din funcie procedurile de urgenta trebuie aplicate pentru a face
fa situaiei date. Procedurile de urgen trebuie s fac fa oricrei apariii anormale la MARC. Aici se
include orice problema la MARC, care degradeaz serviciul. Procedura de urgenta trebuie s acopere o situaie
tehnic sau orice situaie. Planul de urgen trebuie sa conin:
- modalitatea de informare a serviciilor de urgen;
- modalitatea de conducere spre MARC secundar i/sau redirecionarea semnalelor;
- modalitatea de informare a utilizatorilor de sistem afectat;
- modalitatea de informare a clienilor/utilizatorilor.
CAP. 6
MENTENANA SISTEMELOR DE SECURITATE MONITORIZATE
Pentru pstrarea n parametrii iniiali ai sistemului de securitate monitoritzat este obligatoriu asigurarea
mentenanei periodice att la echipamentele aparinnd MARC, ct mai ales asupra sistemelor de securitate
instalate la obiectivele monitorizate.
6.1.
Mentenana MARC
Urmtoarele echipamente ale centrului de monitorizare vor fi verificate pentru a funciona normal, i
rezultatele vor fi nregistrate:
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
-La intervale de maxim 24 ore:
-ora(orele) interne ale echipamentului de recepionare a semnalului de alarm, mpreun cu
orice alt echipament implicat n asigurarea ntregi activiti, inclusiv aciunile operatorului, sunt exact datate.
-comunicrile externe.
-La intervale nu mai mari de 7 zile:
-sursele de alimentare principala si stand-by, transformatorul, iluminatul de urgenta si sistemul
de alarma al MARC.
-toate liniile care recepioneaz semnalele de alarm mpreun cu cele ce furnizeaz
comunicarea vocala cu centrul de monitorizare.
6.2.
Mentenana sistemelor de securitate monitorizate
Verificrile periodice ce trebuie operate asupra echipamentelor i sistemelor de securitate, sunt de

regul prevzute de productorii echipamentelor, dar i prin norme tehnice ale autoritilor de reglementare.
Aceste verificri cad att n sarcina utilizatorului - verificri zilnice, sptmnale, ct i n sarcina
personalului firmelor de specialitate care asigur mentenana - verificri lunare, trimestriale, anuale.
Cnd sistemul de securitate este monitorizat este foarte important pe lng aceste verificri, firma care
asigur monitorizarea s asigure verificri asupra sistemelor de transmisie a mesajelor.
Verificarea funcionalitii unui sistem transmitor de alarm trebuie s cuprind un numr de aspecte
precum cele enumerate mai jos:
-verificare comunicrii corecte la MARC a alarmei date pe fiecare dispozitiv de detecie sau
alarmare manual;
-verificare comunicrii corecte la MARC a sabotajului pentru fiecare dispozitiv, circuite electrice,
i/sau elemente constructive ale sistemului;
-verificare comunicrii corecte la MARC a mesajelor de defect;
-verificarea autonomiei sistemelor pe sursa stand-by
-verificarea faptului c mesajele de alarm sunt trimise printr-un sistem la destinaia intenionat i
testat de sistemul de monitorizare;
-verificarea timpului de transmitere al alarmei;
-o verificare vizual a sistemului de securitate i identificarea modificrilor operate asupra acestuia
de natur a diminua nivelul de securitate iniial.
CAP.7
INSTALATII DE ALARMARE SI ALERTARE IN CAZ DE INCENDIU
7.1. Algoritmi de detecie i simularea detectoarelor Multi-Senzor
Introducere
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Structura de baz a unui sistem automat de detecie este alctuit dintr-un senzor capabil s
semnalizeze prezena unui parametru fizic i/sau chimic asociat incendiului (fumul, temperatura, cldura,
flacra, etc.) i un modul de prelucrare a semnalului, care funcioneaz dup anumite principii, conforme cu
procedura de intervenie. Aceste sisteme i-au dovedit utilitatea n foarte multe situaii, dar odat cu creterea
complexitii instalaiilor i spaiilor de protejat, alarmele false au constituit o problem n activitatea de
intervenie pentru stingerea incendiilor. n cazuri extreme, brigzile de pompieri au ntrerupt legturile cu
sistemele de detecie ale diferitelor instituii din cauza numrului foarte mare de alarme false transmise.
Un semnal de alarm fals este orice semnal transmis de un sistem de detecie atunci cnd n spaiul
protejat nu exist incendiu. Aceasta se poate datora defectrii unei componente din sistemul de detecie,
declanarea nejustificat a unui buton automat de semnalizare sau procesarea superficial a semnalului
provenit de la senzorii detectoarelor. Pentru rezolvarea acestor probleme, n special cele legate de analiza
semnalului de incendiu i luarea deciziei de alarmare, s-a impus folosirea pe scar din ce n ce mai larg a
detectoarelor de incendiu multi-senzor (Multi Sensor based Fire Detection systems - MSbFD). Folosirea
mai multor senzori, fiecare sensibil la alt parametru asociat incendiului, permite o analiz mult mai exact
a condiiilor existente n mediul protejat i deci o distincie clar ntre situaiile de incendiu i non-incendiu.
Motivele pentru care s-a trecut la utilizarea detectoarelor multi-senzor au fost numrul mare al alarmelor false
prezente n multe sisteme automate de detecie i necesitatea nlocuirii surselor radioactive din detectoarele cu
camer de ionizare, ca urmare a creterii restriciilor legislaiei pentru protecia mediului.
Evident, decizia final, depinde de modul cum este prelucrat semnalul transmis de detectoare. Acesta
poate fi prelucrat digital, se pot utiliza reele neuronale sau logica vag (fuzzy). Simularea deteciei multisenzor se bazeaz pe modelarea statistic a semnalelor provenite de la senzorii detectoarelor, utiliznd
semnale reprezentative din baza de date.
Figura 1. Structura general a unui sistem de detecie multi-senzor

Un MSbFD este un sistem cu n intrri ce reflect situaia din mediul supravegheat, folosind diveri
senzori. Aceste semnale sunt procesate i interpretate ulterior rezultnd separarea ntre situaia de incendiu
creia i corespunde alarma de incendiu i situaia de non-incendiu respectiv nu avem alarm. Tehnicile
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
de analiz i procesare a semnalelor sunt multiple, se folosesc cu precdere procesarea digital, reelele
neuronale i logica vag (fuzzy). Toate aceste procedee sunt perfect aplicabile n tehnica detectrii incendiilor,
datorit dezvoltrii tehnologiei microelectronice i informatice i preului accesibil al componentelor
electronice.
Problema analizei, a procesrii sofisticate i interpretrii semnalelor utiliznd tehnicile de mai sus,
se face prin studii comparative ce presupun o activitate experimental susinut. De aceea, ca n multe alte
domenii i situaii, este necesar o tehnic de simulare a funcionrii unui sistem de detecie pentru studiul
detaliat al algoritmilor MSbDF. Se va prezenta n continuare o tehnic de simulare bazat pe modelarea
statistic a semnalelor provenite din algoritmul de detecie.
Considerente privind simularea

n figura 2 este prezentat structura sistemului de simulare. Cerina de baz pentru acest simulator este
existena unui set de semnale reprezentative. Acest set de semnale este folosit pentru comparaie n raport
cu semnalele transmise de senzori i trebuie s acopere o gam ct mai larg de situaii posibile pentru mediul
respectiv (incendii pentru capacitatea detecie i non-incendii pentru cazul alarmelor false). nregistrarea
semnalelor trebuie s se fac cu aceeai senzori care se vor folosi pentru supravegherea mediului respectiv.
Prin modelarea statistic a semnalelor nregistrate, setul reprezentativ de semnale poate fi extins n funcie de
anumii parametri, ceea ce este extrem de important pentru cazul de non-incendiu.
Figura 2. Structura sistemului de simulare

n procedura de analiz, parametrii sunt extrai (i salvai n baza de date) din setul de semnale
corespunztor proprietilor statistice. Parametrii salvai ndeplinesc condiiile pentru a fi preluai de un filtru
de sintez i procesate continuu pentru a produce semnale de simulare, care sunt statistic similare cu cele
nregistrate dar cu fiecare procesare anumite detalii se schimb (pot fi create arbitrar, cu o anumit lungime).
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Intrarea algoritmului de detecie (conectat cu kitul de simulare, trebuie s fie implementat ca o
funciune C) este atacat cu semnalele simulate, iar ieirea integrat ntr-un protocol de comunicaie.
Evaluarea simulrii permite estimri cantitative pentru probabilitatea de detecie i timpi de rspuns pentru
cazul de incendiu, iar n cazul non-incendiu permite determinarea ratei de apariie a alarmelor false.
Algoritmul de detecie bazat pe logica vag (fuzzy)
Avnd n vedere situaia curent n domeniul deteciei automate a incendiilor, dou restricii s-au
impus n proiectarea i realizarea noilor algoritmi de detecie:
1. Posibilitatea de a implementa algoritmul pe un microprocesor obinuit pe 8 bii folosit pe scar
larg n construcia detectoarelor
2.
Pentru protecia mediului, n concordan cu reglementrile actuale privind folosirea senzorilor

cu camer de ionizare, noul algoritm trebuie s monitorizeze optic densitatea de fum i
temperatura mediului, putnd constitui o alternativ la acestea.
Proprietile unui sistem de detecie depind n mare msur de modul cum se efectueaz procesarea
semnalelor primite de la senzori. Se disting dou subsisteme importante: preprocesarea semnalelor (filtrarea
analogic i digital, procesarea statistic) i reeaua pentru luarea deciziei.
n cazul unui detector simplu cu prag, aceste subsisteme sunt constituite de amplificatorul de semnal
analogic i respectiv dispozitivul de limitare (cel care impune pragul). Reeaua pentru luarea deciziei n cazul
noului algoritm este realizat cu ajutorul unui sistem expert fuzzy. Figura 3 ilustreaz structura unui detector
multi-senzor ce funcioneaz pe baza noului algoritm.
Figura 3. Structura unui detector multi-senzor ce funcioneaz pe baza noului

vag (fuzzy).
algoritm utiliznd logica
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
O mulime clasic (discret) este definit ca o mulime de elemente sau obiecte x , care poate fi
finit, numrabil. Fiecare element poate aparine sau nu unei mulimi A , A .
O asemenea mulime cu elemente discrete poate fi descris n mai multe feluri: se pot enumera (lista)
elementele care aparin mulimii sau se pot defini elementele membre cu ajutorul unei funcii caracteristice,
n care 1 indic faptul c elementul este membru (aparine unei mulimi) iar 0 c nu este membru. Pentru o
mulime fuzzy, caracteristica de funcionare permite mai multe grade de legtur pentru un element dintr-un
set dat.
Similar, o mulime fuzzy ntr-o mulime
de obiecte, este un set ordonat de perechi, fiecare cu

x
primul element
, i al doilea element aparinnd intervalului [0, 1]:
unde
= x, (x )x X

(x )
este funcia de legtur sau gradul de legtur al lui
(1)
n care l proiecteaz pe
(x )
X
n spaiul
de legtur M (cnd M conine doar dou puncte 0 i 1, este non-fuzzy i

este identic cu funcia
caracteristic a unei mulimi non-fuzzy). Mulimea valorilor funciei de legtur este un subset de numere
reale nonnegative al crui suprem este un numr finit.
De exemplu, mulimea X reprezint mulimea numerelor x ce caracterizeaz densitatea fumului,
x X
= {0, 1, 2, ..., 255}. Mulimea fuzzy = mare va rspunde la ntrebarea la ce temperatur
(x )
densitatea fumului este mare?. Funcia de legtur

asociaz un anumit grad de legtur fiecrei valori
msurate x a densitii fumului i poate avea urmtoarea dependen:
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Figura 4. Funcia legtur densitate de fum mare

Funcia de legtur este elementul cheie a unei mulimi fuzzy. Mai departe, operaiile cu mulimile
fuzzy sunt definite prin intermediul funciilor de legtur. Astfel, funcia de legtur
(x )
C
a interseciei
C = (operatorul logic fuzzy I) este definit de relaia:

x
(x )= min (x ), (x )

,
C
.
(2)
(x )
C
C
=
Funcia de legtur
a reuniunii
(operatorul logic fuzzy SAU) este definit de
relaia:
x
(x )= max (x ), (x )

,
C
.
(x )
Funcia de legtur
relaia:
(3)
a complementului C = (operatorul logic fuzzy NU) este definit de
(x )= 1 (x ) x
C
,
.
(4)
Un sistem expert fuzzy, este un sistem expert care lucreaz cu familii de funcii de legtur fuzzy i
operaii specifice, n locul logicii Booleene. Operaiile ntr-un sistem expert fuzzy sunt de regul de forma:
DAC x este mic I y este mare ATUNCI z este mediu
x
z Z este variabila de ieire (valoare ce
unde
i y Y sunt variabile de intrare (valori cunoscute),
trebuie determinat), mic este o funcie de legtur (submulime fuzzy) definit pe X , mare este o funcie
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
de legtur definit pe Y i mediu este o funcie de legtur definit pe Z . Premisa operaiei descrie la ce
valoare se efectueaz operaia, n timp ce concluzia asociaz o funcie de legtur variabilei de ieire. Setul de
operaii dintr-un sistem expert fuzzy este cunoscut i sub denumirea de operaii-baz.
Procesul se deruleaz n patru pai:
1. n timpul conversiei vagi, funciile de legtur definite cu ajutorul variabilelor de intrare, sunt
analizate cu valorile din momentul respectiv pentru a se determina gradul de adevr pentru fiecare
premis n parte.
2. Interferena este calculul valorii reale pentru premisa fiecrei operaii i introducerea acestei valori
n concluzie. Aceasta implic ca o submulime vag s fie asociat fiecrei variabile de ieire
pentru fiecare operaie. La interferen minim, funcia de legtur de ieire este trunchiat la o
nlime corespunztoare cu nivelul de adevr determinat din premise (logica vag I).
3. Procesul de structurare (alctuire) combin toate submulimile vagi ataate fiecrei variabile
de ieire pentru a forma o singur submulime pentru fiecare variabil de ieire. La structurare
maxim, submulimea de ieire rezult lund maximele tuturor submulimilor ataate variabilei de
ieire prin operaia de interferen (logica vag SAU).
4. Conversia invers ca un ultim pas (opional), este folosit cnd se dorete conversia rezultatului
vag obinut n valori discrete. Se folosesc cu precdere dou metode cunoscute metoda centrului
de gravitate i metoda maximului.
Sistemul expert al algoritmului de detecie

Un sistem expert pentru detectoarele de incendiu cuprinde informaii exacte despre o mulime de
parametri caracteristici incendiului, cum ar fi densitatea fumului i temperatura. De exemplu, informaiile
exacte pentru un simplu detector de fum sunt cuprinse n operaia-baz:
DAC densitatea de fum este mare ATUNCI alarma este da
Operaia baz exprim n esen faptul c dac este fum atunci este i foc.
Sistemul expert fuzzy folosit cu noul algoritm de detecie se bazeaz pe patru variabile de intrare i o
operaie-baz ce cuprinde 5 operaii i o variabil de ieire. Variabilele de intrare sunt temperatura absolut
Ta, diferenele de temperatur Td, densitatea absolut a fumului Sa i fluctuaia densitii fumului Sf. Operaiabaz este:
DAC Ta este mic I Td este mare I Sa este mic
DAC Ta este mic I Td este mare I Sf este mic
DAC Ta este mare
DAC Td este mare
ATUNCI alarma este nu (5a)

ATUNCI alarma este nu(5b)
ATUNCI alarma este da(5c)
ATUNCI alarma este da(5d)
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
DAC Sa este mare I Sf este mare
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
ATUNCI alarma este da(5e)
Dou funcii de legtur mare, mic i da, nu sunt definite pentru fiecare variabil de
intrare, iar pe variabil de ieire este definit funcia alarma. Funcia de legtur pentru operaia (5d) este
trapezoidal i controlat de un parametru dT ce reprezint creterea maxim de temperatur ntr-un interval
de zece minute. Toate celelalte funcii de legtur nu au parametri.
Algoritmul de detecie rezultat n urma implementrii acestei operaii-baz pe un sistem expert fuzzy,
poate fi folosit cu succes ntr-un sistem de detectare a incendiilor utiliznd detectoare multi-senzor. Pentru
un detector cu doi senzori ce supravegheaz optic densitatea de fum i temperatura, utiliznd algoritmul
prezentat, s-au obinut, n condiii reale de testare urmtoarele rezultate:
1. Situaia de incendiu s-au efectuat 72 de teste la foc, cte 12 teste TF1 TF6, n conformitate cu
normele EN 54/9.
Figura 5 prezint rezultatele obinute eantionnd semnalul de ieire al unui senzor optic de fum
funcionnd pe principiul difuziei luminii (a) i al unui senzor de temperatur (b) la frecvena de 1 Hz, pe o
lungime de observaie de N = 600 eantioane. Ieirea sistemului expert fuzzy care reprezint decizia luat,
este reprezentat de graficul (c). Maximul i minimul sunt determinate folosind metoda centrului de gravitate
a funciilor de legtur da i nu. Aceste funcii de legtur sunt definite de mulimea X = {0, 1, 2, ....,
31}.
Figura 5.a. Semnalul de ieire eantionat pentru un senzor optic de fum

(incendiu)
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Figura 5.b. Semnalul de ieire eantionat pentru un senzor de temperatur (incendiu)
Figura 5.c. Semnalul de ieire eantionat al sistemului expert fuzzy (incendiu); alarma este declanat
cnd sunt ntrunite condiiile de incendiu
2. Situaia de non-incendiu
Figura 6 prezint rezultatele obinute eantionnd semnalul de ieire al unui senzor optic de fum
funcionnd pe principiul difuziei luminii (a) i al unui senzor de temperatur (b) la frecvena de 1 Hz, pe o
lungime de observaie de N = 3000 eantioane. Ieirea sistemului expert fuzzy care reprezint decizia luat,
este reprezentat de graficul (c). Pe toat durata de observaie, rezultatul a fost egal cu centrul de gravitate al
funciei de legtur nu.
Figura 6.a. Semnalul de ieire eantionat pentru un senzor optic de fum

(non-incendiu)
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Figura 6.b. Semnalul de ieire eantionat pentru un senzor de temperatur

(non-incendiu)
Figura 6.c. Semnalul de ieire eantionat al sistemului expert fuzzy

(non-incendiu); alarma nu este declanat.
Concluzii
Detectarea incendiilor utiliznd mai multe tipuri de detectoare cu prelucrarea inteligent a semnalelor,
constituie un pas foarte important n domeniul deteciei automate a incendiilor.
Utilizarea mai multor senzori, fiecare sensibil la diferii parametri ai incendiului, ofer mai multe
informaii din mediul respectiv i permite (dar nu implic) o difereniere mai exact ntre situaiile generatoare
de alarme false i cele adevrate. Acest lucru se traduce printr-un numr mai sczut de alarme false, deci
printr-o acuratee mai bun a deteciei.
Prin modelarea statistic a semnalelor nregistrate, se pot studia performanele unui detector, utiliznd
simularea pe calculator i interpretnd parametrii cantitativi rezultai. Folosirea algoritmilor de detecie bazai
pe logica vag (fuzzy), reprezint o soluie modern, cu rezultate excepionale n tehnica deteciei automate a
incendiilor, ce este utilizat de foarte multe firme consacrate n domeniu.
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
7.2. Intocmirea documentelor specifice si a rapoartelor de activitate

Conform actelor normative aflate in vigoare, personalul care deserveste SISTEMELE DE
SEMNALIZARE v-a trebui sa intocmeasca un registru sau un raport care sa cuprinda :
-executarea controalelor starii de functionare, a operatiunilor de verificare, intretinere si reparatii;
-executarea de modificari, extinderi, reabilitari, modernizari etc;
-producerea unor deranjamente, alarme de incendiu, alarme false, intreruperi , declansari intempestive
etc, cu mentionarea cauzelor care le-au determinat.
Datele consemnate trebuie sa indice cu claritate ziua, luna, anul, ora si locul de producere a
fenomenului (deranjamentului).
In sistemul de responsabilitate asupra modului de lucru a sistemului de semnalizare trebuie sa existe
un responsabil numit pentru a tine evidenta intrarilor in jurnal. Numele acestei persoane trebuie inregistrat in
registrul de evidenta a evenimentelor mentionate.
Toate evenimentele trebuie inregistrate corespunzator. Evenimentele sunt :
-alarme de incendiu (reale-false) ;
-defecte ;
-avertizarile de prealarmare ;
-teste ;
-dezactivari temporare ;
-vizite pentru service.
Dupa fiecare eveniment indiferent de natura acestuia trebuie sa se intocmeasca scurte note privind
activitatea desfsurata de operator n timpul interventiei .
La terminarea programului operatorul sau seful de tura intocmeste un document din care sa reiasa
starea tehnica in care se preda instalatia de semnalizare, alarmare, alertare.
Schimbul / operatorul poate sa considere activitatea incheiata, si sa paraseasca locul de munca dupa ce
schimbul /operatorul, care a intrat in serviciul operativ a facut verificarea sistemului de detectie .
7.3. Mecanisme posibile n detectarea gazelor poluante i cu risc crescut de incendiu

Cnd moleculele unui gaz reductor sunt adsorbite pe suprafaa unui oxid, electronii gazului pot fi cedai
oxidului, avnd ca rezultat o variaie a rezistivitii sale. Dac oxidul metalic este un semiconductor (n
general, de tip n, ca: SnO2, Fe2O3 , ZnO) nclzit la o temperatur mare prin intermediul unui element de
nclzire i care vine n contact cu un gaz combustibil, rezistena sa electric scade.
n cazul tipului de combustie prin contact, dac gazul combustibil reacioneaz cu un catalizator i arde
pe acesta ( de exemplu, un fir de platin nclzit), creterea temperaturii firului de platin este detectat ca o
variaie (cretere) a rezistenei sale electrice.
Variaia stoichiometriei oxizilor semiconductori n funcie de mediul n care se afl, mai ales, la
temperaturi ridicate, se materializeaz prin variaia rezistivitii electrice, dat de relaia:
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Ea
. p (O2 )1 / n
kT
~ 0
,
n care k i T au semnificaia lor uzual, Ea este energia de activare iar semnul i valoarea lui n depind de
natura defectelor punctuale care apar atunci cnd oxigenul este ndeprtat din reea. Energia de activare
necesar pentru variaia rezistenei cu temperatura poate fi repartizat ntr-o fraciune care provine din
activarea termic a purttorilor de sarcin din banda de conducie i respectiv, n energia necesar pentru a
forma direct defectul legat de variaia numrului de purttori de sarcin din banda de conducie. Dac n este
negativ materialul este un semiconductor de tip p i dac n este pozitiv, el este de tip n .
In general, mobilitatea electronilor de conducie dintr-un semiconductor de tip n este mai mare dect
cea a golurilor dintr-un semiconductor de tip p. Deci variaia rezistivitii la o modificare a concentraiei
de electroni va fi mai mare pentru un semiconductor de tip n, motiv care explic utilizarea larg a
semiconductorilor de tip n n compunerea materialelor detectoare de gaze.
Muli autori consider c principalul fenomen n detectarea gazelor este adsorbia acestora pe care o
coreleaz cu conductana oxizilor metalici semiconductori. Ali autori menioneaz reaciile catalitice dintre
gazele reductoare i oxigenul din starea adsorbit, artnd c activitatea catalitic este o condiie necesar
pentru sensibilitate ridicat i timp de rspuns scurt.
Senzorii de gaze de tip semiconductor bazai pe variaia rezistivitii determinat n absena i n prezena
gazelor inflamabile sunt senzori cu sensibilitate de suprafa i respectiv, de volum. Cei mai muli dintre
senzorii comercializai, ca de exemplu, de SnO2 i ZnO sunt de tipul celor cu sensibilitate de suprafa, fiind
caracterizai printr-o funcionare la temperatur sczut n raport cu cei cu sensibilitate masiv (volumetric).
n tabelul 1 se dau ca exemple aceti doi semiconductori cu sensibilitate chimic la gaze i respectiv,
materialele (catalizatorii) lor de dopare.
Tabelul 1.Oxidul semiconductor, materialul de dopare i gazele detectabilex de ctre acesta
Oxid
Material dopant
Gaz detectabil+)
semiconductor
ZnO
CO, O2, HC
ZnO
CuO
H2, O2
ZnO
Ag, Pt, Au, Pd
HC, R-OH, CO
SnO2
Sb2O3, Au
H2, O2, H2S
SnO2
H2, O2, R-OH, CO, HC, H2S, NOx
SnO2
Pt, Pd/Cu, Au/Pt
CO, HC, H2S
SnO2
ZnO
CO
SnO2
Pt
R-OH
SnO2
Oxizi de:Mg, Pd, Nb, V, Ti, Mo HC
SnO2
PdO, MgO, ThO2
CO
SnO2
Pd
H2, R-OH, HC, CO
SnO2
Cr2O3
O2
+) HC= hidrocarburi; R= radical organic
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Un model al detectrii gazelor n cazul unor oxizi de tip n sinterizai, n care nlimea barierei la limitele
granulare (sau punii) variaz n prezena gazelor inflamabile, fa de situaia n care gazele sunt absente, se
poate urmri n fig. 1.
Fig.1.Model al deteciei de gaz

cu oxid sinterizat semiconductor de tip n.
nlimea determin conductivitatea senzorilor, deoarece

raza punii la limitele granulare este mai mic, n mod
obinuit, dect dimensiunea granulei. Acest model este
compatibil cu faptul c sensibilitatea la gaz a senzorilor policristalini sinterizai tinde s creasc cu scderea
temperaturii de sinterizare. Astfel, cu ct este mai mic raza, cu att este mai mare sensibilitatea la gaze.
Desigur, o scdere prea mare a temperaturii trebuie s fie evitat din cauza slbirii rezistenei mecanice i
stabilitii mai mici la termen lung a corpului sinterizat. Acest model este susinut, de exemplu, de relaia
dintre raza la limitele granulei i sensibilitatea la gazul de propan a ZnO nedopat i respectiv dopat cu Sm 2O3.
Elementele senzorului prezint o descretere a rezistivitii cnd sunt expuse la propan numai dac raza la
limitele granulare este mai mic dect grosimea zonei din spaiu, ncrcat pozitiv. Aceast grosime, n cazul
ZnO nedopat, este de 0,31 m la 270C i crete la 0,4 m la 5500C.
n cazul senzorului de gaze pe baz de SnO2, n general, relaia dintre rezistena elec-tric a acestuia
(Rs) i concentraia gazului (C) este exprimat prin relaia aproximativ:
Rs = A . C
n care A i sunt constante specifice fiecrui tip de gaze.Valoarea , care reprezint puterea de separaie
a concentraiei este un parametru al caracteristicilor senzorilor. Acest parametru depinde de concentraia
gazului i de temperatura de sinterizare a SnO2. Cnd temperatura de sinterizare crete, puterea de separaie n
cazul gazelor de monoxid de carbon i alcool etilic crete, iar n cazul metanului, izobutanului i hidrogenului
se schimb foarte puin atunci cnd concentraia gazelor este de 100 ppm, n timp ce descrete cnd metanul
i izobutanul au o concentraie de 1000 ppm.
Un alt mod de exprimare a sensibilitii este prin raportul:
= Rs (aer) / Rs (gaz)
n care Rs(aer) este rezistena electric a senzorului n aer proaspt iar Rs(gaz) este rezis-tena electric a
senzorului ntr-un gaz de concentraie dat. Sensibilitatea ( ) repre-zint capacitatea de a distinge R s(gaz)
de Rs (aer).
Evitarea exploziilor din locuine sau fabrici este una din problemele sociale pe care ncearc s o
rezolve senzorii de SnO2. Rezistena senzorului este modificat atunci cnd gazul se scurge ntr-o ncpere.
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Felul gazului de scurgere se poate distinge dup variaiile rezistenei senzorilor (tabelul 2). De exemplu, dac
rezistena senzorului (Rs) de tip prin
Tabelul 2. Variaia rezistenei senzorului cnd un gaz se scurge. Notaia indic creterea rezistenei
electrice iar notaia indic descreterea, n timp ce notaia indic starea constant
Tipul senzorului
Tsp (0C)
Prin sinterizare
Pelicul subire
Pelicul groas
350
250
250
Izobutan
Gazul
Etanol
CO
H2
sinterizare descrete iar cea a senzorului de tipul peliculei groase crete, tipul gazului de scurgere este
hidrogenul (tabelul 2)
7.4. Montarea sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu

Echiparea cladirilor cu instalatii de semnalizare si detectie a incendiilor se realizeaza in vederea
respectarii criteriilor de performanta cerute prin legea 10/1995, si anume securitate la incendiu pentru
utilizatorii constructiilor si a bunurilor acestora.
Potrivit reglementarile din NORMATIVUL DE SIGURANTA LA FOC A CONSTRUCTIILOR
INDICATIV : P 118-99, se impune montarea obligatorie a instalatiilor de semnalizare si alarmare in
anumite cazuri .
Echiparea cladirilor cu instalatii de semnalizare a incendiilor se realizeaza in vederea asigurarii
exigentelor de securitate la incendiu a utilizatorilor constructiei, pentru prevenirea incendiilor si interventia
in timp util in caz de aparitia a acestora, in functie de categoria de importanta a constructiei, tipul constructiei,
nivelul riscului si destinatia constructiei .
Beneficiarul constructiei poate stabili (dispune) echiparea cu instalatii de detectie si semnalizare si in
alte spatii pe care le considera importante pentru activitatea desfasurata de societate .
Instalatiile de semnalizare a incendiilor trebuie sa asigure:
detectarea incendiilor atat pe caile de circulatie pentru functionarea normala a constructiilor cat mai
ales in spatiile si incaperile auxiliare, precum si in acele incaperi in care incendiul ar putea evolua fara
sa fie observat in timp util.
- anuntarea incendiului in punctul de supraveghere permanenta, automat si/sau prin declansatoare
manuale de alarma (butoane de semnalizare) si telefoane interioare precum si, dupa caz, alertarea in
cel mai scurt timp a celei mai apropiate unitati de pompieri profesioniste.
- alarmarea operativa a personalului de pe locul de munca, evacuarea acestuia in siguranta la locurile de
adunare stabilite prin planurile de interventie, alarmarea concomitenta a serviciilor profesioniste de
-
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
interventie in astfel de situatie (acolo unde functioneza serviciu privat de prevenire si stingere a
incendiilor, acesta v-a asigura prima interventie, evacuarea utilizatorilor si a bunurilor in conformitate
cu planurile de actiune stabilite si aprobate; la sosirea serviciilor de pompieri profesionisti vor
colabora pentru lichidarea incendiului).
- anuntarea utilizatorilor din cladire asupra pericolului de incendiu si transmiterea de instructiuni de
actionare in astfel de situatii asigurandu-se totodata evitarea fenomenului de panica care poate teroriza
ocupantii cladirilor.
Echiparea cu instalatii de semnalizare a incendiilor, potrivit scenariilor de siguranta la foc
elaborate, dupa evaluarea capacitatii de aparare impotriva incendiilor, se asigura la urmatoarele
compartimente de incendiu, constructii, incaperi si instalatii :
-toate categoriile de constructii (compartimente de incendiu, incaperi) prevazute, conform
reglementarilor specifice cu instalatii automate de stingere cu apa, tip drencer sau pulverizatoare cu ceata de
apa si substante speciale, in conditiile in care actionarea acestora se face prin astfel de instalatii;
-constructiile inchise de importanta exceptionala si deosebita (A,B) incadrate conform literaturii de
specialitate
-constructii administrative cu peste 600 de persoane,
-constructii de turism cu mai mult de 3 nivele sau care adapostesc peste 150 de persoane,
-constructii de cultura si invatamant, cu mai mult de 4 nivele sau care adapostesc peste 600 persoane,
-cladiri inalte si foarte inalte, cu exceptia locuintelor,
-cladiri cu sali aglomerate,
-constructii de productie si depozitare (din categoriile A ,B ,C pericol de incendiu) cu aria desfasurata
mai mare de 600mp precum si depozite cu stive inalte mai mari de 4 m.
Echipamentul de control si semnalizare are urmatoarea componenta:
1. Detector de incendiu;
2. Centrala de semnalizare;
3. Dispozitiv de alarma de incendiu;
4. Buton de semnalizare;
5. Dispozitiv de transmisie alarma de incendiu;
6. Statie de receptie alarma incendiu;
7. Comanda sistemelor automate de protectie impotriva incendiilor;
8. Echipament de protectie impotriva incendiilor ;
9. Echipamentelor de transmisia semnalelor de defect;
10. Statie de receptie semnal de defect ;
11. Echipament de alimentare cu energie.
Montarea sistemelor de detectie se realizeaza de catre societati comerciale autorizate in acest
domeniu .
Realizarea montajului se face in baza unui contract de furnizare de servicii, si pe baza unui proiect
elaborat de specialistii in domeniu. Daca beneficiarul doreste poate sa realizeze extinderea instalatiei de
detectie si in alte spatii, altele decat cele prevazute in normative.
Toate dispozitivele conectate la sistem trebuie sa fie evaluate si testate pentru compatibilitatea
utilizarii in instalatii.
La proiectarea instalatiei si stabilirea parametrilor de intrare/iesire trebuie respectate cerintele specifice
ale constructiilor .
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Instalatia trebuie realizata astfel incat o indicatie de defect sa fie data in caz de circuit intrerupt sau
scurtcircuit pe orice circuit de alimentare pentru detectoare sau declansatoare manuale de avertizare, (butoane
de semnalizare), dispozitive de alarma, oricarui echipament auxiliar caruia trebuie sa-i fie indicate starea de
defect .
Echipamentul de control si semnalizare (centrala de semnalizare) trebuie sa semnalizeze fara
ambiguitate urmatoarele stari de functionare ale instalatiei de semnalizare a incendiilor :
-starea de veghe , cand echipamentul de control si semnalizare este alimentat de o sursa de alimentare
electrica si in absenta semnalizarii oricarei alte stari;
-starea de alarma de incendiu, cand este semnalizata alarma de incendiu;
- starea de defect, cand este semnalizat un defect;
- starea de dezactivare, cand este semnalizata o dezactivare;
- starea de testare, cand este semnalizata o testare de functionare.
7.5. Planificarea si organizarea activitatilor proprii

Timpul de alarmare T1 - intervalul de timp scurs de la izbucnirea incendiului pn la semnalizarea
acestuia printr-un sistem (dispozitiv) automat de detectare alarmare sau de ctre o persoan.
Depinde n mare msur de existena unui sistem de detectare-alarmare, de nivelul de performan al
acesteia, precum i de prezena persoanei apte s observe i s anune incendiul. n situaia n care nu exist
un sistem de detectare-alarmare sau obiective izolate (cabane montane), intervalul de timp de la izbucnirea
incendiului i semnalizarea acestuia de ctre o persoan este aleator iar incendiul se poate afla n una din
situaiile: faza de ardere lent, faza de ardere activ, faza de ardere generalizat sau chiar n faza de regresie.
Tabelul 1. Sisteme, instalaii, aparate i dispozitive de semnalizare, alarmare i alertare n caz de

incendiu
Tipuri
Sisteme i instalaii
de semnalizare
a incendiilor (cu
acionare automat,
manual sau mixt)
Elemente componente
- Echipamente de control i semnalizare
Detectoare de incendiu Butoane
manuale de semnalizare Circuite de
legtur Echipamente i dispozitive
anexe (surse de energie, dispozitive de
alarmare acustic i optic, etc.)
Funcii ndeplinite
detectare,
semnalizare,
avertizare,
alarmare, alertare,
evacuare, acionarea
echipamentelor de
protecie i stingere
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Detectoare autonome Detector de fum Elemente de
semnalizare acustice i/sau optice
(domestice sau
rezideniale)
Sisteme pentru
avertizare/alarmare
Sisteme de
transmitere a
apelurilor de urgent
pentru alertarea
forelor de intervenie
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
detectare,
semnalizare.
avertizare, alarmare,
evacuare
Dispozitive acustice (sirene electrice. avertizare, alarmare,

clopote, sonerii, amplificatoare de voce, evacuare
generatoare de semnale) Dispozitive
optice (lmpi semnalizatoare, panouri de
semnalizare)
Staii de radioficare sau
radioamplificare Televiziune cu circuit
nchis Interfoane
alertare
Dispozitive automate de transmitere
a semnalului de alarm la serviciile
de pompieri Mijloace i aparate de
comunicaie (telefoane fixe, mobile,
directe, cap
la cap,
staii ntre
radiomomentul
etc.).
Timpul de alertare T2 - intervalul
de timp
cuprins
alarmrii n caz de incendiu i cel al
constituirii formaiei de mar, n vederea deplasrii la locul evenimentului.
Depinde de distana pn la cel mai apropiat mijloc de transmitere a anunului de incendiu; de nivelul
de performan a mijlocului de comunicare a anunului la serviciul de pompieri precum i de durata pregtirii
pentru deplasare a serviciului de pompieri (alertarea, echiparea i mbarcarea echipajului de intervenie,
pornirea autospecialei i constituirea formaiei de mar, transmiterea ordinului de deplasare).Depinde i
de timpul n care s-a realizat evenimentul: alertarea pe timp de noapte presupune un timp mai mare dect
alertarea pe timp de zi, deasemenea situaiile iarn-var, vreme bun-vreme rea.
Timpul de deplasare T3 - intervalul de timp cuprins ntre momentul alertrii forelor destinate
interveniei i sosirea acestora la locul incendiului.
Depinde de nivelul de performan a autospecialelor serviciului de pompieri, de distana ce trebuie

parcurs, de starea drumurilor i practicabilitatea acestora, condiiile atmosferice, anotimpul i intervalul orar
(ziua, noaptea), precum i de nivelul traficului.
Timpul de intrare n aciune a forelor concentrate T4 - durata medie a timpului de realizare a
dispozitivului de intervenie.
Depinde de nivelul de cunoatere a obiectivului de ctre personalul de intervenie; executarea
recunoaterii; de locul de izbucnire a incendiului i accesibilitatea la acesta; tipul i numrul autospecialelor i
utilajelor de intervenie concentrate i starea acestora; existena, dispunerea i starea surselor de ap, precum
i posibilitile de alimentare sau de amplasare a autospecialelor i utilajelor mobile; tipul i dimensiunile
dispozitivului de intervenie; completarea echiprii personalului de intervenie cu mijloace de protecie.
Depinde i de ali factori cum ar fi: ntreruperea alimentrii cu energie electric, oprirea alimentrii n
procesul tehnologic a diferitelor substane sau lichide toxice i/sau combustibile, evacuarea unor persoane
surprinse de incendiu, etc.
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Timpul de rspuns T5 - intervalul cuprins ntre momentul alertrii forelor destinate interveniei i
intrarea acestora n aciune (realizarea dispozitivului de intervenie).
Depinde de timpul de alertare, timpul de deplasare i de timpul de intrare n aciune a forelor
concentrate. T5=T2+T3+T4
(1)
Timpul de ncepere a interveniei T6 - intervalul de timp cuprins ntre momentul apariiei arderii i
realizarea dispozitivului de intervenie.
Depinde de timpul de alarmare i de timpul de rspuns. T6=T1+T5
(2)
Timpul real de salvare-evacuare T7 - intervalul de timp cuprins ntre momentul ntiinrii
utilizatorilor i prsirea construciei de ctre acetia.
Depinde de timpul normalizat de evacuare; timpul de sosire la faa locului a forelor de intervenie;
efectele incendiului asupra cilor de evacuare i utilizatorilor precum i de existena i performanele
mijloacelor de salvare cu care a fost echipat cldirea i a celor din dotarea serviciilor de pompieri.
Determinarea perioadei teoretice de timp necesare evacurii utilizatorilor se efectueaz prin raportarea
lungimilor de evacuare admise la viteza medie de deplasare, considerat 0,40 m/s pe orizontal i de 0,30 m/s
pe vertical (scri, pante).
Timpul de localizare T8 - intervalul de timp cuprins ntre momentul intrrii n aciune a forelor
concentrate i punerea sub control a limitelor arderii pe direciile de propagare a incendiului.
Depinde de timpul i de complexitatea construciei (instalaiei), timpul de dezvoltare liber a
incendiului, dimensiunile incendiului i direciile lui de propagare, echiparea cu instalaii i mijloace de
prevenire i stingere a incendiilor; condiiile atmosferice, anotimpul ori intervalul orar n care se intervine;
numrul, tipul i debitele capetelor de refulare a substanelor stingtoare adecvate de la autospeciale i utilaje
mobile de intervenie, precum i dispunerea acestora; fiabilitatea mijloacelor de intervenie. Depinde i de
profesionalismul conductorului interveniei i de nivelul de pregtire a servanilor.
Durata probabil de localizare a incendiului se poate determina cu ajutorul formulelor matematice de
calcul:
1. Pentru suprafaa incendiat de form circular:

Tdl
[min ]
k
1
loc
T =
loc
(3)
kloc coeficient de localizare a incendiului, la o form rectangular de propagare a incendiului
este cuprins
ntre 1deiform
3, iar la
o form circular sau unghiular, ntre 1,1 i 6.
2. Pentrukloc
suprafaa
incendiat
rectangular:
propagarea incendiului ntr-o direcie:
2[a + V (Tdl + Tc )]
[min ]
V
k
1
loc
T =
loc
propagarea incendiului n dou direcii:
(4)
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
2[a + 2V (Tdl + Tc )]
[min ]
V
k
1
loc
T =
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
loc
(5)
a limea de front a propagrii incendiului [m]
V viteza liniar de propagare a arderii [m/min]
Tc timpul pentru concentrarea forelor i mijloacelor [min]
V1 viteza de cretere a perimetrului incendiului [min]
Suprafaa incendiat:
Ai= [V(Tdl+Tloc)]2 (m2)
(6)
propagare circular
2
Ai= 0,5(VTdl+Tloc) (m )
(7)
propagare unghiular
Ai= aV(Tdl+Tloc) (m2)
(8)
propagare unilateral
unghiul sub care se propag incendiul (rad)
Timpul de stingere T9 - intervalul de timp cuprins ntre momentul localizrii i pn la ntreruperea
complet a arderii, pn la nlturarea posibilitilor de reaprindere a materialelor i substanelor combustibile.
Depinde de timpul de localizare; de cantitile de materiale i de substanele care ard i modul lor de
distribuie n spaiu; continuitatea debitrii agenilor de stingere la parametri stabilii (intensiti, presiuni,
debite); eficiena mijloacelor de protecie a personalului de intervenie i fiabilitatea acestora; de producerea
unor fenomene perturbatoare: explozii, prbuiri, revrsarea de lichide combustibile sau de metale topite,
nghearea unor poriuni ale dispozitivului de intervenie, etc.
Timpul de stingere al incendiului este:
Aloc Tn i s
+ t [min ]
q
n
t
T =
lic
(9)
[m2],
Aloc suprafaa incendiat n momentul localizrii

is intensitatea necesar de refulare a substanei de stingere [l/sm2]
Tn timpul normat pentru stingerea incendiului [min]
qi - debitul unei evi de refulare [l/s]
n numrul de evi de refulare
t timpul
pentru lucrri
ulterioare
[min] ale incendiului T10 - intervalul de timp necesar lucrrilor
Timpul
de nlturare
a efectelor
negative
ulterioare stingerii incendiului pentru nlturarea unor efecte negative care pot crea la faa locului alte riscuri
majore.
Depinde de riscurile remanente stingerii unor incendii, cum pot fi cele generate de: focare ascunse;
scpri de gaze combustibile i toxice; ageni puternic poluani, care trebuie neutralizai; prbuirea unor
elemente de construcii; necesitatea cutrii unor eventuale victime sau a unor bunuri de valoare deosebit;
necesitatea continurii rcirii unor elemente de construcii sau instalaii. T11=T7+T8+T9+T10
(10)
Timpul de intervenie T11 - intervalul de timp cuprins ntre momentul intrrii n aciune a forelor
concentrate i finalizarea lucrrilor ulterioare opririi procesului de ardere.
Depinde de timpii de evacuare, localizare, stingere i nlturare a efectelor negative ale incendiului.
Timpul de retragere T12 - durata operaiunilor de strngere a dispozitivului de intervenie i de
pregtire a forelor i mijloacelor concentrate pentru deplasarea de la locul incendiului.
Depinde de dimensiunile i complexitatea dispozitivului de intervenie; condiiile atmosferice precum
i de refacerea tehnicii de intervenie (refacerea rezervelor de ap, echiparea i refacerea personalului de
intervenie, verificarea tehnicii de intervenie) .
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Timpul de ocupare a forelor i mijloacelor T13 - intervalul de timp cuprins ntre momentul alertrii
forelor i nceperea deplasrii la sediu.
Depinde de timpul de rspuns, timpul de intervenie i timpul de retragere.
T13 =T5+T11+T12
(11)
Timpul total de dislocare a forelor i mijloacelor de intervenie T14 - intervalul de timp cuprins
ntre momentul alertrii forelor de intervenie i napoierea acestora la sediu.
Depinde de timpul de deplasare i timpul de ocupare a forelor i mijloacelor de intervenie. T14
=T3+T13
(12)
Concluzii:
Reducerea timpilor de intervenie, se poate realiza astfel:
- timpul de alarmare prin implementarea de dispecerate integrate 112,
- timpul de alertare prin instruirea personalului prin exerciii de alarmare,
- timpul de salvare-evacuare prin aplicaii i dotarea cu echipamente performante,
- timpii de localizare-lichidare prin profesionalizare,
- timpul necesar pentru nlturarea unor efecte negative ale incendiului prin exerciii practice.
7.6. Punerea in functiune a sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz

de incendiu
Montarea sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu se realizeaza
de catre societati autorizate sau in anumite cazuri aceste sisteme pot fi montate de catre electricieni
autorizati care au avizul ANRE, ISC conform HG. 731/1991.
La achizitionarea sistemelor de la furnizori, beneficiarul va tine seama de cerintele caietului de sarcini
si de proiectului de executie privind montarea acestor sisteme.
Sistemele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:

-fiabilitate in raspuns (timp mic pentru transmiterea defectului)
-manevrare usoara privind interogarea sistemului
-identificarea zonei incendiate sa fie directa (adresabil)
La chizitionarea produselor beneficiarul verifica:
-certificatul de omologare si calitate al produsului
-documentatia de montare si de exploatare a sistemelor trebuie sa fie si in limba romana,
-produsele nu trebuie sa fie lovite, zgariate, aspect exterior placut,
-verificarea datelor tehnice de pe eticheta de indentitate a produsului (serie, tip, tara de provenienta,
agrementarea tehnica a produsului certificat CE, pentru achizitii din alte tari din afara sistemului CE, se
solicita date suplimentare de la producator, certificate si atestate)
-se verifica capacitatea acumulatorului - sursa de rezerva a sistemului si durata de viata, modul de
achizitionare la expirarea duratei de functionare, dimensiuni, putere, tensiune.
-se verifica calitatea cablurilor electrice-rezistenta la soc, la supratensiuni pe baza buletinelor de
incercari eliberate de producator
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
-modul de prindere , fixare a partilor componente din sistem trebuie sa fie facil ,cu dotare minima ,
sa nu existe improvizatii la montaj
- in cazul in care distanta de la centrala pana la detector este mai mare de 100ml inadirea cablului se
realizeaza in doza de legatura ,doze furnizate de producator
-alte detail trecute in caietul de sarcini privind montajul si specificatiile tehnice din inproiectul de
executie,
Alegerea locului pentru montarea terminalului (centrala )
Se alege o locatie cat mai cenrtala (pe axaul constructiei ) la parter , cu acces direct din afara
constructiei, dotat cu iluminat de siguranta , usa metalica cu dispozitiv de autoinchidere, mijloace de prima
interventie in caz de incendiu , circuite telefonice cu exteriorul cladirii , suprafata vitrata (lumina naturala
),legatura mecanica la priza de pamnnt a constructiei ,
Montarea echipamentelor
Instalatiile de semnalizare a incendiilor pentru uz general in cladiri trebuie sa fie prevazute cu
elemente standard: TIP I
-echipament de control si semnalizare (centrala de semnalizare ),
- echipamente de alimentare cu energie electrica ,
- detectoare,
-declansatoare manuale (butoane ),
-dispozitiv de alarma ,
-elemente anexe (izolatooare , module de intrare /iesire )
Instalatiile de semnalizare a incendiilor pentru aplicatii speciale sunt instalatii pentru care nu exista
standarde europene sau agremente tehnice pentru montaj. Ele nu sunt prevazute pentru protejarea intregii
cladiri , pentru situatii punctuale cum ar fi:
TIP II
-zone de prelucrare electronica a datelor , echipamentelor si alte riscuri electrice ,
-depozite cu stive inalte ,
-zone cu pericol - chimic , biologic, nuclear ,
-riscuri provenite din interiorul sau exteriorul cladirii
Timpii de alarmare / alertare asigurati de tipul I trebuie sa fie de 10 secunde pentru alarmare si de
la 10 secunde pana la maxim 10 minute pentru alertare , din momentul intrarii in alarma aunui detector sau
actionarea unui declansator manual .
Timpi de acoperire a zonelor de detectare la incendiu sunt;
-acoperirea totala prin detectoare de incendiu si declansatoarea manuale ,
-acoperirea partiala prin detectoare de incendiu si
declansatoare manuale,
-acoperirea caiilor commune de evacuare prin detectoare de incendiu si butiane ,
-acoperire locala cudetectoare si butoane,
-acoperirea unui echipament cu detectoare de incendiu
-acoperirea prin butoane,
La monatj se realizeaza astfel
TIP I 1,2,3,6, TIP II 4,5,
La pozarea conductoarelor (cablurilor )pentru transmiterea
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
semnalului de la detectoare la centralele de detectie se va tine cond de prevederile normativului PE 107,
conditii tehnice si prescrieri de montaj
7.7. Efectuarea verificarilor curente de stare

Dupa realizarea montajului conform proiectului se efectueaza o verificare vizuala privind montarea
tuturor componentelor care fac parte din sistemul de semnalizare si detectie.
Verificarea componentelor se face dupa opisul din cartea tehnica a instalatiei care trebuie sa
corespunda cu datele din factura de plata (achizitie) .
Se verifica daca toate componentele au fost montate conform proiect verificarea se face in cele mai
mici detail si anume:
-se verifica distante de montaj pentru detectori (tavane sau in locurile unde se precizeaza in proiect),
-se verifica distante de montaj pentru paturile de cabluri, fata de alte tipuri de instalatii, pozitiile
acestora, conexiunile realizate (montarea dozelor de legatura unde este cazul),
-se verifica valoarea tensiunii de alimentare,
-se verifica valoarea rezistentei la priza de pamant,
-modul de etansare antipraf al capacelor de la doze si de la capetele de detectie,
-nsuirea de catre utilizatorii instalatiei de detectie a conformitatii initiale si a cerintelor de
functionare in bune conditiuni a montajelor realizate,
-se verifica modul de insusire al procedurilor de lucru in momentul in care apar semnale de detectie
-se antreneaza operatori pentru recunoasterea diferitelor situatii, de alarmare, alertare al ocupantiilor
pentru evacuarea cladiri si participarea cu echipele specializate la prima interventie pana la sosirea
pompierilor profesionisti,
-se instruieste personalul privind prevenirea alarmelor false, se elaboreaza proceduri de lucru,
-se realizeaza de catre personalul care lucreaza cu instalatia de detectie si a celor care au participat la
montare, verificarea tuturor capetelor de detectie cu simulator corespunzator destinatiei; fum-flacara
-se numesc personae atestate care sa deserveasca instalatia de detectie numele acestora se trec in
registru de evidenta a interventiilor la sistem,
-se stabilesc parole de lucru acolo unde este cazul,
-proprietarul poate delega aceste functii prin contract unei organizatii-societati (pot fi chiar cei care au
executat montajul),
-pentru cei care au deservirea instalatiei cu forte proprii se realizeaza organigrama de functionare a
serviciului de supraveghere si prima interventie.
Dupa efectuarea tuturor testelor de verificare si daca totul corespunde caietului de sarcini si proiectului
de executie a instalatia de detectie, se trece in cartea constructiei, urmarind comportarea acesteia in timp.
In cazul in care lucrarea se realizeaza de catre firme abilitate si apoi se preda la beneficiar pentru
exploatare, lucrarea se realizeaza in prezenta unui diriginte de santier specializat in domeniu, care este
reprezentantul beneficiarului.
Se organizeaza doua receptii (preliminara si finala) .
Dupa eliminarea tuturor viciilor de montaj si funcionare lucrarea este preluata de beneficiar.
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
7.8. Realizarea reviziilor

Reviziile se realizeaza conform manualui de intretinere si exploatare a instalatiei, atat in perioada de
garantie cat si in perioada postgarantie.
Persoanele fizice sau juridice care produc si/sau comercializeaza mijloace de identificare a
potentialelor cauze de incendiu au obligatia de a pune la dispozitia beneficiarului (proprietarului,
utilizatorului) toate documentele care asigur, dupa caz, certificarea, omologarea, avizarea, agrementarea
tehnica, etc., potrivit prevederilor legale.
Producatorii, furnizorii, proiectantii si executantii (unde este cazul ) de sisteme de instalatii , aparate si
dispozitive de semnalizare , alarmare, avertizare, limitare la stingere si a altor mijloace de interventie, trebuie
sa puna la dispozitia beneficiarului dupa caz urmatoarele:
- documentatia tehnica aferenta,
- schema sinoptica a sistemului (instalatiei) schema bloc si de racordare a parilor componente ale
sistemului,
- instalatia de utilizare si pentru controlul starii de defect de functionare,
- masuri care se adopta in caz de nefunctionare,
- registrul de control.
Sistemul de management al securitatii cladirii este gestionat prin Dispeceratul de Securitate, amplasat
de regula la parterul cladirii intr-un spatiu special amenajat care va gestiona functiile privind siguranta
persoanelor, a bunurilor materiale precum si a spatiului care le adaposteste (cladiri).
Sistemul de management al securitatii cladirii are rolul prelucrarii tuturor semnalelor de detectie a
avariilor si comenzilor de la instalatiile ce asigura securitatea cladirii (alarma incendiu, efractie, supraveghere
video, acces control, statie de amplificare, sirene ALA).
Executarea reviziilor la diferite parti componente ale instalatiilor de semnalizare se vor efectua pe rand
si anume :
- primele revizii se vor efectua la instalatiile cele mai importante, prioritatea in efectuarea reviziilor
fiind urmatoarele :
-instalatia de semnalizare si stingere a incendiilor,
-sisteme de paza impotriva efractiei,
-sisteme de televiziune cu circuit inchis,
-sistem control acces pe baza de cartele de identificarea si prin inchiderea zonelor cu acces controlat,
-statii de amplificare,
-sirene ALA.
Reviziile se executa conform planificarilor pe baza fisei tehnice si a caietului de service.
Dupa realizarea reviziilor se completeaza in caietul de intretinere tipul reviziei efectuate, data la care
s-a efectuat revizia, constatari (bune si rele), semnatura celui care a efectuat revizia .
Personalul care efecteaza reparatiile se face raspunzator de calitatea reparatiilor.
7.9. Repararea sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu

Repararea sistemelor de semnalizarese se impart in doua grupe :
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
-reparatii planificate , care se fac sub forma de revizii conform cartii tehnice a instalatiei
(revizii planificate se realizeaza schimbarea unor piese dupa un numar de ore de functionare )
-reparatii ocazionale care se efecteaza ori de cate ori se constata defectiuni la sistemul de
detectie .
In cazul in care se constata defectiuni la una din partiile componente ale instalatiei se poate
demonta din sistem pentru a fi reparata numai prin inlocuirea acesteia cu o piesa noua intelegand
prin aceasta ca in dispeceratul tehnic trebuie sa existe rezerva de detectoare de toate tipurile (incendiu,
efractie, alarme, inundatie si chiar sisteme pentru alarmare populutiei in situatii de urgenta ).
Daca apar defecte la sistemul de centralizare date (terminal ) aceasta se poate repara ,prin scoaterea
din instalatie cu luarea tuturar masurilor de protectie , si anume prin supravegherea zonei cu factor uman care
va executa serviciul de patrulare permanent in special in zonele vital vulnerabile si in sectiile de productie cu
grad ridicat de pericol
Reparatiile se fac in locuri amenajate, ferite de praf cu temperaturi interioare cuprinse intre 15 -25
grade .
La repararea partilor defecte ale instalatiilor se folosesc scule adecvate. Piesele si partile componente
nu se supun la socuri mecanice dure.
Dupa realizarea reparatiilor piesele si dispozitivele se supun verificarii cu ajutorul unui simularor
facandu-se mai multe probe .
Verificarea liniilor de transmitere a semnalului se realizeaza cu dispozitive adecvate prin incercari la
tensiuni marite sau curenti de supra sarcina, se verifica tot odata valoarea izolatiei cablurilor la tensiuni de
strapungere (mai nou la temperaturi ridicate ).
7.10. Verificarea lucrarilor de reparatie a sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si

alertare in caz de incendiu
Verificarea lucrarilor de reparatii pentru instalatiile de semnalizare se realizeaza de catre servicii
tehnice specializate si atestate in acest domeniu .
Verificarea se face vizual la locul unde sa constatat defectul sau la bancul de lucru in atelier, unde se
fac verificari punctuale prin masuratori ai parametrilor conform fisei tehnice a produsului .
Dupa realizarea reparatiilor curente si a celor accidentale se consemneaza in cartea de service
urmatoarele date:
-numarul defectelor aparute la aceiasi piesa (parte componenta)
-numarul pieselor inlocuite in intregul sistem si separate pe bucle (linii)
-numarul de butoane care se declanseaza automat sau care prin apasare directa nu realizeaza
inchiderea circuitului.
- frecventa de detectie (de semnalizare) eronata din anumite zone.
-verificarea fiabilitatii contactelor la cuplarea componentelor in circuit.
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
In cazul in care suma defectelor care persista intr-o anumita zona, dupa implicarea echipei de service,
in mod repetat, este mare se poate spune ca exista o lipsa de profesionalism in calitatea reparatiilor, in
cunoasterii instalatiei sau a modului de intretinere si exploatare.
Se impune o reciclare a tuturor celor care deservesc instalatia.
Daca tehnicieni de sistem inlocuiesc intr-o perioada scurta de functionare piese de tip butoane,
detectori, sirene (acestea fiind in perioade de garantie si postgarantie) se poate concluziona ca exista carente
in fiabilitatea sistemului de detectie fapt pentru care se solicita prezenta producatorului, proiectantului,
dirigintelui de specialitate si a prestatorului de servicii care a realizat montajul .
Se calculeaza rata defectelor ca fiind :
K = A / Nr pc >) 0, 3 = sistem incompatibil sau defect
din fabricatie
unde: K rata de defect
A- numarul de interventii in perioada de garantie neplanificata
Nr pc-nr. partile componenta ale unui produs (sau la un singur ansamblu )
Toate interventiile se trec in registru si se evidenteaza gravitatea acestora si calitatea lucrarilor
efectuate.
CAP. 8
INSTALATII DE LIMITARE SI STINGERE A INCENDIILOR
8.1. Sisteme si instalatii de limitare si stingere in caz de incendiu
Instalatie de stingere cu sprinkler
Un sistem automat de stingere tip sprinkler este proiectat pentru detectarea unui incendiu si stingerea
lui cu apa n fazele initiale sau pentru limitarea incendiului, pina la stingerea lui prin alte mijloace.
Un sistem de stingere tip sprinkler este alcatuit din una sau mai multe surse de apa si una sau mai
multe instalatii de sprinklere; fiecare instalatie este alcatuita dintr-un post de control al instalatiei si o retea
de conducte pe care sunt fixate capetele sprinkler. Capetele sprinkler sunt amplasate n locuri stabilite sub
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
acoperisuri sau tavane si acolo unde este necesar intre rafturi, sub rastele si n cuptoare sau etuve.
Principalele elemente care compun o instalatie tip sunt prezentate n figura 1.
Legenda
1 Cap sprinkler
2 Conducte ascendente
3 Punct de referinte
4 Conducte secundare de distributie
5 Conducta sprinklerului
6 Conducte principale de distributie

7 Post de control
8 Conducte ascendente
9 Conducte secundare
10 Conducte descendente
Figura 1 - Principalele elemente ale unei instalatii tip sprinkler

Sprinklerele functioneaza la temperaturi predeterminate, pentru a refula ape peste partea
afectata a zonei aflata dedesubt. Trecerea apei prin clapeta de alarma declanseaza alarma de incendiu.
Temperatura de declansare este aleasa, n general, n functie de temperatura mediului ambiant.Numai
sprinklerele situate n apropierea incendiului, adica acelea care sunt incalzite suficient, functioneaza.
Sistemul de stingere tip sprinklere este destinat a se extinde de !a un capet la altul al constructiei, cu cateva
exceptii.
n anumite situatii, referitor la securitatea persoanelor, autoritatile pot impune protectie cu sisteme
de sprinklere numai pentru anumite zone bine determinate, cu scopul de a mentine conditii propice pentru
evacuarea persoanelor din spatiul respectiv protejat de sprinkler.
Se recomanda a nu se presupune ca sistemul de sprinklere inlatura n totalitate nevoia de alte sisteme
de stingere si este important ca prevenirea incendiului se fie considerata ca un tot unitar.
Instalatii cu preactionare
Generalitati
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Instalatiile cu preactionare trebuie sa fie una din urmatoarele tipuri:

Instalatii cu preactionare de tip A
Aceasta este un tip de instalatie apa-aer n care supapele de control si semnalizare sunt actionate de un
sistem automat de detectare si semnalizare a incendiului si nu de declansarea sprinklerelor. Presiunea aerului/
gazului inert n instalatie trebuie monitorizata tot timpul (a se vedea anexa I din NP 086).
Pentru actionarea supapei cu preactionare n caz de urgenta, trebuie asigurat si un robinet de pornire
rapida a instalatiei.
NOTA - Instalatiile cu preactionare de tipul A trebuie instalate doar n zone unde pot avea loc pagube
importante n cazul unei descarcarii accidentale de apa.
Instalatii cu preactionare de tip B

Aceasta este un tip de instalatie apa-aer Tn care supapele de control si semnalizare sunt activate fie de
un sistem automat de detectare si semnalizare a incendiului, fie de declansarea sprinklerelor. Independent de
raspunsul detectorilor, un soc de presiune in instalatie provoaca deschiderea supapei de control si semnalizare.
Instalatiile cu preactionare de tip B pot fi instalate oriunde sistemul de conducte apa-aer este necesar si
unde se preconizeaza o dezvoltare rapida a incendiului. Totodata poate fi utilizata in locul instalatiilor apa-aer
obisnuite cu sau fara accelerator sau exhaustor.
Instalatii in derivatie apa-aer sau mixte

Generalitati
Instalatiile in derivatie apa-aer sau mixte trebuie sa respecte 11.2 si 11.3 din NP 086, cu exceptia
celor care celor care ating limitele unei instalatii apa-apa.
Ele trebuie montate respectand exclusiv urmatoarele:
a)sub forma unei derivatii apa-aer sau mixte la o instalatie apa-apa in arii reduse, acolo
unde exista pericol de inghet in interiorul cladirii sau prin oricare incalzire convenabila;
b)sub forma unei derivatii apa-aer la o instalatie apa-apa sau instalatie mixta in depozite
frigorifice si in cuptoare sau etuve cu temperaturi ridicate.
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Dimensiunile instalatiei in derivatie

Numarul capetelor sprinkler din instalatia in derivatie, nu trebuie sa depaseasca 100. Acolo
unde doua astfel de instalatii sunt controlate de aceeasi supapa de control si semnalizare, numarul
total de sprinklere nu trebuie sa depaseasca 250.
Instalatii in derivatie cu apa pulverizata
Aceste derivatii utilizeaza drencere sau pulverizatoare conectate la o instalatie de sprinklere avand
propriul robinet de comanda (robinet cu inundare sau comanda multipla).
Derivatiile cu apa pulverizata pot fi conectate la o instalatie de sprinklere daca conexiunea nu
depaseste 80 mm iar cererea aditionala de apa este luata n considerare n calculul surselor de apa (a se vedea
articolul 8 din SR EN 12845). Aceste instalatii sunt montate n zone unde se preconizeaza incendii violente cu
o propagare rapida sau se doreste inundarea rapida cu apa a unei zone determinate n care se asteapta originea
focului.
INSTALAII CU HIDRANI DE INCENDIU INTERIORI
Echiparea tehnic a cldirilor, compartimentelor de incendiu, spaiilor, cu hidrani de incendiu
interiori, se realizeaz, la:
construciile nchise din categoriile de importan excepional i deosebit (A i B), ncadrate conform
legislaiei n vigoare, indiferent de aria construit sau desfurat i numr de niveluri;
construcii civile (publice), cu aria construit de peste 600 m2 i mai mult de 4 niveluri supraterane, cu
excepia imobilelor de locuit;
cldiri nalte i foarte nalte, precum i construcii cu sli aglomerate, indiferent de destinaie, de ariile
construite i numrul de niveluri;
construcii de producie sau depozitare din categoriile A, B sau C de pericol de incendiu, definite conform
normelor n vigoare, cu arii construite de minimum 750 m2 i densitatea sarcinii termice mai mare de 420 MJ/
m2;
depozite cu stive nalte, pentru produse combustibile (peste 6 m nlime) i densitatea sarcinii termice
mai mare de 420 MJ/m2, indiferent de aria construit;
construcii sau spaii publice (cu excepia locuinelor) i de producie sau depozitare subterane, cu aria
desfurat mai mare de 600 m2;
parcaje sau garaje subterane pentru mai mult de 20 de autoturisme i cele supraterane nchise cu mai mult
de 2 niveluri.
Enumerarea de mai sus nu este limitativ, investitorii putnd stabili necesitatea echiprii cu hidrani
interiori de incendiu i pentru alte tipuri de cldiri.
n cazul cldirilor cu mai multe compartimente de incendiu, modul de echipare cu hidrani de incendiu
interiori se stabilete pentru fiecare compartiment de incendiu n parte, iar gospodria de ap se
dimensioneaz pentru compartimentul de incendiu cel mai defavorabil din punct de vedere hidraulic (cel mai
deprtat pe orizontal de punctul de alimentare cu ap i situat la cota geodezic cea mai mare).
Nu se prevd hidrani de incendiu interiori atunci cnd apa nu este indicat ca substan de stingere i cnd
stingerea incendiului se asigur cu substane speciale (gaze inerte, spum, abur, pulberi, nlocuitori de haloni
etc.), precum i la construciile avnd numai parter, la care intervenia n caz de incendiu se realizeaz de la
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
hidranii de incendiu exteriori, cu furtun avnd lungimea de maximum 40 m.
Soluii tehnice de realizare a instalaiilor cu hidrani de incendiu interiori
Hidranii de incendiu interiori se amplaseaz n locuri vizibile i uor accesibile n caz de incendiu, n funcie
de raza lor de aciune i de necesiti, n urmtoarea ordine: lng intrri n cldiri, n case de scri, n holuri
sau n vestibuluri, pe coridoare, lng intrarea n ncperi i n interiorul acestora.
n slile aglomerate, atunci cnd reeaua interioar de alimentare cu ap a cldirii permite, se
amplaseaz n sal un numr suficient de hidrani de incendiu pentru a putea aciona n fiecare punct al slii
cu cel puin dou jeturi, iar restul hidranilor (necesari conform datelor din anexa nr. 3) se amplaseaz n
exteriorul slii, lng ui.
n cldirile civile (publice) nalte, definite conform reglementrilor specifice, hidranii de incendiu
interiori se amplaseaz numai pe coridoare, sau n ncperile tampon de acces n casele scrii.
n cldirile civile (publice) foarte nalte definite conform reglementrilor specifice, se respect
urmtoarele:
hidranii de incendiu se amplaseaz numai pe coridoare sau n ncperile tampon de acces n casele de
scri;
conductele se leag n inel i se prevd cu robinete de nchidere, astfel nct s nu existe pericolul scoaterii
din funciune a mai mult de 5 hidrani pe nivel;
se prevd robinete i pe coloane, din 5 n 5 niveluri, sigilate n poziia "normal deschis";
pentru alimentarea cu ap a instalaiei interioare cu hidrani de incendiu, direct de la pompele mobile de
incendiu, se prevede o conduct cu Dn 100 mm, cu robinet de nchidere, ventil de reinere i dou racorduri
fixe tip B, amplasate pe peretele exterior al cldirii, n nie cu geam, marcate cu indicatoare la nlimea de
maximum 1.40 m de la nivelul trotuarului cldirii, racordat la conducta principal a reelei de alimentare cu
ap.
La cldirile monobloc, la care nu se poate asigura protecia ntregii suprafee de la hidranii de
incendiu exteriori, se prevd hidrani de incendiu interiori pe tunelurile speciale de evacuare, care s
funcioneze n condiiile prevzute pentru hidranii de incendiu exteriori. Debitul se va stabili conform anexei
nr. 9din NP 086/2005 .
n cldirile de producie n care sunt ncperi cu pericol de incendiu diferit, hidranii de incendiu
interiori se prevd pentru a proteja numai zonele n care exist materiale, elemente sau utilaje combustibile.
n cldirile nchise ale depozitelor cu stive nalte (cu nlime mai mare de 6 m), cldiri monobloc,
garaje mari, gri, aerogri, metrou etc. se admite ca hidranii de incendiu interiori, necesari pentru protejarea
zonelor ce nu pot fi acoperite cu jeturile celor montai pe perei sau pe stlpi, s fie amplasai la nivelul
pardoselii sau ngropai n pardoseal, n cutii speciale, corespunztoare.
Hidranii de incendiu interiori se pot monta aparent sau ngropat, marcndu-se corespunztor. Standardele de
referin sunt STAS 297/2 i SR ISO 6309.
INSTALAII CU HIDRANI DE INCENDIU EXTERIORI
Echiparea tehnic cu hidrani de incendiu exteriori
Reelele de distribuie a apei din centrele populate (localiti) vor fi echipate cu hidrani exteriori, care trebuie
s asigure condiiile de debit i presiune necesare stingerii incendiilor, potrivit prevederilor prezentului
normativ sau ale Normativului P66, dup caz.
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
n cazurile n care, conform avizului regiei/societii furnizoare de ap din centre populate (localiti),
reelele nu asigur satisfacerea condiiilor de debit i presiune, se prevede rezerv de ap pentru incendiu,
dimensionat pentru urmtoarele categorii de construcii:
construcii nchise de importan excepional i deosebit (categoriile A i B de importan);
cldiri nalte, foarte nalte sau cu sli aglomerate;
construcii nchise de comer sau sport, cu capacitate de primire mai mare de 500 de persoane;
construcii de nvmnt, cultur sau de ocrotirea sntii, cu mai mult de dou niveluri;
construcii de turism cu mai mult de patru niveluri;
construcii de producie i/sau depozitare din categoriile A, B sau C de pericol de incendiu, cu volum mai
mare de 5000 m3;
depozite cu stive nalte (peste 6,00 m nlime), din categoriile A, B sau C de pericol de incendiu, cu aria
mai mare de 750 m2;
depozite deschise pentru materiale sau substane combustibile, cu aria mai mare de 2000 m2;
parcaje subterane cu mai mult de 20 autoturisme sau supraterane nchise cu mai mult de dou niveluri;
construcii subterane (cu excepia parcajelor) cu aria mai mare de 750 m2.
Necesarul de ap pentru stingerea incendiilor la construciile precizate la alin. (2) poate fi asigurat prin
extinderea reelei de distribuie din centrul populat (localitate), din reelele de distribuie i rezerva proprie sau
numai din rezerva proprie.
Hidranii de incendiu exteriori pot fi:
hidrani subterani (standard de referin STAS 695);
hidrani de suprafa (standard de referin STAS 3479).
Conductele pe care se amplaseaz hidranii de incendiu exteriori au urmtoarele diametre minime:
100 mm pentru hidranii Dn 65 mm sau Dn 80 mm;
150 mm pentru hidranii Dn 100 mm;
250 mm pentru hidranii Dn 150 mm.
INSTALAII CU DRENCERE
Echiparea tehnic a cldirilor cu instalaii cu drencere pentru limitarea i stingerea incendiilor
Instalaiile cu drencere pot fi utilizate pentru:
protecia mpotriva propagrii incendiilor, utiliznd perdele de ap;
stingerea incendiilor.
Perdele de ap pentru protecia mpotriva propagrii incendiilor folosind drencere se pot prevedea pentru:
protejarea elementelor de nchidere a golurilor (ui, ferestre etc.) din pereii despritori, pentru a evita
propagarea focului de la o ncpere la alta;
protecia cortinelor, uilor sau obloanelor din pereii antifoc;
protejarea unor poriuni de ncperi cu pericol de incendiu;
protecia golurilor scrilor rulante;
protecia cldirilor (faade, acoperiuri) n exterior, cnd nu sunt amplasate la distane corespunztoare.
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Drencerele pentru stingerea incendiilor se prevd la:
ncperile cu pericol mare de incendiu ca: platouri de filmare, hangare pentru avioane, garaje mari etc.,
unde, din cauza propagrii rapide a focului sau din alte considerente, nu pot fi utilizate cu destul eficient
alte mijloace de stingere;
scenele teatrelor, expoziii i alte sli aglomerate, n care publicul se afl n prezena unor cantiti mari de
materiale combustibile;
depozite de materiale sau substane combustibile cu degajri mari de cldur (cauciuc, celuloid, alcooli
etc.).
Soluii tehnice de realizare a instalaiilor cu drencere
Instalaia de drencere are n componen:
vanele (robinetele) de acionare (manuale sau electrice) montate pe conductele de alimentare cu ap de la
o surs (care trebuie s asigure parametrii de debit i presiune necesari funcionrii);
reelele de distribuie;
drencerele.
INSTALAII DE STINGERE A INCENDIILOR CU AP PULVERIZAT
Echiparea tehnic a cldirilor cu instalaii de stingere a incendiilor cu ap pulverizat
Instalaiile cu ap pulverizat se prevd pentru:
stingerea incendiilor de materiale combustibile solide (lemn, hrtie, textile, materiale plastice etc.);
protejarea obiectelor (structuri i echipamente ale instalaiilor tehnologice, recipiente pentru lichide
combustibile cu temperatura de inflamabilitate a vaporilor mai mare de 60C i gaze inflamabile, motoare cu
ardere intern, gospodrii mari de cabluri electrice cu izolaie combustibil), mpotriva radiaiei termice emise
de un incendiu nvecinat, pentru a limita absorbia cldurii pn la limita care previne sau micoreaz avariile;
prevenirea formrii unor amestecuri explozibile n spaii nchise (reducerea evaporrii prin rcirea
suprafeelor care vin n contact cu lichide inflamabile) sau n spaii deschise (prin diluarea amestecurilor
explozive sau a scprilor de gaze ce pot forma amestecuri explozive).
Pulverizarea apei se realizeaz n scopul creterii raportului ntre suprafaa exterioar a picturilor i
masa lor pentru a se obine un contact mai bun ntre ap i mediul ambiant n zona focarului, intensificarea
transferului de cldur i n consecin stingerea rapid a incendiului.
Soluii tehnice de realizare a instalaiilor de stingere a incendiilor cu ap pulverizat :
Atunci cnd sunt asigurate debitele i presiunile necesare, alimentarea cu ap a instalaiei de stingere
se face din:
reeaua de ap potabil;
reeaua de ap pentru incendiu;
reeaua de ap industrial.
INSTALAII DE STINGERE A INCENDIILOR CU CEA DE AP
Echiparea tehnic a cldirilor cu instalaii de stingere a incendiilor cu cea de ap
Instalaiile de stingere a incendiilor cu cea de ap se prevd pentru:
protecia elementelor de structur ale cldirii (grinzi, stlpi etc.);
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
protecia echipamentelor instalaiilor tehnologice a recipientelor pentru lichide combustibile cu
temperaturi de inflamabilitate a vaporilor mai mari de 60C i gaze inflamabile, a motoarelor cu ardere
intern, precum i a gospodriilor de cabluri electrice cu izolaie combustibil;
protecia mpotriva radiaiei termice emise de un incendiu nvecinat, pentru a limita absorbia cldurii
pn la limita care previne sau micoreaz avariile;
stingerea incendiilor de materiale combustibile solide (lemn, hrtie, textile, materiale plastice etc.);
prevenirea formrii unor amestecuri explozibile n spaii nchise, sau n spaii deschise, prin diluarea
amestecurilor explozive sau a scprilor de gaze ce pot forma amestecuri explozive.
Se recomand adoptarea instalaiilor de limitare i stingere a incendiilor cu cea de ap n situaiile n

care rezervele de ap sunt limitate sau cnd alimentarea cu ap se face cu restricii.
Instalaiile cu cea de ap se recomand pentru limitarea i stingerea incendiilor de clasele A, B i C.
INSTALAII FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR CU DIOXID DE CARBON
Echiparea tehnic a cldirilor cu instalaii fixe de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon
Proprietile dioxidului de carbon, mecanismul stingerii incendiului cu dioxid de carbon i domeniile
recomandate pentru instalaiile de stingere a incendiilor cu dioxid de carbon, sunt prezentate n anexa nr.17
din NP 086/2005.
n funcie de modul n care asigur stingerea incendiului n incinta protejat, instalaiile de stingere cu
dioxid de carbon pot fi realizate n sisteme de:
inundare total;
stingere local.
Sistemul de stingere prin inundare total cu dioxid de carbon se realizeaz numai la incinte nchise
la care golurile existente (ui, ferestre, trape, tubulaturi etc.), pot fi nchise nainte sau simultan cu nceperea
deversrii dioxidului de carbon. Prin inundare total se pot stinge incendiile de suprafa, incendiile
declanate n masa de material combustibil solid sau incendiile produse la generatoare sau echipamente
electrice.
Pentru stingerea incendiilor prin inundare total, ntreg spaiul incintei protejate trebuie s fie umplut
cu dioxid de carbon astfel nct concentraia de oxigen s scad n timpul cel mai scurt posibil sub valoarea de
meninere a arderii.
La sistemele de stingere cu inundare total a incendiilor instantanee i de suprafa (de lichide
inflamabile), cantitatea (masa) de dioxid de carbon introdus trebuie s acopere pierderile datorate
neetaneitilor. Suprafaa total (m2) a golurilor ce nu pot fi nchise nu trebuie s depeasc 3% din volumul
incintei (m3) protejate, sau 10% din aria total (m2) a suprafeelor laterale i a prilor superioare i inferioare
ale incintei. n situaia n care din motive tehnice sau tehnologice aceste condiii nu se pot realiza, se adopt
sistemul de stingere local.
INSTALAII FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR CU AZOT (IG - 100)

Echiparea tehnic a cldirilor cu instalaii fixe de inertizare i stingere a incendiilor cu azot
Sisteme de inertizare i stingere a incendiilor cu azot
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Proprietile azotului, mecanismul stingerii incendiului cu azot i domeniile recomandate pentru
instalaiile cu azot sunt prezentate n anexa nr. 18 din NP 086/2005
Instalaiile de inertizare i/sau de stingere a incendiilor cu azot se difereniaz dup urmtoarele criterii
principale:
felul aciunii de inertizare;
felul aciunii de stingere;
modul acionrii instalaiilor;
felul comenzii acionarii.
Din punctul de vedere al aciunii de inertizare, instalaiile cu azot pot fi:
prin sifonare - la care azotul este introdus n spaiul de vapori al incintei sau al echipamentului
tehnologic pe msur ce se evacueaz lichidul din incint sau echipament;
prin vacuumare - la care azotul este introdus n incinte sau echipamente tehnologice n care exist
lichide inflamabile i n care amestecurile de vapori - aer se afl la presiuni mai mici dect presiunea
atmosferic;
prin presiune - la care azotul este introdus sub presiune n incinte sau echipamentul tehnologic;
n flux continuu - la care azotul este introdus i evacuat n flux continuu din incinta sau echipamentul
tehnologic realiznd circulaia azotului n incint i/sau echipament.
Din punct de vedere al aciunii de stingere, instalaiile cu azot pot fi:
pentru stingere prin inundare total;
pentru stingere local (pe suprafee restrnse).
Acionarea instalaiilor fixe de stingere a incendiilor cu azot poate fi automat i/sau manual.
Comenzile de acionare automat ale instalaiilor fixe de stingere a incendiului cu azot pot fi:
pneumatice;
mecanice;
electrice;
mixte.
Inertizarea incintelor i a echipamentelor tehnologice cu azot se poate realiza prin:
introducerea continu a unui debit constant de azot n incint sau echipamentul respectiv;
introducerea discontinu a unui debit variabil de azot pentru meninerea unei presiuni superioare
celei atmosferice.
Stingerea n volum (inundare total) sau pe suprafa restrns (stingere local) se realizeaz prin
refularea azotului n incintele protejate, la presiunea de (4 ... 6) bar, prin reele de distribuie i duze de
refulare.
Riscuri :
Pentru concentraii volumice uzuale de azot n aer necesare stingerii incendiului (43,7%) nu
exist riscuri majore pentru persoane. Indicele NOAEL (nici un efect advers observabil) corespunde unei
concentraii volumice de azot n spaiul protejat de 43%, determinat la o concentraie volumic minim
de oxigen de 12% iar indicele LOAEL (cel mai mic efect advers observabil) corespunde la o concentraie
volumic de azot n spaiul protejat de 52%, respectiv la o concentraie volumic minim de oxigen de 10%.
INSTALAII FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR, CU SUBSTANE DE TIP FM 200
(HFC - 227EA)
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Echiparea tehnic a cldirilor cu instalaii fixe de stingere a incendiilor cu substana HFC - 227ea
Sisteme de stingere a incendiilor cu substana HFC - 227ea
Proprietile substanei de stingere HFC - 227ea, mecanismul stingerii incendiilor cu aceast substan
i domeniile recomandate pentru instalaiile de stingere a incendiilor cu HFC - 227ea, sunt prezentate n anexa
nr. 19.
Instalaiile fixe de stingere a incendiilor cu HFC - 227ea se pot utiliza n sistem de:
inundare total;
stingere local.
Sistemul de inundare total este folosit pentru stingerea incendiilor n spaii nchise, iar atunci cnd nu
sunt ndeplinite condiiile necesare se utilizeaz sistemul de stingere local.
INSTALAII FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR CU INERGEN (IG - 541)
Echiparea tehnic a cldirilor cu instalaii fixe de stingere a incendiilor cu INERGEN
Sisteme de stingere a incendiilor cu INERGEN
Proprietile substanei INERGEN (IG-541), mecanismul stingerii incendiului cu INERGEN i
domeniile recomandate pentru instalaiile de stingere cu INERGEN, sunt prezentate n anexa nr. 20.
Instalaiile de stingere a incendiului cu gaze tip INERGEN pot fi realizate n sistem de:
inundare total;
stingere local.
Sistemul de inundare total se poate realiza pentru spaii nchise la care uile, ferestrele, tubulaturile
etc., se pot nchide nainte sau simultan cu nceperea deversrii gazului.
Pentru stingerea incendiilor din interiorul spaiilor prin inundare total, ntreg spaiul trebuie s fie
umplut cu substana de stingere INERGEN, astfel nct procentul de oxigen s scad (n timp scurt), sub
valoarea de meninere a arderii.
La sistemele cu inundare total pentru incendii instantanee i de suprafa (declanate de lichide
inflamabile), cantitatea (masa) de substan de stingere deversat trebuie s acopere pierderile datorate
neetaneitilor. Suprafaa total (m2) a golurilor ce nu pot fi nchise va fi sub 3% din volumul (m3) incintei
protejate, sau 10% din aria total (m2) a suprafeelor laterale i prilor superioare i inferioare ale incintei.
n situaia n care, din motive tehnice sau tehnologice aceste condiii nu se pot realiza, se adopt sistemul de
stingere local.
INSTALAII FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR CU ARGON (IG - 01)

Echiparea tehnic a cldirilor cu instalaii de stingere a incendiilor cu argon
Sisteme de stingere a incendiilor cu argon
Proprietile argonului ca substan de stingere sunt prezentate n tabelul 20.1 din anexa 21, iar
mecanismul stingerii incendiului cu argon i domeniile recomandate pentru instalaiile de stingere a
incendiului cu argon, sunt redate n anexa nr. 21din NP 086/2005
Instalaiile de stingere a incendiului cu argon pot fi realizate n sisteme cu:
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
inundare total;
stingere local.
Sistemul de inundare total se realizeaz pentru spaii nchise, la care uile, ferestrele, tubulaturile etc.,
se pot nchide nainte sau simultan cu nceperea deversrii argonului.
Pentru stingerea incendiului prin inundare total, ntregul volum al spaiului protejat trebuie umplut
cu argon, astfel nct, concentraia volumic procentual a oxigenului din aer s scad, n timp scurt, de la
valoarea iniial de 21,9%, la valoarea de 12%, cnd arderea nceteaz.
INSTALAII DE STINGERE A INCENDIILOR CU SPUM

Soluii tehnice de realizare a instalaiilor de stingere a incendiilor cu spum
Componentele instalaiilor de stingere a incendiilor cu spum
Proprietile spumanilor concentrai i ale spumei folosite la stingerea incendiilor, mecanismul
stingerii cu spum a incendiului i domeniile recomandate pentru stingerea cu spum a incendiilor, sunt
prezentate n anexa nr. 25.
Din punctul de vedere al alctuirii instalaiilor de stingere a incendiilor cu spum, acestea pot fi:
fixe;
semifixe;
mobile.
Instalaiile fixe de stingere a incendiilor cu spum se compun, n principal, din:
instalaii de alimentare cu ap;
recipieni pentru spumani;
generatoare de spum cu insuflare de aer;
dozatoare;
pompe pentru spumant;
conducte pentru soluie spumant;
deversoare de spum.
Instalaiile semifixe de stingere a incendiilor cu spum au n compunerea lor rezervoare de spumant i

dozatoare mobile.
Capetele deversoare de spum i conductele de spum (sau de soluie spumant), sunt fixe.
INSTALAII DE STINGERE CU ABUR A INCENDIILOR
Soluii tehnice de realizare a instalaiilor fixe de stingere cu abur a incendiilor
Componentele instalaiilor fixe de stingere cu abur a incendiilor
Proprietile aburului ca substan de stingere a incendiului, mecanismul stingerii cu pulberi a
incendiilor i domeniile recomandate pentru instalaiile de stingere cu abur a incendiilor, sunt prezentate n
anexa nr. 27.
Instalaiile fixe de stingere cu abur a incendiilor se compun din:
sursa de alimentare cu abur;
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
conducta principal de abur (legat la sursa de alimentare naintea robinetului de nchidere a
consumatorilor tehnologici);
robinetul conductei principale de alimentare cu abur (normal deschis);
ventilul automat de acionare;
reeaua de distribuie a aburului (cu conducte perforate);
detectoare de incendiu (amplasate n incinta protejat);
tabloul electric de comand al instalaiei;
butoane de acionare manual;
dispozitiv de semnalizare acustic local (pentru avertizarea personalului aflat n incinta protejat);
conducta de alimentare cu abur a instalaiei semifixe, cu hidrani de abur.
Instalaiile semifixe de stingere cu abur a incendiilor se compun dintr-o conduct de alimentare cu
abur pe care se monteaz, de regul din 25,00 n 25,00 m, hidrani de abur pentru intervenie manual de
stingere a nceputurilor de incendii izbucnite pe sol sau la diferite niveluri ale instalaiilor tehnologice.
8.2. Documente specifice reprezentative ale unui sistem / instalatie

REGISTRU DE EVIDEN A ACTIVITILOR DE CONTROL, VERIFICRI I
REVIZII TEHNICE ALE SISTEMELOR I INSTALAIILOR DE STINGERE
A INCENDIILOR CU SUBSTANE SPECIALE
(MODEL)
1. Denumirea (tipul) instalaiei fixe de stingere a incendiului .............

................................................................................
2. Caracteristicile tehnice principale ale instalaiei fixe de stingere .....
................................................................................
3. Data punerii n funciune a instalaiei fixe de stingere a incendiului ...
................................................................................
4. Data controlului, verificrii sau reviziei tehnice a instalaiei de
stingere .......................................................................
5. Numele i prenumele persoanelor care au efectuat controlul, verificarea
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
sau revizia tehnic a instalaiei de stingere...................................

................................................................................
6. Calitatea (funcia) persoanelor care au efectuat controlul, verificarea
sau revizia tehnic a instalaiei de stingere, denumirea i adresa unitii de
care aparin ...................................................................
7. Elementele instalaiei de stingere verificate ............................
................................................................................
................................................................................
8. Constatri i propuneri de msuri tehnice pentru remedierea defeciunilor
consemnate .....................................................................
................................................................................
9. Executantul i perioada propus pentru executarea lucrrilor de reparaii
curente sau reparaii capitale .................................................
................................................................................
................................................................................
10. Data repunerii instalaiei fixe de stingere a incendiului n stare de
intervenie ....................................................................
RESPONSABIL TEHNIC
CU EXPLOATAREA INSTALAIILOR FIXE
DE STINGERE A INCENDIILOR
..................................
..................................
..................................
..................................
SEMNTURILE PERSOANELOR
CARE AU EXECUTAT CONTROLUL,
VERIFICAREA SAU REVIZIA TEHNIC
A INSTALAIEI FIXE DE STINGERE A
INCENDIILOR
REGISTRU DE EVIDEN A LUCRRILOR DE REPARAII EFECTUATE LA INSTALAIA

DE STINGERE A INCENDIILOR
(MODEL)
1. Numele i prenumele persoanei care ine evidena lucrrilor de reparaii

................................................................................
2. Denumirea (tipul) instalaiei fixe de stingere a incendiului .............
................................................................................
3. Data punerii n funciune a instalaiei fixe de stingere a incendiului ...
................................................................................
4. Unitatea executant, numele i prenumele persoanelor care au executat
lucrrile de reparaii .........................................................
................................................................................
................................................................................
5. Descrierea lucrrilor de reparaii executate .............................
................................................................................
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
................................................................................
6. Data (perioada) de executare a lucrrilor de reparaii ...................
................................................................................
7. Numele, prenumele i funcia persoanelor care au verificat i recepionat
lucrrile de reparaii executate i unitatea de care aparin ...................
................................................................................
................................................................................
8. Data repunerii n stare de intervenie a instalaiei fixe de stingere a
incendiilor ....................................................................
................................................................................
................................................................................
9. Observaii
................................................................................
................................................................................
................................................................................
CARE AU EXECUTAT LUCRRILE
DE REPARAII
..........................
..........................
..........................
CARE AU VERIFICAT I RECEPIONAT
LUCRRILE DE REPARAII
................................
................................
................................
PROCES-VERBAL DE PREDARE-PRIMIRE
N EXPLOATARE A INSTALAIEI FIXE DE STINGERE A INCENDIILOR
(MODEL)
1. Denumirea (tipul) instalaiei fixe de stingere a incendiilor ............

...............................................................................
...............................................................................
2. Denumirea unitii beneficiare ..........................................
3. Adresa unitii beneficiare .............................................
...............................................................................
4. Data punerii n funciune a instalaiei de stingere .....................
5. Caracteristicile tehnice principale ale instalaiei de stingere .........
...............................................................................
...............................................................................
6. Reprezentantul unitii de exploatare care face predarea instalaiei ....
...............................................................................
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
7. Reprezentantul unitii (beneficiar, proprietar) care ia n primire

instalaia ....................................................................
...............................................................................
...............................................................................
8. Au fost predate i luate n primire urmtoarele pri i elemente
componente ale instalaiei de stingere a incendiului ..........................
...............................................................................
...............................................................................
9. Observaii ..............................................................
...............................................................................
...............................................................................
10. Cu ocazia predrii i primirii n exploatare a instalaiei de stingere
a incendiilor, s-au predat urmtoarele documente i acte justificative:
...............................................................................
...............................................................................
...............................................................................
Localitatea ...................
Data ..........................
REPREZENTANTUL UNITII CARE
PRED INSTALAIA
(Semntura i tampila)
............................
REPREZENTANTUL UNITII CARE

PRIMETE INSTALAIA
(Semntura i tampila)
............................
8.3. Executarea i montarea instalaiilor de stingere a incendiilor

Productorii instalaiilor de stingere a incendiilor i, dup caz, furnizorii acestora, precum i
proiectanii i executanii instalaiilor de stingere, rspund - potrivit competenelor legale ce le revin - de
calitatea lucrrilor executate i de asigurarea condiiilor de siguran a utilizatorilor, precum i de eficiena
stingerii incendiilor n spaiile protejate.
La executarea instalaiilor de stingere a incendiilor este obligatorie respectarea ntocmai a proiectului,
a prevederilor prezentului normativ i a condiiilor i specificaiilor productorilor de instalaii, aparatur,
echipamente i substane de stingere.
Subansamblurile i echipamentele instalaiei de stingere a incendiului se transport ambalate,
pstrndu-se caracteristicile tehnice i constructive cu care au fost realizate de productor i se depoziteaz n
condiii de siguran.
nainte de montarea conductelor i a celorlalte accesorii aferente instalaiilor de stingere a incendiilor,
se verific starea lor, neadmindu-se montajul dac prezint deformri, urme de lovire ori fisuri vizibile.
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Productorii i, dup caz, furnizorii de butelii i echipamente vor livra odat cu acestea i piesele de
rezerv necesare.
Pe timpul montrii instalaiei de stingere a incendiului, se iau msuri speciale pentru ca n interiorul
conductelor s nu ptrund corpuri strine care ar putea stnjeni transportul sau refularea substanei de
stingere.
Reelele de distribuie pe care se monteaz duzele de refulare se fixeaz rigid cu bride care s preia
efortul produs la refularea substanei de stingere. La conductele de transport, bridele de fixare vor permite
dilatrile i contraciile funcionale.
Conductele pentru comenzi pneumatice se monteaz astfel nct s nu stnjeneasc intervenia
personalului de exploatare i verificare.
Este interzis montarea n instalaie a recipienilor (buteliilor) cu scpri de substan de stingere.
Recipienii cu defeciuni se nlocuiesc i se trimit la verificat.
Dup montare, conductele se cur, iar nainte de montarea duzelor se sufl cu aer sau alt gaz sub
presiune, ndeprtndu-se eventualele corpuri strine ptrunse accidental.
La montarea duzelor de refulare se urmrete ca acestea s nu se nfunde, deformeze etc. Duzele de
refulare se fixeaz bine, astfel nct s nu fie posibil desprinderea lor la aciunile rezultate din funcionare.
Pe durata executrii instalaiilor de stingere a incendiilor, executantul este obligat s respecte
prevederile "Normativului de prevenire i stingere a incendiilor pe durata executrii lucrrilor de construcii i
instalaii aferente acestora", indicativ C.300.
Termeni si definitii
Pentru utilizarea acestui standard se folosesc urmatorii termeni si definitii:
manometru A"-manometru amplasat la bransamentul pe canalizarea principala a retelei publice
de apa, intre robinetul de alimentare si supapa de sens ( clapeta antiretur ), instalate in conducta de
alimentare
accelerator-dispozitiv care reduce timpul de raspuns a unei supape de alarma cu aer sau a unei
supape de alarma mixte, prin detectia timpurie a depresiunii aerului sau a unui gaz inert in momentul
declansarii sprinklerelor
robinet de verificare a alarmei-robinet prin care apa poate fi trecuta pentru a verifica functionarea
turbinei hidraulice si/sau a alarmei de incendiu electrice asociate
supapa de alarma-supapa de sens unic, de tip apa-aer, apa-apa sau mixte, care de asemenea
declanseaza turbina hidraulica atunci cand instalatia de sprinklere functioneaza
supapa de alarma mixta-supapa de alarma montata pe supapele de control apa-aer, apa-apa sau mixte
supapa de alarma apa-aer-supapa de alarma montata pe supapele de control apa-aer; si/sau asociat
cu o supapa de alarma uda pentru sistemul mixt
supapa de alarma cu preactionare-supapa de alarma montata la o instalatie cu preactionare
supapa de alarma apa-apa-supapa de alarma montata pe supapele de control apa-apa
arie protejata-arie maxima pe care se presupune, prin proiectare, ca actioneaza sprinklerele sau
capetele sprinkler in cazul unui incendiu
arie protejata, cea mai favorabila din punct de vedere hidraulic-amplasament in reteaua de
sprinklere, a unei anumite zone implicand o forma geometrica specificata, in care debitul de apa este
maxim pentru o presiune specifica masurata la nivelul supapei de control si semnalizare
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
arie protejata, cea mai defavorabila din punct de vedere hidraulic-amplasament n reteaua
de sprinklere, a unei anumite zone implicand cu forma geometrica specificata, n care presiunea
de alimentare cu apa masurata la nivelul supapei de control este maximum cerut pentru obtinerea
densitatii specificate calculate
conducta sprinklerului-conducta de maximum 0,3 m lungime, alta decat ultima sectiune montata,
care alimenteaza un singur cap sprinkler
autoritati-organisme responsabile pentru autorizarea sistemelor, a echipamentelor i procedurilor
de lucru a!e sprinklerelor, de exemplu autoritatea de control a cladirilor, societatile de asigurari,
societatea de alimentare cu apa a localitatii sau alte autoritati publice corespunzatoare
manometru B"-manometru racordat la supapa de control i semnalizare situata la acelai nivel cu
aceasta, care indica presiunea n amonte de supapa
pompa de suprapresiune-pompa automata, alimentand cu apa un sistem de stingere tip sprinkler
dintr-un rezervor, alimentata gravitational sau de la sursa de alimentare a orasului
manometru C"-manometru conectat la supapa de control si semnalizare la acelasi nivel cu aceasta,
care indica presiunea n aval de aceasta
supapa de control si semnalizare-ansamblu format dintr-o supapa de alarma, un robinet de oprire si
toate robinetele si accesoriile asociate pentru comanda unei singure instalatii de sprinklere.
sprinkler perdea-sprinkler care protejeaza o usa sau o fereastra situata intre doua zone, din care doar
una este protejata cu sprinklere
densitate proiectata ( de calcul )-densitate minima de descarcare, n mm apa/min, pentru care
este proiectata instalatia de sprinklere, determinata prin divizarea descarcarii unui grup stabilit de
sprinklere, n litri pe minut, pe suprafata deschisa, n metri patrati
punct de referinta-punct amplasat pe o conducta de distributie dintr-o instalatie precalculata, n
aval de care conductele sunt dimensionate cu ajutorul tabelelor si n amonte de care dimensiunile
conductelor sunt determinate prin calcul hidraulic
conducta de distributie-conducta care alimenteaza fie o conducta secundara fie un singur sprinkler,
situata pe o conducta neterminala cu o lungime mai mare de 300 mm
conducta secundara de distributie-conducta de distributie instalata intre conducta principala de
distributie si o retea terminala ramificata de conducte
drencer ( perdea de apa )-cap de pulverizare a apei pe o suprafata utilizat pentru a asigura protectie
impotriva incendiului
conducta descendenta-conducta verticala de distributie care alimenteaza o conducta de distributie sau
conducte secundare aflate sub ea
retea de alimentare centrala-retea de conducte formata din conducte secundare amplasate de o parte
si de alta a unei conducte de distributie
retea de alimentare laterala-retea de conducte formata din conducte secundare amplasate numai pe o
parte a unei conducte de distributie
exhaustor-dispozitiv care permite evacuarea in atmosfera a aerului sau gazului inert dintr-o instalatie
apa-aer sau mixta in momentul declansarii sprinklerului pentru a obtine o declansare mai rapida a
supapei de alarma
compartiment rezistent la foc-volum inchis, capabil sa-si mentina etanseitatea la foc un timp minim
specificat
complet calculate-termen aplicat unei instalatii ale caror dimensiuni de conducte sunt determinate
prin calcul hydraulic
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
configuratie sub forma de grils-retea de conducte la care fiecare cap sprinkler este alimentat din mai
multe locuri
carlig de suspendare-ansamblu utilizat pentru suspendarea conductelor de elemente de structura ale
cladirii
sistem de inaltime mare-sisteme de stingere tip sprinkler la care cel mai inalt cap sprinkler este situat
la mai mult de 45 m deasupra celui mai de jos sprinkler sau deasupra pompelor, oricare distanta este
mai mica
sursa inepuizabila-sursa de apa naturala sau artificiala, ca de exemplu rauri, canale si lacuri, care
teoretic sunt inepuizabile in ceea ce priveste capacitatea, dupa climat etc.
instalatie (instalatie de sprinklere)-parte a unui sistem de stingere tip sprinkler compus din supapa
de control, conducte si sprinklere asociate situate in aval
instalatie alternative-instalatie a carei retea de conducte este umpluta fie cu apa fie cu aer/gaz inert,
n functie de temperatura ambianta
instalatie (conducte) apa-aer-instalatie a carei retea de conducte este umpluta cu aer sau gaz inert sub
presiune
instalatie cu preactionare-una sau mai multe instalatii apa-aer sau mixte, a caror supapa de control si
semnalizare poate fi actionata de catre un sistem independent de detectare si semnalizare a incendiului
n zona protejata
instalatie (conducte) apa-apa-instalatie a carei retea de conducte este umpluta intotdeauna cu apa
pompe pilot (jockey)-pompa mica utilizata pentru compensarea pierderilor minore de apa pentru a
evita declansarile accidentale ale unei pompe aspirante sau sub presiune
securitatea persoanelor-termen aplicat sistemelor de stingere tip sprinkler care fac parte integranta a
masurilor impuse pentru protectia vietii persoanelor
configuratie inchise-retea de conducte n care mai multe conducte de alimentare pot alimenta cu apa o
conducta secundara
conducte principale de alimentare-conducta care alimenteaza conductele de distributie
debit maxim necesar (Qmj)-debitul la punctul de intersectie a curbei debit/presiune necesar pentru
suprafata implicand cea mai favorabila zona si curba debit/presiune cand sursa de alimentare cu apa
are nivelul normal
imbinari mecanice ale conductelor-imbinari ale conductelor, altele decat capete tubulare, filetate,
racorduri filetate, flanse si bride, utilizate pentru imbinarea conductelor si componentelor
cladire multietajata-cladire formata din cel putin doua niveluri, deasupra sau sub nivelul solului
nod-punct al retelei de conducte n care sunt calculate presiunea si debitul ( debitele ); fiecare nod
reprezinta un punct de referinta n calcul hidraulic al instalatiei
nivel normal al apei-nivelul apei la sursa de alimentare cu apa necesar pentru asigurarea cantitatii
de apa necesara instalatiei, n raport cu nivelul minim, incluzand si un nivel de siguranta, de exemplu
pentru gheata
retea de conducte-conducte care alimenteaza un grup de capete sprinkler. Reteaua de conducte poate
fi inchisa, sub forma de grila sau ramificate
predimensionate-termen aplicat unei instalatii a carei dimensionare de conducte, in aval de punctul
(ele) de referinta, au fost precalculate hidraulic. Tabelele cu diametre sunt prezentate in acest standard.
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
hidrofor-rezervor umplut cu apa sub presiune de aer suficienta pentru a poate fi refulata in instalatie la
presiunea necesara
conducta secundara-conducta care alimenteaza un cap sprinkler, fie direct, fie prin intermediul unui
brat
conducta ascendenta-conducta verticala care alimenteaza o retea de distributie sau conducte
secundare aflate deasupra ei
pulverizator-duza de refulare a apei in jos sub forma conica
sprinkler (automat)-duza cu un element termosensibil de obturare care se deschide pentru a refula
apa pentru stingerea incendiului
sprinkler de tavan sau la acelasi nivel-sprinkler cu deflectorul in jos montat partial deasupra celui
mai jos plan al tavanului si cu elementul sensibil de declansare la temperatura sub acesta
sprinkler ascuns-sprinkler incastrat acoperit cu un capac care se desprinde la atingerea unei anumite
temperaturi
sprinkler conventional-sprinkler care realizeaza o forma sferica a jetului de apa
sprinkler cu deflectorul apa-aer in jos (sprinkler antigel cu deflectorul in jos)-sistem alcatuit
dintr-un cap sprinkler si o conducta apa-aer descendenta cu un robinet la baza conductei, mentinut
inchis de un dispozitiv actionat de elementul termic al capului sprinkler
sprinkler cu deflectorul apa-aer in sus (sprinkler antigel cu deflectorul in sus)-sistem alcatuit
dintr-un cap sprinkler si o conducta apa-aer ascendenta cu un robinet la baza conductei, mentinut
inchis de un dispozitiv actionat de elementul termic al capului sprinkler
sprinkler cu jet plat (spray)-sprinkler care produce un jet de apa numai deasupra nivelului
deflectorului
sprinkler cu element fuzibil-sprinkler care se deschide atunci cand o componenta se topeste
sprinkler cu fiola de sticla-sprinkler care se deschide atunci cand o fiola de sticla umpluta cu lichid se
sparge
sprinkler orizontal-sprinkler care refuleaza apa orizontal
sprinkler deschis-sprinkler neobturat de un element termosensibil
sprinkler cu deflectorul n jos -sprinkler care refuleaza apa n jos
sprinkler incastrat-cap sprinkler al carui element termosensibil este situat fie partial fie total,
deasupra nivelului cel mai de jos al tavanului
deflector-placa ce acopera orificiul dintre tija sau corpul sprinklerului, care traverseaza un tavan
suspendat si tavan
sprinkler mural-sprinkler care refuleaza apa sub forma unei jumatati de paraboloid spre exterior
sprinkler cu pulverizare medie-sprinkler care refuleaza apa n jos sub forma unui paraboloid
cu deflectorul n sus-sprinkler care refuleaza apa n sus
set sprinkler-ansamblu de doua sau mai multe componente, care, atunci cand sunt instalate, alcatuiesc
o parte a unui sistem de stingere tip sprinkler (pentru a realiza un sistem pot fi utilizate mai multe
seturi) si care este comercializat de un singur furnizor intr-o singura tranzactie comerciala
sistem de stingere tip sprinklere-toate componentele care ofera protectie locala cu sprinklere,
alcatuite din una sau mai multe instalatii sprinkler, reteaua de conducte racordate la instalatie si la
sursa (sursele) de apa
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
cadrul capului sprinkler-parte a unui sprinkler care incadreaza elementul termosensibil, n contact
direct cu capul sprinkler
dispunere ( a sprinklerelor) n zigzag-dispunere decalata n care sprinklerele sunt deplasate cu
o jumatate de pas n lungul conductei secundare n raport cu conducta sau conductele secundare
urmatoare
amplasare standardizata (a sprinklerelor)-dispunere rectilinie n care sprinklerele sunt dispuse
perpendicular pe conducta secundara
instalatie alternative in derivatie (conducte apa-aer sau apa-apa)-parte a unei instalatii apa-apa
care, in functie de temperatura ambianta, este umpluta selectiv cu apa sau aer/gaz inert si care este
controlata de o supapa de control si semnalizare apa-aer sau mixt
instalatie in derivatie apa-aer-parte a unei instalatii apa-aer sau a unei instalatii alternative care este
umpluta permanent cu aer sau gaz inert sub presiune
potrivit a se utiliza pentru instalatiile sprinkler-termen aplicat echipamentelor si componentelor
acceptate de autoritati ca adecvate pentru a face parte dintr-un sistem de stingere tip sprinkler, fie in
conformitate cu standardele EN acolo unde ele exista, fie, in caz contrar, in concordanta cu criterii
specifice
conducte de alimentare-conducta care conecteaza sursa de apa la o conducta principala sau la supapa
(ele) de control si semnalizare a instalatiei; sau o conducta care alimenteaza un rezervor privat sau un
rezervor de acumulare
tavan suspendat deschis-tavan suspendat care prin constructie ofera goluri prin care apa poate fi
proiectata liber
configuratie ramificate-retea de conducte alimentate de la o singura sursa de apa pentru fiecare
conducta secundara
configuratie inchise-retea de conducte alimentate de !a o singura sursa de apa care pleaca de la o
conducta de distributie
conducta de transport-conducta care alimenteaza supapa de control si semnalizare cu cel putin doua
surse de apa
punct de referinte in alimentarea cu apa-punct din reteaua de conducte a instalatiei in care
caracteristicile de presiune si debit sunt specificate si monitorizate
zone-subdiviziune a unei instalatii prevazute cu alarma de debit specific si cu un robinet de oprire
secundar supravegheat
8.4. Verificari la punerea in functiune : verificari / incercari de receptie
Montarea sistemelor si instalatiilor de semnalizare, alarmare si alertare in caz de incendiu se realizeaza

de catre societati autorizate sau in anumite cazuri aceste sisteme pot fii montate de catre electricieni
autorizatii care au avizul ANRE , ISC conform HG. 731 /1991.
La achizitionarea sistemelor de la furnizori, beneficiarul va tine seama de cerintele caietului de sarcini
si de proiectului de executie privind montarea acestor sisteme.
Sistemele trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii:
-fiabilitate in raspuns (timp mic pentru transmiterea defectului),
-manevrae usoara privind interogarea sistemului,
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
-identificarea zonei incendiata sa fie direct (adresabil),
La achizitionarea produselor beneficiarul verifica:
-certificatul de omologare si calitate al produsului,
-documentatia de montare si de exploatare a sistemelor trebuie sa fie si in limba romana,
-produsele nu trebuie sa fie lovite, zgariate, aspect exterior placut,
-verificare datelor tehnice de pe eticheta de indentitate a produsului (serie, tip, tara de provenienta,
agrementarea tehnica a produsului certificatul CE (pentru achizitii din alte tari din afara sistemului CE, se
solicita date suplimentate de la producator, certificate si atestate),
-se verifica capacitatea acumulatorului - sursa de rezerva a sistemului - si durata de viata, modul de
achizitionare la expirarea duratei de functionare, dimensiuni, putere tensiune,
-se verifica calitatea cablurilor electrice - rezistenta la soc, la supra tensiuni pe baza buletinelor de
incercari eliberate de producator,
-modul de prindere, fixare a partilor componente din sistem trebuie sa fie facil, cu dotare minima, sa
nu existe improvizatii la montaj,
-in cazul in care distanta de la centrala pana la detector este mai mare de 100 ml inadirea cablului se
realizeaza in doza de legatura, doze furnizate de producator,
-alte detailii trecute in caietul de sarcini privind montajul si specificatiile tehnice din proiectul de
executie.
Alegerea locului pentru montarea terminalului (centrala)
Se alege o locatie cat mai centrala (pe axul constructiei) la parter, cu acces direct din afara constructiei,
dotat cu iluminat de siguranta, usa metalica cu dispozitiv de autoinchidere, mijloace de prima interventie in
caz de incendiu, circuite telefonice cu exteriorul cladirii, suprafata vitrata (lumina naturala), legatura mecanica
la priza de pamant a constructiei,
Montarea echipamentelor
Instalatiile de semnalizare a incendiilor pentru uz general in cladiri trebuie sa fie prevazute cu
elemente standard:
TIP I -echipament de control si semnalizare (centrala de semnalizare),
-echipamente de alimentare cu energie electrica,
-detectoare,
-declansatoare manuale (butoane),
-dispozitiv de alarma,
-elemente anexe (izolatoare, module de intrare /iesire).
Instalatiile de semnalizare a incendiilor pentru aplicatii speciale sunt instalatii pentru care nu exista
standarde europene sau agremente tehnice pentru montaj. Ele nu sunt prevazute pentru protejarea intregii
cladiri, pentru situatii punctuale cum ar fi:
TIP II -zone de prelucrare electronica a datelor, echipamentelor si alte riscuri electrice,
-depozite cu stive inalte ,
-zone cu pericol - chimic, biologic, nuclear,
-riscuri provenite din interiorul sau exteriorul cladirii.
Timpii de alarmare / alertare asigurati de tipul I trebuie sa fie de 10 secunde pentru alarmare si de
la 10 secunde pana la maxim 10 minute pentru alertare, din momentul intrarii in alarma a unui detector sau
actionarea unui declansator manual.
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Timpi de acoperire a zonelor de detectare la incendiu sunt:
-acoperirea totala prin detectoare de incendiu si declansatoarea manuale,
-acoperirea partiala prin detectoare de incendiu si declansatoare manuale,
-acoperirea caiilor comune de evacuare prin detectoare de incendiu si butiane,
-acoperire locala cudetectoare si butoane,
-acoperirea unui echipament cu detectoare de incendiu
-acoperirea prin butoane,
La monatj se realizeaza astfel
TIP I 1,2,3,6, TIP II 4,5,
La pozarea conductoarelor (cablurilor )pentru transmiterea
semnalului de la detectoare la centralele de detectie se va tine cond de prevederile normativului PE 107,
conditii tehnice si prescrieri de montaj
8.5. Verificari curente ale instalatiilor de limitare si stingere a incendiilor

Utilizatorul trebuie se efectueze cu atentie programul de inspectie si verificare , pregeteste verificarea,
graficul de service si intretinere si tine inregistrarile intr-un registru care va fi pastrat n apropiere.
Utilizatorul trebuie sa stabileasca un contract cu instalatorul sistemului sau cu o intreprindere avand
aceeasi calificare pentru efectuarea programului de intretinere si mentenanta.
Dupa procedura de inspectie, verificare, incercare, service si intretinere, sistemul si orice pompa
automata, hidrofor si rezervoare ce functioneaza pe baza cedarii libere trebuie readuse n conditiile obisnuite
de functionare.
NOTA ~ Dace este cazul, utilizatorul trebuie se notifice partilor interesate intentia de a efectuata
incercari si/sau rezultatele lor.
Precautii ce trebuie luate n timpul lucrului
Pentru precautii ce trebuie luate cand sistemul nu este n intregime functional sau dupa o functionare a
unui sprinkler, a se vedea anexa J din SR EN 12845.
Sprinklere pentru inlocuire

Un stoc tampon de sprinklere trebuie tinut n apropiere pentru a inlocui sprinklerele utilizate sau
defecte. Sprinklerele de schimb, impreuna cu cheile pentru sprinklere trebuie pastrate intr-un dulap sau
dulapuri localizate intr-o pozitie usor accesibile unde temperatura nu depeseste 27 C.
Numarul sprinklerelor de rezerve per sistem nu va fi mai mic de:
- 6 pentru instalatiile clasate n LH;
- 24 pentru instalatiile clasate n OH;
- 36 pentru instalatiile clasate n HHP si HHS.
Stocul trebuie realimentat prompt dupa ce piesele de schimb sunt folosite.
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Daca instalatiile contin sprinklere cu temperaturi inalte, sprinklere murale sau alte variante de sprinklere sau
care contin capete de stingere cu jeturi multiple, trebuie de asemenea mentinut un numar adecvat de piese de
schimb .
Programul de inspectie si verificare al utilizatorului
Instalatorul trebuie se furnizeze utilizatorului o procedura documentata de inspectie si verificare a
sistemului. Programul trebuie se includa instructiuni privind actiunile ce trebuie efectuate n caz de defect
si de functionare a sistemului, cu mentionarea speciala a procedurii de urgenta pentru pornirea manuala a
pompelor si detaliile verificarii saptaminale.
Verificari de rutina saptamanale
Generalitati
Fiecare parte a verificarii saptaminale trebuie efectuate la intervale de maximum 7 zile.
Verificari
Urmatoarele aspecte trebuie verificate si inregistrate:
- toate manometrele de presiune de apa si aer trebuie citite pe instalatii, pe tronsonul principal si pe
hidrofoare.
NOTA - Presiunea in reteaua de conducte din instalatiile apa-aer, mixte sau cu preactionare nu trebuie
sa scada cu mai mult de 1,0 bar pe saptamana.
- toate nivelurile de apa in rezervoarele private suprainaltate, rauri, canale, lacuri, rezervoarele de
stocare de apa (incluzand rezervoarele de apa de amorsare a pompelor si hidrofoarelor);
- pozitia corecta a tuturor robinetelor de oprire principale.
Verificarea gongului hidraulic
Fiecare dispozitiv de alarma cu motor hidraulic supus verificarii trebuie sa sune cel putin 30 s.
Verificarea pornirii pompelor automate
Verificarea pompelor automate trebuie sa includa urmatoarele:
- verificarea nivelurilor combustibilului si lubrifiantilor in motoarele diesel;
- reducerea presiunii apei la dispozitivul de pornire, simuland conditia pornirii automate;
- verificarea si inregistrarea presiunii de inceput in momentul pornirii pompei;
- verificarea presiunii uleiului in motoarele diesel si debitul apei la racire prin circuitele de racire
deschise.
Verificarea de repornire a motorului diesel
Imediat dupa verificarea pornirii pompelor, motoarele diesel trebuie verificate astfel:
- motorul trebuie rulat timp de 20 min, sau perioada de timp specificata de furnizor;
- motorul trebuie oprit si imediat repornit manual;
-trebuie verificat nivelul apei in circuitul primar al sistemelor de racire inchise. In timpul verificarii
trebuie monitorizat presiunea uleiului (atunci cand exista manometru), temperaturile motorului si a lichidului
de racire.
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Trebuie verificata duritatea uleiului si se va efectua o inspectie generala pentru verificarea scurgerilor
de combustibil, lichidului de racire sau evacuarilor de fum.
Traseul si amplasarea sistemelor de incalzire
Se va verifica functionarea corecta a sistemului de incalzire necesar pentru a preveni inghetarea
sistemului de stingere tip sprinkler.
Verificari de rutina lunare
Se va verifica nivelul electrolitului si densitatea acidului din baterii cu plumb (incluzand bateriile de
pornire ale motorului diesel si cele de alimentare ale tabloului de comanda). Daca densitatea este scazuta,
incarcarea bateriilor trebuie verificata si, daca acestea functioneaza normal, bateria sau bateriile afectate
trebuie inlocuite.
Graficul de service si intretinere
Proceduri
Pentru completarea graficului prezentat la acest paragraf, trebuie efectuate orice procedura
recomandata de furnizorul de componente.
nregistrari
Un raport de inspectie datat si semnat trebuie inaintat utilizatorului si trebuie sa includa avertizarea
referitoare la orice modificari efectuate sau necesare si orice alte detalii despre factorii externi, de exemplu
conditiile de vreme, care pot afecta rezultatele.
Verificari de rutina trimestriale
Generalitati
Urmatoarele verificari si inspectii trebuie efectuate intr-un interval nu mai mare de 13 saptamani.
Examinarea riscurilor
Trebuie identificate efectele generate asupra clasificarii riscului asupra proiectarii instalatiei aduse
de orice modificare de structura, amplasare, configurare a depozitarii, incalzire, iluminat sau echipament etc.
asupra clasificarii cladirii sau proiectarii instalatiei pentru a se aplica modificarile necesare.
Sprinklere, capete de stingere cu jeturi multiple si pulverizatoare

Sprinklerele, capete de stingere cu jeturi multiple si pulverizatoarele afectate de depozitare (sau de
vopsele trebuie curatate cu atentie. Sprinklerele, capete de stingere cu jeturi multiple sau pulverizatoarele
vopsite sau deformate trebuie inlocuite.
Orice depunere de pelicule de parafine trebuie verificate. Unde este necesar, pelicula existenta trebuie
inlaturata si sprinklerele, capete de stingere cu jeturi multiple sau pulverizatoarele trebuiesc acoperite de doua
ori cu pelicule de parafine (in cazul sprinklerelor cu fiole de sticle doar pe corpul sprinklerului si numai pe
cadrul capului sprinkler).
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
O atentie deosebita trebuie acordata sprinklerelor din cabinele de vopsire, unde sunt necesare curatarea
mult mai frecvente si/sau mesurile de protectie.
Retea de conducte si suportul conductelor
Reteaua de conducte si suporturile trebuie verificate pentru a observa orice urma de coroziune si, daca
este cazul, vopsire corespunzetoare.
Vopselele pe baze de bitum aplicate pe conducte, incluzand capetele tevilor filetate ale conductelor
galvanizate si suporturile de sustinere trebuie reinoite de cate ori este necesar.
.
NOTA - Vopselele pe baze de bitum pot fi reinnoite la intervale variind intre 1 an si 5 ani n functie de
severitatea conditiilor de lucru,
Trapele de vizitare ale conductelor trebuie reparate de cate ori este necesar.
Reteaua de conducte electrice trebuie verificate pentru impamantare. Reteaua de conducte pentru
sprinklere nu trebuie folosite pentru impamantare a echipamentelor si orice echipament cu impamintare
electrica trebuie inlaturat si trebuie realizate aranjamente alternative.
Surse de alimentare cu apa si alarmarea acestora
Fiecare sursa de alimentare cu apa trebuie verificate cu supapa de control si semnalizare aferente
sistemului. Pompele, daca acestea sunt furnizate, trebuie pornite automat si presiunea de alimentare a
debitului corespunzator nu trebuie se fie mai mica decat nivelul corespunzator valorii n conformitate cu
articolul 10 din SR EN 12845 recunoscand orice modificare cerute de acesta .
Surse de alimentare cu energie electrica
Orice sursa secundara de alimentare cu energie electrica de la generatoarele diesel trebuie verificate
pentru o functionare satisfacatoare,
Robinete de oprire
Toate robinetele de oprire care controleaza curgerea de apa catre sprinklere trebuie actionate astfel
incat sa asigure functionarea normala si sa se inchida din nou, sigur, in pozitia indicata
Aceste robinete includ robinete de oprire de pe toate alimentarile cu apa la nivelul sau clapetelor de
alarma si toate robinetele de oprire ale zonei sau alte robinete de oprire secundare.
Contactor de debit
Contactoarele de debit trebuie verificate pentru o functionare corecta.
Piese de schimb
Trebuie verificat numarul si starea pieselor de schimb.
Verificare de rutina semestriala
Urmatoarele verificari si inspectii trebuie efectuate la un interval de maximum 6 luni.
Clapete de alarma apa-aer
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Partile mobile ale clapetelor de alarma apa-aer si oricare din acceleratoare si exhaustoare in instalatiile
de conducte apa-aer si extensiile auxiliare apa-aer trebuie actionate in conformitate cu instructiunile
furnizorului.
NOTA - Instalatiile alternative nu vor fi verificate in acest fel deoarece acestea sunt utilizate de doua
ori pe an ca urmare a schimbarilor de la functionarea tip apa-apa la cea apa-aer si inapoi.
Alarma unitatii de pompieri si a statiei centrale de alarmare
Trebuie verificata instalatia electrica.
Verificare de rutina anuala
Urmatoarele verificari i inspectii trebuie efectuate la un interval de maximum 12 luni.
Verificarea debitului pompelor automate
Fiecare pompa de alimentare cu apa a instalatiei trebuie verificata la incarcarea maxima (prin
intermediul conductei de incercare conectata la refularea pompei situate in aval de clapeta de retinere de la
refularea pompei) si trebuie sa asigure valorile presiune si debit inscrise pe placuta indicatoare.
Ajustari corespunzatoare trebuie efectuate pentru pierderile de presiune in conducta de alimentare si
robinetele dintre sursa de alimentare si fiecare supapa de control si semnalizare.
Verificari ale defectelor de repornire a motorului diesel
Alarma de defect de repornire trebuie incercata conform 10.9.7.2.din SR EN 12845
Imediat dupa aceasta verificare motorul trebuie sa porneasca utilizand sistemul de pornire manual a
sistemului.
Robinete cu flotor din rezervoare de apa
Robinetele cu flotor din rezervoarele cu apa trebuie verificate n scopul de a asigura functionarea lor
corecta.
Cuvele si filtrele la aspiratia pompelor
Filtrele de aspiratie a pompelor si bazinul de decantare si filtrele sale trebuie inspectate cel putin anual
si curatate cand este necesar.
Verificare de rutina efectuate la trei ani
Urmatoarele verificari si inspectii trebuie efectuate la un interval de maximum 3 ani.
Rezervoare de stocare si hidrofoare
Toate rezervoarele trebuie examinate extern pentru a verifica coroziunea. Acestea trebuie golite,
curatate si examinate pentru coroziunea interna.
Daca este necesar, toate rezervoarele trebuie revopsite si/sau restaurate n ceea ce priveste protectia
impotriva coroziunii.
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Robinete de oprire, clapete de alarma si clapete de retinere ale alimentarii cu apa a surselor de
alimentare cu apa, robinete de alarma si unisens.
Toate robinetele de oprire ale surselor de alimentare, robinete de alarma si unisens trebuie examinate
si inlocuite sau reparate daca este necesar,
Verificare de rutina efectuata la 10 ani
La intervale nu mai mari de 10 ani toate rezervoarele de stocare trebuie golite, curatate si examinate
intern si la constructie si daca este necesar, sunt reparate.
Evaluarea conformitatii
Set de sprinklere
Conformitatea unui set de sprinklere trebuie sa fie realizata prin:
- incercari de tip initial;
- controlul productiei n fabrica de catre furnizorul setului de sprinklere.
Incercari de tip initiale
Trebuie verificat daca proiectul setului de sprinklere este n concordanta cu prevederile acestui
standard. Trebuie verificat daca executia componentelor folosite n set este n concordanta cu cerintele
proiectului.
Acolo unde furnizorul setului folosete componente n conformitate cu standardele europene, sau n
absenta lor, alte specificatii tehnice relevante valabile n tara de utilizare, pentru a raspunde acestei cerinte se
va putea folosi performanta declarata de furnizorul componentei. Totusi, furnizorul setului nu trebuie sa fie
scutit de responsabilitatea de a selecta corect componentele.
Controlul productiei n fabrica de catre furnizorul setului de sprinklere
Furnizorul de seturi trebuie sa stabileasca documentatia si sa mentina un sistem de control al
productiei n fabrica pentru a se asigura ca seturile plasate pe piata sunt conforme cu caracteristicile de
performanta declarate.
Sistemul de control al productiei in fabrica trebuie sa includa proceduri, inspectii, incercari si/sau
evaluari regulate si utilizarea rezultatelor pentru a verifica materiile prime si alte materiale sau componente,
echipamente, procesul de productie si setul. Sistemul de control al productiei in fabrica trebuie sa fie suficient
de
detaliat pentru a se asigura conformitatea setului, si sa garanteze detectarea neregularitatilor in cel mai
timpuriu stadiu.
Trebuie considerat ca un sistem de control al calitatii satisface cerintele de mai sus daca este in
conformitate cu cerintele standardului EN ISO 9001 si daca este adaptat cerintelor acestui standard.
Trebuie inregistrate rezultatele inspectiilor, incercarilor sau evaluarilor care vor implica luarea unor
masuri, precum si masurile luate. Trebuie inregistrate masurile de luat atunci cand valorile sau criteriile
controlului nu sunt satisfacute.
Procedura de control al productiei trebuie sa fie redactata intr-un manual.
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Furnizorul setului trebuie sa duca la indeplinire si sa inregistreze rezultatele incercarilor de productie
ca parte a controlului productiei.
8.6. Calculul si dimensionarea instalatiilor

Necesarul de ap potabil pentru consum igienico - sanitar
Determinarea debitelor de calcul si dimensionarea conductelor instalaiilor de alimentare cu apa
potabila rece,apa calda de consum si hidrani, s-au fcut conf. STAS 1478-90 si a nomogramelor uzuale de
calcul, dup cum urmeaz:
Debitul de ap potabil aferent consumului menajer se va asigura de la puurile din incinta.
Necesarul de ap, calculat conform STAS 1478 90 are urmtoarele valori :
Numr consumatori (N)
Debite specifice
Personal pe zi: N1 = 20 x 6
qs1 = 50 l/om zi
Personal TESA N2 = 5 x 6
qs2 = 20 l/ zi
Consum mediu zilnic

Qzi med = (qs x N) / 1.000 (m3/zi)
Qzi med= (20 x 6 x 50+ 5 x 6 x 20) / 1.000 = 6.6 m3/zi
Consum maxim zilnic

Qzi max = Kzi x Qzi med = 1.2 * 6.6 = 7.92 m3/zi
Kzi = 1,2 (coeficient de neuniformitate a debitului zilnic)
Consum orar maxim

Q orar maxim= (1/24)*Ko * Qzi max = (1/24) * 2.8 * 7.92 = 0.924 m3/h
Ko = 2,8 (coeficient de neuniformitate a debitului orar)
Dimensionarea conductelor de apa rece si apa calda s-a fcut conform STAS 1478-90, cu relaia ;
l/s
pentru E
2.0
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
c = 1.6;
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
a = 0.15 ; b = 1.0
APA RECE
E = E1 + E2
E1 = suma echivalenilor bateriilor amestectoare de apa rece cu apa calda;
E2 = suma echivalenilor bateriilor de apa rece;
- presiunea necesara s-a determinat cu formula:
Hnec = Hg + Hu + Hlin + Hloc
Unde: Hg
= 12.0
Hu
= 3,0
mH2O ;
Hlin = 10,0
mH2O ;
[ mH2O ];
mH2O ;
Hloc = 3,5 mH2O ;

Hnec =28.5 mH2O;
Instalaia de canalizare menajera

Debitele de ape uzate menajere care se evacueaz in reeaua de canalizare, Q u se calculeaz cu relaia:
Qu = 0,8 x QS
In care QS - debitele de apa de alimentare caracteristice ( zilnic mediu, zilnic maxim si orar maxim )
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Astfel :
Debitul zilnic mediu
Qu zi med = Qzi med x 0.8 = 6.6 * 0.8 = 5.28 m3/zi
Debitul zilnic maxim
QU zi max = Qzi max x 0.8 = 7.92 * 0.8 = 6.336 m3/zi
Debitul orar maxim
QU orar maxim= Qorar max x 0.8 = 0.924 * 0.8 = 0.739 m3/h
Debitele de ape uzate menajere care se evacueaz in reeaua de canalizare, Q c se determina cu relaia :
unde :
; reprezint debitul corespunztor sumei echivalenilor de debit;
- E= 180 reprezint suma echivalenilor de scurgere ;
- Qs max= 1,15 l/s reprezint debitul specific cu valoarea cea mai mare ;
- a= 0,33 coeficient adimensional in funcie de regimul de furnizare a apei in reeaua de distribuie (
furnizare continua ).
- c= 0,70 coeficient adimensional in funcie de destinaia cldirii ;
Debitele de ape pluviale

Considerndu-se cerinele STAS 1846-90 pentru vom avea:
1. Apele pluviale de pe suprafaa halelor, in sistem vacuum (sistem GEBERIT)
- suprafaa de colectare
S = 138.500 mp
- frecventa de calcul a ploii

- intensitatea ploii de calcul pentru o durata a ploii
f = 2/1
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
de 5 minute si o frecventa f = 2/1

- coeficient de debit
I = 350 l/hasec
= 0,90
- debitul de calcul
2. Apele pluviale de pe suprafaa betonate (parcri, drumuri, trotuare)
- suprafaa de colectare
S = 78500 mp
- frecventa de calcul a ploii
f = 2/1
- intensitatea ploii de calcul pentru o durata a ploii

de 5 minute si o frecventa f = 2/1
- coeficient de debit
I = 350 l/hasec
= 0,90
- debitul de calcul
Calculul rezervorului de retentie ape pluviale
Conform art. 3.4 din STAS 1846 90 debitele de calcul pentru staiile de pompare si bazinele de
retenie sunt, la intrare, cele stabilite pentru tronsoanele pe care acestea le deservesc, iar la ieire cele aferente
unei durate a ploii de calcul suplimentata cu timpul de trecere prin bazin.
Bazinele de retentie se dimensioneaz fie pentru volum, fie pentru capacitatea de descrcare a
bazinului ( prin pompare in cazul nostru), alegndu-se varianta optima din punct de vedere tehnico-economic.
Debitele pentru ape meteorice se calculeaz conform art. 2.1.6 din STAS 1846 90 astfel :
Debitul de calcul s-e stabilete cu relaia :
QP = m I S Sc [ l/s]
unde:
m = 0.9 - coeficient adimensional de reducere a debitelor de calcul, pentru o durata a timpului de
calcul mai mare de 40 de minute m = 0.9;
Sc = [ ha ] - suprafaa bazinului de canalizare aferent seciunii de calcul
= 0,90 - coeficient de scurgere aferent suprafeei S de calcul, astfel pentru pavaje
beton = 0,90
din asfalt si
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
I = 30 [l/s ha] (pentru t=180 min) - intensitatea normata a ploii de calcul, in funcie de durata ploii de
calcul t conform STAS 9470-73.
Volumul bazinului de retentie :
VBR = QP t [ l] = (QP t)/1000 [ m3]
Calculul bazinului 1:
Suprafee colectate:
-
Hala de depozitare 1 24557 m2;
Platforma 16096 m2;
Total = 40653 m2;
Calculul bazinului 2 :
Suprafee colectate:
-
Platforma 25827 m2;
Total = 74941 m2;
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Suprafee colectate:
-
Platforma 26703 m2;
Total = 75817 m2;
Suprafee colectate:
-
Platforma 10014 m2;
Total = 26350 m2;
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Astfel apa din bazinele de retentie va fi evacuata prin pompare, deci in funcie de timpul de evacuare al
apei din bazinul de retentie si capacitatea de absorbie a solului in care va fi infiltrata apa, vom alege mpreuna
cu beneficiarul pompele de evacuare a apelor meteorice .
Instalaia de hidrani interiori

Breviar de calcul
Caracteristicile cldirii pentru calculul necesarului de apa necesar stingerii incendiilor, sunt :
Corespunztor prevederilor NP 086 05 Anexa 3, este obligatorie prevederea hidranilor de incendiu
interiori cu urmtoarele caracteristici :
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
- Debitul specific minim al unui jet :
qih = 2,50 l / sec;
- Numrul de jeturi in funciune simultana pe cldire :
- Lungimea minima a jetului compact :
Ic = 6,0 m.;
- Debitul de calcul al instalaiei :
Qih = 5,00 l / sec.
Timpul teoretic de funcionare a hidranilor interiori este, in baza STAS 1478 90, al.3.2.3.1., de 10
minute
Se vor utiliza hidrani de 2, STAS 2501, echipai cu eava de refulare cu diametrul orificiului final de
14 mm, care asigura:
- debitul specific = 2.5 l/s;
- presiunea necesara la ajutajul evii de refulare = 14,55 mH2O;
- lungimea jetului compact: 10 m;
- presiunea necesara s-a determinat cu formula:
Hnec = Hg + Hu + Hlfurtun + Hlin + Hloc
Unde: Hg
Hu
mH2O ;
= 12.5 mH2O ;
= 14,6 mH2O ;
Hlfurtun = 2,0 mH2O ;

Hlin
= 9,5 mH2O ;
Hloc
=3,5 mH2O ;
Hnec = 42.1 mH2O ;
Instalaia de stingere automata cu sprinklere

Caracteristicile hidraulice, geometrice si funcionale ale sprinklerelor de care se tine seama la alegerea
tipurilor si numrului acestora sunt :
-
debitul specific qsp ( l/s ), realizat la o anumita presiune disponibila a apei in seciunea orificiului
de refulare, Hi (mH2O);
diametrul orificiului de refulare al sprinklerului, di (mm);
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
aria protejata, Ap (m2) si aria de declanare simultana a sprinklerelor, As (m2);
intensitatea de stropire cu apa, ii (l/sm2) si intensitatea de stingere, is (l/sm2);
temperatura de declanare a sprinklerelor(oC).
Caracteristicile hidraulice, geometrice si funcionale ale sprinklerelor sunt precizate de productor,

pentru fiecare cap de sprinkler.
Conform art. 7.47 din Normativul NP 086 05 pentru ncperile de depozitare cu stive nalte in lipsa
unor valori determinate ale ariei de declanare, debitul de calcul Qis, al instalaiei de sprinklere se stabilete
considerndu-se funcionarea simultana a sprinklerelor montate in compartimentul de incendiu al cldirii,
debit care poate fi limitat in cazul instalaiilor cu stingere rapida in funcie de specificul acestora. In cadrul
instalaiei de sprinklere cu stingere rapid , pentru pulverizarea apei este folosit un model special de sprinkler ,
i anume ESFR (early suppression fast response)
Astfel n cazul de fa avem de-a face cu o cldire cu inaltimea de 12.2 m si o inaltimea destinata
depozitarii avnd 10 m.
Consultnd specificaiile productorului ( vezi tabelul urmtor ) vedem tipurile de sprinklere pe care le
putem folosi in cazul acesta.
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Datorita faptului ca pentru tipul ESFR 17 avem nevoie de o presiune mai mica de utilizare, acesta este
tipul de sprinkler cel mai potrivit.
Rezulta debitul unui cap de sprinkler va fi :
K= coeficient de descarcare
K = 16.8 GPM/psi1/2 = 241.9 L/min/bar1/2
Rezulta ca sprinklerele vor avea la presiunea de utilizare de 3.6 bar, la orificiul de stropire, un debit de
apa de 7,65 l / sec.
Conform art. 12.3.2.3.3 din normele NFPA 13 in cazul folosirii sprinklerelor cu stingere rapida
numrul de sprinklere in funciune simultana este n = 12 sprinklere.
Aria minima protejata de un cap de sprinkler ESFR 17 este conform specificaiilor productorului Ap
= 7.4 m2
Astfel aria de declanare simultana a sprinklerelor este :
As = n * Ap = 12 * 7.4 = 89 m2
Debitul de calcul necesar dimensionrii conductelor instalaiei cu sprinklere, Q is se determina
considernd funcionare simultana a sprinklerelor amplasate in aria de declanare, dintr-un compartiment de
incendiu al cldirii, cu relaia :
Qis = n * qsp = 0.15*12 * 7.65 = 105.56 l/s. , rezulta
Qis= 106 l/s.
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Timpul teoretic de funcionare pentru instalaia de sprinklere, este de 1 ora, corespunztor NP 086 05
art. 12.5.
Debitul de calcul si presiunea necesara vor fi asigurate in permanenta de staia de pompare pentru
sprinklere, proprie incintei.
Sprinklerele vor fi amplasate astfel incit sa asigure protejarea ntregii suprafee a depozitului, fiind
montate la plafon (tavan).
Caracteristicile tehnice ale capetelor de sprinklere, vor fi :
- Poziia de montaj
- Temperatura de operare
=
=
capul in jos;
740 C;
- Suprafaa de stropire
7,4 m2.;
- Presiune a apei la capul de debitare este de 36 m. H2O;

- Debitul unui cap de sprinkler : qspr
7.65 l / sec.
Capetele de sprinklere vor fi astfel amplasate incit :

-
distanta maxima de amplasare 3.1 m
distanta minima de amplasare 2.4 m.
Instalaia de hidrani exteriori

In cadrul fiecrei hale se vor constitui 4 (patru) compartimente de incendiu cu suprafaa construit de
16 352,85 m2 X 2 compartimente; respectiv 8195,45 m2 X 2 compartimente; grad III rezistenta la foc.
In conformitate cu cerinele NP 086 05, art. 6.1 alin. g), avnd in vedere existenta spatiilor de
depozitare si volumul compartimentelor de incendiu (cuprins intre 50.000 m3 si 200.000,0 m3), se vor
prevedea hidrani pentru stingerea din exterior a incendiilor.
Alimentarea cu apa se va face prin reele care asigura debitul de calcul si presiunea necesara
interveniei directe de la hidrani, asigurata de la gospodria proprie de apa pentru stins incendiu prin reelele
exterioare pentru hidrani exteriori, in concordanta cu cerinele NP 086 05, art. 6.13 alin. a).
In conformitate cu cerinele NP 086 05, art. 6.36 si 6.4, hidranii exteriori vor fi de tip suprateran
(STAS 695) cu Dn. 100 mm., iar conductele de distribuie care alimenteaz hidranii de incendiu exteriori, vor
avea diametrul de 150 mm.
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Acetia vor fi dotai cu accesoriile necesare pentru trecerea apei (role de furtun, evi de refulare etc.),
astfel incit sa se asigure parametrii de calcul, debitul de apa si presiunea pentru intervenia la nivelul cel mai
nalt, conform prevederilor NP 086 05, art. 6.5.
Accesoriile de intervenie se vor pstra in panouri PSI (pichete) montate langa cldire sau intr-o
ncpere separata din spaiul tehnic. Se vor prevedea cate un panou PSI la 5000 metri ptrai de incinta.
Dimensionarea instalaiilor de stingere a incendiilor cu hidrani exteriori se face conform NP 086
05 .
Astfel conform NP 086 05 pentru stabilirea debitelor la cldiri cu mai multe compartimente de
incendiu, debitul se alege pentru compartimentul cu volumul cel mai mare.
Corespunztor NP 086 05 Anexa 9 :
-
la cldiri de producie obinuite;
cu gradul III de rezistenta la foc;
categoria C pericol de incendiu;
cu un volum al compartimentului de incendiu cuprins intre 50.000 m3 si 200.000,0 m3;
Astfel debitul de apa pentru stingerea din exterior a unui incendiu pentru cele sase cldiri este :
Qie = 40,00 l / sec.
Conform prevederilor NP 086 05 art. 6.27 presiunea la robinetul unui hidrant exterior va trebui sa
asigure intervenia directa, astfel ca eava de refulare cu care se va aciona spre punctele cele mai nalte si
deprtate ale acoperiului, sa asigure un debit de 5,00 l / sec. si un jet compact de 10 m. lungime.
Timpii teoretici (normai) de funcionare pentru instalaiile de stingere

Hidrani interiori
Timpul teoretic de funcionare a hidranilor interiori este, in baza NP 086 05 art. 6.34 de 10 minute.
Instalaii automate de stingere cu sprinklere
Timpul teoretic de funcionare pentru instalaii de sprinklere, este de 1 ora, corespunztor NP 086 05
art. 12.5.
Hidrani exteriori
Conform NP 086 05 art. 6.34 si art. 12.5 , timpul teoretic de funcionare pentru hidranii exteriori
este de 2 ore.
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Rezerva de incendiu
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Timpul teoretic de funcionare a instalaiilor de stingere a incendiilor, stabilit corespunztor NP 086

05 art. 6.34 si art. 12.5 , este de:
- 10 min. pentru hidrani interiori;
- 60 min. pentru sprinklere;
- 120 min. pentru hidrani exteriori.
Volumul de apa pentru stingerea incendiilor va fi pstrat intr-un rezervor de acumulare suprateran
adiacent staiei de pompe, fiind calculat in conformitate cu cerinele STAS 1478 - 90, pentru fiecare tip de
instalaie, astfel:
- hidrani interiori:
V hi = 5,00 I / sec. x 10 min. x 60 sec. = 3.000 I = 3 m3;
- sprinklere:
V sprinklere = 106,00 I / sec. x 60 min. x 60 sec. = 381.600 I 382 m3;
- hidrani exteriori:
V he = 40,0 I / sec. x 120 min. x 60 sec. = 288.000 I = 288 m3;
Volumul util al rezervorului de acumulare a apei pentru stingerea incendiilor, rezultat din calcul, va fi:
Vutil al rezervorului de acumulare = 3 m3 + 382 m3 + 288 m3 = 673 m3.
Rezerva intangibila de apa pentru stingerea incendiilor va fi stocata intr-un rezervor, amplasat
suprateran.
Se va asigura posibilitatea alimentarii autopompelor formaiilor de pompieri din rezervorul de
acumulare a apei pentru stingerea incendiilor, prin prevederea unui punct de alimentare cu doua racorduri
exterioare tip "A", amplasate la 20 m. de cldire (construcie de gradul III de rezistenta la foc), in
concordanta cu art. 13.9 din NP 086 05.
Pentru supravegherea permanenta a alimentarii cu apa a rezervorului, se vor prevedea instalaii pentru
semnalizarea optica si acustica a nivelelor rezervelor de incendiu, cu transmiterea semnalizrii la dispeceratul
de securitate si pompieri din parter, in concordanta cu prevederile art. 13.4 din NP 086 05.
Timpul de refacere a rezervei de incendiu
Durata pentru refacerea rezervei intangibile de incendiu, conform STAS 1478-90, tabel 15 pentru
cldiri avnd categoria C pericol de incendiu si debitul pentru incendiu de 40 l/s , este de 24 ore, rezultnd
un debit de calcul de pentru refacerea rezervei :
Qri = Vri / Tri = 673 m3/24ore = 28,04 m3/h = 7,78 l/s debit asigurat de doua puuri de medie
adncime.
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
8.7. Caracteristicile i pericolele prezentate de fum n caz de incendiu ntr-o cldire

1.Caracteristicile generale ale fumului n cazul unui incendiu ntr-o cldire
Dicionarul limbii romne definete incendiul astfel: Foc mare care cuprinde i distruge parial sau
total o cldire, o pdure etc.
Cu muli ani n urm majoritatea oamenilor i chiar literatura de specialitate foloseau pentru acest
fenomen noiunea de foc i foarte rar incendiu. Astzi ne este familiar, aproape tuturor, pentru un astfel de
fenomen nedorit, noiunea de incendiu.
A defini un fenomen, cum este de exemplu incendiul, nseamn a cunoate forma exterioar a
lucrurilor prin care se manifest esena lor i care poate fi perceput direct prin organele senzoriale. Acest
lucru nu este uor de fcut, mai ales c o bun definiie trebuie s cuprind esena fenomenului, s fie clar,
scurt, uor de neles i de reinut. Deci, n a defini ct mai corect incendiul trebuie s se in seama de
toate elementele care stau la baza acestui fenomen, ca iniierea, dezvoltarea i lichidarea lui, precum i de
consecinele ce le poate cauza.
Aceste elemente pot i exprimate succint prin: existena combustibilului i aciunea unei surse de
aprindere; iniierea i dezvoltarea unei arderi; producerea de pierderi materiale n urma arderii;
Orice incendiu este nsoit de fenomene chimice i fizice cum sunt: reacii chimice pe timpul arderii,
degajarea i transferul de cldur, producerea de flcri i fum, degajarea, separarea i rspndirea produselor
arderii, formarea schimbului de gaze etc.
Produsele de ardere i de descompunere care rezult pe timpul incendiului sunt, n general, pri
componente ale fumului, flcri i o serie de gaze ca produse de ardere.
Aadar, unul dintre produsele de ardere care se face prezent nc din primele momente ale iniierii unui
incendiu este fumul.
Fumul, rezultat n urma arderii produselor sau obiectelor ce se gsesc n mod obinuit ntr-o cldire,
este un amestec de mai multe elemente gazoase, de particule solide (funingine) i de picturi de ap n
suspensie n mediul gazos. Particulele ce compun fumul apar fie ca urmare a reaciilor de degradare termic
urmate apoi de combustie (la care se adaug diverse fenomene fizice), fie sunt aerosolii ce compun n mod
obinuit aerul i sunt antrenai n flcri i n mediul gazos pe timpul incendiului.
Fcnd o comparaie cu aerul n condiii normale, fumul este mult mai cald (diferena de temperatur
mergnd de la cteva 0C la mii de 0C), conine i alte elemente chimice (gazoase, lichide sau solide), iar
caracteristicile optice sunt diferite n ceea ce privete emisia, transmisia i difuzia luminii.
n funcie de natura materialelor sau a substanelor ce se transform n urma combustiei, de tipul
focarului i a mediului n care se manifest acesta, de momentul i locul de observare, fumul va putea fi
perceput ca:
un amestec gazos de culoare nchis, cu mici zone emisive n rou sau galben, n cazul
observrii la limita turbulent a flcrilor;
ca un gaz cald i negru, coninnd multe particule de funingine i monoxid de carbon,

precum i aer cald, umed i poluat, n cazul cnd observarea se face la o anumit distan de surs.
Curgerea hidraulic a fumului este din punct de vedere chimic nereactiv, pentru c reacia de
combustie este practic ntrerupt la o anumit distan de flacr, deoarece reaciile chimice devin aproape
complete, iar pe de alt parte are loc rcirea fumului (de exemplu, prin antrenarea de aer proaspt n norul de
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
fum) ce ncetinete puternic cinetica reaciei.
Temperatura i compoziia fumului variaz de-a lungul traseului urmat de acesta prin cldire pn la
evacuarea sa, datorit mai multor fenomene fizice ca:
antrenarea de aer proaspt dilueaz i rcete fumul. Diluarea cu aer proaspt este mai bine
pus n eviden n cazul curgerilor verticale, ca de exemplu: casa scrii, puuri de lumin, antreuri etc.;
transferul termic convectiv ntre fum i perei, precum i radiaia termic a fumului cald
scad temperatura acestuia;
condensarea apei prezente nainte de combustie n aer sau n materialele incendiate i

acumularea acesteia n picturi de lichid;
unirea particulelor de funingine (fenomen a crui vitez este corelat cu concentraia

particulelor) i depunerea acestora pe perei (fenomen destul de lent);
ntlnirea unui alt focar pe timpul scurgerii fumului spre locul de evacuare va duce la
oxidarea particulelor de funingine i transformarea acestora ntr-un gaz invizibil, precum i la evaporarea
picturilor de ap.
Deplasarea fumului prin cldire este consecin a forei Arhimedice (fenomenul de flotabilitate:
fumul este mai uor dect aerul i urc n absena altor surse de presiune antagonice) i a diverselor cmpuri
de presiune ce se regsesc ntr-o cldire incendiat. Fumul se poate acumula n golurile existente n zona
superioar a ncperilor sau poate curge lent dup direcii orizontale n cazul volumelor cu deschideri puine.
Fumul este pus n eviden vizual datorit emisiei, absorbiei i/sau difuziei luminii, i a culorii
specifice, fiind totodat un element de identificare a substanelor incendiate. Caracteristicile optice ale
fumului sunt datorare prezenei anumitor elemente gazoase optice ce absorb sau emit lumina n anumite
lungimi de und ale spectrului vizibil, iar n ceea ce privete opacitatea n invizibil, aceasta este consecin a
particulelor de funingine sau a picturilor de ap.
Mirosul este un alt reper important pentru identificarea tipului de focar i de care este responsabil
fumul, de aceast caracteristic fiind responsabili compuii organici prezeni n fum.
n raport de culoarea fumului, de miros i gust se poate stabili natura materialului care arde. Astfel,
dac fumul este alb nseamn c conine vapori de ap. Fumul cenuiu ctre negru provine din arderea
lemnului, iar dac este cenuiu nseamn c lemnul a fost gudronat. Fumul alb-negru cu aciune neiritant
este emanat pe timpul arderii hrtiei, paielor i fnului. Fumul negru se degaj pe timpul arderii gudronului,
asfaltului, petrolului, benzinei i altor produse petroliere. Fumul cenuiu neptor, cu miros neplcut provine
din arderea esturilor. Fumul galben-brun se degaj pe timpul arderii combinaiilor de azot i este foarte
toxic. Un gust astringent, dulce sau amar, un miros de usturoi, de buturi alcoolice, neptor i de migdale, o
culoare albastr, alb, galben sau de alt fel, indic prezena n fum a unor substane toxice.
2. Elementele constituente ale fumului
2.1. Elementele gazoase din compoziia fumului
Gazele din aer. Aa cum se tie, pentru a vorbi de incendiu trebuie s avem ndeplinite condiiile
triunghiului arderii (comburant, carburant i energia de iniiere a arderii prezente n acelai loc i n acelai
timp).
Azotul i oxigenul, prezente n mod normal n aer, sunt antrenate de flacra ce genereaz fumul,
precum i de fumul ce prsete zona focarului. Combustia consum o anumit cantitate din oxigenul intrat
n zona de ardere i o foarte mic cantitate de azot (cantitile de O 2 i N2 prezente n fum nu mai pstreaz
acelai raport stoichiometric ca n aer). Concentraia de oxigen n fum variaz de la un procent (1%), n fumul
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
unui focar puternic, pn la valoarea normal de 21% procente volumice, n cazul fumului foarte diluat (n
partea superioar a unei case de scri ventilate).
Azotul este gazul majoritar n compoziia fumului, ajungnd, n general, n jurul valorii de 50%
procente volumice.
Produsele de reacie. Aceti produi de reacie sunt reprezentai de diverse elemente gazoase, produse
de ardere i/sau de piroliz i provin din regiunile chimic active (flcri, combustii mocnite sau piroliz).
n cazul arderii compuilor organici avem de a face cu: ap i gaze carbonice (la presiuni pariale
ce pot atinge 10-15% pentru fiecare specie), monoxid de carbon, i numeroase specii mai mult sau mai
puin oxidate, cel mai adesea n cantiti reduse (ex. hidrocarburi, aldehide, oxid de sulf, gaze acide - acidul
clorhidric, ale cror natur i presiuni pariale depind de condiiile focarului i de natura combustibilului).
Gazele incomplet sau parial oxidate ce prsesc zona focarului o dat cu fumul pot s se inflameze la
un eventual contact cu o alt surs cald i n prezena oxigenului. Dac preamestecul cu aerul se va realiza
nainte de inflamare, se va ajunge la o deflagraie sau o detonaiei. Un astfel de exemplu este cazul unui spaiu
bogat n gaze nearse (gaze de piroliz), iar n momentul deschiderii unei ui sau ferestre se pune focarul n
comunicare cu culoarul plin de aer producndu-se fenomenul de backdraft.
Nu trebuie neglijat i pericolul toxic reprezentat de fumul care transport n anumite cantiti diferite
substane gazoase foarte periculoase, cantiti neglijabile n stabilirea ecuaiilor de bilan pentru fiecare
component, dar care pot provoca decesul ocupanilor cldirii chiar n lipsa unei agresiuni termice (ca de
exemplu monoxidul de carbon).
n general, gazele componente ale fumului nu-i schimb starea de agregare pe perioada ct fumul
se afl n cldire, cu excepia apei (care trece din stare de vapori n stare lichid picturi) i a anumitor
substane chimice ce se pot depune pe perei (ex. HCl ce are un efect foarte corosiv asupra materialului
metalic al armturilor).
2.2. Particule prezente n fum
Particulele lichide sau solide din compoziia fumului sunt mai puin abundente (att n mas ct i
n volum) dect gazele ce compun fumul, fiind totodat destul de mici pentru a putea rmne mai mult timp
prezente n amestecul gazos i de a urma curgerea hidraulic a fumului.
Prezena acestor particule n compoziia fumului, precum lichidele mai puin vscoase (picturi de
ap), lichidele vscoase (produse de piroliz gudronate) sau solidele (funinginea), confer fumului proprieti
de atenuare a luminii (opacitate, coloraie).
Particule prezente n aer n situaie normal. Aceste particule (lichidele, mai mult sau mai puin
vscoase, i solidele) vor servi, n caz de incendiu, la generarea de funingine sau de picturi. n situaii
normale, n aer se gsesc mai multe tipuri de particule specifice aerului poluat al unui ora modern, a cror
concentraii de mas merg de la 100 la 1000 g/m3, i a cror numr, n cazul particulelor cu diametru inferior
de 0,1 m, este de ordinul ctorva mii pe mm3.
Originea acestor particule este foarte divers i anume: pulberi disipate n aer (minerale, organice
sau vegetale), picturi acide (reacii chimice industriale, bombe cu aerosoli), picturi de ap (ceaa natural,
umiditatea n cazul cldirilor), precum i produse de condensare n cazul combustiilor controlate.
Particule prezente n fum. Funinginea este format din particule solide, produse fie de materialele
combustibile incendiate pe baz de carbon, fie de focarele slab oxidate. Funinginea se caracterizeaz printr-o
form sferic a granulelor componente, care au tendina de a se uni sub forma unor ciorchini ce ajung s adere
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
rezistent la perei.
Din punct de vedere chimic, funinginea are o compoziie foarte ridicat n carbon. Granulele din
funingine au proprietatea de a absorbi lichid la suprafa.
Picturile lichide vscoase, bogate n compui aromatici, se formeaz n urma incendiilor de materiale
obinuite i cu un aport slab de oxigen n zona focarului. Ele prezint o asemnare cu funinginea doar n cazul
n care funinginea apare n urma prezenei compuilor aromatici n incendii. Formarea de particule gudronate
stabile este mai important n cazul unei pirolize dect n cazul unei arderi cu flacr.
Curentul convectiv de gaze arse poate s antreneze, de asemenea, fragmente, resturi solide, mult mai
mari dect granulele de funingine, rezultate n urma degradrii termice a materialului. Cu toate acestea, s-a
observat c cel mai mare fragment antrenat n fum nu are influen major asupra opacitii fumului, ci poate
fi mai degrab cauz de generare a unor alte focare la o distan oarecare de focarul iniial (ex. extinderea
focului de pdure sau a incendiilor urbane n lan).
Picturile de ap din fum au aceeai compoziie ca cea aflat n condiii naturale, cu meniunea
c dimensiunea acestora este diferit i c din punct de vedere structural pot conine dizolvate mai multe
procente din diveri compui chimici, gaze acide, produse de piroliz, celulozice etc.
Expresiile concentraiei particulelor. Pentru a determina cantitatea de particule ntr-un volum sau
ntr-o mas de fum dat se poate utiliza mai multe metode i anume:
- concentraia numeric N - numrul de particule pe unitate de volum (n milioane/cm 3);
- concentraia masic cparticule, egal cu masa total a particulelor pe unitate de volum de fum (n kg
sau g/m3);
- fracia volumic fv, care este volumul total de particule pe unitate de volum a fumului.
- fracia masic ypart, masa total a particulelor pe unitate de mas de fum.
Se face i presupunerea c toate particulele prezente n fum sunt identice i c avem n part (numr
de particule) dintr-un volum V ce urmeaz curgerea hidraulic mpreun. Fie m1part masa unei particule de
mas volumic 1part (ntre 1000 i 2000 kg/m3 pentru funingine) i de volum v1part. Masa volumic global a
fumului (gaz i particule) este notat fum. Avem relaiile urmtoare:
N part =
fv =
Y part =
= fv
V
;
n part * v1 part
V
n part * m 1 part
1 part
n part
fum
fum
*V
C part =
n part * m1 part
V
(1; 2)
= N part * v1 part = N part
= N
m 1 part
part
fum
= N part * m1 part
= N
m1 part
1 part
part
c part
c1
* v1 part
1 part
(3)
fum
c part
fum
(4)
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Alegerea mrimilor se face n funcie de datele obinute n urma msurtorilor efectuate sau a teoriei
aplicate.
Mrimea particulelor. La o prim observare, talia particulelor cele mai frecvent ntlnite n panaul
de fum al unui focar se regsesc n domeniul 0,1-2m.
n tabelul 1 sunt precizate plajele n care se regsesc dimensiunile particulelor de la cele mai mici la
cele mai mari:
Tabelul 1
Nr.
Tipul particulelor
Dimensiunea
crt
1. Ansamblul cu particule solide sau lichide n suspensie
0,01 10m
2. Precursor de funingine
nm
3. Granule elementare de funingine
0,01-0,02m
4. Ansamblu de granule de funingine
0,1m - mai muli m
5. Picturi de lichid nears
0,01-1m
6. Picturi de ap
0,01-10m
2.3. Caracteristicile, formarea i evoluia particulelor de funingine

O particul cu funingine se poate caracteriza prin forma, dimensiunile, masa, mobilitatea electric,
sarcina electric, natura cristalografic i compoziia chimic. Pentru un ansamblu de particule dintr-un
volum de fum dat, concentraia i proprietile optice constituie caracteristici globale din care se pot deduce
informaii referitoare la talia (dimensiunea) i concentraia particulelor.
Dimensiunea particulelor de funingine. Talia particulelor de funingine nu este o caracteristic
constant, ci evolueaz chiar dup formarea lor de ctre focar: iniial de form sferic cu un diametru exterior
de ordinul ctorva nanometri, particulele de funingine cresc i se unesc n ciorchini care duc ulterior la
formarea de filamente de funingine putnd, n final, s se grupeze n pachete de filamente inscriptibile n sfere
de mai muli micrometrii de diametru, uneori chiar mai mult. Se face, deci, trecerea de la ordinul nanometrilor
la micrometru: deci, dimensiunea caracteristic variaz cu un factor de ordinul 1000, i se poate, ca pentru
unele particule mai mari, s fie egal cu lungimea de und din domeniul vizibil sau din infrarou apropiat.
Variaia acestei dimensiuni are consecine asupra comportamentului optic al fumului.
Masa funinginii formate. Din cauza complexitii mecanismelor de formare a particulelor de
funingine, fracia de mas iniial de combustibil transformat n funingine de un focar este foarte variabil:
ea variaz de la 0,1% la 10% i chiar poate merge pn la 20% cel mai mult. Reamintim c aceast producie
depinde de focar, de natura i dimensiunea acestuia, de mediul ambiental n care se manifest.
Compoziia chimic a funinginii. Carbonul este elementul predominant n compoziia unei particule
de funingine, cu o structur cristalin asemntoare cu cea a grafitului. Compoziia chimic i masa volumic
variaz n funcie de originea particulelor i modul lor de obinere. Masa volumic a particulelor de funingine
variaz astfel:
de la 1 la 1,5 g/cm3 pentru funinginea provenit de la focare obinuite ale cror granule componente
sunt acoperite de elementele chimice absorbite;
de la 2,2 g/cm3 pentru funinginea de tip negru de fum, provenit de la focare industriale ce au
temperaturi nalte (masa volumic a grafitului este de 2,26g/cm3).
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
n afar de carbon, n compoziia funinginii mai gsim i hidrogen, avnd un procentaj de mas de 100
de ori mai mic ca cel al carbonului.
Originea i formarea particulelor de funingine. n cazul combustiilor cu flacr granulele
componente ale funinginii sunt formate de flacra nsi. Prezena funinginii ntr-o flacr de difuzie va avea
o influen considerabil asupra luminozitii fumului.
n aval de focar putem s nu regsim funingine, deoarece particulele acesteia pot s fie transformate n
gaz prin oxidarea n flacr. Natura componentelor funinginii rezultate prin piroliz depind de combustibilul
iniial i de schimburile ce cauzeaz producerea acestora, de mecanismele fizico-chimice i mecanice
specifice avute n vedere, precum i de procentajul de oxigen n flacr, de durata de aciune i de nivelul de
turbulen.
Creterea numrului de particule de funingine. Dac diametrul mediu al particulelor este dm, masa
volumic p i numrul de particule pe unitate de volum este N, se definete fracia volumic a particulelor,
ale cror mas total pe unitate de volum este Nm1p, dup relaia:
fv =
N m1 part
1 part
3
dm N
6
(5)
unde:
m1 part =
4 d m3
1 part
3 8
este masa medie a unei particule.
Creterea n volum a particulelor va urma o lege de forma:
df v
= a f v* f v
dt
(6)
f v* depind
Unde valorile lui a i

de coninutul n oxigen al focarului. O deficien constatat a formulei
de mai sus este c nu ine cont de diametrul i de numrul de particule. Viteza de oxidare a particulelor de
funingine depinde de diametrul lor, care ar trebui, deci, s intervin ntr-o lege global de cretere ce ine cont
de acest fenomen.
Putem s folosim o lege de tipul:
dN
= S bN 2 O
dt
(7)
unde:
- S este un termen ce ine cont de producerea de particule;
- B un coeficient ce ine cont n produsul bN2 de densitatea de particule de funingine;
- O este un termen ce ine cont de fenomenul oxidrii;
O alt formul, mult mai general, este cea a lui Magnussen i Hjertager, care ine cont de efectul
de turbulen, ce joac un rol important n amestecul elementelor din componenta fumului, n transportul i
reaciile chimice.
nlimea de apariie a particulelor de funingine ntr-un focar. Pentru flcrile naturale de difuzie,
verticale, care au seciunea la baz de ordinul a ctorva cm2 (deci pentru focare mai puin puternice), se
constat c nlimea minim la care ncepe s se observe funinginea este corelat cu aptitudinea pe care o
are combustibilul de a forma funinginea n focare mari, i deci cu valoarea puterii radiate de flcri. Fracia
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
radiat a debitului calorific variaz n general de la 10 la 45 % n funcie de natura combustibilului i talia
focarului. Aadar, cu ct flcrile conin funingine la temperatur ridicat cu att radiaia termic a acestora va
fi mai importat.
2.4. Caracteristicile, formarea i evoluia picturilor de ap n fum.
Formarea picturilor. Picturile de ap rezult prin condensarea vaporilor de ap din cea sau
aerosoli. Se tie c cea mai mare parte a materialelor conin n structura lor molecular atomi de hidrogen, pe
care-i regsim dup combustie n molecule de ap, iniial acestea fiind sub form gazoas.
Apariia i apoi concentraia i dimensiunile picturilor de ap care se formeaz depind de temperatura
mediului gazos, de concentraia mediului n vapori de ap i de natura i concentraia particulelor de funingine
sau pulbere.
ntr-o atmosfer curat, vaporii de ap pot fi saturai, ceea ce nseamn c apa rmne sub form de
vapori chiar i cnd temperatura scade destul de mult pentru ca n mod normal s se condenseze.
n tabelul 2 avem valorile presiunii vaporilor saturai n aer (tensiunea superficial), n cazul unor
valori mai sczute ale temperaturii.
T (0C)
40
35
30
25
20
Pv (hPa)
73,8
56,2
42,4
31,7
23,4
T (0C)
15
10
5
0
Tabelul 2
Pv (hPa)
17
12,3
8,7
6,1
n cazul unei noi creteri a temperaturii mediului datorat, de exemplu, apariiei unui alt focar, apa ce
a condensat se poate vaporiza. Un amestec format din fum i gazele calde i uscate poate duce la modificarea
concentraiei ambientale n picturi de ap. Depunerea pe perei, urmat apoi de cderea picturilor
condensate sunt ali factori ce duc la dispariia picturilor de ap.
n cazul unei atmosfere calme n incint, fr transport forat sau aport de cldur, cderea picturilor
de ap din aer are loc la o vitez ce depinde de dimensiunea acestora.
n tabelul urmtor sunt redate valorile limit ale vitezei n cazul cderii picturilor de ap din fum n
cmp gravitaional.
Tabelul 3
Diametrul picturilor
Viteza limit de cdere
(mm/s)
(m)
1
0,03
2
0,3
5
0,7
10
3,0
50
100
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
3. Caracteristicile optice ale fumului

Caracteristicile optice ale fumului intervin innd cont de urmtoarele dou aspecte:
fumul este un loc de schimb termic radiativ cu mediul ambiental. n timp ce emite radiaie
termic, fumul trimite ctre un receptor un flux termic n care intervin: dimensiunile de volum ale fumului,
temperatura, caracteristicile optice n vizibil i infrarou i un factor de form;
fumul este un mediu a crui transparen limiteaz vizibilitatea. Acest aspect este foarte
important n securitatea persoanelor surprinse de incendiu n cldire sau a pompierilor ce intervin pentru
stingere. Caracteristicile optice n domeniul vizibil i dimensiunile volumului ocupat de fum trebuie s fie
luate n calcul pentru a determina o mrime ce caracterizeaz opacitatea fumului pe o anumit lungime.
n cazul unui fascicul luminos monocromat, de lungime de und , ce traverseaz un strat de fum de
grosime L, intensitatea luminoas ce prsete fumul este dat de relaia:
I = I ,o exp k dl
0
(8)
unde:
I0 este intensitatea luminoas ce intr n stratul de grosime L;
I este intensitatea luminoas ce iese din stratul de grosime L;
k coeficient de absorbie monocromatic este un coeficient ce depinde de

temperatura mediului, de presiunile pariale a elementelor absorbite i de proprietile optice ale acestora (mm 1).
Dac L este uniform pe lungimea L, rezult o relaie mai simpl:
I = I ,o exp( L L )
(9)
Coeficientul k este o mrime de baz. El depinde de proprietile materiei absorbante i de
concentraia sa. Mai multe alte mrimi deriv din acest coeficient.
3.1. Influena compuilor fumului asupra proprietilor optice ale acestuia.
Gazele din fum. Dioxidul de carbon i apa, prezente n mod normal n concentraii ridicate n
fum, sunt transparente n vizibil, dar prezint benzi de vibraie ntre 1 i 10 m. Celorlalte gaze, mai puin
abundente, le sunt asociate benzi de absorbie specifice.
Particulele n suspensie. Particulele solide i picturile vscoase sau apoase au un rol esenial n fum
n ceea ce privete emisia (cazul particulelor solide) i absorbia (particule solide sau lichide) ntr-o mare parte
a spectrului din domeniul vizibil (de la 0,4m la 0,8m ).
Particulele de funingine, foarte calde ntr-o flacr, emit lumin. Imediat ce prsesc focarul,
particulele de funingine din fum ajung la o temperatur mai sczut i absorb lumina ambiant. Aceste
particule sunt mai transparente n infrarou dect n vizibil.
Picturile de ap, n absena funinginii, dau fumului o culoare alb prin difuzia luminii, n timp ce un
amestec de funingine i picturi de ap vor da un fum cu o culoare spre gri, absorbind i difuznd lumina.
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
4. Curgerea hidraulic a fumului ntr-o cldire incendiat Deplasarea maselor
de aer i fum, n cazul unui incendiu ntr-o ncpere, este reprezentat schematic, astfel:
FUM
6
4
Aer
2
1
Fig.1
unde:
1 producerea de gaze de piroliz;
2, 3 antrenarea de aer prin focar sau fum;
4 intrarea de aer prin partea joas a deschiderilor;
5 ieirea de gaze calde prin deschideri;
6 micarea stratului de fum n partea de jos a acestuia.
Curgerea hidraulic a fumului apare i ca urmare a diferenelor de presiune ntre diferitele zone ale
ncperii incendiate. Dac n partea de jos a ncperii, n locul de manifestare a focarului, avem presiunea
egal cu cea exterioar, iar deplasarea aerului este datorat antrenrii de aer de ctre focar, n partea
superioar a incintei presiunea este inferioar i determin acumularea de fum. Graficul presiunilor este
exemplificat prin urmtoarea reprezentare:
pint
pext
Fig.2 Cmpul de presiuni de o parte i de alta a unei ui dintr-o cldire incendiat

Cmpul de presiune vertical la exterior:
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
pext = pext,sol - ext*g*z;
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Cmpul de presiune vertical la interior:

pint = pint,sol - zjoas*g*z pentru z de la 0 la D;
pint = pint,sol - zjoas*g*zD - znalt*g*(z-zD) pentru z(zD-zplafon);
zD frontiera ntre zona joas i cea nalt;
nlimea neutr: zN rezult din egalitatea: pext (zN) = pint (zN);
5. Pericolele prezentate de fumul generat de un incendiu ntr-o cldire
Evaluarea gravitii efectelor nocive ale fumului asupra oamenilor a fost experimentat mai nti pe
animale, iar rezultatele la care s-a ajuns au fost din cele mai sinistre, ele depinznd de nivelul de agresiune i
de durata de expunere.
5.1. Pericolele prezentate de compoziia fumului.
Lipsa de oxigen. Se tie c fenomenul combustiei n aer se produce cu consum de oxigen. Fracia
volumic a oxigenului n fum este inferioar valorii normale (de 21 procente volumice). O concentraie de
15% poate s fie tolerat pe timp de o or fr probleme pentru oameni. Sub valoarea de 15% apare riscul de
comportament inadecvat, iar problemele fizice devin cu att mai serioase cu ct durata de rmnere n incint
crete i cu ct procentul de oxigen scade.
Prezena gazului carbonic. Dioxidul de carbon este un produs ce rezult n cantiti importante n
urma combustiei materialelor organice. Fracia sa volumic poate s ating valori de aproximativ 10 sau
15 procente. n cazul unei concentraii slabe n atmosfera incintei dioxidul de carbon nu este foarte toxic,
dar inspirarea acestuia duce la accelerarea ritmului respirator i crete pericolul de inhalare a altor gaze mai
toxice.
Tabelul 4
Fracia volumic de CO2
0,1
3
10
Consecine
Situaii curente
Fr probleme grave pe timp de cteva
ore
Risc de deces n cteva minute
Prezena monoxidului de carbon. Monoxidul de carbon este un gaz foarte toxic, rspunztor de
mai mult de 50% din decesele survenite n urma incendiilor. Produsele gazoase rezultate n urma incendiului
dintr-o cldire pot s conin pn la mai multe procente volumice de monoxid de carbon, ajungndu-se la un
procentaj mortal n cteva zeci de secunde. Un alt pericol major este dat de faptul c prezena monoxidul de
carbon, ca i cea a dioxidului de carbon, nu poate fi detectat de miros.
n tabelul 5 sunt prezentate consecinele asupra unei persoane ce desfoar o activitate normal,
datorate unei expuneri pe timp de 5 sau 30 min. ntr-o atmosfer de CO (10000 ppm = un procent volumic).
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Procent de CO
(ppm volumic)
6000 pe timp de 5 min.
2500 la 4000 pe timp de 30 min.
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Tabelul 5
Consecine
Incapacitate
Deces
Alte gaze mai puin abundente i foarte diverse, dintre care unele foarte toxice, pot s apar n urma
combustiei active, pirolizei sau arderii mocnite, ca de exemplu: hidrocarburi, aldehide, cetone i uneori
substane cu structuri moleculare mai complexe n condiiile unor materiale particulare. Printre gazele toxice
adesea ntlnite avem: acidul clorhidric, acidul cianhidric, oxidul de azot.
Particulele de funingine i picturile de ap. Cea mai mare parte a particulelor de funingine de-abia
ieite din focar au diametru inferior la 1 m. Aceste particule fine pot ajunge pn n alveolele pulmonare i
obtura canalele respiratorii ale persoanelor aflate n incinta incendiat. n afar de efectul mecanic de obturare
a alveolelor, particulele de funingine pot s transporte la nivelul pulmonar produi foarte toxici, precum
hidrocarburile aromatice policiclice.
Particulele de ap, mai mult sau mai puin poluate cu diferite substane toxice dizolvate, rezultate n
urma incendiului, mresc transferul termic la nivelul esuturilor cu care vin n contact din cauza capacitii lor
calorifice. De asemenea, aerul cald i umed este mai jenant pentru respiraie dect aerul cald i uscat.
5.2. Efectele termice ale fumului asupra persoanelor

Ca un termen de comparaie, radiaia energetic maxim a soarelui la nivelul solului este n jur de 1
Aceast valoare este acceptabil mai multe zeci de minute pentru o persoan mbrcat normal. n
cazul n care este depit valoarea maxim apare riscul de arsuri sau de vtmri fiziologice interne ce crete
cu durata de expunere. n caz de incendiu ntr-o ncpere, o expunere la o radiaie de 2500 W a unei persoane
(de 2,5 ori mai mare ca a soarelui) este suportabil pe timpul evacurii ce dureaz cteva minute i nu las
sechele ireversibile. Depirea valorilor limit va conduce inevitabil la arsuri periculoase i chiar la decesul
persoanei expuse.
Temperatura aerului este un factor important n realizarea schimburilor termice ce au loc la nivelul
respiraiei i la contactul cu pielea persoanelor aflate n incinta incendiat. Valorile umiditii i concentraiei
eventualelor substane chimice toxice intervin n determinarea valorilor maxime ale temperaturii ce poate fi
suportat. Experimental s-a constatat c o expunere de cteva minute la o temperatur de 120 0C n condiii
normale de umiditate ale unui aer nepoluat poate fi bine suportat de organismul uman. n cazul expunerilor
de durat, de la 10 la 15 min., se poate estima ca limit a nivelului periculos valoarea de 90 sau 100 0C.
KW/m2.
5.3. Opacitatea fumului
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Opacitatea fumului reprezint un handicap major pentru localizarea cu uurin a cilor de evacuare, a
unui reper sau semnal de direcionare spre o ieire att n cazul unui individ surprins de incendiu ce caut s
prseasc spaiul plin de fum ct i pentru serviciile de pompieri ce intervin la stingere.
n cazul unei concentraii mari de picturi de ap n fum, acesta va avea o culoare albicioas, difuznd
lumina n vizibil i dnd impresia c incinta este nelimitat i conducnd, astfel, la o stare de ameeal a
persoanelor prezente ce vor avea un comportament inadecvat situaiei respective.
Lungimea zonei vizibile depinde n principal de coeficientul de atenuare a luminii i de contrast, care
este la rndul lui funcie de emitana obiectului ce este surs de lumin i pe care o privim.
5.4. Pericolele prezentate de fum asupra bunurilor materiale
Cldura ce prsete zona incendiat o dat cu fumul poate s dea natere la alte focare de incendiu.
Pe de alt parte, cldura poate avea influene majore asupra structurii cldirii, prin nclzirea excesiv urmat
de deformare a armturilor metalice. Tocmai de aceea se fac calcule i ncercri de rezisten la foc pentru a
evalua eventualele deteriorri structurale ale cldirilor sau echipamentelor n caz de incendiu.
Fumul ce conine funingine i gaze toxice va provoca stricciuni considerabile asupra echipamentelor
electronice. De altfel, gazele acide din componena fumului vor ataca prile metalice ale cldirii (inclusiv
armturile metalice), aciune ce se face simit la o perioad de timp dup manifestarea incendiului. O alt
consecin negativ a fumului ce nu trebuie neglijat este faptul c acesta murdrete n trecerea lui prin
incintele cldirii spre locul de evacuare n atmosfer.
Experiena acumulat n timp a dus la modificarea bazei legale referitoare la calitatea n construcii, n
care siguranei la foc a construciei i-a fost atribuit un rol mai important.
Lund n considerare natura i pericolele prezentate de fumul generat de un incendiu ntr-o cldire se
ajunge la un obiectiv principal i anume: evitarea mprtierii fumului dincolo de aria sau etajul de origine i
evacuarea acestuia n exterior pe cea mai scurt cale, fr a se crete riscul de intoxicare a ocupanilor cldirii.
8.8. Cerine i condiii tehnice specifice privind exploatarea construciilor, instalaiilor

tehnologice i a platformelor amenajate, echipate i dotate cu mijloace tehnice de P.S.I. OMAI
Nr. 163/2007
Instalaiile de protecie mpotriva incendiilor fac parte din msurile de protecie activ la foc cu rol
important n asigurarea cerinei eseniale "securitatea la incendiu" a construciilor, instalaiilor tehnologice i a
amenajrilor, precum i pentru securitatea utilizatorilor.
Instalaiile de protecie mpotriva incendiilor pot fi:
a) instalaii de detectare a gazelor inflamabile;
b) instalaii de inhibare a exploziei;
c) instalaii de detectare, semnalizare i alarmare la incendiu;
d) instalaii de evacuare a fumului i a gazelor fierbini;
e) instalaii de hidrani interiori, coloane uscate, hidrani exteriori;
f) instalaii speciale de stingere cu ap;
g) instalaii de stingere a incendiilor cu gaze;
h) instalaii de stingere a incendiilor cu spum;
i) instalaii de stingere a incendiilor cu pulberi;
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
j) instalaii de stingere a incendiilor cu aerosoli.
Instalaiile de detectare a gazelor inflamabile trebuie s asigure ndeplinirea urmtoarelor criterii:
a) s dispun, n ntreaga zon protejat, de detectoare adecvate, pentru a permite ca prezena gazului
inflamabil s fie detectat ntr-o faz incipient;
b) s fie prevzute cu mijloace de comunicare sigure ntre detectoare i o central de colectare a
informaiilor/echipament de control i semnalizare;
c) s fie capabile s reziste condiiilor de mediu n care sunt montate, astfel nct s-i poat ndeplini
funciile pe parcursul duratei de via normate.
Instalaiile de inhibare a exploziei trebuie proiectate astfel nct s reziste la presiunea maxim de
explozie, s asigure detectarea imediat a creterii presiunii, precum i eliberarea n cel mai scurt timp posibil
a unui mediu de stingere uniform dispersat i meninerea produsului de stingere la o concentraie de calcul
ntr-un timp specificat n incinta protejat.
Instalaiile de detectare, semnalizare i alarmare la incendiu trebuie s detecteze incendiul la momentul
iniierii, prin detectarea parametrilor fizici i/sau chimici asociai incendiului - fum, flcri i/sau cldur -, i
s transfere un semnal sonor i/sau vizual la un/o echipament de control i semnalizare/central de detectaresemnalizare, astfel nct s dea un semnal de alarm i, dup caz, s acioneze dispozitivele pentru evacuarea
persoanelor, alertarea forelor de intervenie, deversarea automat a substanei de stingere etc.
Echipamentul de control i semnalizare trebuie s asigure interpretarea semnalelor primite de la
detectoare, pentru identificarea zonei de unde s-a transmis orice fel de semnal sau a avertizrilor greite i
pentru iniierea aciunilor necesare;
Instalaiile cu acionare manual de alarmare la incendiu trebuie s dea posibilitatea ca un utilizator s
iniieze i s transfere un semnal de alarm la incendiu la un echipament de control i semnalizare, astfel nct
s fie posibil iniierea diferitelor aciuni planificate.
Instalaiile de evacuare a fumului i a gazelor fierbini i instalaiile de presurizare pentru controlul
fumului trebuie s asigure n caz de incendiu:
a) meninerea cilor de evacuare i de acces libere de fum pe nlimea de circulaie;
b) facilitarea operaiilor forelor de intervenie, prin crearea unor zone fr fum;
c) ntrzierea sau mpiedicarea generalizrii incendiului prin apariia fenomenului de flash-over,
prevenind astfel dezvoltarea rapid a incendiului;
d) reducerea consecinelor i avariilor provocate de fum i gaze fierbini;
e) reducerea eforturilor care apar n elementele structurale ale construciilor i instalaiilor n caz de
incendiu.
Instalaiile de evacuare a fumului i a gazelor fierbini trebuie s ndeplineasc criteriile referitoare la
capacitatea de a activa i de a stabili presiunea proiectat ntr-o incint specificat sau o vitez convenabil
a debitului de aer prin deschideri n pereii incintei specificate, asigurndu-se alimentarea electric din dou
surse, principal i de rezerv.
Pe timpul interveniilor, dac situaia impune evacuarea cantitilor de fum acumulate, se pot practica
deschideri n unele elemente de construcie care delimiteaz spaiile respective i care nu au rol de rezisten.
Instalaiile de hidrani interiori trebuie s asigure posibilitatea utilizatorilor de a realiza intervenia,
n faza iniial a incendiului, cu debitele, presiunile, durata teoretic de funcionare, lungimea jetului i a
furtunului normate potrivit prevederilor reglementrilor tehnice specifice.
Instalaiile de hidrani exteriori trebuie s asigure o legtur la conducta principal de ap pentru
echipamentele i utilajele de stingere a incendiilor, conform prevederilor reglementrilor tehnice specifice,
standardelor europene de referin, precum i standardelor naionale referitoare la cerinele de racordare i
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
adncimea de ngropare.
Instalaiile speciale de stingere cu ap, cum sunt cele de sprinklere, instalaii cu cea de ap i altele
asemenea, trebuie astfel proiectate nct:
a) s asigure un rspuns imediat n caz de incendiu, prin deversarea apei, ntr-o schem i o cantitate
prestabilit, cu debitele, intensitile de stropire i stingere normate, pe durata proiectat de funcionare, peste
o suprafa dat, n scopul controlului sau stingerii incendiului, potrivit prevederilor reglementrilor tehnice
specifice;
b) s asigure, dup caz, rcirea elementelor de construcii i instalaii;
c) s creeze o barier care mpiedic propagarea incendiului.
Instalaiile de stingere cu gaze: dioxid de carbon, argon, azot, nlocuitori de haloni i altele asemenea,
precum i instalaiile de stingere cu aerosoli pot fi cu inundare total sau local.
Instalaiile de stingere cu gaze trebuie s ndeplineasc criteriile de performan privind capacitatea de
a fi activate manual sau automat, deversarea uniform a produsului de stingere n incint sau peste suprafaa
specificat, ntr-o cantitate determinat, pentru a stabili i menine concentraia proiectat pe durata de timp
normat, potrivit prevederilor reglementrilor tehnice specifice.
Pentru instalaiile de stingere cu gaze cu inundare total este necesar s se asigure evacuarea tuturor
persoanelor din compartimentul n care va fi utilizat gazul, nainte ca aceast aciune s nceap.
Instalaiile automate pentru stingerea incendiilor cu gaze trebuie prevzute cu dispozitive de avertizare a
utilizatorilor din spaiul protejat, optice i acustice, pentru semnalizarea intrrii acestora n funciune.
n cazul n care gazul deversat automat n caz de incendiu poate pune n pericol viaa utilizatorilor
din zonele protejate, instalaiile de stingere se prevd cu dispozitive de temporizare care s ntrzie intrarea
acestora n funciune cu o perioad prestabilit.
Perioada dintre declanarea semnalului de avertizare i intrarea n funciune a instalaiei de stingere se
calculeaz astfel nct s se asigure evacuarea utilizatorilor din orice punct al zonei protejate.
Uile de acces n zone, spaii sau ncperi n care sunt posibile deversri de gaze ce pot pune n pericol
viaa utilizatorilor, precum i cile de evacuare din aceste locuri se marcheaz cu inscripii de avertizare
asupra pericolului, amplasate n locuri vizibile pentru personalul de la locurile de munc i forele de
intervenie.
Semnalele optice i acustice produse de dispozitivele de avertizare trebuie s ndeplineasc
urmtoarele condiii:
a) s fie inactive n starea de ateptare;
b) s indice toate cile de evacuare din zonele de stingere;
c) s poat fi clar identificate i percepute cu tonaliti diferite, la nceputul i la sfritul perioadei de
temporizare;
d) s nu poat fi oprite nainte de expirarea timpului de funcionare a instalaiei de stingere;
e) s fie n concordan cu capacitile psihomotorii i senzoriale ale utilizatorilor.
Pentru sistemele cu stingere local nu este necesar evacuarea tuturor persoanelor din compartiment,
dar sunt obligatorii msuri speciale privind instruirea personalului.
Instalaiile de stingere a incendiilor cu spum trebuie s ndeplineasc criteriile de performan
referitoare la posibilitatea de a fi activate manual sau automat i de a genera i dispersa o cantitate calculat de
spum, cu coeficientul de nfoiere stabilit, peste o suprafa dat, cu debitele de stingere necesare, ntr-un timp
specificat, potrivit prevederilor reglementrilor tehnice specifice.
Instalaiile de stingere a incendiilor cu pulberi trebuie s ndeplineasc criteriile de performan
referitoare la posibilitatea de a fi activate manual sau automat i de a refula o cantitate calculat de pulbere
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
peste o suprafa dat sau un obiect specificat, cu intensitile i debitele de stingere necesare, ntr-un timp
normat i n reprizele normate, potrivit prevederilor reglementrilor tehnice specifice.
Proiectarea, montarea, exploatarea, verificarea i mentenana instalaiilor de protecie mpotriva
incendiilor se efectueaz conform standardelor europene de referin i reglementrilor tehnice specifice.
CAP.9
LEGISLATIA SI NORMATIVELE SPECIFICE OCUPATIEI
ORDIN Nr. 108 din 1 august 2001-pentru aprobarea Dispoziiilor generale privind reducerea riscurilor
de incendiu generate de ncrcri electrostatice - D.G.P.S.I.-004
EMITENT:
MINISTERUL DE INTERNE
PUBLICAT N: MONITORUL OFICIAL NR. 597 din 24 septembrie 2001
Ministrul de interne,
avnd n vedere prevederile art. 17 lit. c) din Legea nr. 121/1996 privind organizarea i funcionarea
Corpului Pompierilor Militari,
n temeiul art. 13 alin. 2 din Legea nr. 40/1990 privind organizarea i funcionarea Ministerului de
Interne, cu modificrile ulterioare,
emite urmtorul ordin:
ART. 1
Se aprob Dispoziiile generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de ncrcri electrostatice
- D.G.P.S.I.-004, cuprinse n anexa care face parte integrant din prezentul ordin.
ART. 2
Inspectoratul General al Corpului Pompierilor Militari va urmri prin marile uniti i unitile de pompieri
militari punerea n aplicare a prevederilor prezentului ordin.
ART. 3
Nerespectarea prevederilor Dispoziiilor generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de
ncrcri electrostatice - D.G.P.S.I.-004 atrage rspunderea juridic potrivit legii.
ART. 4
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
(1) Prezentul ordin va fi publicat n Monitorul Oficial al Romniei, Partea I, i va intra n vigoare la 30 de
zile de la data publicrii.
(2) La data intrrii n vigoare a prezentului ordin orice dispoziii contrare i nceteaz aplicabilitatea.
p. Ministru de interne,
Toma Zaharia,
secretar de stat
ANEXA 1
DISPOZIII GENERALE
privind reducerea riscurilor de incendiu generate de ncrcri electrostatice - D.G.P.S.I.-004
CAP. 1
Dispoziii generale
ART. 1
(1) Dispoziiile generale privind reducerea riscurilor de incendiu generate de ncrcri electrostatice D.G.P.S.I.-004 stabilesc msurile tehnico-organizatorice, principiile, cerinele i condiiile tehnice necesare
n vederea prevenirii formrii scnteilor produse de descrcarea sarcinilor electrostatice, care n anumite
mprejurri pot iniia incendii sau explozii.
(2) Prevederile prezentelor dispoziii se aplic i sunt obligatorii indiferent de titularul dreptului de
proprietate.
ART. 2
Msurile tehnico-organizatorice se stabilesc, se realizeaz i se menin n exploatare de ctre proiectanii,
executanii sau proprietarii (utilizatorii) construciilor i amenajrilor, echipamentelor, utilajelor i instalaiilor
tehnologice, potrivit obligaiilor legale ce le revin, pe timpul desfurrii proceselor tehnologice, precum i al
manipulrii, transportului i al depozitrii materialelor.
ART. 3
n sensul prezentelor dispoziii, termenii i expresiile utilizate au urmtoarele semnificaii:
a) aditiv antistatic - substan solid (praf, pulbere) sau lichid care, introdus ntr-un volum de
lichid combustibil, are rolul de a reduce efectul difuziei turbulente datorat pulsaiilor de vitez, n cazul
transvazrii, transportului etc. lichidelor prin conducte cilindrice i de a limita astfel riscul datorat ncrcrilor
electrostatice;
b) antistatic - caracteristic intrinsec a materialului de a nu se ncrca cu electricitate static; n mod
obinuit aceast caracteristic este avut n vedere la materialele care se utilizeaz n medii cu risc de incendiu
sau explozie;
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
c) corp electrostatic la pmnt - substan, material, circuit, aparat, main, recipient sau instalaie a crei
rezisten de scurgere a sarcinilor electrostatice nu depete 10^6 ohmi, rezistena fiind msurat ntre
pmnt i un punct oarecare al elementului considerat;
d) descrcare corona - descrcare electric incomplet (nu se dezvolt pe toat distana dintre electrozii
configuraiei) care apare n zone ale conductoarelor cu raz de curbur mic; descrcarea corona se dezvolt
numai dac intensitatea cmpului electric n zon depete o valoare determinat;
e) descrcare electrostatic - proces de realizare a unui canal conductor ntre dou corpuri aflate la
poteniale diferite fa de pmnt; n funcie de valoarea medie a cmpului electric ntre cele dou corpuri,
descrcarea poate fi incomplet (corona) sau complet (strpungere);
f) dispersie - fenomen de mprtiere, rspndire, risipire; n sensul prezentelor dispoziii, definiia se refer
la pulberi, prafuri, gaze, ceuri, care se pot aprinde; de exemplu, praful este o form dispers a substanelor
solide, iar ceaa este o form dispers a lichidelor combustibile;
g) electricitate static - energie de natur electric ce apare datorit unor fenomene electrochimice, frecri,
nclziri i de deformare a corpurilor, plasrii acestora ntr-un cmp electric, precum i ca urmare a altor
aciuni fizice care presupun schimbarea relativ a suprafeelor de contact; energia acumulat rmne practic
constant sau prezint variaii foarte lente; energia acumulat, dac se disipeaz ntr-o descrcare electric,
poate iniia explozia unor amestecuri inflamabile, dac este mai mare dect energia minim de aprindere a
acestora;
h) influen electrostatic - fenomen de separare a sarcinilor electrice pe un conductor neutru izolat sau
modificarea repartiiei sarcinilor electrice pe un conductor ncrcat i izolat, sub aciunea unui cmp electric
exterior;
i) nclminte antistatic - nclminte ncercat n conformitate cu metoda 5.7 din SR EN 344; rezistena
electric trebuie s fie cuprins ntre 100 kOhm i 1.000 MOhm;
j) ncrcare electrostatic - proces fizic prin care, pe corpuri solide, lichide sau vapori, apar sarcini electrice
datorit unor aciuni mecanice (frecare, ciocnire, vibraii), termice, chimice etc;
k) legare la pmnt - legtur electric a unui corp conductor la priza de pmnt, pentru a asigura acestuia,
n mod permanent, potenialul pmntului (considerat nul);
l) legtur de echipotenializare - legtur electric realizat ntre diferite puncte pentru a asigura acestora
acelai potenial fa de pmnt;
m) pardoseal izolant electric (electroizolant) - pardoseal realizat din materiale izolante electric
(lemn, cauciuc, bachelit etc.), care acoper ntreaga suprafa a pardoselii, sunt lipite pe suport, nu prezint
crpturi, iar rosturile nu depesc 3 mm;
n) priz de pmnt - instalaie care asigur o legtur electric direct cu pmntul a unei instalaii electrice
sau a unor echipamente electrice;
o) rezistena electric de dispersie a unei prize de pmnt - rezistena electric echivalent a prizei de
pmnt;
p) scnteie electrostatic - descrcare brusc de electricitate, printr-un interval, ntre dou corpuri;
r) transvazare - operaiune de trecere a unui fluid (lichid, gaz etc.) sau a unui material pulverulent dintr-un
vas n altul prin curgere gravitaional, pompare etc.;
s) zon cu pericol de explozie - spaiul n care, n condiii normale de funcionare, se pot acumula,
accidental sau permanent, gaze, vapori sau praf n cantiti suficiente pentru a da natere unei atmosfere
explozive n amestec cu aerul sau cu oxigenul.
CAP. 2
Formarea i acumularea ncrcrilor electrostatice
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
ART. 4
Formarea i acumularea ncrcrilor electrostatice reprezint fenomene de sistem sau de asociaie cu
apariia unei sarcini electrice pe suprafaa unui corp izolant sau izolat din punct de vedere al conductibilitii
electrice.
ART. 5
Cele mai frecvente moduri de electrizare a corpurilor sunt: frecarea, contactul direct, influena, aciunea
electrochimic i aciunea fotoelectric.
ART. 6
(1) Principalele materiale i substane utilizate frecvent i pe scar larg, susceptibile s formeze i s
acumuleze sarcini electrostatice, sunt:
a) solide: cauciucul natural i sintetic, masele plastice, fibrele artificiale, textilele pe baz de ln, fibrele
artificiale, hrtia, sticla, sulful, rinile sintetice, unele rini naturale (chihlimbarul);
b) lichide: sulfura de carbon, eterul, benzina, hidrocarburile, esterii, hidrocarburile clorurate, cetonele
inferioare i alcoolii;
c) gaze (vapori): dioxidul de carbon, metanul, propanul, etanul, butanul, acetilena i hidrogenul.
(2) Principalele operaiuni cinetice n care sunt prezente materiale i substane menionate la alin. (1), pe
timpul crora pot s apar ncrcri electrostatice, sunt:
a) ncrcare, descrcare, umplere, golire, transvazare, alimentare;
b) amestecare, malaxare, agitare, barbotare, omogenizare;
c) filtrare, separare, sortare, cernere, centrifugare;
d) ventilare, exhaustare, desprfuire, aerisire, vacuumare;
e) pulverizare, injectare, dispersare, stropire, purjare, refulare;
f) frecare, angrenare, transmisie;
g) splare, curare, purificare, ambalare;
h) transport, vehiculare, manipulare;
i) polizare, lefuire, sablare;
j) rulare, derulare, lipire, dezlipire;
k) mcinare, concasare, sfrmare.
(3) Principalele procese tehnologice n care sunt prezente materialele i substanele prevzute la alin. (1), cu
capacitate ridicat de ncrcare electrostatic, sunt:
a) fabricarea fibrelor i firelor textile;
b) fabricarea foliilor de polietilen sau de policlorur de vinil;
c) fabricarea pulberilor pentru explozivi;
d) egrenarea bumbacului;
e) fabricarea hrtiei i imprimarea acesteia;
f) fabricarea cauciucului i produselor de cauciuc.
(4) Exemplele de operaiuni i procese pe parcursul crora pot s apar ncrcri electrostatice sunt
prezentate n anexa nr. 1 iar aspectele referitoare la pericolul de explozie i/sau incendiu, n cazul unor
operaiuni i procese tehnologice care genereaz electricitate static, sunt prezentate n anexa nr. 2.
ART. 7
Electricitatea static poate provoca incendiu sau explozie urmat sau nu de incendiu, n cazul ndeplinirii
simultane a urmtoarelor condiii:
a) existena materialului combustibil sau a atmosferei explozive;
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
b) deplasarea sarcinilor cu apariia descrcrilor disruptive;
c) energia eliberat prin descrcare s fie mai mare dect energia minim pentru aprinderea materialului
combustibil sau a atmosferei explozive.
ART. 8
n cazul n care atmosfera din spaiile nchise este uscat artificial, prin sisteme de nclzire sau ventilare cu
aer uscat, apar condiii favorizante astfel nct ncrcrile electrostatice pot provoca incendiu sau explozie.
CAP. 3
Riscuri sau pericole de explozie i/sau de incendiu determinate de electricitatea static
ART. 9
Pericolul de explozie poate s apar la manipularea substanelor combustibile sau oxidabile, dac acestea
se prezint sub form de dispersie fin de gaze, vapori, cea (particule fine de lichid, aerosoli) sau prafuri
(particule fine de solid, respectiv aerosoli), atunci cnd concentraia acestora n amestec cu aerul se afl
ntre limitele de explozie i cnd exist un potenial electrostatic egal sau mai mare dect energia minim de
aprindere a unor substane combustibile din mediul respectiv.
ART. 10
Scnteile electrice care provin din diferene de potenial inferioare nivelului de 350 voli sunt considerate
nepericuloase datorit insuficienei cldurii la vrfurile scnteilor.
ART. 11
Nivelul riscului generat de ncrcrile electrostatice ntr-o zon de lucru se apreciaz n funcie de energia
minim de aprindere, astfel:
a) foarte redus >/= 100 mJ
b) redus
50 - 100 mJ
c) mediu
10 - 50 mJ
d) mare
0,1 - 10 mJ
e) foarte mare =/< 0,1 mJ.
ART. 12
Pericolul de explozie i/sau incendiu depinde de viteza i de modul de manipulare a lichidelor prin
conducte sau instalaii pe timpul desfurrii operaiunilor de alimentare, golire, transport i distribuie.
ART. 13
Stratul de praf combustibil se comport diferit la descrcrile electrostatice, n funcie de natura produsului
de aprindere.
CAP. 4
Msuri generale de prevenire a incendiilor determinate de electricitatea static
SECIUNEA 1
Soluii pentru dispersia electricitii statice
ART. 14
n funcie de caracteristicile proceselor tehnologice i de capacitatea de reacie a operatorilor se pot adopta
soluii care s conduc la dispersia electricitii statice. Soluiile cele mai eficiente sunt:
a) legarea la pmnt (sisteme echipoteniale);
b) neutralizarea sarcinilor;
c) reducerea frecrilor;
d) umidificarea atmosferei;
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
e) mrirea conductivitii corpurilor izolante.
ART. 15
(1) La o valoare a rezistenei de scurgere a sarcinilor electrice mai mic de 10^6 ohmi, pentru majoritatea
substanelor inflamabile se elimin posibilitatea formrii sarcinilor electrostatice mari i se consider realizat
legarea la pmnt.
(2) n locurile n care se manipuleaz substane explozive valorile limit care se aleg sunt de ordinul 10^4 10^5 ohmi pentru rezistena de curgere a sarcinilor electrice.
ART. 16
Legarea la pmnt a obiectelor metalice asigur reducerea diferenei de potenial dintre obiecte i pmnt,
pn la limite nepericuloase, iar conductibilitatea materialelor utilizate trebuie s fie suficient de mare, astfel
nct s permit scurgerea fr descrcare disruptiv a ncrcrilor electrostatice.
ART. 17
(1) Este obligatoriu s fie legate la pmnt:
a) construciile metalice, echipamentele, rezervoarele, conductele, utilajele i instalaiile (pentru amestec,
valurile, calandrele, mainile de extrudare sau injecie etc.) care vehiculeaz materiale i substane care
produc electricitate static;
b) elementele bune conductoare de electricitate care nu particip direct la procesul tehnologic;
c) prile metalice ale echipamentelor electrice (carcase, motoare, aparataj, tablouri etc.), ale instalaiilor,
utilajelor, ncrctoarelor i cisternelor, inclusiv ale inelor de cale ferat de la rampele de ncrcaredescrcare.
(2) Conductibilitatea electric a legturilor se asigur prin:
a) fixarea demontabil (strngere);
b) fixarea nedemontabil (sudare, lipire etc.).
ART. 18
(1) Atunci cnd continuitatea tubulaturii metalice este ntrerupt prin burdufuri din materiale textile sau
plastice, se prevd sisteme de echipotenializare ntre tronsoanele bune conductoare de electricitate.
(2) Legturi echipoteniale se prevd la racordurile i flanele cu garnituri izolatoare de pe traseele de
conducte, tuburi i furtunuri pentru vehicularea fluidelor generatoare de electricitate static i, dup caz, la
dispozitivele (capetele) de pulverizare, refulare sau debitare a acestora.
ART. 19
Conductele i recipientele racordate la gurile de aspiraie, fixe sau mobile, precum i filtrele sau ciururile
care intr n contact cu o substan capabil s acumuleze sarcini electrostatice n timpul unui proces
de fabricaie, stocare sau al operaiunii de transvazare trebuie s fie legate ntre ele (pentru a se asigura
echipotenialitatea), precum i la pmnt.
ART. 20
Legturile la pmnt trebuie verificate astfel:
a) zilnic, vizual;
b) periodic, prin personal specializat se msoar valoarea rezistenei de dispersie a prizei de pmnt,
precum i asigurarea continuitii la instalaiile electrice.
ART. 21
Legarea la pmnt a bobinelor, cilindrilor i a tamburelor metalice ale cror extremiti se rotesc n lagre
prevzute cu ungere se asigur prin sisteme speciale cu perii alunectoare pe arbore, tangeniale i de capt.
ART. 22
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Reducerea frecrilor ntre corpurile (suprafeele) aflate n contact se poate realiza prin diminuarea presiunii
exercitate pe corpuri.
ART. 23
Neutralizarea sarcinilor electrostatice nmagazinate pe corpurile neconductoare se realizeaz prin:
a) ionizarea permanent a atmosferei;
b) inducie electrostatic;
c) umidificarea atmosferei.
ART. 24
(1) Ionizarea atmosferei se realizeaz cu:
a) generatori de cmpuri electrostatice foarte intense, create n apropierea mediului ncrcat electrostatic;
b) neutralizatori radioactivi cu radiaii tip alfa sau beta.
(2) Neutralizatoarele radioactive se recomand pentru procesele tehnologice de fabricare a foliilor de
plastic, de cauciuc sau a hrtiei, precum i la prelucrarea firelor i fibrelor sintetice, ionizarea aerului
realizndu-se de-a lungul materialului.
ART. 25
Inducia electrostatic se realizeaz cu dispozitive care formeaz un cmp electrostatic autoindus, ele
constnd dintr-un fir metalic fix legat de o bar prevzut cu un capt mictor sau o tij terminat prin
vrfuri. Legat la pmnt, bara trebuie s fie aezat foarte aproape de suprafaa materialului (obiectului)
ncrcat cu sarcini electrostatice, fr s o ating ns, fapt pentru care nu este recomandat utilizarea
dispozitivelor n atmosfere inflamabile sau explozive.
ART. 26
(1) Umidificarea atmosferei se recomand s fie utilizat n cazul operaiunilor de fabricaie sau de
manipulare care permit acest procedeu.
(2) Pentru mpiedicarea formrii sarcinilor electrostatice se recomand umiditi relative ale aerului peste
70% .
(3) Msura devine sigur atunci cnd este combinat cu utilizarea eliminatorilor inductivi sau radioactivi.
ART. 27
Mrirea conductivitii corpurilor izolante (textile, cauciuc, materiale plastice, hrtie, lichide pure etc.)
poate fi fcut, n masa lor sau superficial, prin adaosul sau aplicarea pe suprafaa acestora a unor produse
antistatice cum sunt compoziiile organice azotate (aminele, srurile de amoniu cuaternare, amidele etc.),
derivaii acidului fosforic sau fosforos.
SECIUNEA a 2-a
Msuri tehnico-organizatorice
ART. 28
Stabilirea msurilor tehnico-organizatorice de prevenire a producerii scnteilor electrostatice trebuie s se
bazeze pe o analiz detaliat care vizeaz:
a) identificarea operaiunilor i instalaiilor care conduc la formarea i acumularea sarcinilor electrostatice;
b) cunoaterea proprietilor fizico-chimice ale materiilor prime i materialelor folosite;
c) evaluarea valorilor tensiunilor de ncrcare;
d) evaluarea mediului n care se lucreaz;
e) modul de manipulare a materialelor;
f) controlul eficacitii acestor msuri.
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
ART. 29
Msurile tehnico-organizatorice rezultate n urma analizei, conform art. 28 trebuie s ndeplineasc
urmtoarele condiii:
a) s fie n concordan cu caracteristicile specifice ale construciilor, instalaiilor tehnologice, utilajelor
pentru care sunt adoptate;
b) s aib la baz calcule, determinri, metode i experimentri tiinifice;
c) s aib cea mai mare eficien pentru limitarea acumulrii sarcinilor electrostatice;
d) s fie n concordan cu noutile n domeniu.
ART. 30
Reducerea riscurilor determinate de electricitatea static se realizeaz prin aciuni de prevenire care
vizeaz:
a) locul de munc;
b) legturile la pmnt;
c) mbrcmintea sau echipamentul de protecie a personalului;
d) operaiunile i procesele de fabricaie;
e) conductorii electrici;
f) izolanii.
ART. 31
Aciunea asupra locului de munc are n vedere, n primul rnd, controlul amestecurilor, respectiv crearea
unei atmosfere care s fie n afara intervalului cuprins ntre limitele inferioare i superioare de explozie ale
amestecului. Principalele metode utilizate sunt:
a) inertizarea incintelor nchise (rezervoare, reactoare etc.) pentru produsele cu niveluri de risc mare i
foarte mare;
b) ventilarea mecanic forat a spaiilor sau a incintelor de lucru.
ART. 32
Protecia mpotriva electricitii statice se realizeaz prin conectarea la priza de pmnt, care n mod uzual
poate avea i alte funcionaliti cum ar fi, legarea la pmnt a instalaiilor i utilajelor din motive de securitate
a muncii sau legarea la pmnt a instalaiilor de protecie mpotriva trsnetului.
ART. 33
Legarea la pmnt trebuie realizat cu ajutorul unor conductoare din oel zincat, cu aria seciunii
transversale de minimum 10 mm^2.
ART. 34
Elementele de contact cu solul i circuitul de legare la pmnt trebuie s fie protejate mpotriva
deteriorrilor mecanice, termice, chimice etc.
ART. 35
Rezistena ntre obiectul legat la pmnt i sol se compune din rezistena conductorului de legtur i a
electrodului din sol.
ART. 36
Elementele conductoare ale unui obiect, aparat, utilaj sau ale unei instalaii susceptibile s acumuleze
sarcini electrostatice ca urmare a procesului de fabricaie sau a procedeului de manipulare trebuie s fie legate
la pmnt.
ART. 37
Se interzice folosirea mbrcmintei i nclmintei confecionate din materiale care se ncarc
electrostatic.
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
ART. 38
n zonele n care exist pericolul formrii atmosferei explozive personalul trebuie s utilizeze echipament
special de protecie.
ART. 39
n procesele de producie n care se produce electricitate static trebuie s se aib n vedere:
a) nlocuirea, pe ct posibil, a elementelor izolante cu elemente conductoare de electricitate;
b) mrirea conductibilitii electrice a benzilor transportoare, curelelor de transmisie i a tubulaturilor prin
realizarea punilor echipoteniale sau tratarea acestora cu adezivi buni conductori de electricitate;
c) efectuarea proceselor de fabricaie n ncperi cu atmosfer controlat i inertizat;
d) limitarea vitezelor de curgere a lichidelor i a materialelor pulverulente;
e) legarea la pmnt pe toat durata desfurrii operaiunilor generatoare de sarcini electrostatice, inclusiv
a celor care se desfoar ocazional sau pentru a cror efectuare se folosesc sisteme demontabile;
f) evitarea micrilor suplimentare ale persoanelor care execut ori supravegheaz activitile prevzute la
art. 6 alin. (2).
ART. 40
Aciunea asupra conductorilor vizeaz:
a) asigurarea echipotenialitii ntre materialele i obiectele legate la pmnt;
b) realizarea unor contacte sigure, de bun calitate.
ART. 41
Aciunea asupra izolanilor se refer la utilizarea selectiv, n funcie de procesele tehnologice, a
limitatorilor de sarcini electrostatice prin ionizri inductive, electrice sau radioactive, precum i a substanelor
antistatice.
ART. 42
Descrcarea electricitii statice din baloturile de textile, materiale sintetice, hrtie etc. se realizeaz eficient
prin ionizare, cu vrfuri, ace metalice, perii de descrcare, benzi metalice sau prin umezirea local a aerului.
ART. 43
Pentru mbuntirea conductibilitii prilor n micare, n cazul lagrelor care folosesc lubrifiani, se
utilizeaz adaosuri de grafit sau sulfat de molibden.
ART. 44
n procesele de uscare, prin pulverizare sau n strat fluidizat a substanelor pulverulente, pentru limitarea
acumulrilor de sarcini electrostatice att n usctorul propriu-zis, ct i n separatorul de praf, pe lng
legarea la pmnt trebuie asigurat inertizarea usctoarelor pe toat durata desfurrii operaiunilor de
uscare.
ART. 45
La splarea recipientelor de produse petroliere, viteza apei nu trebuie s depeasc 1 m/s, iar presiunea
aburului 3 atm.
ART. 46
La descrcarea din cisterne a gazelor petroliere lichefiate (GPL) se limiteaz viteza acestora la 1 m/s.
ART. 47
Sunt interzise:
a) pomparea unor produse grele (petrol, motorin, ulei, pcur etc.) ntr-un rezervor care a coninut anterior
benzin sau alte produse inflamabile, nainte de golirea complet a conductei de ncrcare i a rezervorului de
produsele anterioare sau nainte de evacuarea din rezervoare a gazelor rezultate;
b) desfundarea cu ap a robinetelor prin care s-au vehiculat lichide combustibile;
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
c) splarea cu ap a conductelor aferente rezervoarelor, nainte de asigurarea unui strat de ap, care s
depeasc cu minimum 3 cm cota racordului conductei;
d) vopsirea prin stropire sau pulverizare cu aer sau alte gaze a recipientelor deschise care conin produse
volatile i care pot genera gaze inflamabile;
e) ncrcarea recipientelor cum ar fi: rezervoare, vagoane, autocisterne etc., cu produse combustibile lichide
prin curgere gravitaional sau fr utilizarea pentru ncrcare a plniilor sau prelungitoarelor, care trebuie s
ajung la cel mult 30 cm deasupra prii inferioare a recipientului;
f) accesul personalului pe rezervoare pe durata unor operaiuni cum ar fi, pompare, amestec etc.; n
cazul n care necesitile tehnologice impun totui executarea unor msurtori sau luarea probelor n timpul
operaiunilor de pompare sau amestecare se vor lua msuri corespunztoare pentru asigurarea legrii la
pmnt a utilajelor sau dispozitivelor utilizate;
g) executarea de reparaii n timpul funcionrii instalaiilor tehnologice;
h) utilizarea transmisiilor cu curele n medii unde apar frecvent amestecuri explozive;
i) utilizarea ncrctoarelor cu guri sau neetaneiti, prin care produsul inflamabil pompat se poate
rspndi sub form de stropi, genernd suplimentar sarcini electrostatice;
j) scurgerea brusc, sub form de jet, a produselor inflamabile i volatile, prin legturile de luat probe, pe la
sticlele de nivel etc.;
k) desfundarea robinetelor de scurgere aferente aparatelor sau vaselor sub presiune prin lovire sau prin alte
operaiuni mecanice;
l) transportul i manipularea produselor petroliere n ambalaje din material plastic, cu excepia celor
antistatizate i special destinate n acest scop;
m) folosirea indicatoarelor de nivel cu plutitor n rezervoare de produse inflamabile, dac nu sunt luate
msuri de punere la pmnt a plutitorului;
n) agitarea sau omogenizarea n rezervoare, vase etc. a lichidelor uor inflamabile; omogenizarea poate fi
fcut numai prin recirculare sau cu amestectoare mecanice avnd palete situate sub nivelul lichidului;
o) utilizarea unor instalaii pentru exhaustarea prafului de materiale combustibile sau a vaporilor
inflamabili, comune cu cele pentru evacuarea materialelor pulverulente provenite de la utilajele de lefuit,
polizat, strunjit etc.;
p) folosirea aerului comprimat pentru alimentarea reactoarelor; aceasta se face n circuit etan, mecanizat
(automatizat) att pentru ncrcarea, ct i pentru descrcarea reactoarelor;
r) deschiderea capacului reactorului n timpul procesului tehnologic fr asigurarea n prealabil a pernei de
gaz inert i punerea n funciune a sistemului de ventilare;
s) luarea probelor n timpul proceselor de cristalizare din reactor;
t) deschiderea capacului reactorului n care au fost efectuate diferite operaiuni, fr programarea prealabil
a unei faze de linitire cu durata cel puin egal cu timpul de relaxare pentru substanele din reactor.
ART. 48
Vasele metalice portabile, butoaiele, canistrele metalice etc., care urmeaz s fie ncrcate cu produse
petroliere lichide, trebuie s fie aezate, pe durata ncrcrii lor, pe o plac metalic legat la pmnt i
conectate, prin intermediul unei legturi electrice, la recipientul sau racordul din care se face ncrcarea.
ART. 49
Furtunurile flexibile de descrcare sau ncrctoarele trebuie prevzute cu armturi din bronz i garnituri
etane.
ART. 50
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Operaiunile de transvazare a lichidelor combustibile, cum ar fi alimentarea cu carburant, trebuie s se
ntrerup pe durata fenomenelor meteo nsoite de furtuni cu descrcri sub form de trsnet, dac aceste
fenomene se produc n zone apropiate.
ART. 51
n cazul GPL, pentru egalizarea potenialelor cisterne i rezervorului se utilizeaz cablul de untare, aflat n
dotarea cisternei.
ART. 52
Este obligatorie instruirea personalului operator asupra modului de formare i acumulare a sarcinilor
electrostatice, asupra metodelor de combatere a acestora, precum i asupra riscurilor determinate de
ncrcrile electrostatice.
CAP. 5
Unele msuri specifice de prevenire a incendiilor determinate de electricitatea static
SECIUNEA 1
Msuri de prevenire la vehicularea i depozitarea lichidelor inflamabile
ART. 53
(1) ncrcarea rezervoarelor cu lichide inflamabile se face pe la baza acestora, sub nivelul lichidului.
(2) Viteza de curgere poate fi mrit numai dup ce nivelul lichidului n recipient depete cu 2 cm gura
conductei de intrare, iar n cazul rezervoarelor cu capac plutitor numai dup ce capacul plutete pe lichid.
ART. 54
(1) La umplerea rezervoarelor trebuie luate msuri pentru evitarea stropirii sau pulverizrii lichidului.
(2) n cazul plniilor confecionate din materiale izolante, nainte de nceperea operaiunii de umplere, prin
plnie trebuie introdus un conductor legat la pmnt, pn la partea inferioar a rezervorului.
ART. 55
n timpul ncrcrii cu gaze petroliere lichefiate a vaselor tip termos trebuie introdus n acestea o srm
sau tij metalic, n vederea realizrii contactului dintre lichidul din vas i racordul de ncrcare legat la
pmnt.
ART. 56
Pentru a se evita ptrunderea n interiorul rezervoarelor a corpurilor strine, acumulatoare de sarcini
electrice, n circuitele de transvazare trebuie s se utilizeze filtre.
ART. 57
nainte de splarea cu ap sau spum a rezervoarelor, autocisternelor, tancurilor petroliere sau a lepurilor
trebuie s se asigure evacuarea amestecurilor inflamabile, utilizndu-se n acest scop gaz inert sau abur.
ART. 58
Furtunurile pentru splarea cu ap a depunerilor din rezervoare, vase sau utilaje, precum i cele pentru abur
trebuie s fie prevzute cu inserie sau armare metalic i legate la pmnt, nainte de nceperea operaiunilor
de aburire i curare.
ART. 59
Furtunurile flexibile ale pompelor de distribuie a carburanilor trebuie s fie omologate, antistatizate,
lungimea lor nedepind valoarea specificat de normativele n vigoare; ele trebuie meninute n stare de
utilizare, iar dispozitivele de nchidere trebuie realizate din materiale neferoase.
ART. 60
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Fiecare sortiment de carburant se depoziteaz n rezervoarele sau compartimentele stabilite, fiind interzis
schimbarea destinaiei acestora de la un sortiment de produs la altul, fr asigurarea tuturor msurilor de
pregtire necesare (golire, curare a pereilor interiori etc.).
ART. 61
La gurile de descrcare a carburanilor n rezervoare se prevd borne de legare la pmnt pentru conectarea
autocisternelor.
SECIUNEA a 2-a
Msuri de prevenire la separarea substanelor lichide i solide
ART. 62
La operaiunile de separare prin filtrare a suspensiilor din lichidele inflamabile se impun urmtoarele
msuri:
a) utilizarea numai a filtrelor metalice conectate la priza de pmnt;
b) conectarea la pmnt a tuturor elementelor metalice ale instalaiei de separare;
c) mrirea conductivitii lichidelor prin adugare de aditivi cu proprieti antistatice.
ART. 63
La operaiunile de separare prin centrifugare a substanelor lichide i solide se vor avea n vedere
urmtoarele:
a) utilizarea unor instalaii de centrifugare care s aib n construcie partea interioar din materiale bune
conductoare de electricitate;
b) asigurarea inertizrii recipientului naintea nceperii operaiunii de separare;
c) confecionarea cicloanelor n care sunt separate substanele pulverulente din materiale bune conductoare
de electricitate;
d) legarea individual la pmnt a utilajelor de amestec, valurilor, calandrelor, filtrelor, usctoarelor cu aer.
SECIUNEA a 3-a
Msuri de prevenire la vopsirea i/sau la lcuirea prin pulverizare
ART. 64
n zonele de lucru pentru operaiuni de vopsire i/sau lcuire prin pulverizare trebuie s se asigure umezirea
local a aerului.
ART. 65
n camerele de pulverizat vopsea i/sau lac trebuie asigurate funcionarea la parametri normali a instalaiilor
de ventilaie general, interblocarea dintre sistemul de ventilaie i cel de admisie a aerului comprimat la
pistolul de pulverizare, precum i funcionarea perdelelor cu ap.
ART. 66
Pentru operaiunile de vopsire i/sau lcuire prin pulverizare se va utiliza numai aer comprimat fr
impuriti, iar temperatura acestuia, n cazul pulverizrii nitrolacului la cald, nu trebuie s depeasc 50
grade C.
ART. 67
La alimentarea utilajelor pentru turnarea lacului trebuie s se utilizeze numai recipiente cu structur
metalic, etane n raport cu mediul de lucru.
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
SECIUNEA a 4-a
Msuri de prevenire specifice vopsirii n cmp electrostatic
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
ART. 68
La vopsirea n cmp electrostatic se respect regulile i msurile precizate la art. 64 - 67, precum i
urmtoarele:
a) curentul maxim de scurtcircuit nu trebuie s depeasc 0,2 mA;
b) distana de siguran prevzut n reglementrile tehnice specifice se menine strict, pentru a nu se
produce strpungeri ale dielectricului dintre pistolul/duza de pulverizare i piesele supuse vopsirii;
c) instalaia de vopsire prin pulverizare n cmp electrostatic se prevede cu sisteme de protejare mpotriva
cderilor brute de tensiune.
SECIUNEA a 5-a
Msuri de prevenire la ansambluri i subansambluri aflate n micare
ART. 69
n cazul transmisiilor prin curele trebuie s se utilizeze materiale bune conductoare de electricitate,
obinute prin aplicarea unui tratament antistatic pe toat suprafaa acestora.
ART. 70
Legarea la pmnt a benzilor transportoare este obligatorie i se poate realiza cu sisteme tip pieptene
metalic, cu dini ascuii i ndreptai spre partea interioar a benzii, n punctul n care aceasta se desparte de
tambure (role).
ART. 71
Pentru scurgerea electricitii statice generate de lagrele cu cuzinei din materiale izolatoare (teflon, nailon
etc.) sau de cele care lucreaz pe pern de ulei sunt necesare realizarea legturii electrice ntre arborele i
carcasele lagrului, precum i legarea la pmnt a ntregului sistem.
SECIUNEA a 6-a
Msuri de prevenire la prelucrarea cauciucului i a maselor plastice
ART. 72
Toate elementele aflate n micare ale utilajului tehnologic prin care se prelucreaz cauciuc i/sau mase
plastice trebuie legate la pmnt prin intermediul unor perii metalice sau din crbune.
ART. 73
Instalaiile i utilajele de prelucrare a cauciucului i/sau a maselor plastice trebuie prevzute cu ventilaie
mecanic local i sisteme de umidificare a atmosferei, iar ncperile n care sunt amplasate se prevd n mod
obligatoriu cu pardoseal antistatic.
ART. 74
(1) Reducerea nivelului de ncrcare electrostatic n procesele de prelucrare a maselor plastice se obine
prin introducerea n material a unor substane antistatice, cum sunt:
a) eter sau poliglicol multimolecular pentru polistiren, polietilen sau polivinilclorid;
b) combinaie de stearin-amoniac (18 - 50%), pentru cele mai multe dintre masele plastice;
c) fosfai de alcool gras pentru materialele plastice i fibrele sintetice.
(2) Suprafeele din materiale izolante ale utilajelor trebuie s fie acoperite cu substane antistatice.
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
SECIUNEA a 7-a
Msuri de prevenire la prelucrarea celulozei i hrtiei
ART. 75
Formarea i acumularea sarcinilor electrostatice trebuie diminuate semnificativ prin reducerea presiunii
dintre cilindri i modificarea unghiului sub care intr hrtia la presare.
ART. 76
Pornirea mainilor de fabricat hrtie este permis numai dup verificarea sistemelor de colectare a
sarcinilor electrice care se monteaz pe ntreaga lime a cilindrului de imprimare.
ART. 77
Instalaiile de fabricaie a celulozei i hrtiei trebuie meninute n stare de curenie, dup fiecare schimb de
lucru personalul de deservire procednd la ndeprtarea deeurilor i materialelor combustibile i la curarea
acestora de praf, scame i ulei.
ART. 78
La fabricarea sortimentelor de hrtie trebuie s se aib n vedere urmtoarele:
a) asigurarea funcionrii instalaiei de ventilaie general pentru introducerea aerului proaspt i evacuarea
aerului viciat din compartimentele de fabricaie;
b) asigurarea permanent a operaionalitii instalaiilor automate de stingere a incendiilor.
SECIUNEA a 8-a
Unele msuri de prevenire la rampele auto i de cale ferat pentru ncrcarea-descrcarea produselor
petroliere
ART. 79
(1) La rampele auto i de cale ferat pentru ncrcarea-descrcarea produselor petroliere se realizeaz
echipotenializarea elementelor metalice.
(2) La intrarea n ramp i n zonele de descrcare inele de cale ferat se leag electric ntre ele i se
conecteaz la priza de pmnt.
(3) Conductele prin care se transvazeaz produsele petroliere i recipientele aferente operaiunilor de
ncrcare/descrcare se conecteaz la priza de pmnt.
SECIUNEA a 9-a
Unele msuri de prevenire la alimentarea cu carburant a aeronavelor i navelor
ART. 80
Pe durata alimentrii cu carburant aeronavele nu trebuie s se afle n imediata apropiere a unui radar de sol,
la care se execut probe sau care se afl n stare de funcionare.
ART. 81
Pe durata operaiunilor de alimentare cu carburant sunt interzise instalarea sau demontarea bateriilor de
acumulatori ale aeronavei, precum i branarea generatoarelor de sol.
ART. 82
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
(1) Pentru ca o aeronav sau nav s poat fi alimentat cu carburant n timp ce pasagerii se afl la bord, se
mbarc sau se debarc, este necesar prezena la bord a personalului calificat care poate executa procedurile
de protecie i evacuare a pasagerilor.
(2) Suplimentar se aplic urmtoarele msuri de prevenire:
a) traseul urmat de pasageri trebuie s evite zonele n care exist riscul degajrii vaporilor de carburant;
operaiunile de mbarcare/debarcare trebuie s fie supravegheate;
b) prin sistemul de intercomunicaii al aeronavei sau prin orice alte mijloace adecvate trebuie asigurat
comunicarea bilateral ntre echipa de la sol responsabil cu aceste operaiuni i personalul specializat de la
bordul aeronavei.
ART. 83
(1) Legarea la pmnt a unei aeronave sau nave const n luarea urmtoarelor msuri:
a) legarea la priza de pmnt a alimentatorului;
b) legarea la priza de pmnt a aeronavei, respectiv a navei;
c) realizarea unei legturi electrice ntre aeronav, respectiv a navei i alimentator;
d) realizarea unei legturi electrice ntre aeronav i captul furtunului flexibil pentru carburant, n cazul
alimentrii prin extradosul aripilor.
(2) La terminarea operaiunii de alimentare toate legturile electrice trebuie deconectate n ordinea invers
celei specificate mai sus.
ART. 84
n cazul n care nu este specificat obligaia legrii la pmnt a aeronavei sau navei, se vor lua urmtoarele
msuri pentru nlturarea sarcinilor electrice:
a) realizarea unei legturi electrice ntre aeronav i alimentator;
b) realizarea unei legturi electrice ntre aeronav i captul furtunului flexibil pentru carburant, n cazul
alimentrii prin extradosul aripilor.
ART. 85
La alimentarea cu carburant de la o staie (sistem de pompare fix) se va evita conectarea la priza de
pmnt n zona staiei (pompei fixe), deoarece n momentul conectrii pot aprea descrcri electrice datorate
diferenelor de potenial.
ART. 86
Toate aeronavele aflate pe pist, precum i autoalimentatoarele de pe platformele pistelor de decolare/
aterizare trebuie s fie legate la pmnt pe toat durata de staionare.
SECIUNEA a 10-a
Msuri de prevenire la umplerea rezervoarelor din benzinrii i la alimentarea cu carburani a
autovehiculelor
ART. 87
Personalul benzinriilor trebuie s urmreasc permanent meninerea n bune condiii a capacelor i a
ramelor chesoanelor rezervoarelor, pentru a evita formarea straturilor izolante electric.
ART. 88
(1) Furtunurile flexibile ale pompelor de distribuie a carburanilor trebuie s fie omologate, antistatizate,
lungimea lor nedepind valoarea specificat de normativele n vigoare.
(2) Dispozitivele de nchidere trebuie realizate din materiale metalice care nu produc scntei.
(3) Se interzice livrarea de carburani n vase din mase plastice.
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
ART. 89
Fiecare sortiment de carburant se depoziteaz n rezervoarele sau n compartimentele stabilite, fiind
interzis schimbarea destinaiei acestora de la un sortiment de produs la altul fr asigurarea tuturor msurilor
de pregtire necesare (golire, curare a pereilor interiori etc.).
ART. 90
La gurile de descrcare a carburanilor n rezervoare se prevd borne de legare la pmnt pentru conectarea
autocisternelor.
SECIUNEA a 11-a
Msuri de prevenire specifice activitilor domestice (gospodreti)
ART. 91
n cazul activitilor domestice (gospodreti) principalele msuri de prevenire a incendiilor, destinate
reducerii riscurilor generate de electricitatea static, se refer la:
a) interzicerea splrii sau currii mbrcmintei cu benzine, solveni i alte lichide inflamabile;
b) interzicerea utilizrii bidoanelor, canistrelor i a altor recipiente din mase plastice la transportul, stocarea
sau manipularea benzinei, petrolului i a altor lichide inflamabile;
c) interzicerea folosirii plniilor din materiale plastice la transvazarea lichidelor inflamabile;
d) legarea la pmnt, pe durata ncrcrii cu produse petroliere sau cu alte lichide inflamabile a butoaielor i
canistrelor metalice, prin aezarea acestora pe o plac metalic legat la pmnt, respectiv prin conectarea la
recipientul legat la pmnt de la care se realizeaz ncrcarea.
SECIUNEA a 12-a
Verificarea la recepia i darea n exploatare a instalaiilor de legare la pmnt
ART. 92
n vederea recepiei i drii n exploatare a instalaiilor de legare la pmnt executantul trebuie s
ntocmeasc i s predea beneficiarului:
a) documentaia tehnic de execuie;
b) procesul-verbal de lucrri ascunse pentru elementele ngropate;
c) buletinele de verificare.
ART. 93
Buletinele de verificare trebuie s cuprind:
a) data efecturii verificrii;
b) funcia, calitatea i numele persoanei care a efectuat verificarea;
c) denumirea instalaiei sau a prii din instalaie la care s-au efectuat verificri;
d) rezultatul verificrii continuitii conexiunilor electrice ntre utilaje i priza de pmnt;
e) valoarea rezistenei de dispersie a instalaiei de legare la pmnt, msurat la utilajul cel mai ndeprtat
de priza de pmnt;
f) metoda de msurare folosit, tipul i clasa de precizie a aparatelor utilizate n acest sens;
g) aprecieri asupra gradului de umiditate a solului (umed, uscat, foarte uscat);
h) observaii asupra defectelor constatate i nlturate.
ART. 94
Msurarea rezistenei de dispersie pentru instalaia de legare la pmnt se face:
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
a) n instalaii subterane i n instalaii locale de legare la pmnt, cel puin de dou ori pe an;
b) la reelele generale de legare la pmnt, cel puin o dat pe an.
CAP. 6
Dispoziii finale
ART. 95
mbrcmintea, nclmintea i echipamentul de protecie a persoanelor care supravegheaz activitile
prevzute la art. 6 alin. (2) se aleg astfel nct s ndeplineasc condiiile de prevenire a formrii electricitii
statice stabilite n prezentele dispoziii.
ART. 96
(1) n vederea aplicrii prezentelor dispoziii factorii de decizie (patron, utilizator, administrator etc.) vor
stabili, prin actele de autoritate prevzute de lege, aspectele de natur organizatoric i tehnic specifice i vor
lua msuri de elaborare a procedurilor i instruciunilor proprii, pentru detalierea anumitor prevederi.
(2) n termen de 90 de zile de la data intrrii n vigoare a prezentelor dispoziii patronii vor analiza situaia
existent n raport cu prevederile prezentelor dispoziii i vor stabili, dup caz, msurile de reabilitare
necesare, specifice fiecrei instalaii, fiecrui utilaj, echipament sau produs, capabile s produc ncrcri
electrostatice.
ART. 97
Unele date privind valorile tensiunilor de ncrcare, ale energiilor minime de aprindere, pentru amestecuri
inflamabile sau pulverulente, pulberi metalice, la prelucrarea unor produse agricole, precum i ale rezistivitii
lichidelor inflamabile vor fi cuprinse ntr-un ndrumtor care va fi publicat n Revista "Pompierii Romni" cu
scopul de a veni n sprijinul specialitilor care doresc s aprofundeze unele aspecte privind riscul generat de
electricitatea static.
ART. 98
Anexele nr. 1 i 2 fac parte integrant din prezentele dispoziii.
ANEXA 1
la dispoziiile generale
EXEMPLE
de operaiuni i procese pe parcursul crora pot s apar ncrcri electrostatice
Principalele operaiuni i procese pe parcursul crora pot s apar ncrcri electrostatice sunt:
- vehicularea lichidelor combustibile sau a solvenilor cu viteze relativ mari (peste 0,7 m/s) prin elemente
sau poriuni de conducte;
- ncrcarea i/sau descrcarea lichidelor combustibile aflate la presiunea atmosferic n/din rezervoare
(cisterne);
- vehicularea lichidelor inflamabile prin elemente care determin reducerea seciunii transversale a
traseului, cum ar fi ajutaje, ventile, diafragme etc.;
- pulverizarea produselor combustibile (lichide, pulberi etc.) prin utilizarea principiului lui Bernoulli;
- purjarea sau nclzirea lichidelor inflamabile vscoase utilizndu-se aburul;
- transportul i manipularea produselor lichide inflamabile n ambalaje din materiale plastice;
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
- operaiunile de ncrcare/descrcare n dane a navelor petroliere destinate transportului lichidelor
combustibile;
- splarea prin agitare, frecare etc. a esturilor i hainelor, utilizndu-se substane inflamabile;
- separarea prin centrifugare a substanelor solide i lichide inflamabile;
- operaiunile cum ar fi umplerea, golirea, agitarea lichidelor inflamabile, efectuate n vase emailate;
- operaiunile de filtrare a suspensiilor din lichide inflamabile;
- uscarea prin pulverizare sau n strat fluidizat;
- vacuumarea lichidelor inflamabile;
- alimentarea aeronavelor cu carburani la sol;
- procesele de mcinare, amestecare etc. a unor produse combustibile;
- procesele de filtrare prin site, materiale poroase etc. a unor pulberi (prafuri) combustibile;
- mcinarea materialelor combustibile;
- procesele de producere a pulberilor (prafurilor) combustibile;
- operaiunile de lefuire i polizare a metalelor, maselor plastice, lemnului, plutei etc.;
- transportul pneumatic prin conducte al produselor pulverulente;
- sortarea, cernerea, ambalarea, mcinarea, malaxarea i amestecarea produselor pulverulente;
- procesele de fabricaie a firelor i fibrelor n industria textil;
- fabricarea pulberilor explozive n industria de armament;
- operaiunile de sablare a structurilor metalice;
- filtrarea aerului sau a altor gaze impurificate cu pulberi metalice, pulberi (prafuri) agricole;
- desprfuirea suprafeelor metalice de diferite forme, utilizndu-se aer sau alte gaze sub presiune;
- transportul unor amestecuri de pulberi n flux de aer (uscare cu aer sau cu alte gaze);
- procesele locale i generale de ventilare, aerisire, desprfuire etc.;
- egrenarea bumbacului;
- antrenarea cu curele de transmisie din materiale izolante, dispuse pe roi dinate sau fulii, n procese care
utilizeaz produse combustibile;
- frecarea mbrcmintei i nclmintei confecionate din materiale izolante (mtase, fibre sintetice sau
artificiale etc.) de corpul operatorului pe durata utilizrii acestora n procesul de producie;
- descrcarea accidental, la presiune atmosferic, a unui recipient care a coninut gaze inflamabile;
- transmisiile utiliznd curele realizate din cauciuc izolant electric;
- splarea cu jet pulverizant de ap i/sau abur supranclzit a recipientelor (cazane, rezervoare, cisterne
etc.) care au coninut produse volatile i care mai pot conine vapori ai acestor produse;
- operaiunile de omogenizare n rezervoare a produselor combustibile prin agitarea cu aer, diverse alte gaze
sau prin utilizarea de dispozitive mecanice;
- operaiunile de lcuire i vopsire a materialelor prin procedeul pulverizrii;
- pulverizarea electrostatic utiliznd vopseluri, pulberi etc.;
- procesele de imprimare utilizndu-se procedeul gravrii;
- operaiunile de imprimare n instalaii tipografice (litografiere, vopsire etc.);
- detenta gazelor comprimate sau lichefiate;
- fabricarea foliilor de polietilen;
- procesele tehnologice de producere a hrtiei;
- derularea unor filme sau pelicule, benzi din hrtie i textile;
- manipularea foliilor din materiale plastice; procese de ambalare n saci din materiale izolante;
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
- transvazarea aburului, aerului sau a altor gaze, prin conducte sau furtunuri, cnd aburul este umed, iar
aerul sau gazul conine particule din materiale care se pot electriza uor;
- operaiunile de umplere sau golire cu jet sau prin cdere liber a unor utilaje, rezervoare etc.;
- purificarea gazelor coninnd particule coloidale;
- formarea cristalelor de ghea;
- zgrierea, comprimarea, ntinderea structurilor din cuar;
- deformarea mecanic a unor materiale (de exemplu, mica);
- dezintegrarea radioactiv;
- efectul fotoelectric;
- purificarea gazelor de particule lichide i solide n suspensie etc.
Corpul uman intervine n acest fenomen n 3 moduri:
- ca generator de electricitate static (acumulare-descrcare) datorit micrii corpului operatorilor
(ndeosebi cei cu mbrcminte de nailon sau plastic) ori prin frecarea materialelor n timpul deplasrii;
- n transportul sarcinilor electrostatice de la un material ncrcat la corpul uman;
- la descrcarea electrostatic de la corpul uman la pmnt, mai rapid la cei cu pielea umed.
ANEXA 2
la dispoziiile generale
ASPECTE
referitoare la pericolul de explozie i/sau incendiu n cazul unor operaiuni i procese tehnologice care
genereaz electricitate static
ncrcarea electrostatic a materialelor sau conductelor din vecintatea celor prin care se vehiculeaz
lichide inflamabile se produce prin influen, n acest caz avnd loc descrcarea prin scnteie ntre prile
metalice aflate n apropiere.
La vehicularea hidrocarburilor prin pompare n/din recipiente apare o ncrcare electrostatic a lichidului
i a conductelor, respectiv a furtunurilor (curgere n conductele de legtur, turbulen mare n pomp) cu
producerea de descrcri prin scnteie ntre prile metalice ale conductelor i recipientelor, n special la
intrarea i ieirea din funciune a pompei.
La umplerea sau golirea mijloacelor de transport auto pot aprea descrcri electrostatice prin scnteie ntre
prile bune conductoare de electricitate ale sistemelor de alimentare cu combustibil i mijlocul de transport,
precum i ntre ofer i autovehicul sau sistemul de alimentare.
La recipientele din materiale izolatoare (sticl, mase plastice etc.) cu capacitate sub 5 litri sarcinile
electrostatice formate sunt nepericuloase, excepie fcnd sulfura de carbon.
La ncrcarea rezervoarelor mari din materiale izolatoare, datorit curgerii i turbulenei se pot produce
descrcri prin scnteie ntre prile conductoare ale conductelor de alimentare (flanele de metal) i
personalul de deservire.
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Pe timpul ncrcrii cu hidrocarburi a vaselor prevzute cu agitatoare pot avea loc descrcri electrostatice
prin scntei ntre lichid i vas cu consecine grave (explozii, incendii).
Pe timpul manevrelor de la o gur de vizitare deschis a unui reactor plin cel mai mare pericol de
descrcare prin scnteie este n zona gurii de vizitare datorit amestecrii vaporilor inflamabili cu aerul. Pe
timpul ncrcrii cu substane solide (pulberi) a reactoarelor care conin hidrocarburi, n special la ncrcarea
vasului cu substane solide concomitent cu funcionarea sistemului de agitare-omogenizare se ncarc
electrostatic substanele solide i lichidul inflamabil i pot avea loc descrcri prin scnteie att la suprafaa
lichidului, ct i n zona gurii de vizitare.
La filtrarea suspensiilor din lichidele inflamabile sarcinile electrostatice preluate de pe materialele
izolatoare ale filtrelor de ctre conductele sau terminaiile metalice ale furtunurilor din material sintetic pot
produce descrcarea prin scnteie la apropierea unei astfel de pri de un obiect legat la pmnt, descrcrile
fiind cu att mai mari cu ct lichidul are polaritatea mai mic.
n situaia n care rezervorul este izolat fa de sol, potenialul format ntre rezervor i sol poate s creeze
o descrcare electrostatic prin scnteie att la operaiunile de umplere, ct i la cele de golire a rezervorului
(izolat de sol prin pneurile autovehiculului).
Scnteile de aprindere din interiorul rezervoarelor conectate la sol nu pot fi oprite i nici evitate n totalitate
prin simpla punere la pmnt i nici prin scurgerea sarcinilor electrostatice. n exteriorul rezervorului ns
formarea unei scntei de aprindere nu este probabil, cu excepia cazului n care rezervorul este prevzut cu o
izolaie fa de sol mai mare de 10^6 ohmi.
n cazul turbionrii substanelor pulverulente, la prelucrare, transport i depozitare pot aprea descrcri
puternice care conduc la aprinderea pulberii, prima explozie avnd loc n zona turbionar, dup care pot avea
loc i explozii secundare.
La operaiunile de uscare (prin pulverizare sau n strat fluidizat) descrcrile disruptive pot s apar
ntre materialele pulverulente i prile conductoare care vin n contact cu pulberea (cum ar fi cicloanele,
separatoarele de praf, filtrele etc.), precum i ntre corpurile ncrcate electrostatic i personalul de deservire
din imediata apropiere.
n cazul operaiunilor de prelucrare a cauciucului i materialelor plastice electricitatea static poate constitui
o surs de aprindere.
La trecerea materialelor prin valuri, pentru omogenizare i plastifiere, acumularea sarcinilor electrostatice
este nsoit de degajarea vaporilor de plastifiani, acetia putnd forma cu aerul amestecuri explozive.
Mainile de formare a colilor de hrtie (n procesul de presare, dimensionare, tiere), precum i operaiunea
de imprimare a colilor (ca urmare a tehnicii imprimrii rapide i folosirii unor solveni, cerneluri inflamabile
cu uscare rapid) genereaz sarcini electrostatice care pot duce la apariia descrcrilor disruptive ntre
materialele i prile conductoare de electricitate din zona de lucru.
La lucrrile policrome procesul tehnologic se desfoar n atmosfer inflamabil, electricitatea static
acumulat fiind influenat de umiditate. La viteze mari presele de policromie dezvolt sarcini electrostatice
care pot aprinde vaporii inflamabili formai deasupra rezervorului cu solveni (cerneluri) sau n mediul
nconjurtor.
n cazul preselor pentru heliogravur sarcinile electrostatice se formeaz pe materiale i cilindri de cauciuc
i de cupru, descrcrile disruptive care pot aprea avnd energia suficient pentru aprinderea vaporilor
inflamabili formai n zona de lucru.
La operaiunile de aplicare a lacurilor, vopselelor sau materialelor de impregnare se pot produce acumulri
electrostatice aprnd totodat i descrcrile disruptive. n cazul metodei de vopsire sau lcuire prin
pulverizare sarcinile electrostatice acumulate pe suprafaa supus pulverizrii pot produce doar un punct de
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
aprindere care poate fi ns suficient pentru a ridica temperatura pn la punctul de aprindere a solvenilor
inflamabili, antrennd i o reacie n lan care poate avea urmri grave.
Sarcinile electrostatice produse pe timpul funcionrii cu viteze mari a curelelor plate din piele sau din
cauciuc, precum i n cazul benzilor transportoare utilizate pentru materiale nclzite sau foarte uscate produc
descrcri disruptive la zonele de contact ntre prile aflate n micare. i materialele care sunt vrsate la
captul unui transportor cu band pot produce descrcri disruptive ale cror energii sunt capabile s aprind
amestecuri explozive de pulberi cu aer.
Cantitatea de electricitate ce poate fi acumulat pe corpul uman, care se comport ca un capacitor, poate
fi suficient pentru a da natere unei descrcri disruptive la contactul corpului omenesc cu o mas legat la
pmnt. n cazul n care persoanele (operatorii) sunt echipate cu nclminte izolant, acestea se pot ncrca
i prin influen de la vehiculele ncrcate electrostatic, iar la atingerea unui corp (obiect) legat la pmnt
descrcarea se face prin scnteie.
Energia maxim susceptibil s fie eliberat printr-o descrcare disruptiv poate s ating valoarea zecilor
de milijouli, valoare suficient pentru aprinderea mediilor explozive.
H.G. 1010 / 2004

Hotararea Guvernului Romaniei nr. 1010 din 25 iunie 2004 pentru aprobarea normelor metodologice si
a documentelor prevazute la art. 69 din Legea 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor
si protectia persoanelor.
EMITENT: GUVERNUL ROMANIEI
PUBLICATA IN: MONITORUL OFICIAL NR. 722 din 10 august 2004
In temeiul Art. 108 din Constitutie, republicata, si al Art. 69 din Legea nr. 333/2003 privind paza obiectivelor,
bunurilor, valorilor si protectia persoanelor, Guvernul Romaniei adopta prezenta hotarare.
Art. 1 - Se aproba Normele metodologice privind eliberarea, reinnoirea, suspendarea si anularea licentelor de
functionare pentru societatile specializate de paza si protectie, avizarea conducatorilor si atestarea agentilor de
paza, prevazute in anexa nr. 1.
Art. 2 - Se aproba Normele metodologice privind eliberarea, reinnoirea, suspendarea si anularea licentelor de
functionare pentru societatile specializate in sisteme de alarmare impotriva efractiei, avizarea conducatorilor
si a personalului tehnic al acestora, prevazute in anexa nr. 2.
Art. 3 - Se aproba Normele tehnice privind proiectarea si realizarea sistemelor tehnice de protectie si de
alarmare impotriva efractiei, prevazute in anexa nr. 3.
Art. 4 - Se aproba Documentele specifice necesare executarii si evidentei serviciului de paza si modelele
acestora, prevazute in anexa nr. 4.
Art. 5 - Se aproba Documentele pentru organizarea si desfasurarea activitatilor de pregatire si a cursurilor de
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
calificare pentru personalul de paza si garda de corp, prevazute in anexa nr. 5.

Art. 6 - Nerespectarea prevederilor normelor metodologice si tehnice prevazute la Art. 1 - 3 atrage, dupa caz,
raspunderea disciplinara, contraventionala sau penala.
Art. 7 - (1) Constituie contraventii urmatoarele fapte:
a) neintroducerea sau nerespectarea modelelor stabilite pentru documentele specifice necesare executarii si
evidentei serviciului de paza, prevazute in anexa nr. 4.
b) neefectuarea inscrierilor in registrul special pentru pastrarea evidentei contractelor in ordine cronologica, in
maximum 5 zile de la incheierea acestora, conform Art. 22 alin. (3) din Legea nr. 333/2003 privind paza
obiectivelor, bunurilor, valorilor si protectia persoanelor;
c) nefolosirea in serviciu a ecusonului de identificare de catre personalul de paza sau garda de corp;
d) dotarea personalului de paza ori folosirea de catre acesta a cagulelor, mastilor de protectie a fetei ori a
catuselor;
e) nerespectarea regulamentelor proprii de organizare si functionare de catre conducatorii societatilor
specializate in sisteme de alarma, cu privire la angajarea, pregatirea si controlul personalului de specialitate;
f) nerespectarea prevederilor Art. 1 alin. (3) din normele tehnice prevazute in anexa nr. 3;
g) infiintarea dispeceratelor de zona fara avizarea regulamentului de organizare si functionare de catre
Inspectoratul General al Politiei Romane, ori nerespectarea prevederilor acestuia;
h) neinformarea imediata a unitatii de politie teritoriale cu privire la producerea situatiilor care pot avea
urmari asupra ordinii publice si sigurantei persoanelor si cu privire la evenimentele negative inregistrate in
legatura cu serviciul de paza.
(2) Contraventiile prevazute la alin. (1) se sanctioneaza cu amenda de la 5.000.000 lei la 10.000.000 lei.
(3) Constatarea contraventiilor si aplicarea sanctiunilor se fac de catre politisti, jandarmi, precum si de catre
primari sau imputerniciti ai acestora, conform competentelor ce le revin, potrivit legii.
(4) Contraventiilor prevazute la alin. (1) le sunt aplicabile dispozitiile Ordonantei Guvernului nr. 2/2001
privind regimul juridic al contraventiilor, aprobata cu modificari si completari prin Legea nr. 180/2002, cu
modificarile ulterioare.
Art. 8 - Anexele nr. 1 - 5 fac parte integranta din prezenta hotarare.
PRIM-MINISTRU
ADRIAN NASTASE
ANEXA 1
NORME METODOLOGICE - privind eliberarea, reinnoirea, suspendarea si anularea licentelor de
functionare pentru societatile specializate de paza si protectie, avizarea conducatorilor si atestarea agentilor de
paza
CAP.1
Eliberarea si reinnoirea licentelor de functionare pentru societatile specializate de paza si protectie
SECTIUNEA 1 - Eliberarea licentelor de functionare pentru societatile specializate de paza si protectie, care
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
solicita licenta dupa data intrarii in vigoare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor
si protectia persoanelor
Art. 1 - Societatile specializate de paza si protectie, denumite in continuare societati, se infiinteaza in
conditiile legii si functioneaza cu avizul prealabil al Serviciului Roman de Informatii, in baza licentei eliberate
de Inspectoratul General al Politiei Romane.
Art. 2 - (1) Pentru obtinerea licentei de functionare, conducatorii societatilor trebuie sa depuna la inspectoratul
judetean de politie sau la Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti, in a caror raza teritoriala isi
are sediul social societatea, urmatoarele documente:
a) cerere adresata Inspectoratului General al Politiei Romane - Directia Politiei de Ordine Publica, prin care se
solicita licentierea pentru cel putin unul dintre obiectele de activitate prevazute de lege, inregistrata si datata,
din care sa rezulte denumirea societatii, adresa sediului social/administrativ, telefon, fax;
b) aviz de principiu eliberat de inspectoratul judetean de politie sau, dupa caz, de catre Directia Generala de
Politie a Municipiului Bucuresti, in a carei raza teritoriala va functiona societatea, referitor la obiectul de
activitate, denumirea societatii, avizarea asociatului/asociatilor si personalului de conducere, obtinut inaintea
inmatricularii acesteia la oficiul registrului comertului, aviz care ramane valabil pentru licentiere. Verificarile
in vederea avizarii vor fi extinse si asupra sotului, sotiei sau persoanei cu care coabiteaza asociatul/asociatii si
personalul de conducere, sub aspectul cunoasterii preocuparilor acestora, modului de comportare in societate
si antecedentelor penale;
c) documentele de constituire a societatii potrivit legislatiei comerciale si certificatul constatator de la oficiul
registrului comertului;
d) copii ale documentelor de identitate, studii si curriculum vitae ale asociatilor si administratorilor;
e) certificate medicale si de atestare psihologica eliberate de unitati autorizate, care sa certifice capacitatile si
disponibilitatile conducatorilor societatii pentru exercitarea atributiilor ce le revin;
f) documente din care sa rezulte ca personalul de conducere poseda pregatire corespunzatoare atributiilor ce ii
revin, respectiv atestate de absolvire a unor cursuri de calificare sau adeverinte din care sa rezulte ca a
profesat minimum un an in domeniul pazei obiectivelor, bunurilor si valorilor. Sunt exceptate de la obligatia
obtinerii certificatului profesional persoanele care fac dovada ca provin din sistemul de aparare, ordine
publica si siguranta nationala;
g) declaratie pe propria raspundere, autentificata, a asociatului/asociatilor cu privire la disponibilitatea
financiara a societatii de a asigura dotarea cu uniforma si mijloace individuale de autoaparare si prezentarea
listei cu mijloacele materiale, tehnice, de transport, de comunicatii, a mijloacelor audio-video, a aparaturii de
recunoastere si identificare, a sistemelor de alarma impotriva efractiei, a sistemelor de cronometrare si
numarare, a centralelor de supraveghere, a dispeceratelor, a tehnicii de calcul si a softului utilizat, a
armamentului, a altor mijloace tehnice care vor face parte din dotarea societatii in functie de obiectul de
activitate;
h) declaratii pe propria raspundere ale asociatilor/administratorilor ca nu au facut parte din structuri de
informatii straine, organizatii secrete transnationale si nu au colaborat cu acestea;
i) prezentarea dovezilor de inregistrare cu denumirea societatii si a insemnelor distinctive inregistrate la
Oficiul de Stat pentru Inventii si Marci, impreuna cu plansele fotografice ale acestora, si a notificarii prin care
se incunostinteaza consiliul judetean sau, dupa caz, Consiliul General al Municipiului Bucuresti de faptul ca
societatea va avea sediul in zona de responsabilitate a acestora;
j) prezentarea dovezii de achitare a taxei pentru obtinerea licentei de functionare;
k) regulamentul de organizare si functionare al societatii in domeniul pazei obiectivelor, bunurilor, valorilor si
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
protectiei persoanelor care va avea urmatoarea structura:

I. dispozitii generale;
II. structura organizatorica a societatii;
III. conditii de angajare, cu respectarea legislatiei muncii si a prevederilor Legii nr. 333/2003;
IV. pregatirea personalului si controlul acestuia in serviciu;
V. atributiile personalului societatii, pe categorii: asociat, administrator, director executiv, sef de
compartiment, sef de punct de lucru, sef de obiectiv, sef de tura, agent de paza, agent de insotire transport
bunuri si valori, garda de corp, servicii de consultanta;
VI. dotarea personalului cu mijloace de protectie si autoaparare, in conformitate cu prevederile legale;
VII. dispozitii finale, care sa prevada: precizari cu privire la colaborarea, in limitele legii, cu autoritatile
publice competente, pentru a sesiza evenimentele negative in legatura cu serviciul de paza, precum si
informatiile ce vizeaza siguranta nationala a Romaniei; angajarea de a nu face concurenta neloiala si a nu
implica personalul in actiuni ilegale; obligatia de a comunica in termen de 15 zile Inspectoratului General al
Politiei Romane si serviciului politiei de ordine publica competent teritorial modificarile produse in
organizarea, structura, adresa sediului, telefonul sau faxul societatii ori incetarea sau intreruperea activitatii;
obligatia de a informa trimestrial serviciul de specialitate teritorial de politie despre activitatea desfasurata.
(2) Persoanele angajate trebuie sa transmita de indata conducatorilor firmei datele si informatiile obtinute care
vizeaza siguranta nationala si sa comunice modul si imprejurarile in care au intrat in posesia lor. Conducatorii
au obligatia de a informa, la randul lor, Serviciul Roman de Informatii sau alte autoritati cu atributii in
domeniul sigurantei nationale si de a pune la dispozitia acestora suporturile pe care sunt fixate datele
respective. Se interzic copierea, multiplicarea sau transmiterea acestor date si informatii de catre cel care intra
in posesia lor, precum si comunicarea, sub orice forma, altor persoane fizice sau juridice neautorizate.
(3) Documentele prevazute la alin. (1) se prezinta in xerocopie, in 4 exemplare.
Art. 3 - Licenta de functionare se acorda numai in situatia in care toti conducatorii societatii sau reprezentantii
persoanelor juridice indeplinesc conditiile prevazute de lege si au obtinut avizul Politiei si Serviciului Roman
de Informatii. Neacordarea avizului de catre Serviciul Roman de Informatii nu se motiveaza in situatia in care
este fundamentata pe date si informatii ce privesc siguranta nationala a Romaniei.
SECTIUNEA a 2-a - Eliberarea licentelor de functionare pentru societatile specializate de paza si protectie
autorizate pana la data intrarii in vigoare a Legii nr. 333/2003
Art. 4 - (1) Pentru obtinerea licentei de functionare a societatilor autorizate pana la intrarea in vigoare a Legii
nr. 333/2003, conducatorii acestora vor depune in termenul prevazut de lege, la inspectoratele judetene de
politie sau la Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti, in a caror raza teritoriala isi are sediul
social, urmatoarele documente:
a) cererea prin care se solicita eliberarea licentei;
b) copie a certificatului constatator, eliberat de oficiul registrului comertului, privind situatia actuala a
societatii;
c) dovada cu activitatile in derulare si numarul de angajati, cu precizarea numarului celor care au obtinut
certificatul de calificare; d) certificat de inmatriculare, de tip nou, de la oficiul registrului comertului;
e) prezentarea listei cu mijloacele materiale, tehnice, de transport, de comunicatii, prezentarea mijloacelor
audio-video, a aparaturii de recunoastere si identificare a dispeceratelor si centrelor de supraveghere, a
sistemelor de alarma folosite impotriva efractiei, a tehnicii de calcul si a softului utilizat, a armamentului si
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
altor mijloace tehnice din dotare;

f) prezentarea dovezilor de inregistrare cu denumirea societatii si a insemnelor distinctive la Oficiul de Stat
pentru Inventii si Marci, impreuna cu planse fotografice ale acestora;
g) prezentarea dovezii de achitare a taxei pentru obtinerea licentei de functionare;
h) regulamentul propriu de organizare si functionare reactualizat in conditiile prevazute in sectiunea 1;
i) regulamentul propriu de organizare si functionare si autorizatia in baza careia a functionat, in original, in
vederea retragerii;
j) certificatul de cazier fiscal si dovada achitarii taxelor si impozitelor;
k) declaratii pe propria raspundere ale asociatilor/administratorilor ca nu au facut parte din structuri de
informatii straine, organizatii secrete transnationale si nu au colaborat cu acestea;
l) prezentarea notificarii prin care se incunostinteaza consiliul judetean sau, dupa caz, Consiliul General al
Municipiului Bucuresti despre faptul ca societatea are sediul in zona de responsabilitate a acestora.
(2) Documentele prevazute la alin. (1) se prezinta in xerocopie, in 4 exemplare.
Art. 5 - (1) Licenta de functionare se acorda numai in situatia in care toti conducatorii societatii sau
reprezentantii persoanelor juridice indeplinesc conditiile prevazute de lege si au obtinut avizul din partea
organelor de politie.
(2) Pentru societatile care nu au activitate in derulare ori structura de personal conform regulamentelor proprii
nu se acorda licenta de functionare.
(3) Societatile care si-au incetat sau intrerupt activitatea pentru care au fost licentiate, pe o perioada mai mare
de 6 luni, vor depune licentele la serviciile politiei de ordine publica teritoriale, pentru a fi pastrate in evidenta
pasiva pana la reluarea activitatii.
Art. 6 - Dupa expirarea termenului prevazut de Art. 70 din Legea nr. 333/2003, autorizatiile eliberate in
perioada 1996 - 2003 sunt nule de drept.
----------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------------ANEXA 2
NORME METODOLOGICE
privind eliberarea, reinnoirea, suspendarea si anularea licentelor de functionare pentru societatile specializate
in sisteme de alarmare impotriva efractiei, avizarea conducatorilor si a personalului tehnic al acestora
CAP. 1
Eliberarea si reinnoirea licentelor de functionare pentru societatile specializate in sisteme de alarmare
impotriva efractiei
SECTIUNEA 1 - Functionarea societatilor specializate in sisteme de alarmare impotriva efractiei, care solicita
licenta dupa data intrarii in vigoare a Legii nr. 333/2003 privind paza obiectivelor, bunurilor, valorilor si
protectia persoanelor
Art. 1 - Societatile specializate in sisteme de alarmare impotriva efractiei, denumite in continuare societati,
functioneaza in baza licentei eliberate de Inspectoratul General al Politiei Romane, cu avizul prealabil al
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Serviciului Roman de Informatii, valabila pe o perioada de 3 ani.

Art. 2 - Pentru obtinerea licentei de functionare, conducatorul societatii depune la inspectoratul judetean de
politie ori la Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti, dupa caz, in a carui raza teritoriala isi are
sediul social, urmatoarele documente:
a) cerere de eliberare a licentei de functionare, din care sa rezulte activitatile solicitate, adresa si telefoanele
sediului social si administrativ;
b) documentele de constituire si functionare ale societatii, in xerocopii, respectiv: actul constitutiv, incheierea
judecatorului-delegat de autorizare a constituirii si certificatul de inmatriculare cu codul unic de inregistrare la
oficiul registrului comertului. Obiectul de activitate al societatii trebuie sa cuprinda codurile CAEN: 7420
pentru proiectare, 4531 pentru instalare, 3162 pentru productie si 4534 pentru intretinere, in functie de
activitatile solicitate, cu exceptia instalarii care este conditionata de intretinere;
c) documentele conducatorilor societatii, constand in: actul de identitate, ultima diploma de studii si
curriculum vitae, sens in care este necesar ca cel putin o persoana sa aiba pregatire in domeniu pentru a fi
testata profesional de unitatea de politie competenta;
d) certificat constatator eliberat de oficiul registrului comertului cu situatia actualizata a societatii, cu exceptia
celor nou-infiintate;
e) declaratii pe propria raspundere ale asociatilor/administratorilor ca nu au facut parte din organizatii secrete
transnationale, servicii de informatii ori structuri militare sau paramilitare straine, ca nu au fost pregatite de
acestea pentru desfasurarea unor activitati specifice si ca nu au participat la conflicte militare externe;
f) certificat de cazier fiscal;
g) dovada achitarii taxei de licentiere;
h) regulamentul de organizare si functionare, avand structura urmatoare: dispozitii generale, structura
organizatorica a societatii, conditii de angajare a personalului, pregatirea si controlul personalului, dotarea
societatii, modul de derulare a activitatilor licentiate si dispozitii finale.
Art. 3 - (1) Licenta de functionare se acorda numai in situatia in care toti conducatorii societatii, definiti in
norme, au obtinut avizul politiei si Serviciului Roman de Informatii.
(2) Avizul negativ al Serviciului Roman de Informatii nu se motiveaza in situatia in care este fundamentat pe
date si informatii ce privesc siguranta nationala a Romaniei.
(3) In cazul in care sunt asociati persoane juridice se anexeaza documentele de autorizare si constituire ale
acestora si ale reprezentantului legal, care trebuie sa obtina avizele mentionate. Aceleasi conditii sunt necesare
si in cazul societatilor cu capital strain.
Art. 4 - Cu ocazia licentierii se aproba regulamentul de organizare si functionare si se elibereaza licenta de
functionare valabila pe o perioada de 3 ani.
Art. 5 - Licentierea persoanelor fizice autorizate in baza Legii nr. 507/2002 privind organizarea si
desfasurarea unor activitati economice de catre persoane fizice se realizeaza similar ca la societatile
comerciale cu prezentarea autorizatiei eliberate de primarii in locul actului constitutiv, avand declarate
activitatile de instalare si intretinere de sisteme de alarmare. Persoanele fizice licentiate au dreptul de a
executa numai lucrari pentru locuinte, anexe ale acestora si alarme auto, care nu necesita intocmirea de
proiecte supuse avizarii politiei.
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Art. 6 - Societatile cu obiect de activitate in domeniul sistemelor de alarmare impotriva efractiei, infiintate
dupa intrarea in vigoare a prezentelor norme metodologice, vor solicita inspectoratului judetean de politie ori
Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti, dupa caz, avizul de principiu pentru conducatori,
inaintea inregistrarii la oficiul registrului comertului, aviz care ramane valabil pentru licentiere.
SECTIUNEA a 2-a - Eliberarea licentelor de functionare pentru societatile specializate in sisteme de alarmare
impotriva efractiei, autorizate pana la data intrarii in vigoare a Legii nr. 333/2003
Art. 7 - Pentru eliberarea licentelor de functionare, societatile autorizate in baza Legii nr. 18/1996 privind
paza persoanelor, obiectivelor, bunurilor si valorilor, in termen de 6 luni de la data intrarii in vigoare a
prezentelor norme metodologice, trebuie sa depuna la inspectoratul judetean de politie ori la Directia Generala
de Politie a Municipiului Bucuresti, dupa caz, in a caror raza teritoriala isi are sediul social, urmatoarele
documente:
a) cerere de solicitare pentru eliberarea licentei, din care sa rezulte activitatile solicitate, adresa si telefoanele
b) originalele autorizatiei eliberate de politie si regulamentul aprobat, in vederea anularii acestora;
c) certificatul de inmatriculare cu codul unic de inregistrare la oficiul registrului comertului;
d) certificatul de cazier fiscal si dovada achitarii taxelor si impozitelor;
e) certificatul constatator de la oficiul registrului comertului cu situatia actualizata a societatii;
f) avizele conducatorilor societatii, eliberate de politie;
g) declaratii pe propria raspundere ale asociatilor/administratorilor ca nu au facut parte din organizatii secrete
transnationale, servicii de informatii ori structuri militare sau paramilitare straine, ca nu au fost pregatite de
h) dovada activitatii in derulare, in special cu privire la contracte de instalare si intretinere si la personalul de
specialitate avizat;
i) lista cu echipamentele folosite, cu certificatele de calitate si de provenienta ale acestora, precum si cu
caracteristicile si parametrii de functionare;
j) lista lucrarilor executate;
k) dovada achitarii taxei de licentiere.
Art. 8 - Pentru societatile care nu au activitate in derulare ori structura de personal conform regulamentului
propriu nu se acorda licenta de functionare.
Art. 9 - Autorizatiile de functionare ale societatilor care nu se incadreaza in termenul prevazut de lege pentru
obtinerea licentei sunt nule de drept, acestea nemaiavand dreptul sa desfasoare activitati in domeniul
sistemelor de alarmare impotriva efractiei.
SECTIUNEA a 3-a - Reinnoirea licentelor de functionare a societatilor specializate in sisteme de alarmare
impotriva efractiei
Art. 10 - Solicitarea reinnoirii licentei de functionare a societatii se realizeaza cu 5 luni inaintea expirarii
termenului de valabilitate a acesteia.
Art. 11 - Pentru prelungirea licentei de functionare a societatilor se prezinta la inspectoratul judetean de
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
politie ori la Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti, dupa caz, in a caror raza teritoriala isi au
sediul social, urmatoarele documente:
a) cerere de solicitare a prelungirii licentei, din care sa rezulte activitatile solicitate, adresa si telefoanele
b) certificatul de inmatriculare cu codul unic de inregistrare la oficiul registrului comertului;
c) certificat de cazier fiscal;
d) certificatul constatator de la oficiul registrului comertului cu situatia actualizata a societatii;
e) avizele conducatorilor societatii, eliberate de politie;
f) dovada achitarii taxelor si impozitelor;
g) dovada activitatii in derulare, in special cu privire la contracte de instalare si intretinere si la personalul de
specialitate avizat si incadrat in munca;
h) declaratie pe propria raspundere a asociatilor/administratorilor ca nu au facut parte din organizatii secrete
transnationale, servicii de informatii ori structuri militare sau paramilitare straine, ca nu au fost pregatiti de
i) dovada achitarii taxei de licentiere;
j) lista cu echipamentele folosite, cu certificatele de calitate si de provenienta ale acestora, precum si cu
caracteristicile si parametrii de functionare;
k) lista lucrarilor executate.
Art. 12 - Prelungirea licentei de functionare se poate acorda numai daca societatea indeplineste cumulativ
conditiile stabilite la Art. 11 lit. e) - i) si a fost obtinut avizul Serviciului Roman de Informatii.
Art. 13 - Intreaga documentatie pentru obtinerea licentei si reinnoirea acesteia se depune in copie, in 4
exemplare.
CAP. 2
Suspendarea dreptului societatii specializate in sisteme de alarmare impotriva efractiei de a incheia noi
contracte si de a angaja personal
Art. 14 - Unitatea din care face parte agentul care constata savarsirea uneia dintre contraventiile prevazute la
Art. 60 lit. g) si h) raportat la prevederile Art. 28 alin. (6) si (7), Art. 30, 31 si ale Art. 34 alin. (2) din Legea
nr. 333/2003, care atrage suspendarea, pe o perioada de la o luna la 3 luni, a dreptului societatii sanctionate de
a incheia noi contracte si de a angaja personal, va comunica despre aceasta, dupa achitarea sanctiunii
contraventionale aplicate sau ramanerea definitiva a hotararii judecatoresti prin care s-a respins contestatia
impotriva procesului-verbal de contraventie, serviciului politiei de ordine publica din inspectoratul judetean
de politie in a carui raza teritoriala se afla sediul social al societatii, care tine evidenta acestora, respectiv
Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti, dupa caz, in vederea dispunerii masurilor legale.
Art. 15 - La inregistrarea a cel putin doua astfel de contraventii in interval de 3 luni, serviciul politiei de
ordine publica din cadrul inspectoratelor judetene de politie sau Directia Generala de Politie a Municipiului
Bucuresti, dupa caz, pe baza raportului cu sanctiunile aplicate si motivatia acestora, dispune, in functie de
gravitatea faptelor, suspendarea dreptului societatii de a incheia noi contracte si de a angaja personal, pe o
perioada de la o luna la 3 luni, comunicand masura Inspectoratului General al Politiei Romane, Serviciului
Roman de Informatii, oficiului registrului comertului, inspectoratului teritorial de munca, precum si societatii
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
in cauza, data de la care incepe sa curga termenul de suspendare si durata acesteia.

CAP. 3
Anularea licentelor de functionare ale societatilor specializate in sisteme de alarmare impotriva efractiei
Art. 16 - (1) In cazul in care se constata savarsirea uneia dintre faptele prevazute de Art. 62 din Legea nr. 333/
2003, retragerea avizului prealabil al Serviciului Roman de Informatii ori neprezentarea pentru reinnoirea
licentei in termenul prevazut de lege, Inspectoratul General al Politiei Romane sau, dupa caz, instanta de
judecata va dispune anularea licentei.
(2) Inspectoratul judetean de politie sau Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti, dupa caz,
sesizat/sesizata de savarsirea uneia dintre faptele care atrag anularea licentei, in termen de 30 zile, va efectua
cercetari si va stabili imprejurarile comiterii faptei. In caz de confirmare, dosarul impreuna cu licenta si
regulamentul de functionare ale societatii vor fi inaintate, cu raport motivat, la Inspectoratul General al
Politiei Romane, care in termen de 10 zile va dispune.
Art. 17 - Masura anularii licentei se comunica societatii sanctionate, Serviciului Roman de Informatii,
inspectoratului judetean de politie sau Directiei Generale de Politie a Municipiului Bucuresti care a facut
propunerea si la oficiul registrului comertului teritorial.
Art. 18 - (1) Licentierea societatilor carora aceasta le-a fost anulata se poate solicita dupa un an de la
ramanerea definitiva a masurii de anulare.
(2) Pierderea ori deteriorarea grava a licentei se va publica in Monitorul Oficial al Romaniei, Partea a III-a.
CAP. 4
Avizarea conducatorilor de societati si a personalului tehnic
Art. 19 - Conducatorii de societati sunt persoanele fizice implicate operativ in activitatea societatii, avand o
functie de conducere, respectiv: administratori, asociati, directori.
Art. 20 - Asociatii ori actionarii care nu sunt implicati in societate vor da declaratie pe propria raspundere
despre aceasta, nefiind necesar avizul Politiei si Serviciului Roman de Informatii.
Art. 21 - Conditiile de avizare a conducatorilor societatii sunt cele stabilite pentru societatile specializate de
paza si protectie la Art. 20 alin. (9) si (10) din Legea nr. 333/2003, iar pentru personalul tehnic, cele prevazute
pentru personalul de paza in Art. 39 din aceeasi lege.
Art. 22 - Retragerea avizelor pentru conducatorii societatilor si personalul tehnic se face cand nu mai sunt
indeplinite conditiile care au stat la baza acordarii acestora ori conducatorii societatilor si personalul tehnic au
savarsit abateri in legatura cu serviciul, pentru care legislatia muncii prevede desfacerea contractului de
munca, situatie in care avizul politiei este nul de drept.
CAP. 5
Avizarea functionarii dispeceratelor de monitorizare a sistemelor de alarmare impotriva efractiei
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Art. 23 - Pentru avizarea dispeceratelor de monitorizare a sistemelor de alarma impotriva efractiei, solicitantul
va depune la inspectoratul judetean de politie sau la Directia Generala de Politie a Municipiului Bucuresti,
dupa caz, in xerocopie, in 3 exemplare, urmatoarele documente:
a) cerere de avizare, inregistrata si datata, adresata Inspectoratului General al Politiei Romane;
b) regulamentul de organizare si functionare a dispeceratului de monitorizare a sistemelor de alarma impotriva
efractiei;
c) copie de pe licenta eliberata de Inspectoratul General al Politiei Romane;
d) polita de asigurare pentru evenimente;
e) contract de prestari de servicii incheiat intre societatea specializata de paza si protectie care asigura
interventia si cea care realizeaza instalarea si conectarea la dispecerat a sistemelor de alarmare impotriva
efractiei, daca este cazul, ambele necesitand a fi licentiate;
f) documentele de achizitionare a echipamentelor.
Art. 24 - (1) Regulamentul de organizare si functionare a dispeceratului de monitorizare a alarmelor cuprinde,
in principal, urmatoarele capitole:
a) datele de identificare a societatii;
b) serviciile pe care le presteaza;
c) structura organizatorica a dispeceratului, cu specificarea dispozitivului de interventie si a numarului de
echipaje auto folosite pe schimb;
d) descrierea echipamentelor folosite, mentionandu-se: tipul si caracteristicile echipamentelor, numarul de
linii telefonice disponibile pentru transmisia de date, semnalele monitorizate, iar pentru echipamentul radio se
va preciza tipul de legatura cu obiectivul uni/bidirectional, autonomia energetica, avize si autorizatii pentru
functionarea in reteaua de radiocomunicatii date si voce;
e) modul de transmitere a alarmelor pe categorii de obiective;
f) atributiile, pregatirea si dotarea personalului pe categorii;
g) obligatiile ce revin personalului de conducere si categoriilor de angajati ai dispeceratului pentru respectarea
prevederilor Legii nr. 333/2003;
h) modul de inregistrare a evenimentelor si arhivarea acestora;
i) principiul realizarii confirmarii tehnice a timpului de interventie.
(2) In anexa la regulamentul de organizare si functionare a dispeceratului se prezinta plansele foto cu
autovehiculele folosite la interventie, vedere fata, lateral si spate.
Art. 25 - Avizarea se solicita dupa achizitionarea echipamentelor.
Art. 26 - Anularea licentelor societatilor atrage de drept retragerea avizului acordat dispeceratelor de
monitorizare a sistemelor de alarmare impotriva efractiei.
ANEXA 3
NORME TEHNICE - privind proiectarea si realizarea sistemelor tehnice de protectie si de alarmare impotriva
efractiei
CAP. 1
Dispozitii generale
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Art. 1 - (1) Prezentele norme tehnice se aplica cu ocazia proiectarii, instalarii si utilizarii sistemelor tehnice de
protectie si de alarmare impotriva efractiei.
(2) Prezentele norme tehnice se adreseaza atat societatilor licentiate specializate sa execute astfel de lucrari,
cat si beneficiarilor de sisteme tehnice de protectie si de alarmare, avand caracter obligatoriu.
(3) Aplicatiile cu sisteme de alarmare impotriva efractiei se proiecteaza, se instaleaza si se utilizeaza cu
respectarea prezentelor norme tehnice.
Art. 2 - Configuratia sistemelor tehnice de protectie si de alarmare impotriva efractiei se stabileste in functie
de importanta valorilor umane si materiale si a nivelului de risc evaluat.
Art. 3 - (1) Echipamentele si elementele componente ale acestor sisteme se utilizeaza in conformitate cu
prevederile legii.
(2) In vederea certificarii componentelor sistemelor de alarmare impotriva efractiei se infiinteaza in cadrul
Inspectoratului General al Politiei Romane Laboratorul de incercari pentru clasificarea acestora si stabilirea
clasei de securitate in care se incadreaza, denumit in continuare Laborator.
(3) Conditiile de incadrare, organizare si functionare a Laboratorului se aproba prin ordin al ministrului
administratiei si internelor.
Art. 4 - Sunt supuse avizarii proiectele sistemelor de alarmare impotriva efractiei destinate: unitatilor
financiar-bancare, institutiilor de interes public, cazinourilor, caselor de schimb valutar si amanet, spatiilor
comerciale mari, magazinelor de arme si munitii, statiilor de comercializare a produselor petroliere,
detinatorilor de produse ori substante toxice, unitatilor speciale si altor obiective cu aglomerari de persoane
ori valori insemnate.
CAP. 2
Echipamentele componente ale sistemelor tehnice de protectie si de alarmare impotriva efractiei
Art. 5 - (1) Sistemele tehnice de protectie si de alarmare impotriva efractiei realizeaza securitatea mecanica si
electronica a obiectivului protejat.
(2) Configurarea sistemelor se realizeaza prin asocierea de elemente de protectie mecanica si echipamente
electronice, astfel incat impreuna sa se completeze si sa realizeze gradul de siguranta corespunzator nivelului
de risc evaluat.
(3) Securitatea mecanica consta in amenajari realizate cu elemente de protectie care au rolul de a asigura
conditii sigure de natura sa nu pericliteze viata sau integritatea persoanelor, respectiv a valorilor.
(4) Securitatea electronica se realizeaza prin instalarea de echipamente care asigura: detectarea patrunderii
neautorizate in zonele protejate, controlul accesului, controlul sustragerii de bunuri si supravegherea video.
Art. 6 - Structura subsistemului antiefractie este alcatuita din: centrala de alarma cu tastaturile de operare,
telecomenzi, elementele de detectie si echipamentele de avertizare si semnalizare.
Art. 7 - Subsistemul de control acces cuprinde unitatea centrala care gestioneaza punctele de control, unitatile
de comanda, cititoarele, broastele sau yalele electromagnetice de actionare a usilor.
Art. 8 - Subsistemul de televiziune cu circuit inchis are in componenta camerele video, echipamentele de
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
multiplexare, vizualizare si stocare a imaginilor.

Art. 9 - Protectia mecano-fizica se asigura cel putin in spatiile in care se depoziteaza si se manipuleaza valori.
Art. 10 - Clasele de siguranta a mijloacelor mecano-fizice folosite vor fi stabilite de laboratorul acreditat si
autorizat, cu respectarea prevederilor standardelor romanesti sau europene.
CAP. 3
Reguli de proiectare a sistemelor de alarmare impotriva efractiei
Art. 11 - (1) Proiectele sistemelor de alarmare impotriva efractiei se intocmesc de personalul tehnic avizat al
societatilor licentiate in acest sens, cu respectarea prezentelor norme tehnice.
(2) Proiectarea aplicatiilor cu sisteme de alarmare impotriva efractiei se realizeaza cu respectarea normelor in
domeniu si a celor proprii unitatilor, tinandu-se seama de gradul de protectie stabilit de conducerea unitatilor
in functie de valorile ce trebuie protejate, existenta si situarea zonelor vitale, caile de acces, circulatia
personalului propriu si a clientilor, amenajarile mecano-fizice realizate, tipul pazei, amplasarea dispozitivului
de paza si departarea fata de echipajul specializat de interventie cu care unitatea are contract de prestari de
servicii.
Art. 12 - Proiectele de executie ce urmeaza a fi avizate se prezinta la serviciul politiei de ordine publica al
inspectoratului judetean de politie pe a carui raza teritoriala se afla obiectivul sau la Directia Generala de
Politie a Municipiului Bucuresti, dupa caz, si vor cuprinde urmatoarele documente:
a) cererea de avizare a beneficiarului, care contine: adresa beneficiarului si a obiectivului ce urmeaza a fi
protejat, numarul de telefon/fax, obiectul proiectului si termenul de realizare, societatea care executa lucrarea
si numarul licentei emise de Inspectoratul General al Politiei Romane, personalul care a intocmit, a verificat si
a aprobat proiectul si seful de lucrare, cu numerele avizelor eliberate de politie;
b) planul cuprinzand amplasamentul si imprejurimile obiectivului la care urmeaza sa se execute lucrarea de
instalare a sistemului de alarmare impotriva efractiei, cu denumirea strazilor si a cladirilor cu care se
invecineaza;
c) elemente privind constructia: tipul constructiei, dimensiunile incaperilor, precum si destinatia acestora,
toate fiind realizate la o scara convenabila. La cladirile vechi sau la cele care se reamenajeaza, in mod
obligatoriu, trebuie sa se faca referire la materialele de constructie, grosimea peretilor exteriori, a plafoanelor
si pardoselilor, precum si a peretilor camerelor unde se pastreaza valori. Pentru suprafetele vitrate, ferestrele si
usile de acces se precizeaza modul de protejare cu mijloace mecano-fizice si clasa de siguranta a acestora. La
tipul constructiei se mentioneaza daca aceasta este veche, noua, reamenajata sau in constructie;
d) prezentarea tabelara a structurii sistemului de alarma impotriva efractiei propus pentru instalare: denumirea
si tipul elementelor, numarul acestora, denumirea firmei producatoare, furnizorul, avize de calitate;
e) descrierea zonelor protejate prin sistemul de alarmare impotriva efractiei, elementul de detectie alocat,
modul de programare al zonei si partitia din care face parte (prezentare tabelara), iar notarea elementelor de
detectie din structura sistemului de alarmare impotriva efractiei trebuie sa se regaseasca in desenele
proiectului;
f) specificarea locului de amplasare a centralei de alarmare impotriva efractiei si a tastaturilor de comanda,
precum si a echipamentelor de control acces si de televiziune cu circuit inchis;
g) calculul energetic al sistemului, din care sa rezulte autonomia acestuia in cazul scoaterii din functiune a
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
retelei de tensiune;
h) datele tehnice de catalog ale elementelor sistemului de alarmare impotriva efractiei, performante, domenii
de utilizare, descrierea functionala, posibilitati de programare si alte facilitati, cu anexarea prospectelor
producatorului;
i) modul de asigurare a garantiei, service-ului si interventiei in cazul defectarii sistemului de alarmare
impotriva efractiei. Termenul maxim de remediere a defectiunilor sistemelor de alarmare impotriva efractiei
instalate in obiectivele de importanta este de maximum 12 ore in localitatea firmei instalatoare, respectiv de
24 de ore in alte localitati;
j) jurnalul de cabluri;
k) documentele de certificare pentru echipamentele utilizate, emise de un laborator acreditat conform legii;
l) desenele obiectivului, cu amplasarea elementelor componente ale sistemului, care se intocmesc la o scara
convenabila, folosindu-se simboluri standardizate.
Art. 13 - (1) Proiectele se intocmesc cu respectarea urmatoarelor cerinte:
a) intocmirea in doua exemplare, din care unul se va preda beneficiarului pe baza de proces-verbal, iar celalalt
se va pastra de proiectant in regimul documentelor secrete de serviciu, cu respectarea legii;
b) inregistrarea proiectelor de catre proiectant, atribuirea unui cod si numerotarea filelor, cu specificarea
numarului total de file, in antetul sau subsolul carora se vor trece codul si denumirea firmei proiectante;
c) realizarea paginii de titlu, cu mentionarea obiectivului si a personalului care a intocmit documentatia.
(2) Accesul la proiectele sistemelor de alarmare impotriva efractiei este permis numai personalului autorizat,
care are atributii profesionale in legatura cu acesta.
CAP. 4
Reguli ce trebuie respectate la producerea echipamentelor componente ale sistemelor de alarmare impotriva
efractiei
Art. 14 - Producerea echipamentelor componente ale sistemelor de securitate electronica se realizeaza numai
cu aprobarea Inspectoratului General al Politiei Romane, cu indeplinirea urmatoarelor conditii:
a) sa fie conforme cu standardele romanesti sau internationale;
b) sa asigure functiile proiectate si aprobate.
Art. 15 - Nu este permisa modificarea produselor fara acordul producatorului si al organelor de politie.
CAP. 5
Reguli privind amplasarea echipamentelor componente ale sistemelor de alarmare impotriva efractiei
Art. 16 - (1) Centrala de alarma se amplaseaza intr-un loc mai putin frecventat de angajatii unitatii si
inaccesibil persoanelor straine.
(2) Tastatura de comanda a sistemului de alarmare impotriva efractiei se amplaseaza la distanta fata de
centrala si cat mai aproape posibil de zona intrarii, pentru reducerea perioadei de temporizare declarate zonei
de intrare, durata fiind stabilita la cel mai scurt timp posibil (maximum 10 secunde).
(3) La obiectivele protejate cu sisteme, unde exista paza umana, in spatiul postului de paza se instaleaza
tastatura cu caractere alfanumerice pentru receptionarea mesajelor in clar si in mod silentios pentru situatiile
de amenintare cu arma.
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
(4) Detectoarele de prezenta vor supraveghea cu prioritate valorile protejate si caile posibile de patrundere
dinspre exterior si se fixeaza astfel incat sa nu permita modificarea zonei supravegheate.
(5) Toate elementele componente ale sistemului se protejeaza electronic impotriva interventiei neautorizate si
se monteaza conform prospectului producatorului.
(6) Traseele de cabluri ale sistemului se realizeaza prin tubulatura sau jgheab aparent de mascare.
(7) Semnalizarea starii de alarmare impotriva efractiei se realizeaza atat local, prin intermediul a cel putin
doua avertizoare acustice, dintre care unul de exterior cu autoalimentare si flash luminos, cat si la distanta.
(8) Sirenele se amplaseaza la o inaltime maxima permisa de spatiu pentru a ingreuna anihilarea lor, iar cea
exterioara, intr-o pozitie vizibila din strada principala limitrofa.
(9) Comunicatoarele utilizate pentru conectarea sistemului local la dispeceratul de monitorizare, care sunt
situate in alta parte decat in centrala, se supravegheaza prin detectoare de prezenta si se amplaseaza in locuri
mai putin accesibile.
Art. 17 - (1) Este interzisa instalarea sistemelor de alarmare impotriva efractiei fara sursa de rezerva care sa
asigure autonomia energetica in caz de cadere a retelei de tensiune.
(2) Sursa principala de alimentare a sistemului trebuie sa fie reteaua electrica de tensiune, iar cea de rezerva:
acumulatorii ori grupuri generatoare, care sa poata asigura functionarea normala a acestuia minimum 24 de
ore, cu 30 de minute in starea de avertizare sonora. In cazul obiectivelor amplasate in zone izolate din mediul
rural, sursa de alimentare de rezerva trebuie sa asigure o autonomie de 72 de ore. In situatia existentei
grupului generator, dimensionarea acumulatorilor se face numai pentru perioada de pornire a grupului.
(3) Pentru echipamentele de televiziune cu circuit inchis se va asigura o autonomie la inregistrare de cel putin
15 minute de la caderea retelei de tensiune.
(4) Racordarea la reteaua electrica de tensiune a sistemului de alarmare impotriva efractiei se realizeaza printrun circuit separat de alti consumatori de energie electrica, iar tabloul electric respectiv va fi protejat electronic
prin sistemul de alarma.
Art. 18 - Prin subsistemul de control acces se va limita patrunderea persoanelor neautorizate in spatiile
protejate: casierie, informatica, dispecerat paza, acces spre tezaur.
Art. 19 - (1) Amplasarea camerelor de luat vederi in zonele de acces in unitate trebuie sa asigure o imagine de
detaliu pentru memorarea tuturor persoanelor care au intrat in unitate, vedere din fata si o imagine pentru zona
de lucru cu publicul.
(2) Spatiul care nu este permanent iluminat si este supravegheat prin camere TV se prevede cu proiector in
infrarosu.
(3) In situatiile in care nu exista dispecerat local, videorecorderul sau inregistratorul digital se amplaseaza intrun spatiu bine protejat, asigurat si incuiat corespunzator, pentru eliminarea posibilitatii sustragerii casetelor
video sau a inregistratorului digital, in special in timpul producerii unui eveniment.
CAP. 6
Activitatea de instalare si utilizare a sistemelor de alarmare impotriva efractiei
Art. 20 - (1) Instalarea echipamentelor poate incepe dupa obtinerea avizului de la organul de politie
competent, pentru proiectul aplicatiei.
(2) Executantul asigura respectarea proiectului avizat.
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Art. 21 - (1) Beneficiarul sistemului de alarmare impotriva efractiei are obligatia schimbarii periodice a
codurilor de utilizare a echipamentelor si ori de cate ori a fost sesizat ca unuia dintre utilizatori i-a fost
deconspirat codul si sa verifice periodic functionarea sistemului.
(2) La receptia de terminare a lucrarilor si punerea in functiune a obiectivelor importante, beneficiarul are
obligatia de a solicita la inspectoratul judetean de politie participarea specialistului in sisteme de alarmare
impotriva efractiei, care verifica respectarea proiectului avizat si eficacitatea sistemului.
(3) Instalatorul asigura instruirea personalului utilizator apartinand beneficiarului, ocazie cu care va fi incheiat
un document in acest sens.
CAP. 7
Asigurarea intretinerii si service-ului sistemelor de alarmare impotriva efractiei
Art. 22 - (1) Sistemele de alarmare impotriva efractiei se verifica si se intretin periodic de personalul firmei
instalatoare sau, dupa caz, de firma care asigura service-ul.
(2) Beneficiarii sistemelor supuse avizarii sunt obligati sa incheie contract de service cu societati licentiate, cu
respectarea timpului de interventie la deranjamente care nu trebuie sa depaseasca 12 ore in localitate,
respectiv 24 de ore pentru societatile cu sediul in afara localitatii obiectivului, si de remediere in maximum 24
de ore.
Art. 23 - (1) La finalizarea sistemului de alarmare impotriva efractiei firma executanta preda in mod
obligatoriu beneficiarului utilizator urmatoarele documente:
a) proiectul sistemului de alarmare impotriva efractiei si avizul organului de politie;
b) documentatia echipamentelor instalate si instructiuni de utilizare a sistemului;
c) documentele care atesta instruirea profesionala a personalului utilizator;
d) jurnalul sistemului de alarmare impotriva efractiei.
(2) In jurnalul sistemului de alarmare impotriva efractiei se consemneaza toate persoanele care au participat la
instalarea si punerea in functiune a sistemului de alarmare impotriva efractiei si apoi evenimentele tehnice
survenite in functionarea sa.
(3) Pastrarea jurnalului se face de catre beneficiarul utilizator, la acesta avand acces personalul abilitat al
firmei licentiate care asigura service-ul.
(4) In jurnal se mentioneaza evenimentele care au influentat functionarea sistemului de alarmare impotriva
efractiei si verificarile tehnice periodice, consemnandu-se: data si ora aparitiei defectului, data si ora
remedierii, componentele reparate ori inlocuite, persoanele care au executat lucrarea, semnatura.
(5) Verificarile tehnice periodice includ toate operatiunile necesare pentru mentinerea operationala si in stare
de functionare a sistemului de alarmare impotriva efractiei, urmarindu-se daca sistemul este functional in
totalitatea sa, daca elementele de detectie au suferit deteriorari, deplasari ori mascari care reduc din zona
supravegheata si asigura transmiterea la distanta a semnalelor.
Art. 24 - La solicitarea beneficiarului societatea care a instalat sistemul sau a asigurat intretinerea acestuia are
obligatia predarii, pe baza de proces-verbal, a codurilor de programare a centralelor si a documentatiei
aferente.
CAP. 8
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
Activitatea de monitorizare a sistemelor de alarmare

Art. 25 - (1) Beneficiarii sistemelor de alarmare impotriva efractiei se pot conecta la dispeceratele de
monitorizare a alarmelor avizate de politie.
(2) Prin monitorizarea unui sistem de alarmare impotriva efractiei trebuie sa se asigure transmiterea catre
centrul de monitorizare a cel putin 5 tipuri de semnale, precum si interogarea starii sistemului conectat, la
anumite intervale de timp, in functie de categoria obiectivului.
Art. 26 - (1) In functie de categoria obiectivelor monitorizate, echipamentele dispeceratelor vor asigura
verificarea starii sistemului conectat, in urmatoarele conditii:
a) obiective rezidentiale - cel putin o data la 24 de ore;
b) obiective comerciale - cel putin o data la 12 ore;
c) obiective financiar-bancare - cel putin o data la 3 ore;
d) obiective strategice - cel putin o data pe ora.
(2) Este interzisa conectarea pe linie telefonica a obiectivelor cu retea de telecomunicatii vulnerabila, fara
acordul beneficiarului.
(3) Echipamentele dispeceratului vor realiza confirmarea tehnica a timpului de sosire a agentilor la obiectiv
pentru determinarea exacta a duratei de interventie la evenimentul inregistrat.
(4) Organizarea dispeceratelor de zona se realizeaza prin monitorizarea sistemelor de alarmare impotriva
efractiei ale obiectivelor din localitatea unde functioneaza centrul si zonele limitrofe, asigurandu-se o
interventie la eveniment in timp util.
CAP. 9
Sistemele de alarmare impotriva efractiei, destinate unitatilor financiar-bancare
SECTIUNEA 1 - Reguli privind conceptia sistemelor de alarmare impotriva efractiei
Art. 27 - La conceptia structurii sistemului de alarmare impotriva efractiei se au in vedere urmatoarele:
a) se aloca distinct cate o zona sau adresa in centrala de alarmare impotriva efractiei fiecarui element de
detectie, cu exceptia cazurilor in care pentru o incapere s-au prevazut mai multe detectoare;
b) se organizeaza partitii in centrala de alarmare impotriva efractiei pentru zonele antetezaur-tezaur, postul de
paza, oficiul de calcul, traseele personalului de paza spre grupul sanitar, usile de acces sau pentru alte
compartimente stabilite de factorii de decizie ai unitatii;
c) alocarea in mod obligatoriu de tastaturi pentru partitia tezaurului si postului de paza, aceasta din urma fiind
de tip alfanumeric;
d) butoanele si pedalele de panica trebuie sa fie cu retinere si deblocare cu cheie (memorare mecanica), iar la
casierie butoanele se dubleaza cu pedale;
e) butonul de panica destinat personalului de paza trebuie sa fie mobil;
f) asigurarea transmisiei semnalelor de alarma persoanelor autorizate.
SECTIUNEA a 2-a - Echipamentele utilizate si functiile acestora de alarmare impotriva efractiei
Art. 28 - (1) Echipamentele sistemului antiefractie pot fi utilizate in aplicatiile sistemelor de securitate din
institutiile financiar-bancare daca indeplinesc conditiile prevazute la alin. (2) si la Art. 29 si 30.
Tel : 0766397390 / 0724185473

CUI: RO 24821143
Nr.Reg.Com. J10/1623/2008
(2) Centrala de alarmare impotriva efractiei trebuie sa dispuna de urmatoarele facilitati:

a) memorarea de evenimente in timp real, cu posibilitatea vizualizarii si listarii acestora;
b) numar corespunzator de zone pentru alocarea elementelor de detectie din fiecare spatiu supravegheat; fac
exceptie elementele din aceeasi incapere;
c) partitionarea zonelor pentru asigurarea individualizarii anumitor spatii ori trasee;
d) tastatura alfanumerica detasabila pentru montare la distanta;
e) coduri de utilizare pentru individualizarea acestora;
f) comunicator pentru transmitere la distanta.
Art. 29 - (1) Echipamentele din cadrul subsistemului de televiziune cu circuit inchis pot fi utilizate in aceste
aplicatii daca sunt de inalta rezolutie, in conformitate cu standardele europene, dispun de compensarea
automata a luminii si cuprind ca parte componenta obligatorie inregistrarea permanenta a imaginilor din
zonele supravegheate.
(2) Compactarea datelor in vederea inregistrarii simultane a tuturor imaginilor preluate de camerele video se
va realiza cu echipamente care permit prelucrarea individuala a imaginilor de pe fiecare camera inregistrata,
cu afisarea datei si orei.
(3) Inregistrarea imaginilor se realizeaza cu ajutorul videorecorderelor ori echipamentelor digitale de
inregistrare si redare care corespund cerintelor tehnice din prezentele norme tehnice, asigurandu-se ca
inregistrarile sa cuprinda data, ora si imagini clare pen

Suport de Curs

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Suport de Curs

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.

Tel : 0766397390 / 0724185473

NOIUNI INTRODUCTIVE PRIVIND SISTEMELE DE MONITORIZARE A ALARMELOR

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L

Tel : 0766397390 / 0724185473

1.2 Structura unui sistem de monitorizare

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L

Tel : 0766397390 / 0724185473

1.3 Timpul de rspuns al echipelor de intervenie

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L

Tel : 0766397390 / 0724185473

Fig. 2 Timpii desfurrii aciunilor i contraaciunilor unei efracii

T0 - timpul la care infractorul i ncepe aciunea-efracia

1.4 Optimizare sistemului de securitate monitorizat n faza de proiectare

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L

Tel : 0766397390 / 0724185473

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L

Tel : 0766397390 / 0724185473

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L

Tel : 0766397390 / 0724185473

2.5. Semnalizri tehnice

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L

Tel : 0766397390 / 0724185473

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L

Tel : 0766397390 / 0724185473

Timp maxim (sec)

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L

Tel : 0766397390 / 0724185473

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L

Tel : 0766397390 / 0724185473

Performana sistemului de transmisie poate fi afectat de transmisia simultan a mesajelor de eroare

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L

Tel : 0766397390 / 0724185473

n configurarea unui sistem de securitate monitorizat, proiectantul trebuie s ia n calcul reducerea

Tabelul 5 Caracteristici formate de comunicare

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L

Tel : 0766397390 / 0724185473

in mai puin de 2 minute de la armare)

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L

Tel : 0766397390 / 0724185473

603 Test periodic al transmitatorului RF

4.2. Formatul SIA

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L

Tel : 0766397390 / 0724185473

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L

Tel : 0766397390 / 0724185473

Schimbare orar vacanta

Perimetru cu armare forat

Linia telefonica a fost reconectata

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L

Tel : 0766397390 / 0724185473

Condiie de la tip zona necunoscuta

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L

Tel : 0766397390 / 0724185473

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L

Tel : 0766397390 / 0724185473

Dezactivare ocolire zona inghet

5.1. Echipamente de recepie a mesajelor

S.C. DARIAN MIXT GRUP S.R.L

Tel : 0766397390 / 0724185473

5.2. Cerine ale organizrii i funcionrii MARC

5.2.1. Cerine constructive ale MARC

Construcia n care se afl MARC trebuie s ndeplineasc cerinele din tabelul 6.

Dimensiuni sau alte cerine