Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ocluzologie
Ocluzologie
CURS 1
Def:
CARACTERISTICI:
-
sistem biologic- realizat de str vii; sistem realizat prin convergenta functionala deoarece
functia fiecarui element in parte converg spre realizarea functiilor de baza ale sist (masticatie,
fizionomie, deglutitie etc)
sistem integral- nu poate fi definit numai printr-unul din elementele sale
sistem integrat macrosistemului (organismului)- format din alte sisteme care stabilesc
legaturi (interrelatii)
sistem deschis- relatiilor cu celelalte sisteme ale organismului
- sistem autoreglabil
Sistemul stomatognat se supune homeostaziei generale, dar are si mecanisme proprii de reglare.
CONTINUTUL GNATOPROTETICII:
-
morfologia SST
studiul functiilor si disfunctiilor acestor sisteme si terapia acestor disfunctii prin mijloace
specifice (protetice)
Afirmam in cazul def gnatoproteticii- stabilirea echilibrelor biomecanice in context
biopsihosocial (biologic- psihic- social).
Se impune:
utilizarea corecta a sprijinului protezelor dentoparodontal, mucoosos sau mixt (proteze
scheletizate).
utilizarea corecta a spatiului protetic potential
profilaxia sindromului de rezorbtie alveolara printr-o protezare la timp si corecta; se
accentuiaza cu timpul
prin folosirea de materiale cat mai biocompatibile (acceptate de str orale) in contr protetice
2) Principiul curativ
- impune restabilirea cadrului morfologic si asigurarea continuitatii arcadelor dentare in
vederea indeplinirii fct de baza ale sist folosind substitute artificiale
- realizarea unei ocluzii functionale si restabilirea unei pozitii normale a mandibulei fata de
craniu in toate cele 3 planuri
2
3) Principiul biologic
- substitutele artificiale trebuie realizate din material biocompatibil
- impune ca actele terapeutice efectuate de catre specialist sa nu agraveze leziunile existente si sa
nu provoace leziuni noi
- piesa protetica trebuie sa realizeze potrivirea cu str vecine (dinti vecini, gingie, limba, obraji)
- se va lua in calcul varsta biologica a individului care nu prea se calculeaza cu cea cronologica
Exista 4 perioade importante:
0- 20 -> perioada de acumulari; domina anabolismul; se intervine prin obs si armonizare corecta
a SST
20- 40-> apar disfunctionalitati; se intervine fie pe cale odontala sau parodontala
40-60-> domina catabolismul; mai mult se pierde decat se castiga
4) Principiul biomecanic
- sunt aspecte legate de existenta substitutelor artificiale (aparate protetice) rezistenta care este in
functie de material ( ceramica, aliaj metalic, rasini)
- rezistenta str orale care este mai mare in cazul str dentoparodontale fata de elem mucoosoase
5) Principiul homeostazic
-
Se supune unei:
homeostazii generale
homeostazii proprii (specifice): implica stabilirea echilibrului geometric si biomecanic a sist;
stabilirea unor rapoarte corecte ocluzale; stabilirea unor rapoarte mandibulocraniene corecte
6) Principiul ergonomic
- a avea profit ( randament) max cu efort redus
MD este o meserie f solicitanta, stresanta.
ISO (Oficiul International de Standard) si OMS au impus niste masuri de protectie acestei
categorii profesionale.
protectie: - halat, boneta, masca, ochelari de protectie, manusi
- obliga medicul stomatolog sa lucreze in pozitie sezanda
- bolnav-> pozitie orizontala
- pozitia sezanda a bolnavului- irigare deficitara: lipotimie, sincope
- campul operator trebuie f bine iluminat pentru a deveni accesibil
- medicul sta in dreapta pacientului: pentru arcada maxilara- poz 7,8; mandibula: poz 10
- cabinet bine organizat: pentru a face economie de energie
- trebuie organizat in cercuri concentrice pe o raza de 50 cm
- I : campul de lucru+ degetele pacientului+ instrumentarul+ mainile asistentei
- II: fotoliul dentar, unit, fotoliul medicului
- III: masuta cu materiale, chiuveta, masa cu instrumentar
- IV: material de depozitare, subst chimice, trusa de urgenta
STRUCTURILE SST
-
SISTEMUL OSOS
- la nou nascut-> str uniforma a t osos
- se diferentiaza prin crearea unei trasee osoase (traverne) odata cu aparitia dentitiei
- presiunile de la nivel ocluzal sunt transmise asupra sup osos nu ca presiuni ci tractiuni
- presiunile asupra dintelui intinde fibrele care trag de corticala alveolara
- totalitatea acestora formeaza un traseu sinusoidal
- la nivelul apexurilor-> o densificare osoasa = traseu/ fascicul bazal de trasee de rezistenta
Presiunile se transmit ansamblului oaselor maxilare prin 3 stalpi verticali uniti prin trei platforme
orizontale.
LA MAXILAR
a) primul stalp = NAZOFRONTAL- culege pres de la nivelul grupului frontal si grupului PM .
Se dirijeaza spre unghiul intern al orbitei, apof nazala a osului frontal; la acest nivel o parte trec
pe partea opusa si se anuleaza ; a alta parte merg pe unghiul int al orbitei: o parte suborbital si o
parte supraorbital
b) al doilea stalp= stalpul zigomatic- cel mai imp- aduna pres masticatoriii de la niv M1
(cheia de ocluzie); merge pe traseul apof zigomatice a malarului si se distribuie:
o parte la arcada zigomatica-> pe supraf craniala
o parte sub arcada zigomatica-> spre osul sfenoid
o parte spre unghiul ext al orbitei: o parte anulandu-se o alta parte disipandu-se la nivel orbital
(supra-/ suborbital)
c) stalpul pterigoidian-> aduna presiunile la nivelul M2,3 prin intermediul tuberozitatii si apof
pterigoide si se deplaseaza spre baza craniului
LA MANDIBULA
prin mijl acestei cavitati: sutura petro-scoamoasa-> scizura lui Glasser: imparte cavitatea
glenoida in 2 elemente intra/ extra articular
in partea post-int : spina sfenoidala
mai post-> apof stiloida, osul timpanal, apof mastoida
Supraf articulare sunt acoperite de cartilajul articular format din tesut fibroconjunctiv si
cartilaginos cu grosime dif la periferie si centru.
Prima tendinta de a reduce incongruenta convexitatilor supraf articulare este acest cartilagiu
articular care are grosimi diferite ( la periferie si centru: centru gros, perif: subtire)
Cartilajul de acoperire este neted la ext la niv cavitatii glenoide.
Partea de contact cu osul este rugoasa si se prinde de fibre conj de t osos.
MENISCUL ARTICULAR
-
Acest menisc articular in perioada de repaos este relaxat, coafeaza condilul mandibular si
cavitatea glenoida.
Imparte cavitatea articulara in doua componente:
- suprameniscal: miscari de translatie ant- post
- submeniscal: miscari pure de rotatie in jurul axei condiliene
CAPSULA ARTICULARA
- forma unei cupe
- formatiune fibroconj fara t elastic
- se insera :
ant- pe vf condilului temp
ext- pe scobitura zigomatica
post- buza ant a scizurii lui Glasser
int- pe spina sfenoidala
inf- la nivelul condilului mandibular se insera ant imediat sub supraf artic
lat- sub condil
post- la 5-6 mm de vf condilului
SINOVIALA
- str histiocitara fina care vine si ea sa umple spatiile de incongruenta
- secreta lichidul sinovial imp in lubrefiere
6
LIGAMENTELE ARTICULARE
- intrinseci (2)
lat-int care se insera pe spina sfenoidala- la baza supraf condiliene
lat-ext pe scobitura zigomatica pe fata int si merge int pe supraf artic a colului condilului
mandibular
extrinseci (3)
sfenomandibular : vine de la apof sfenoida la spina lui spix
pterigomandibular: se insera pe carligul pterigoidian (hamulus) si coboara spre inafara si in jos
venind in triunghi retromolar pe care sta tuberculul mandibular
stilomandibular: pe vf apof stiloide si coboara inserandu-se pe marg post a ramului asc a
mandibulei