TOMOGRAFIA COMPUTERIZATA

CATEDRA DE RADIOLOGIE SI IMAGISTICA MEDICALA SUUB

UMF CAROL DAVILA

Computer tomografia (CT) reprezint o metod imagistic prin care pe baza

coeficentului de atenuare prin absorbtie a razelor X si a efectului de
paralaxa produs prin rotatia unei surse radiogene in jurul unui corp, se
obtine o sectiune virtuala de grosime variabila a structurilor traversate

In esenta, CT este o metoda densitometrica prin care cu ajutorul unui

calculator se transforma densitati fizice in nuante de gri, necesare formarii
unei imagini alb/negru

Principiile CT
1. Masurarea atenuarii unui fascicul de raze X ce trece printr-un corp si
calculul coeficientului sau de atenuare
2. Reconstructia imaginii unui obiect plecand de la proiectiile sale diferite
(reproducerea bidimensionala a realitatii tridimensionale)

O instalatie CT este structurata din trei operatiuni principale nesecare

obtinerii informatiei vizuale finale:
Achizitia
Reconstructia
Post-procesarea

Sistemul de achizitie al datelor

Tubul de radiatii X
Detectorii: pot fi solizi (contin iodura de cesiu),
gazosi (xenon presurizat) semiconductori
Colimatorul
Circuitele de racire
Toate aceste elemente se afla intr-un cadru
numit Gantry, ce se poate bascula sub un
unghi de 15-39
Tubul emite un fascicul de radiatii X colimat la
grosimi de 1-10mm.
Sursa radiogena se roteste continuu in jurul
pacientului si emite continuu sau periodic in
timpul unei rotatii de 360
Avantajul achizitiei rotatorii este acela ca
opereaza in plan axial (perpendicular pe axul
lung al corpului)

Tipuri de aparate CT

CT rapid (fast CT, dynamic CT)

CT spiral (volumetric)
CT multislice

Avantajele CT spiral/multislice:

Reducerea timpului de achizitie

Amaeliorarea calitatii imaginii prin evitarea artefactelor generate de
respiratia pacientului
Amelioarea decelarii leziunilor mici
Posibilitatea reformari rapide in planuri multiple (reconstructii)
Reducerea dozei de iradiere a bolnavului
Reducerea cantitatii de subtanta de contrast necesara

Formarea imaginii

are 3 timpi distinci:

1.

Scanarea

fascicolul de raze X strbate structura

de examinat fcnd o rotaie de 360
n jurul bolnavului;
fasciculul atenuat ajunge s ionizeze
detectorii de iodur de Cesiu, curenii
generai de acetia sunt amplificai i
utilizai ca date de msur primar a
densitilor traversate
fiecare detector efectueaza peste
1000 de masuratori de densitati;
aceste msurtori sunt convertite n
semnal electric i transmis spre
prelucrare digital unui calculator.

Formarea imaginii
2. Reconstrucia imaginii:

n funcie de valoarea coeficientului de

atenuare si pozitia in spatiu, fiecare
structur intern va putea fi
recunoscut.
Din coeficientul de atenuare a luat
natere unitatea de densitate (UH). n
cadrul prelucrrii i reconstruciei sunt
incluse operaii care permit o
obiectivizare strict matematic a
datelor imaginii: astfel densitile au
fost codificate n 2000 de nuane de
gri, cte una pentru fiecare unitate
convenional de densitate ntre
1000 UH (uniti Hounsfield), cea mai
mic densitate posibil n corpul
omenesc aerul, i + 1000 de UH, cea
mai mare densitate posibil
compacta osoas.

Apa = 0 UH
Aer = - 1000 UH
os = + 1000 UH
Parenchim renal 30 60 UH
Lichid(urin) 20 UH
grsimea perirenal 15 la 60
UH.

Calculatorul utiliznd peste

350.000 de valori rezultate la
o rotaie complet,
reconstruiete imaginea de
seciune pe care o afieaz
pe un monitor video n
nuane de gri.

Formarea imaginii

Imaginea CT este o matrice de elemente

individuale

O matrice este un tablou rectangular cu m

coloane i n linii care are m x n ptrate
elementare.

Volumul studiat este descompus n mici elemente

de volum numite voxeli = volumul elementar.

Mrimea unui voxel depinde de:

cmpul de reconstrucie (FOV field of view)

mrimea matricei (64, 128, 256, 512, 1024

elemente)

grosimea seciunii (1-20mm)

Pixelul = imagine elementara

Mrimea unui pixel= FOV/ mrimea

matricei

marimea matricei si volumul tisular influenteaza

rezolutia spatiala

Formarea imaginii
3. Vizualizarea imaginii:
conversia imaginii numerice ntr-o
imagine vizibil (scal de gri-uri).

Ochiul uman nu poate percepe

din cele 2000 de nuane de gri
dect 18 20
Pentru ca imaginea s devin
operaional n cadrul
diagnosticului este necesar ca
medicul radiolog imagist s
perceap elementele patologice
ale unei imagini i s aleag
dintre cele 2000 UH pe cele 18
20 optime pentru vizualizarea
imaginii patologice
Aceast operaie se efectueaz
cu ajutorul ferestrelor de
densitate

Fereastra = intervalul de
densiti reprezentate de
totalitatea scrii de gri-uri a
monitorului.

Lrgimea ferestrei (window

width) poate fi modificat

O fereastr larg
furnizeaz o imagine cu
contrast moderat, n timp ce
o fereastr ngust ne ofer
un contrast foarte bun

Nivelul ferestrei trebuie

adaptat la valoarea medie a
densitii structurii studiate

Indici de performanta ai CT

Rezoluia spaial = distana minim

la care 2 elemente geometrice
matriceale, puncte sau linii pot fi
percepute corect (separat):

n CT: 0,5-1,5 mm

n radiografia standard: 0,2-0,4

mm

n mamografie: 0,1mm

Rezoluia de densitate = diferena

de densitate a 2 esuturi care s poat
fi observate separat.

n radiografia convenional: 10%

n CT: 0,25-0,5%

Avantajele CT

diferentiaza intre ele densitati

radiologice putin diferite

realizarea de cupe transversale (axiale)

inaccesibile radiologiei standard

iradierea pacientului este limitata pe

zona studiata (fata de tomografia
conventionala in care pentru fiecare
sectiune este iradiat tot segmentul
respectiv)

CT spiral si multislice:

rapiditate

scanarea intregului volum, fara a

sari

tehnici de reconstructie MPR, 3D

avansate

investigatie de electie a vaselor si

vascularizatiei parenchimelor dupa
adm. s.c.

Indicatiile examinarii CT

Patologia craniana, mai ales in

urgenta (suspiciune de accidente
vasculare acute hemoragice sau
ischemice, traumatisme craniene,
patologie tumorala etc)

Patologia toracica (plus de

informatii dupa radiografie,
stadializare tumorala pulmonara,
patologie mediastinala)

Indicatiile examinarii CT

Patologie abdominala si pelvina

(dupa echografie, pentru
patologie a organelor
parenchimatoase in special)

Patologie osteo-articulara (pentru

segmente osoase greu
investigabile prin Rx pelvis,
craniu, coloana vertebrala-, dupa
radiografie pentru date
suplimentare in patologie
traumatica, infectioasa sau
tumorala in ceea ce priveste
integritatea corticalei, densitatea
leziunilor etc, reconstructii MPR si
3D)

Pregatirea pacientului

Se incepe cu informarea pacientului despre

metodologia examinarii si efectele razelor X

Anamneza pacientului pentru APP de tip alergic (la

substanta de contrast iodata sau alte
substante/medicamente)
Indepartarea tuturor structurilor cu continut metalic
pe care pacientul le are asupra sa (proteze dentare
mobile, aparat auditiv, telefon mobil, cercei, agrafe,
lant, ace de siguranta, monede

Prezenta substantei de contrast cu bariu in tubul

digetiv de la o explorare anterioara impun
amanarea examenului CT cu 2-3 zile

Atentie la pacientii cu tulburari ale functiei tirodiene:

- administrarea substantei de contrast iodate la
hipertiroidieni poate cauza crize tireotoxice
- administrarea substantei de contrast iodate la cei sub
tratament cu iod radioactiv, face ineficient
tratamentul

Pregatirea pacientului

Pozitia pacientului (diferita in functie

de aria de interes):
Decubit dorsal cu capul in
hiperextensie, fixat pe o tetiera
destinata studiului coronal al capului

Contrastul in CT

Diferentierea structurilor normal/patologic

sau normal/normal poate fi uneori foarte
dificila datorita valorilor de atenuare
apropiate ale acestora

In CT, o structura este perceputa separat

doar daca intre ea si structurile adiacente
exista o diferenta de densitate de minim 610UH

Administrarea substantelor de contrast (s.c.)

accentueaza diferentele de densitate intre
tesuturi si permite individualizarea lor

Administrarea s.c.determina cresterea

densitatii unei structuri cu 40-60UH

Contrastul in CT

Administrarea s.c.se poate face pe

diferite cai: i.v, oral, endorectal,
enovaginal

Se prefera inceperea investigatiei cu o

examinare nativa (pentru comparatie
ulterioara), mai ales cand se
suspicioneaza sangerari postraumatice
sau netraumatice

Tehnica administrarii s.c. este aleasa de

examinator (ex: bolus pentru
contrastul i.v)

Pentru administrarea i.v. se folosesc

substante de contrast iodate, 1-2
ml/kgc, concentratie 30-60%,viteza de
injectare de 3-6ml/sec (pt angio-CT)

Contrastul in CT
Indicatiile administrarii s.c. i.v.
-

In patologia oricarui aparat/sistem

Aprecierea vascularizatiei normale/patologice
Diferentierea intre o masa tumorala si o
malformatie vasculara
Evaluarea tractului urinar si a functiei renale
Detectarea leziunilor focale si precizarea
naturii lor

Contraindicatii absolute ale

administrarii s.c iv:
-

Contraindicatii relative ale

administrarii s.c iv:
-

Indicatiile administrarii s.c. per os:

-opacifierea structurilor tubului digestiv

Insuficienta renala acuta/cronica

(creatininemie serica >2 mg%)
Alergie la iod

Creatininemie serica 1,5-2mg%

Deshidratare
Diabet zaharat
Mielom multiplu
Feocromocitom
Alergii medicamentoase sau teren
atopic

Artefactele in CT

Rezulta din factori ce cauzeaza ca un voxel sa aiba

un coeficient de absorbtie diferit atunci cand este
vizualizat dintr-un unghi opus

Prezenta lor ingreuneaza interpretarea imaginilor

Cunoasterea lor prezinta importanta deosebita atat

pentru evitarea /diminuarea lor cat mai ales pentru
evitarea falselor interpretari

Se manifesta ca niste benzi hiperdense (albe) sau

hipodense(negre)

1. Artefacte de miscare
cel mai frecvent intalnit; cel mai usor de evaluat
(pierderea rezolutiei de detaliu)
Pot fi diminuate prin: sedarea pacientului,
reducerea timpului de scanare, respectarea
comenzilor respiratorii (apnee)

Artefactele in CT
2.Efectul de volum partial
Al doilea ca frecventa intalnit
Se datoreaza folosirii unei sectiuni prea
groase fata de dimensiunile structurii de
interes

3. Ring artifact
- Se datoreaza erorii unui detector defect

4. Arefacte de os si aer
Intalnite cand sinusurile paranazale (mai ales
cel frontal) si osul cortical au o configuratie
ce determina uncoefeicient de atenuare
inegal al voxelilor adiacenti
Acest coeficient este modifcat exagerat la
cele minime miscari ale pacientului

Artefactele in CT
5.Artefacte stelate
-

Produse de obiecte metalice sau arii

intens calcificate
Constau in benzi dense ce iradiaza de
la nivelul obiectului respectiv

6.Artefacte de fosa posterioara

(stripe artifacte)
-

Constau in benzi hipodense

neregulate intre cele doua stanci
temporale
Determina vizualizarea defectuasa a
puntii
Pot fi diminuate prin folosirea unor
cupe fine pe aceasta regiune