Sunteți pe pagina 1din 2

Categoriile gramaticale ale adjectivului:

Genul:Acordul adj variabile opozitia de genul neutru se realizeaza prin forme de masculin la singular
si forme de feminin la plural.Opozitia de gen se realizeaza in doi termeni:masculin,feminin si se
realizeaza a nivelul desinentelor.
-0/-(tipurile I si II):alb0/alb;derivatele diminutivale:frumu el0/frumu ic
-u vocalic/(tipul I):negru/neagr.
-e/-:adjectivul june/juna,incadrabil intr-o clasa aparte fata de celelalte adjective variabile cu trei
forme flexionare.
-o/-e(tipul II -derivate cu sufixul tor;tipul III ):stralucitorO/stralucitoare.
-u semivocalic/-e (tipul II A iu ; tipul II B eu):pustiu/pustie
-u semivocalic/-O:greu/greaO.
Opozitia de numar se realizeaza relativ diferit in interiorul fiecarui gen (masculin/feminin).
In interiorul genului masculin,opozitia de numar se realizeaza astfel:
-O/-i :albO/albi ; studentescO/studentesti
-u vocalic/-i vocalic/negru/negri.
-e/-i:subtire/subtiri.
-u vocalic/-i:rosu/rosii
In interiorul genului feminin,opozitia de numar se realizeaza prin corelatiile desinentiale specifice
substantivului.
-/-O:adnc/adnciO
-e/-i:pustie/pustii;rosie/rosii.
-O/-le:greaO/grele; reaO/rele.
-/-le:frumusic/frumusele
Opozitia de numar se sustin si pe schimbari care se produc la nivelul radacinii adjectivului,alternantele
fonetice : consonantice :-d/-z: scund-scunzi ; -s/-:frumos-frumoi ;
-z/-j:breaz-breji;-sc-t:brusc-brusti,brusca-bruste ; -st-t:trist-tristi ; -str/tr : albastru/albastri ;
vocalice:-ea/e:breaz-breji;neagra-negre;-/-e:tanara-tinere;-/-i:tnr-tinere.
Opozitia in cadrul categoriei cazului.Opozitia de caz se realizeaza,numai in clasa adjectivelor
feminine si numai la singular.Acestea prezinta omonimia G.D singular N.Ac.G.D. plural.
-/-e singular: N.Ac. alb, G.D. albe; plural: albe;
-/- singular: N.Ac. adnc, G.D. adnci; plural: adnci;
- -e/- singular: N.Ac. amruie, G.D. amrui; plural: amrui;
-/-le singular: N.Ac. grea, G.D. grele; plural: grele;
-/-le singular: N.Ac. frumusic, tineric, G.D. frumusele, tinerele; plural:
frumusele, tinerele.
Adjectivele invariabile dupa numar nu variaza nici dupa caz.
Adjectivele au desinente specifice la cazul vocativ:
-e:tinere domn!(uneori primesc desinenta specifica ambii termeni:iubite prietene!)
-ule:frumosule baiat!
Categoriile gramaticale de gen, numr si caz pot fi marcate uneori si cu ajutorul
articolului demonstrativ (adjectival) cel variabil dup gen, numr si caz.
Adjectivele cantitative (numerosi, mult, putin) impun, la nivelul sintagmei
nominale, formarea genitivului si a dativului cu ajutorul prepozitiilor-morfem a si la,
ca n flexiunea numeralului: G. idealurile a multi tineri; D. d de lucru la multi tineri.
Categoria gramaticala a comparatiei:- se caracterizeaza prin existenta biplana-forma si continut.
Gradul pozitiv prezint caracteristica, nsuirea ntr-un grad obisnuit, normal;
are marca (n opozitie cu mrcile
concrete de la celelalte grade de comparatie).
Gradul comparativ prezint caracteristica ntr-o msur egal sau inegal la acelasi

obiect n momente diferite sau la obiecte diferite care se compar.


Comparativul de egalitate presupune existenta caracteristicii n aceeasi msur
la acelasi obiect considerat n momente diferite sau la obiecte diferite. Marc a
acestei valori adjectivale este una dintre expresiile/locutiunile adverbiale-morfem:
tot asa de, tot att de, la fel de etc., adugat la forma de pozitiv a adjectivului
respectiv. Cel de al doilea termen al comparaiei este introdus prin adverbul cu rol de
prepoziie ca (si).
Comparativul de superioritate presupune existenta caracteristicii n msur mai
mare fie la acelasi obiect n momente diferite, fie la obiecte diferite. Are ca marc
adverbul-morfem mai, iar al doilea termen al comparaiei este introdus prin una dintre
prepoziiile ca, dect, de, fat de.
Comparativul de inferioritate presupune existenta caracteristicii n msur mai
mic fie la acelasi obiect n momente diferite, fie la obiecte diferite. Marca acestei valori
este morfemul complex mai putin (care este, de fapt, comparativul de superioritate al
adverbului puin), iar al doilea termen al comparatiei este introdus prin una dintre
prepozitiile ca, dect.
Superlativul presupune dou valori. Dac se realizeaz o comparatie direct
vorbim despre superlativ relativ; dac se consider c un obiect posed o caracteristic
n grad maxim, vorbim despre superlativ absolut.
Superlativul relativ de superioritate presupune existenta caracteristicii n
msura cea mai mare, iar superlativul relativ de inferioritate arat c un obiect
posed caracteristica n msura cea mai redus. Marca superlativului relativ de
superioritate este un morfem complex alctuit din adverbul-morfem mai precedat de
articolul adjectival cel, cea, cei, cele etc., iar pentru superlativul relativ de
inferioritate acelasi articol preced adverbul-morfem putin la gradul comparativ de
superioritate (mai putin). Al doilea termen al comparatiei este introdus prin
prepozitia dintre sau prin locutiunile prepozitionale n comparatie cu, comparativ
cu.
Superlativul absolut este marcat n mod obisnuit prin adverbul-morfem foarte sau
prin alte adverbe-morfem tare, prea. Se mai vorbeste, de asemenea, despre mrci
stilistice sau afective ale superlativului absolut..
Adjective fr grade de comparatie: Nu au grade de comparatie urmtoarele clase de adjective:
- cele care, prin originea lor, sunt vechi comparative sau superlative: major, minor,
inferior, superior, exterior, ulterior, anterior.
- cele care, prin sensul lor, nu accept comparatia. Acestea exprim nsusiri care nu
pot exista n grade diferite: asemenea, complet, ntreg, mort, oral, unic, vesnic, etern,
general, perfect, principal, desvrsit sau se refer la caracteristici ale obiectelor din
domeniul tehnico-stiintific: carbonifer, petrolifer, chimic, minier, pulmonar, lingvistic,
dreptunghic etc.
Sintaxa adjectivului
Principala functie sintactic este aceea de atribut adjectival, realizat n relatia de
dependent (Am vzut un copil frumos).
circumstantial). n relatia de interdependent, adjectivul intr cu functia de nume predicativ n
structura predicatului nominal: Fata este frumoas.