NUMERALUL este partea de vorbire flexibila care are inteles lexical deplin si exprima un numar sau

ordinea numerica o obiectelor.

Clasificarea numeralelor dupa criteriul semantic:numeral
cardinal,ordinal,colectiv,fractionar,multiplicativ,distributiv,adverbial.
NUMERALUL CARDINAL-exprima,in plan semantic,numele numerol abstracte,numele obiectelor
numarate care in plan morfologic,este partial flexibil dupa gen,nr si caz,iar sub aspect sintactic
indeplineste diferite functii,in raport cu valoarea morfologica.
Clasificarea numeralelor ordinale:
1.Dup origine:-mostenite din limba latin(unu (unu), una (o), doi)-mprumutate din alte limbi, n
perioade diferite din evolutia limbii romne(sut slava veche,milion, miliard- francez); formate pe
terenul limbii romne(nousprezece, douzeci)
2.Dup alctuire:- simple sau primare(de la unu la zece inclusiv; aceste numerale au n structura
lor un singur cuvnt);compuse(care au n structura lor cel putin dou cuvinte de la unsprezece
nainte)
Morfologia numeralului cardinal - el realizeaz o paradigm gramatical srac,prezint
variabilitate partial,membrii clasei se comport diferit unul de cellalt.
Numeralul unu este flexibil n raport cu genul si cazul:
N.Ac. unu(un) una (o)
G:D. unui(a)
unei(a)
Numeralul doi si compusele cu acesta-exprima numai categoria genului,prin forme sintetice,iar
analitic-prin prepozitii morfem sau ajutorul articolului demonstrativ se exprima si cazul.De la trei
inainte,numeralele nu mai exprima genul,iar cazul se exprima doar analitic.
Sintaxa numeralului cardinal:functiile sintactice pe care le indeplineste sunt(subiect:Doi au venit
ieri;nume predicativ:Cu cei trei se fac zece;atribut:Cartile celor doi;element predicativ
suplimentar:I-am considerat zece;CD:Pe doi dintre ei;CI:Despre cei doi;C de agent:Cartea a fost
citita de doi;Circumstantial de loc:M.am asezat langa cei doi;Circumstantial de scop:A venit pentru
cei doi;Circumstantial conditional:In locul celor doi).
Intrebuintari speciale ale numeralului cardinal:
Numeralul una este intrebuintat cu sens neutral in expresii si locutiuni de tipul:din
doua,una.Alaturarea numeralelor una,doua conduce la intrebuintarea adverbiala a
acestora:una,doua(mereu,intruna).Prin numerale cardinale se exprima frecvent aproximatia
numerica.
NUMERALUL ORDINAL:-este numeralul care in plan semantic,exprima locul ocupat de un obiect
in timp si in spatiu sau ordinea pe care acestea o ocupa intr-o insirare;In plan morfologic este variabil
dupa gen,partial dupa nr si caz,iar sub aspect sintactic indeplineste,in raport cu valoarea
morfologica,functii specifice substantivului,adjectivului sau adverbului.
Morfologia numeralului ordinal-intaiul,primul,secundul,ultimul au flexiune in raport cu genul,nr si
cazul.Numeralele formate de la cele cardinale exprima genul prin morfemul discontinuu al...lea,a..a,iar
cazul se exprima cu ajutorul prepozitiilor-morfem,al prepozitiilor care impun un numit regim cazual
sau prin articolul demonstrativ,care marcheaza si genul.
Paradigma gramatical :
La masc/sg :N.Ac:intaiul,primul,secundul,ultimul;G.D:intaiului,primului,secundului,ultimului.
La masc/plural:N.Ac:intaii,primii,secunzii,ultimii;G.D:intailor,primilor,secunzilor,ultimilor.
La fem/sg:N.Ac:intaia,prima,secunda,ultima;G.D:intaiei,primei,secundei,ultimei.
La fem/pl:N.Ac:intaile,primele,secundele,ultimele;G.Dintailor,primelor,secundelor,ultimelor
Sintaxa numeralului ordinal: (subiect: Al doilea a venit la timp;- nume predicativ: El a iesit al
doilea;- atribut: Cartea celui de-al doilea e mai interesant;-C.D: L-am vzut pe al doilea;-C.I: Mam ntlnit cu al doilea;-complement de agent: Cartea este scris de al doilea;-circumstantial de
loc: Am fost la al doilea;- circumstantial sociativ: Am mers mpreun cu al doilea;- circumstantial

de scop: Am venit pentru al doilea;- circumstantial instrumental: Am obtinut premiul gratie celui
de-al doilea )
Intrebuintari speciale ale numeralului ordinal:Numeralul primul n forma prim (prim) intr ca
element formativ n unele substantive compuse denumind diferite functii sau grade ierarhice:
(prim-ministru).Numeralul a doua se regseste n structura locutiunii adjectivale de mna a doua
(de calitate inferioar): un local de mna a doua; de asemenea, forma de feminin si chiar cea de
masculin intr n structura locutiunii adjectivale de-a doua, de-al doilea vitreg, vitreg:
mam de-a doua, tat de-al doilea. Forma de masculin intr n locutiunea adverbial de-al doilea
recasatorit.
NUMERALUL COLECTIV:-n plan semantic, exprim ideea de nsotire, de grupare
a obiectelor n timp si n spatiu; n plan morfologic au forme pentru gen si caz, iar n plan
sintactic ndeplinesc functii sintactice n raport cu valoarea morfologic cu care se
actualizeaz ntr-un context sau n altul.
Sunt incadrate in clasa numeralui fractionar,caracterizand tot vorbirea populara si familiara,si
cuvintele:sfert,jumatate,litra,care in mod firesc ele trebuie considerate substantive.
Morfologia numeralului colectiv: (amandoi,ambii realizeaza flexiune in raport cu genul,nr si
cazul;formele tustrei,tustrele,catesitei,catesitrele cunosc opozitia de gen,in schimb cazul se
exprima numai analitic)
Sintaxa numeralului colectiv: (subiect:Amandoi;nume predicativ:ale
amandurora;atribut:cartile amandurora;CD:I-am vazut pe amandoi,CI:Despre amandoi,C de
agent:Lucrarile sunt corectate de amandoi,Circumstantial sociativ:Am mers cu
amandoi,Circumstantial de scop:Am venit pentru amandoi.
NUMERALUL FRACTIONAR:-exprima n plan
semantic, o parte sau o fractiune dintr-un ntreg; n plan morfologic are forme
pentru gen, nr si caz, iar n plan sintactic ndeplineste functiile specifice
substantivului datorit valorii morfologice de substantiv cu care el se
ntrebuinteaz.
Morfologia numeralului fractionar: (categoriile gramaticale ale acestor numerale se exprima
sintetic,cu ajutorul desinentelor nominale,structurile de tipul a cincea parte,pe ddin doua nu sunt
variabile.
Sintaxa numeralului fractionar:-aceste numerale intra in relatie de dependenta pe pozitie de regent
si de determinant si in relatie de interdependenta prin functiile de subiect si de nume predicativ.Unele
forme intra in structura unor locutiuni adjectivale cu sens de superlativ absolut:un om o data si
jumatate(grozav).Acelasi cuvand intra in locutiunea adverbiala pe jumatate partial:adevarul nu poate
fi spus pe jumatate.Sfert se foloseste in locutiunea adverbiala pe sfert:Pe sfert cat tine daca as
munci,tot as fi multumita.
NUMERALUL MULTIPLICATIV:-este numeralul care,in plan semantic,arata masura in care creste
determinantul.,In plan morfologic,poate flexiona dupa gen,nr si caz avand comportament de
adjectiv,sau poate ramane invariabil,cu adverbele,iar sub aspect sintactic indeplineste functii sintactice
specifice valorii morfologice.
Morfologia numeralului multiplicativ:(in plan morfologic,numeralul multiplicativ intrebuintat
adjectival se acorda in gen,nr si caz cu subst regent.In planul formei aceste categorii gramaticale sunt
exprimate prin aceleasi desinente nominale ca si cele ale adjectivului variabile cu doua terminatii si
patru forme flexionare;cu valoare adverbiala,numeralul multiplicativ este invariabil).
Sintaxa numeralului multiplicativ:atribut adjectival:Castigul indoit nu-l multumea.nume
predicativ:Castigul este insutit.circumstantial de mod:Castiga intreit si tot nu este multumit.
NUMERALUL DISTRIBUTIV:-este numeralul,care,in plan semantic,exprima gruparea obiectectelor
in cantitati precise;In plan morfologic este caracterizat de o flexiune partiala dupa gen,nr si caz,iar sub
aspect sintactic indeplineste functii diferite,in raport cu valoarea morfologica care se actualizeaza intrun context sau altul.
Morfologia numeralului distributiv: (in mod obisnuit,numeralele distributive se caracterizeaza prin
aceeasi flexiune ca si numeralele cardinale pe care le au in structura).Aceasta inseamna ca cele care au
in structura unu si doi cunosc flexiune dupa gen realizata sintetic prin articol hotarat sau prin
desinenta:cate unu(l)-cate una,cate doi-cate doua.

Sintaxa numeralului distributiv:-acest numeral cunoaste de regula o distributie adverbiala sau

adjectivala.El intra in relatie de dependenta pe pozitie de determinant(ca adjectiv) si pe pozitie de
regent ca si determinant(cand are intrebuintare substantivala.Subiect:Cate doi dintre ei vin in fiecare
zi la noi;nume predicativ:Ei sunt mereu cate trei;atribut:Cartile cate unuia sunt extrem de
ingrijite;element predicativ suplimentar:Ele merg cate doi.CD:Ii vad pe cate doi dintre ei
plimbandu-se.CI:Cate unuia ii place sa fie bagat in seama.Circumstantial sociativ:Se plimba cu
cate trei.
NUMERALUL ADVERBIAL:-in plan semantic,arata de cate ori se repeta o actiune exprimata prin
verb.In plan morfologic este invariabil,iar din punct de vedere sintactic se caracterizeaza prin functia
de circumstantial,specifica adverbului.
Morfologia numeralului adverbial:-intra numai in relatie de dependenta,pe pozitie de determinant,de
regula al unui verb sau al unui adjectiv(rar poate fi si ca determinnt al unui substantiv:Cititul de doua
ori nu strica,indeplinind functia de atribut adverbial).Prin urmare,ca indeplini functia sintactica de
circumstantial:A venit de doua ori (a doua oara).