PATOLOGIA MEDICO-LEGAL| A PRUNCUCIDERII

A. Generalit\]i. Cadrul juridic.

Retrospectiva istoric\ a faptei de pruncucidere relev\
condi]ionarea calific\rii juridice `n raport direct cu istoria
dezvolt\rii concep]iilor juridice [i a gndirii axiologice
umane. ~n Antichitate, `n unele ]\ri, uciderea copiilor era
permis\ (ofrand\ adus\ zeilor Egipt; copii slabi [i debili
erau la discre]ia p\rin]ilor care-i puteau ucide Grecia,
etc). Ulterior apar primele reglement\ri coercitive ale
acestor fapte (Legea celor XII Table).
{i legisla]ia din Romnia a suferit modific\ri `n acest
domeniu, dar niciodat\ nu a legat no]iunea de
pruncucidere de starea civil\ a femeii (m\ritat\, nem\ritat\).
De asemeni, doar legea penal\ din 1936 prevedea ca
termen termenul legal de declarare la starea civil\ (15
zile).
Actuala legisla]ie penal\ din ]ara noastr\ prevede, `n
articolul 177, infrac]iunea de pruncucidere ca fiind:
uciderea copilului nou-n\scut, s\vr[it\ imediat dup\
na[tere de c\tre mama aflat\ `ntr-o stare de tulburare
pricinuit\ de na[tere .
B. Constatarea [i expertiza medico-legal\ a cadavrului
`n perioada perinatal\.
Obiectivele fixate de legiuitor `ntr-o astfel de
expertiz\ sunt urm\toarele:
1. stabilirea st\rii de nou-n\scut;
2. durata vie]ii intrauterine (pentru delimitarea
diagnosticului de avort `n lun\ mare de cel de nou-n\scut
prematur, imatur, dismatur sau supramatur);
3. proba vie]ii extrauterine;
4. aprecierea viabilit\]ii nou-n\scutului;
5. durata vie]ii extrauterine;
6. cauza medical\ a mor]ii nou-n\scutului (modul de
producere a leziunilor, agent vulnerant);
7. acordarea sau neacordarea `ngrijirilor dup\
89

na[tere.
B.1. Stabilirea st\rii de nou-n\scut. Acest obiectiv
al expertizei medico-legale se realizeaz\ cu ajutorul
m\sur\rii unor parametri caracteristici, pe care-i are noun\scutul la termen.
Acesta are o lungime de 48-54 cm. (`n medie de 50
cm.), iar greutatea cuprins\ `ntre 2800 [i 3500 grame.

Fig.
uman.

Avorton

Pe tegumente,
prezint\
vernix
caseosa (depozit de
substan]e
lipidice,
albicioase, cantonate
la
nivelul
plicilor
gtului, retroauricular, sau la nivelul plicilor axilare [i
inghinale). De asemeni prezint\ lanugo (fire de p\r), a c\ror
morfologie microscopic\ este caracteristic\.
Bosa sero-sanghinolent\ este localizat\ func]ie de
prezenta]ie `n ]esutul epicranian, nu respect\ suturile [i
dispare dup\ 2-3 zile de la na[tere.
Cordonul ombilical imediat dup\ na[tere este lucios,
turgescent, f\r\ inel de demarca]ie la limita de implantare.
Dup\ o supravie]uire de 24 ore, apare un inel ro[ietic la
nivelul de implantare `n tegumentul abdominal, iar
cordonul devine flasc, urmare a desic\rii.
Cefalhematomul este consecin]a traumatismului
obstetrical, are aspectul unui rev\rsat sanguin cantonat
`ntre ]esutul osos [i periost. Respect\ suturile [i se
rezoarbe dup\ circa 40 de zile. Mai poate ap\rea o
hemoragie epidural\ care de asemeni este consecin]a unui
traumatism survenit la na[tere (hetero- sau autoasistat\).

90

Fig.
Pruncucidere.
Excoria]ii la nivelul
gtului,
anterolateral.
B.2. Stabilirea
duratei
vie]ii
intrauterine.
Realizarea
acestui
punct al expertizei
medico-legale, presupune luarea `n considerare a ct mai
mul]i parametri, `n vederea cre[terii acurate]ei. Obi[nuit,
`n practica medico-legal\, cadavrul nou-n\scutului se
m\soar\ [i se cnt\re[te (trebuie ]inut cont c\ `n 24 de ore,
cadavrul pierde prin desicare circa 10% din greutatea sa,
fapt ce impune realizarea corec]iei).
Vrsta intrauterin\ `n zile se calculeaz\ dup\ formula
Balthazard Dervieux, `n care talia se `nmul]este cu 5,6
(ex.: 50 cm x 5,6 = 280 zile).
Fig.
Pruncucidere.
Hematom la nivelul
peretelui
drept
toracic.
Al]i parametri
care se m\soar\
sunt:

Diametrul
fronto-occipital este de 10,5-12 cm;
Diametrul biparietal 8,5-10 cm;
Circumferin]a craniului este `n jur de 35 cm;
Lungimea cordonului ombilical (reconstituit dac\
a fost rupt sau sec]ionat) este de 50 cm;
Greutatea placentei (cnd este g\sit\) este de
circa 275-300 grame;
91

Nou-n\scutul la termen de sex b\rb\tesc are

testiculele migrate `n scrot, iar la feti]e, labiile mari
acoper\ pe cele mici. Unghiile acoper\ pulpele degetelor,
iar p\rul de pe cap o lungime de 1-3 cm.
B.3.
Aprecierea
viabilit\]ii
nou-n\scutului.
Datorit\ condi]iilor speciale generate de progresul [tiin]elor
medicale, un f\t poate fi considerat viabil din jum\tatea a
doua a lunii a VI-a de via]\ intrauterin\ [i peste greutatea
de 1000 grame.
Din punct de vedere medico-legal, se consider\ viabil
nou-n\scutul care are talia de 38 cm. [i o greutate de peste
1400 grame. Sub aceste limite, medicina legal\ consider\
nou-n\scutul ca fiind un avorton.
Un nou-n\scut este considerat neviabil cnd are
parametrii biologici sub cei anterior men]iona]i, cnd
prezint\ malforma]ii congenitale incompatibile cu via]a,
sau se na[te cu o afec]iune grav\ contractat\ intrauterin.
Pot fi declara]i ca neviabili [i nou-n\scu]ii cu hemoragii
masive meningo-cerebrale, consecutive traumatismelor
obstetricale.
B.4. Proba vie]ii extrauetrine. Dup\ expulzie, f\tul
intr\ `ntr-o apnee a c\rei durat\ este variabil\, dar `n medie
de circa 2 minute. Se consider\ c\ via]a extrauterin\ `ncepe
dup\ aceast\ apnee, cu ocazia primului ]ip\t, deci cu ocazia
primei respira]ii. Respira]ia extrauterin\ dup\ na[tere
induce modific\ri pulmonare foarte evidente, care pot fi
observate dup\ perioade foarte scurte de supravie]uire,
att la cadavrul proasp\t ct [i la cel aflat `n putrefac]ie.
Pentru aceasta este obligatorie recoltarea de fragmente
de ]esut pulmonar, `n vederea examenului histopatologic.
Pl\mnul nerespirat, se prezint\ macroscopic ca fiind
mic, nedestins, cu suprafa]\ neted\, de culoare ciocolatiu`nchis\, (sau intens ro[ietic\), iar la palpare are o
consisten]\ dens\ (de organ parenchimatos), f\r\ crepita]ii
[i elasticitate. Pe sec]iune are acela[i aspect, iar din
parenchim se scurge snge neaerat, `n cantitate mic\.
Pl\mnul respirat este expansionat, umple cavitatea
pleural\, dep\[ind cu marginea anterioar\ u[or cordul. Are o
culoare rozat albicioas\, suprafa]\ neregulat\ (datorit\
distensiei alveolare), iar la palpare este elastic, cu
crepita]ii (aspect buretos). Pe sec]iune din parenchim se
92

scurge secre]ie rozat ro[ietic\, spumoas\, aerat\.

Constatarea acestor aspecte este adesea `n practica
medico-legal\ `ngreunat\ de prezen]a modific\rilor induse
de putrefrac]ie.
~n practic\ nu `n pu]ine cazuri, cele dou\ tablouri
macroscopice se `ntrep\trund, realiznd pl\mnul par]ial
respirat.
Instalarea respira]iei se face cu ajutorul probelor
docimaziei.
Docimazia optic\ const\ `n examenul pl\mnului cu
lupa [i are drept scop eviden]ierea neregularit\]ii
suprafe]ei pulmonare [i a desenului lobulilor pulmonari.
Docimazia hidrostatic\ se efectueaz\ prin punerea
piesei buco-cervico-toracice `ntr-un vas cu ap\, urmat\ de
decuparea de fragmente foarte mici de parenchim
pulmonar, din diferite zone, tocmai pentru a sesiza
diferen]ele de densitate.
Ambele probe au valoare orientativ\, deoarece
diferite procese patologice de condensare (pneumoniile)
sau putrefac]ia induc rezultate fals pozitive.
De certitudine este proba docimaziei histopatologice.
Ea se realizeaz\ pe fragmente de parenchim pulmonar,
care sunt prelucrate `n tehnica histologic\ uzual\ a
includerii la parafin\ colorate cu diverse colora]ii [i apoi
examinate
microscopic.
Sunt
observate
aspecte
histopatologice caracteristice st\ri de pl\mn respirat,
respectiv pl\mn nerespirat. De asemeni metoda aduce
informa]ii [i privind eventuale suferin]e pulmonare (aspirat
amniotic, pneumonii, etc.), care pot fi cauze ale decesului
nou-n\scutului.
B.5. Aprecierea duratei vie]ii extrauterine. Se
face analiznd `n principal modific\rile cantonate la nivelul
cordonului ombilical (inelul de demarca]ie [i evolu]ia lui `n
timp), prin metode histopatologice.
Alte aspecte au valoare orientativ\. Amintim aici
prezen]a sngelui pe corp [i a semnelor na[terii recente,
docimazia gastro-intestinal\ (proba Breslau), prezen]a unor
zone `ntinse de atelectazie la baza pulmonilor, etc. Aceste
repere sugereaz\ o supravie]uire de pn\ la 24 ore.
Peste 24 ore de supravie]uire, apar modific\ri la
nivelul aparatului cardio-vascular generate de instalarea
respira]iei [i care avnd `n vedere intervalul de timp scurs,
93

ofer\ o imagine a duratei de supravie]uire.

B6. Cauza medical\ a mor]ii nou-n\scutului.
Decesul intrauterin al f\tului se poate datora unor factori
violen]i (mecanici, chimici, fizici) dar poate fi [i cauza unor
factori patologici. Analiza minu]ioas\ a datelor oferite de
examenul necroptic (extern [i intern) coroborate cu datele
oferite de examenele complementare (histopatologic [i
toxicologic `n special) cu integrarea lor `n datele de
anchet\, contribuie la elucidarea acestui punct al
obiectivelor expertizei medico-legale.
Decesul produsului de concep]ie `n timpul na[terii
are la baz\ `n principal durata mare a procesului de
hipoxie, generat de apneea prelungit\. Mai pot fi
incriminate traumatismele obstetricale, care produc leziuni
cranio-cerebrale, leziuni osteoarticulare [i musculare [i nu
`n ultimul rnd leziuni ale organelor interne.
Moartea patologic\ `n perioada perinatal\ (pn\ la 30
zile de la na[tere) se datore[te `n principal fie prelungirii
suferin]elor din timpul na[terii fie declan[\rii unora dup\
na[tere. [i aici, examenul necroptic coroborat cu
examenele complementare elucideaz\ cauza medical\ a
mor]ii.
B.7. ~ngrijirea copilului dup\ na[tere. Rezisten]a
nou-n\scutului la regimul termic al mediului ambiant este
foarte
sc\zut\,
datorit\
imaturit\]ii
sistemelor
de
termoreglare, hipotermia fiindu-i fatal\, chiar [i `n sezonul
mai cald. De asemeni, hipertemia are efect letal.
Nenf\[area nou-n\scutului, prezen]a de snge pe
corpul acestuia, vernix caseosa la plici, cordonul ombilical
rupt, neligaturat, lipsa alimentelor `n stomac, denot\ lipsa
`ngrijirilor post partum.

94