INTRODUCERE

Viabilitatea ntreprinderii n condiiile concureniale de pia, rezultatele

acesteia obinute n procesul desfurrii activitii economico-financiare, depind n
mod esenial de deciziile manageriale argumentate si adecvate situaiilor,
mprejurrilor.
Vorbind despre economie ca tiin, nu putem de a nu meniona necesitatea i
importana contabilitii. Actualmente, contabilitatea reprezint un limbaj universal de
comunicare, care permite crearea relaiilor de colaborarea att la nivel de economie
naional ct i la nivel mondial.
Elaborarea deciziilor bine chibzuite neaprat este precedata de obinerea
informaiilor iniiale obinute din diferite surse de date care fac obiectul contabilitii
financiare n cadrul creia se formeaz rapoartele financiare.
n condiiile economiei de pia activitatea oricror nreprinderi genereaz
diverse tipuri de venituri i cheltuieli. Informaiile aferente veniturilor i cheltuielilor
sunt furnizate de contabilitate i servesc drept baz pentru calcularea obligaiilor
fiscale, elaborarea bugetelor ntreprinderii, luarea deciziilor manageriale i economice.
Prin tematic, coninut i structura sa, lucrarea conine aspecte teoretice
privind definirea veniturilor i contabilizarea lor, ct i concretizarea acestor aspecte la
nivelul unei microntreprinderi.
n orice tiin terminologia folosit reprezint o problem important, astfel
c i n contabilitate pentru a relata, pentru a studia contabilitatea veniturilor i
cheltuielilor operaionale este necesar, mai nti de toate, de a defini noiunea de venit.
Desfurarea procesului de comercializare a mrfurilor n unitile economice
n condiiile actualului mecanism economico-financiar implic obinerea profitului,
deci realizarea permanent a parametrului calitativ rentabilitate.
Cuantificarea msurrii n care unitatea economic este sau nu rentabil, se
manifest concret n urma estimrii operaiunilor efectuate la ntreprindere, a
cheltuielilor i veniturilor.
Astfel, n Cadrul general al Consiliul pentru Standarde Internaionale de
Contabilitate veniturile sunt definite ca fiind creteri ale beneficiilor economice
nregistrate pe parcursul perioadei contabile sub form de intrri sau creteri ale
activelor, sau descreteri ale datoriilor, care se concretizeaz n creteri ale capitalurilor
proprii, altele dect cele rezultate din contribuii ale acionarilor, iar cheltuielile ca
diminuri ale beneficiilor economice nregistrate pe parcursul perioadei contabile sub
form de ieiri sau scderi ale valorii activelor sau creteri ale datoriilor, care se
concretizeaz n reduceri ale capitalului propriu, altele dect cele rezultate din
distribuirea acestora ctre acionari1.
Veniturile constituie elemente contabile legate direct de determinarea
rezultatului activitii economico-financiare (profitului/pierderii) a ntreprinderii.
Aceste noiuni sunt caracteristice economiei de pia i au nceput s fie aplicate n
teoria i practica contabil autohton o dat cu implementarea actualului sistem
1

contabil.
Totodat, n teoria i practica contabil internaional, noiunile de venituri i
cheltuieli au cptat o rspndire larg nc la nceputul secolului XX, concomitent cu
apariia concepiei dinamice, conform creia rezultatul financiar se determin ca
diferena dintre veniturile i cheltuielile ntreprinderii.
Scopul de baz a organizrii contabilitii veniturilor const n adaptarea
sistemului naional de contabilitate la Standardele internaionale, innd cont de
cerinele economiei de pia i utilizatorilor externi de informaie.
Ca baz pentru reflectarea operaiilor economice privind activitatea
ntreprinderii servete Planul de conturi contabile al activitii economico-financiare.
Contabilitatea adecvat a veniturilor influeneaz nemijlocit la calcularea
rezultatului financiar al activitii ntreprinderilor cu toate consecinele i servete drept
baz pentru elaborarea strategiilor i deciziilor administrative, determin rezervele de
sporire a eficienei activitii n domeniul respectiv al ntreprinderii.
Schimbrile ce au avut loc n economia rii au condiionat reforma
sistemului contabil, n practica contabil a fost introduse un ir de conturi noi de
eviden, care sunt dictate de necesitile cuprinderii prevederilor Standardelor
naionale de contabilitate.

I. NOIUNI GENERALE PRIVIND CONTABILITATEA

2

VENITURILOR
I. 1. DEFINIIE
Veniturile reprezint sumele sau valorile ncasate sau de ncasat in nume
propriu din activiti curente, cat si castigurile din orice alte surse. Castigurile reprezinta
cresteri ale beneficiilor economice care pot aparea sau nu ca rezultat din activitatea
curenta.
Veniturile constituie cresteri ale beneficilor economice, inregistrate pe
parcursul exercitiului contabil sub forma de intrari sau cresteri ale activelor sau descresteri
ale datoriilor, care se concretizeaza in cresteri ale capitalului propriu, altele decat cele
rezultate din contributii ale actionarilor.
Venitul este fluxul brut de beneficii economice primite de o societate in
cursul activitatilor obisnuite ale acesteia, atunci cand acest flux se materializeaza in cresteri
ale capitalului propriu, altele decat cresterile datorate contributiilor din partea
participantilor la acest capital propriu.
Valoarea justa este suma la care poate fi tranzactionat un activ sau la care
poate fi decontata o datorie de bunavoie intre parti aflate in cunostinta de cauza, in cadrul
unei tranzactii in care pretul este determinat obiectiv. Venitul include doar fluxurile brute
de beneficii economice primite sau primit de catre societate in nume propriu. Sunt excluse
din venituri sumele colectate in numele unor terte parti, cum ar fi taxele pentru bunuri si
servicii, TVA, care nu sunt beneficii economice de primit de catre intreprindere si nu au ca
rezu1tat cresteri ale capitalului propriu.
Veniturile trebuie evaluate la valoarea justa a mijlocului de .plata primit sau
de primit. Suma veniturilor dintr-o tranzactie este determinata de obicei printr-un acord
intre societate si cumparatorul sau utilizatorul activului. Ea se evalueaza la valoarea justa a
mijlocului de plata primit sau de primit, tinand cont de suma oricaror reduceri comerciale
si a oricaror rabaturi cantitative acordate de societate.
Mijlocul de plata este de regula numerarul sau echivalent de numerar, iar
suma veniturilor este data de suma numerarului sau echivalentului de numerar primit sau
de primit.
In cazul in care intrarea de numerar sau echivalent de numerar este amnata,
valoarea justa a mijlocului de plata poate fi mai mica decat suma nominala a numerarului
primit sau de primit. In vederea eliminrii acestui fapt, pe baza de acorduri intre vanzator si
cumparator (cu caracter de tranzactie financiara), valoarea justa a mijlocului de plata va fi
determinata prin actualizarea tuturor sumelor de primit in viitor, utilizand in acest scop rata
dobanzii aferente perioadei respective. Diferenta dintre valoarea justa la data recunoaterii
venitului si suma nominala a mijlocului de plata este
recunoscuta ca venit din dobanzi (venit financiar).
Veniturile nelegate de vanzari, cum sunt cele financiare si, in unele cazuri,
cele exceptionale, sunt considerate realizate in momentul constatrii sau ncasrii, dup
caz.
Veniturile sunt recunoscute in contul de rezultate (contul de profit si
pierdere) atunci cnd a avut loc o cretere a beneficiilor economice viitoare aferente
creterii unui activ sau diminurii unei datorii, modificare ce poate fi evaluata in mod
3

credibil.
Criteriile de recunoastere a veniturilor sunt aplicate de obicei separate pentru
fiecare tranzactie, pentru a putea reflecta realitatea economica. De exemplu cand pretul de
vanzare al unui produs include o suma identificabila pentru servicii succesive, aceasta
suma este inregistrata in avans si recunoscuta ca venit pe parcursul perioadei in care s-a
efectuat service-ul.

II. CLASIFICARE
1. Veniturile din vanzarea bunurilor
Conditii de ndeplinit
a) intreprinderea a transferat cumparatorului riscurile si avantajele semnificative
ce decurg din proprietatea asupra bunurilor;
b) intreprinderea nu mai gestioneaza bunurile vandute la nivelul la care ar fi
facut-o in mod normal in cazul detinerii in proprietate a acestora si nici nu mai detine
controlul efectiv asupra lor;
c) marimea veniturilor poate fi evaluata in mod rezonabil;
d) este probabil sa fie generate catre intreprindere beneficii economice asociate
tranzactiei;
e) costurile tranzactiei pot fi evaluate in mod rezonabil.
2. Veniturile din prestarea serviciilor
Atunci cand rezultatul unei tranzactii ce implica prestarea de servicii poate fi
estimat in mod rezonabil, venitul asociat tranzactiei trebuie sa fie recunoscut in functie de
stadiul de executie a contractului la data inchiderii bilantului. Rezultatul unei tranzactii
poate fi estimat in mod rezonabil atunci cand sunt satisfacute urmatoarele conditii:
a) suma veniturilor poate fi estimata in mod rezonabil;
b) este probabil ca beneficiile economice asociate tranzactiei sa fie generate catre
societate;
c) stadiul de executie a contractului la data de inchidere a bilantului poate fi
evaluat in mod rezonabil;
d) costurile aparute pe parcursul contractului si costurile de finalizare a
contractului pot fi evaluate in mod rezonabil.
Veniturile nu pot fi recunoscute atunci cand cheltuielile aferente tranzactiilor
respective nu pot fi evaluate in mod rezonabil; in asemenea cazuri, orice mijloc de plata
deja primit este recunoscut ca datorie.
Recunoasterea veniturilor pe masura executiei contractului, este denumita in
mod curent ,,metoda procentului de executie". Potrivit acestei metode, veniturile sunt
recunoscute in perioadele contabile in care sunt prestate serviciile.
3. Veniturile din dobanzi
Trebuie recunoscute periodic, in mod proportional pe baza randamentului efectiv
al activului. Randamentul efectiv al unui activ este rata dobanzii necesara pentru
actualizarea fluxurilor viitoarelor intrari de numerar, asteptate pe durata de viata a activului
pentru a egala valoarea contabila initiala a acestuia.
Redeventele trebuie recunoscute pe baza contabilitatii de angajamente,
4

conform realitatii economice a contractului.

Veniturile din activitati curente se pot regasi sub diferite denumiri, cum ar fi:
vanzari, comisioane, dobanzi, dividende.

III. CONTABILITATEA VENITURILOR PE CATEGORII DE

VENITURI (dupa natura lor)
A) venituri de exploatare, care cuprind:
- venituri din vanzarea produselor, marfurilor, lucrarilor executate si serviciilor
prestate;
- venituri din variatia stocurilor;
- veniturile din productia de imobilizari;
- venituri din subventii de exploatare;
- alte venituri din exploatare;
B) venituri financiare, care cuprind:
- venituri din imobilizari financiare (investitii pe termen lung);
- venituri din investitii financiare pe termen scurt;
- venituri din diferente de curs valutar;
- venituri din creante imobilizate;
- venituri din investitii financiare cedate;
- venituri din dobanzi;
- venituri din sconturi obtinute;
- alte venituri financiare.
C) venituri extraordinare
III A. CONTABILITATEA VENITURILOR DIN EXPLOATARE
In modelul continental de contabilitate, implicit in cel din tara noastra,
criteriul de delimitare si inregistrare a veniturilor din activitatea de exploatare este cel
incepand cu obtinerea productiei si se continua cu vanzarea aceleiasi productii sau a
marfurilor cumparate. Totodata, se considera venituri realizate, in functie de care se
determina rezultatul, numai cele din stadiul de vanzare, adica din faza unde are loc
transferarea dreptului de proprietate.
Veniturile din vanzarea de produse finite, semifabricate, produse reziduale,
executarea de lucrari, prestari servicii, studii si cercetari, venituri din redevente, venituri
din vanzarea marfurilor, locatii de gestiune si chirii, venituri din activitati diverse
Productia vanduta este evaluata la pret de vanzare. Exemplu
Vanzarile de marfuri apar indeosebi la intreprinderile comerciale si se
constituie pe seama vanzarii marfurilor achizitionate.
Vanzarile sunt adesea supuse unor reduceri cu caracter comercial si cu caracter
financiar. Reducerile cu caracter comercial constau din: rabaturi (acordate, de obicei,
pentru deficiente calitative); remize (acordate pentru importanta vanzarii si relatia cu
5

clientul) si risturnuri (acordate in contul vanzarilor catre un client pe o perioada de timp:

semestru, an). Reducerile cu caracter financiar se prezinta sub forma sconturilor de
decontare ce se acorda clientilor pentru achitarea inainte de scadenta.
Insumarea vanzarilor de marfuri si a productiei vandute nete (mai putin
reducerile comerciale), conduce la obtinerea cifrei de afaceri ca unul din indicatorii ce
caracterizeaza marimea intreprinderii si a situatiei economico-financiare a acesteia.
b) Veniturile din variatia stocurilor (productia stocata) reprezinta variatia in plus
(stocaj) sau in minus (destocaj) intre valoarea la cost de productie efectiv a stocurilor de
produse si productia in curs de executie la sfarsitul perioadei si valoarea stocurilor initiale
ale produselor si productiei in curs de executie. Variatiile productiei stocate se determina
atat pentru fiecare forma de produse stocate (semifabricate, produse finite, produse
reziduale etc.), cat si pentru animale si pasari obtinute din productie proprie.
c) Venituri din productia de imobilizari se constituie din productia de imobilizari
necorporale si corporale efectuata in scopuri proprii.
d) Venituri din subvenii de exploatare reprezint subveniile primite de unitate
pentru acoperirea pierderilor pentru diferene de pre la produse subvenionate, precum si
alte subvenii din partea statului sau din partea altor organisme.
e) Alte venituri din exploatare cuprind veniturile din creantele reactivate si
debitori diversi, veniturile din despagubiri, amenzi, penalitati, venituri din donatii si
subventii primite, venituri din vanzarea activelor si alte operatii de capital, venituri din
subventii pentru investitii, alte venituri, altele decat cele prezentate anterior.

III. B CONTABILITATEA VENITURILOR FINANCIARE

In categoria veniturilor financiare sunt incluse veniturile din: participatii,
titluri de plasament, imobilizarile financiare cedate, creantele imobilizate, titlurile de
plasament cedate, diferentele favorabile de curs valutar, dobanzile cuvenite, sconturile
obtinute si alte venituri financiare.
a) Veniturile din imobilizari financiare (investitii pe termen lung) includ
dividendele incasate pentru participatiile la capitalul altor societati, pretul de vanzare
aferent imobilizarilor financiare cedate si dobanzile aferente creantelor imobilizate.
b) Veniturile din investitii financiare pe termen scurt se constituie din
diferentele favorabile intre pretul de vanzare (cesiune) al investitiilor financiare pe termen
scurt si pretul lor de inregistrare.
c) Veniturile din diferente de curs valutar reprezinta veniturile obtinute din
diferentele rezultate in urma lichidarii creantelor si datoriilor in valuta ale
intreprinderii, diferentele favorabile de curs valutar aferente disponibilitatilor in
devize, numerarului in casierie in devize si existentului in conturile de acreditive in devize.
d) Veniturile din creante imobilizate cuprind dobanzile de incasat sau
incasate, dupa caz, precum creantele imobilizate.
e) Veniturile din investitii financiare cedate reprezinta veniturile din titluri
de plasament cedate, pentru diferente intre pretul de cesiune si cel de cumparare.
6

f) Veniturile din dobanzi cuprind veniturile financiare din dobanzile cuvenite

pentru disponibilitatile din conturile bancare si din creditele comerciale.
g) Veniturile din sconturi obtinute contin veniturile obtinute din sconturile
de decontare la furnizori si alti creditori.
III.C CONTABILITATEA VENITURILOR EXTRAORDINARE
Veniturile extraordinare provin din subventii pentru evenimente
extraordinare si altele similare. Veniturile extraordinare pot aparea ca urmare a subventiilor
primite pentru eliminarea efectelor calamitatilor, pentru reamplasarea activitatilor
productive in zone defavorizate sau pentru descongestionarea zonelor urbane aglomerate
dar si din despagubirile care insotesc exproprierea unor active pentru cauza de utilitate
publica.
Veniturile din provizioane sunt venituri calculate, determinate de reluarea
prin diminuare a provizioanelor pentru deprecieri. Toate veniturile din provizioane se
contabilizeaza, de regula, la inchiderea exercitiului financiar, in cazul iesirii activelor
pentru care s-au constituit provizioane pentru deprecieri si in situatia anularii partiale sau
totale a unor provizioane ramase fara obiect.
Veniturile din provizioane reprezinta venituri obtinute din reluarea (prin
diminuare sau anulare) a provizioanelor constituite pentru activitatea financiara
(provizioane pentru deprecierea imobilizarilor financiare, pentru deprecierea investitiilor
financiare pe termen scurt etc.).
III. D.

EVIDENA VENITURILOR

1. Evidena veniturilor din activitatea de investiii

Veniturile din activitatea de investiii cuprind sumele obinute din ieirea i
reevaluarea activelor pe termen lung ale ntreprinderii (sumele ncasate din vnzarea
activelor nemateriale, terenurilor, mijloacelor fixe, dividendele calculate, dobnzile,
sumele diferenelor din reevaluarea activelor pe termen lung ieite, veniturile din
operaiunile cu prile legate, etc.).
Veniturile din activitatea de investiii se reflect n contabilitate n baza acelorai
documente ca i veniturile din activitatea operaional.
Evidena analitic a acestor venituri se ine pe tipuri de venituri, surse i perioade
de obinere a acestora.
Pentru evidena sintetic a veniturilor din activitatea de investiii este destinat
contul de pasiv 621 Venituri din activitatea de investiii. n creditul acestui cont se
reflect sumele veniturilor constatate n cursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de
la nceputul anului, iar n debit trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor
acumulate la contul de rezultate financiare.
Veniturilor din activitatea de investiii se nregistreaz n cursul anului de
gestiune prin formulele contabile:
7

1. la sumele ncasate din vnzarea activelor pe termen lung (fr TVA i accize);
debit contul 241 Casa
debit contul 242 Cont curent n valut naional
debit contul 243 Cont curent n valut strin
credit contul 621 Venituri din activitatea investiional
2. la valoarea de vnzare a activelor pe termen lung ieite (fr TVA i accize) cu
achitare ulterioar:
debit contul 223 Creane pe termen scurt ale prilor legate
debit contul 227 Creane pe termen scurt ale personalului
debit contul 229 Alte creane pe termen scurt
credit contul 621 Venituri din activitatea investiional
3. la suma dividendelor, dobnzilor i altor venituri calculate:
debit contul 228 Creane pe termen scurt privind veniturile calculate
credit contul 621 Venituri din activitatea investiional
4. la valoarea plusurilor de active pe termen lung constatate cu ocazia
inventarierii
debit contul 111 Active nemateriale
debit contul 121 Active materiale n curs execuie
debit contul 123 Mijloace fixe
credit contul 621 Venituri din activitatea investiional
5. la valoarea materialelor rezultate din lichidarea mijloacelor fixe care depete
valoarea rmas, calculat anticipat:
debit contul 211 Materiale
credit contul 621 Venituri din activitatea investiional
6. la suma ecartului de reevaluare aferent activelor pe termen lung ieite:
debit contul 341 Diferene din reevaluarea activelor pe termen lung
credit contul 621 Venituri din activitatea investiional
7. la suma veniturilor din activitatea de investiii, obinute n perioadele
precedente, dar aferente perioadei de gestiune curente:
debit contul 422 Venituri anticipate pe termen lung
debit contul 515 Venituri anticipate curente
credit contul 621 Venituri din activitatea de investiii
Contul 621 Venituri din activitatea de investiii se nchide la sfritul anului
prin formula contabil:
debit contul 621 Venituri din activitatea de investiii
credit contul 351 Rezultat financiar total.
La finele fiecrei perioadei de gestiune din rulajul creditor al contului 621
Venituri din activitatea de investiii se scad cheltuielile activitii de investiii la
determinarea rezultatului la determinarea indicatorului din rndul 090 Rezultatul din
activitatea de investiii: profit (pierdere) al Raportului privind de profit i pierdere.
2. Evidena veniturilor din activitatea financiar
Veniturile din activitatea financiar cuprind sumele rezultate din transmiterea n
arend finanat (leasing financiar) a activelor nemateriale i materiale pe termen lung,
8

valoarea activelor intrate cu titlu gratuit, venituri sub form de diferene de curs valutar,
subvenii de stat, prime, premii i sponsorizri, sume conform contractelor de neangajare n
concuren etc.
Veniturile din activitatea financiar se reflect n contabilitate n baza acelorai
documente ca i veniturile din activitile operaional i de investiii. Evidena analitic a
acestor venituri se ine pe tipuri de venituri, surse i perioade de obinere a acestora.
Pentru evidena sintetic a veniturilor din activitatea financiar este destinat contul
de pasiv cu aceiai denumire 622 Venituri din activitatea financiar. n creditul acestui
cont se reflect sumele veniturilor constatate n cursul perioadei de gestiune cu total
cumulativ de la nceputul anului, iar n debit trecerea la finele anului de gestiune a
veniturilor acumulate la contul de rezultate financiare.
n cursul anului de gestiune veniturile din activitatea financiar se nregistreaz
prin formulele contabile:
1. la valoarea activelor primite cu titlu gratuit de la alte persoane juridice i fizice;
debit contul 111 Active nemateriale
debit contul 121 Active materiale n curs de execuie
debit contul 122 Terenuri
debit contul 123 Mijloace fixe
debit contul 211 Materiale
debit contul 213 Obiecte de mic valoare i scurt durat
debit contul 217 Mrfuri
credit contul 622 Venituri din activitatea financiar
2. la suma veniturilor din diferenele de curs valutar aferente conturilor valutare i
operaiunilor n valut strin:
debit contul 221 Creane pe termen scurt aferente facturilor comerciale
debit contul 223 Creane pe termen scurt ale prilor legate
debit contul 224 Avansuri pe termen scurt acordate
debit contul 241 Casa
debit contul 243 Cont curent n valut strin
debit contul 227 Creane pe termen scurt ale personalului
debit contul 521 Datorii pe termen scurt privind facturile comerciale
debit contul 522 Datorii pe termen scurt fa de prile legate
debit contul 534 Datorii privind decontrile cu bugetul
credit contul 622 Venituri din activitatea financiar
3. la suma subveniilor primite din buget; primelor, premiilor, precum i a
ncasrilor de la alte persoane sub form de sume sponsorizate, conform contractelor de
neangajare n concuren;
debit contul 241 Casa
debit contul 242 Cont curent n valut naional
debit contul 243 Cont curent n valut strin
credit contul 622 Venituri din activitatea financiar
4. la suma veniturilor din activitatea financiar obinute n perioadele precedente,
dar aferente perioadei de gestiune curente:
debit contul 422 Venituri anticipate pe termen lung
9

debit contul 515 Venituri anticipate curente

credit contul 622 Venituri din activitatea financiar
Contul 622 Venituri din activitatea financiar se nchide la sfritul anului prin
formula contabil:
debit contul 622 Venituri din activitatea financiar
credit contul 351 Rezultat financiar total
La finele fiecrei perioadei de gestiune din rulajul creditor al contului 622
Venituri din activitatea financiar se scad cheltuielile activitii de investiii la
determinarea indicatorului din rndul 100 Rezultatul din activitatea de financiar: profit
(pierdere) al Raportului privind de profit i pierdere.
2. Evidena veniturilor excepionale
Venituri excepionale cuprind sumele primite de la organele de stat, companiile de
asigurri, ntreprinderilor i persoanelor fizice sub form de recuperare a pierderilor din
calamiti, perturbri politice, accidente i alte evenimente excepionale.
Veniturile excepionale se reflect n contabilitate n baza acelorai documente primare
ca i veniturile din alte activiti. n plus, sunt necesare procesele-verbale ale organele
competente (comisiilor de lichidare a consecinelor calamitilor naturale, organelor de
poliie i judiciare, acorduri n scris a persoanelor vinovate etc.), care confirm evenimentul
excepional corespunztor, precum i acordurile n scris a prilor vinovate n comiterea
accidentelor privind recuperarea prejudiciului material cauzat.
Evidena analitic a veniturilor excepionale se ine pe tipuri de venituri, surse i
perioade de obinere a acestora.
Pentru evidena sintetic a veniturilor excepionale este destinat contul de pasiv cu
aceiai denumire 623 Venituri excepionale. n creditul acestui cont se reflect sumele
veniturilor constatate n cursul perioadei de gestiune cu total cumulativ de la nceputul
anului, iar n debit trecerea la finele anului de gestiune a veniturilor acumulate la contul de
rezultate financiare.
n cursul anului de gestiune veniturile excepionale se nregistreaz prin formulele
contabile:1. la valoarea activelor i suma mijloacelor bneti primite de la organele de stat,
persoanele juridice i fizice pentru recuperarea pierderilor din evenimentele excepionale:
debit contul 211 Materiale
debit contul 213 Obiecte de mic valoare i scurt durat
debit contul 217 Mrfuri
debit contul 241 Casa
debit contul 242 Cont curent n valut naional
debit contul 243 Cont curent n valut strin
credit contul 623 Venituri excepionale
2. la sumele de primit de la companiile de asigur[ri pentru recuperarea pierderilor din
evenimentele excepionale:
debit contul 229 Alte creane pe termen scurt
credit contul 623 Venituri excepionale
La finele anului de gestiune conturile 623 se nchide prin formula contabil:
10

debit contul 623 Venituri excepionale

credit contul 351 Rezultat financiar total.
La finele fiecrei perioadei de gestiune din rulajul creditor al contului 623 Venituri
excepionale se scad pierderile excepionale la determinarea indicatorului din rndul 120
Rezultatul excepional: profit (pierdere) al Raportului privind de profit i pierdere.

IV.EXEMPLU PRACTIC DE CALCULARE A IMPOZITULUI PE

VENITURILE MICROINTREPRINDERILOR
Microintreprinderile care obtin venituri sau inregistreaza cheltuieli privind
diferentele de curs valutar determina baza impozabila in functie de care vor calcula
nivelul impozitului.
O microintreprindere inregistreaza in contabilitate urmatoarele elemente:
Venituri din diferente de curs (contul 765) 10.000 lei;
Veniturile financiare inregistrate ca urmare a derularii unui contract de leasing
financiar (768) 5.000 lei;
Cheltuieli cu diferente de curs valutar 14.000 lei;
Cheltuieli financiare inregistrate ca urmare a derularii unui contract de leasing
financiar (668) 3.000 lei;
Baza impozabila pentru stabilirea nivelului impozitului pe venitul
microintreprinderilor:
ncepand cu 1 ianuarie 2014, in primele trei trimestre ale anului, nu se mai
impoziteaza veniturile din diferente de curs valutar si nici cele din decontarea unor creante
sau datorii in lei, in functie de cursul unei valute. In trimestrul al patrulea, daca exista un
castig din diferente de curs, acesta se va impozita, subliniaza aceeasi sursa.
"Astfel, in cazul prezentat mai sus, societatea nu va datora impozit pe venit, deoarece
cheltuielile din diferente de curs (17.000 lei) sunt mai mari decat veniturile din diferente
de curs (15.000 lei)", a continuat sursa citata.
Anterior modificarilor introduse de OUG nr. 102/2013, adica in anul 2013, din baza
de impozitare nu se eliminau veniturile din diferente de curs valutar si nici cele din
decontarea unor creante sau datorii in lei, in functie de cursul unei valute. Astfel, baza
impozabila era de 15.000 lei (10.000 lei + 5.000 lei), iar impozitul pe venitul
microintreprinderilor de 450 lei (15.000 lei x 3%).
Codul fiscal stabileste ca microintreprinderea este o persoana juridica romana care, la
data de 31 decembrie a anului fiscal precedent, indeplineste cumulativ urmatoarele
conditii:
- realizeaza venituri, altele decat cele din activitati desfasurate in domeniul bancar, in
domeniile asigurarilor si reasigurarilor, al pietei de capital sau in domeniile jocurilor de
noroc;
- realizeaza venituri, altele decat cele din consultanta si management, in proportie de
peste 80% din veniturile totale;
- a realizat venituri care nu au depasit echivalentul in lei a 65.000 euro;
- capitalul social este detinut de persoane, altele decat statul si autoritatile locale,
11

- nu se afla in dizolvare cu lichidare, inregistrata in registrul comertului sau la

instantele judecatoresti.
Cu alte cuvinte, si firmele care realizeaza venituri din consultanta si
management pot fi incadrate in categoria microintreprinderilor, adica vor plati impozit de
3%, cu conditia ca aceste venituri sa nu depaseasca 20% din veniturile totale.
Daca in cursul unui an fiscal o microintreprindere realizeaza venituri mai mari de
65.000 euro sau ponderea veniturilor realizate din consultanta si management in veniturile
totale este de peste 20% inclusiv, aceasta va plati impozit de profit de 16%. Calculul si
plata impozitului pe profit se efectueaza incepand cu trimestrul in care s-a depasit oricare
dintrele limitele prevzute anterior, lund in considerare veniturile si cheltuielile realizate
de la inceputului anului fiscal.
Impozitul pe profit datorat reprezinta diferenta dintre impozitul pe profit calculat de
la inceputul anului fiscal pana la sfarsitul perioadei de raportare si impozitul pe veniturile
microintreprinderilor datorat in cursul anului respectiv.
Pentru determinarea echivalentului in euro a plafonului de 65.000 euro prevazut
pentru microintreprinderi se va folosi cursul de schimb de la inchiderea exercitiului financiar
precedent, respectiv cel stabilit de BNR pentru 31 decembrie 2013, de 4,4847 lei/euro.
Calculul si plata impozitului pe veniturile microintreprinderilor se efectueaz
trimestrial, pana la data de 25, inclusiv, a lunii urmtoare trimestrului pentru care se
calculeaz impozitul, se precizeaz in Codul fiscal.
Microintreprinderile au obligaia de a depune formularul 100 - Declaraia privind
obligaiile de plata la bugetul de stat.
Concret, microintreprinderile au avut obligaia de a depune acest formular pana pe 27
octombrie pentru trimestrul al treilea din 2014 (iulie - septembrie). Urmtorul termen de
declarare este 26 ianuarie 2015, pentru plata impozitului aferent trimestrului IV din 2014.
Celelalte declaraii ale contribuabililor care pltesc impozitul pe veniturile
microintreprinderilor (cum ar fi decontul de TVA pentru pltitorii de TVA sau declaraia unica
pentru firmele cu salariai) se depun in funcie de vectorul fiscal.

12

V. NOI REGLEMENTRI CONTABILE APLICABILE DE LA 1

IANUARIE 2015
In Monitorul Oficial nr 963 din 30 decembrie 2014 a fost publicat OMFP nr
1802/2014 pentru aprobarea reglementarilor contabile privind situatiile financiare
anuale individuale si situatiile financiare anuale consolidate. Acesta se va aplica de la
1 anuarie 2015, dat la care se abrog OMFP nr 3055/2009 i OMFP 2239/2011.
In vederea stabilirii cerinelor de raportare contabil Ordinul prevede
urmtoarele categorii de entiti: microentitile, entitile mici i entitile mijlocii i
mari. Microentitile sunt entitile care, la data bilanului, nu depesc limitele a cel
puin dou dintre urmtoarele trei criterii:
a) totalul activelor: 350.000 euro;
b) cifra de afaceri net: 700.000 euro;
c) numrul mediu de salariai n cursul exerciiului financiar: 10.
Potrivit Ordinului, microentitile prezint situaii financiare anuale ce conin
un bilan prescurtat, un cont prescurtat de profit i pierdere i note explicative
cuprinznd un numr redus de informaii (limitate la cele care trebuie prezentate
obligatoriu, potrivit directivei).
Entitile mici sunt entitile care, la data bilanului, nu se ncadreaz n
categoria microentitilor i care nu depesc limitele a cel puin dou dintre
urmtoarele trei criterii:
a) totalul activelor: 4.000.000 euro;
b) cifra de afaceri net: 8.000.000 euro;
c) numrul mediu de salariai n cursul exerciiului financiar: 50.
Pentru entitile mici s-a prevzut obligaia ntocmirii unui bilan prescurtat, a
unui cont de profit ;i pierdere prescurtat, iar notele explicative ntocmite de acestea
sunt mai puin detaliate fa de cele prevzute pentru entitile mijlocii i mari.
Totodat, ca urmare a creterii criteriilor de mrime fa de cele prevzute n
prezent de Ordinul ministrului finanelor publice nr. nr 3055/2009 (totalul activelor:
de la 3.650.000 euro la 4.000.000 euro, iar cifra de afaceri net: de la 7.300.000 euro
la 8.000.000 euro), unele entiti care ntocmeau situaii financiare cu cinci
componente urmeaz s ntocmeasc situaii financiare cu trei componente (opional
entitile mici pot ntocmi situaia fluxurilor de trezorerie i/sau situaia
modificrilor capitalului propriu).
Legiuitorul a ales s nu diferenieze cerinele de raportare ntre entitile
mijlocii i cele mari. Categoria entitilor mijlocii i mari include entitile care, la
data bilanului, depesc limitele a cel puin dou dintre urmtoarele trei criterii:
a) totalul activelor: 4.000.000 euro;
b) cifra de afaceri net: 8.000.000 euro;
c) numrul mediu de salariai n cursul exerciiului financiar: 50.

13

V.1 NOILE
GUVERNE.

CERINE DE RAPORTARE PRIVIND PLILE CTRE

n funcie de criteriile de mrime, grupurile se clasific n dou categorii:

grupuri mici i mijlocii, respectiv grupuri mari. Grupurile mici i mijlocii sunt
exceptate de la obligaia de a ntocmi situaii financiare anuale consolidate i un
raport consolidat al administratorilor, cu excepia cazului n care una dintre entitile
afiliate este o entitate de interes public. Grupurile mici i mijlocii sunt grupurile
constituite din societile-mam i filialele care urmeaz s fie incluse n consolidare
i care, pe baz consolidat, nu depesc limitele a cel puin dou dintre urmtoarele
trei criterii la data bilanului societii-mam:
a) totalul activelor: 24 000 000 EUR;
b) cifra de afaceri net: 48 000 000 EUR;
c) numrul mediu de salariai n cursul exerciiului financiar: 250.
O societate-mam ntocmete situaii financiare anuale consolidate ncepnd cu
primul exerciiu financiar n care sunt depite criteriile de mrime, n condiiile
prevzute la Capitolul 8 Situaii financiare anuale consolidate i rapoarte
consolidate.
Sunt preluate definiiile termenilor din Directiva 34/2013 i sunt prezentate
caracteristicile calitative din Cadrul conceptual pentru raportarea financiar.
V.2. TRATAMENTE CONTABILE NOI
1. TRATAMENTUL CONTABIL APLICABIL PENTRU MODIFICAREA
POLITICILOR CONTABILE
Potrivit OMFP nr 1802/2014, efectele modificrii politicilor contabile aferente
exerciiilor financiare precedente se nregistreaz pe seama rezultatului reportat
(contul 1173 Rezultatul reportat provenit din modificrile politicilor contabile),
dac efectele modificrii pot fi cuantificate.
Efectele modificrii politicilor contabile aferente exerciiului financiar curent
se contabilizeaz pe seama conturilor de cheltuieli i venituri ale perioadei.
Ordinul precizeaz totodat i c, atunci cnd efectul modificrii politicii
contabile este imposibil de stabilit pentru perioadele trecute, modificarea politicilor
contabile se efectueaz pentru perioadele viitoare, ncepnd cu exerciiul financiar
curent i exerciiile financiare urmtoare celui n care s-a luat decizia modificrii
politicii contabile. Pentru reflectarea noului tratament n planul de conturi a fost
inclus un cont nou (contul 1173 Rezultatul reportat provenit din modificrile
politicilor contabile).
n cazul modificrii politicilor contabile pentru o perioad anterioar, entitile
trebuie s ia n considerare efectele fiscale ale acestora.
Se menine interdicia din OMFP 3055/2009 de a nu modifica bilanul
perioadei anterioare celei de raportare n cazul modificrii politicilor contabile i al
corectrii unor erori.
14

2. EVALUAREA I CONTABILIZAREA AVANSURILOR N VALUT

Avansurile in valut sunt asimilate elementelor nemonetare care nu trebuie
actualizate la cursul de nchidere. La aplicarea pentru prima dat a noilor
reglementri, sumele reprezentnd avansuri acordate pentru imobilizri corporale,
respectiv necorporale, se preiau n conturile 4093 Avansuri acordate pentru
imobilizri corporale i 4094 Avansuri acordate pentru imobilizri necorporale, la
valoarea rezultat din evaluarea efectuat la 31 decembrie 2014, potrivit Ordinului
ministrului finanelor publice nr. 3.055/2009, cu modificrile i completrile
ulterioare.
4093 Avansuri acordate pentru imobilizri corporale=232 Avansuri acordate pentru
imobilizri corporale
4094 Avansuri acordate pentru imobilizri necorporale=234 Avansuri acordate
pentru imobilizri necorporale
ncepnd cu data de 1 ianuarie 2015, sumele nregistrate n aceste conturi,
precum i cele reflectate n conturile 409 Furnizori debitori i 419 Clieni
creditori, nu mai fac obiectul evalurii n funcie de cursul valutar la sfritul
fiecrei luni.
3.TRATAMENTUL
MODIFICRILOR
ULTERIOARE
PROVIZIONULUI PENTRU DEZAFECTAREA IMOBILIZRILOR

ALE

Sunt preluate tratamentele contabile prevzute de interpretarea IFRIC 1 pentru

modificrile ulterioare ale provizionului pentru dezafectare.
Acestea difer n funcie de modelul de evaluare utilizat pentru imobilizarea
corporal n costul creia este capitalizat valoarea provizionului.
Dac aceasta este evaluat utilizndu-se modelul bazat pe cost, modificrile
provizionului trebuie adugate la costul su (21=1513) sau trebuie deduse din costul
acestei n perioada curent (1513=21). Valoarea dedus nu trebuie s depeasc
valoarea sa contabil.
Dac o scdere a datoriei depete valoarea contabil a imobilizrii,
excedentul trebuie recunoscut imediat n contul de profit i pierdere. Dac ajustarea
genereaz o mrire a costului imobilizrii, entitatea trebuie s analizeze dac este
necesar nregistrarea unei deprecieri.
Dac imobilizarea este evaluat utilizndu-se modelul reevalurii modificrile
datoriei ajusteaz diferena din reevaluare, astfel: o scdere a datoriei majoreaz
surplusul din reevaluare din capitalurile proprii (1513=105), cu excepia cazului n
care ea reia un deficit din reevaluare al aceleiai imobilizri care a fost recunoscut
anterior drept cheltuial (i trebuie recunoscut n contul de profit i pierdere); iar o
cretere a datoriei trebuie recunoscut n contul de profit i pierdere, exceptnd cazul
n care reduce surplusul din reevaluare din capitalurile proprii, n limita oricrui sold
creditor existent pentru acea imobilizare (105=1513). In cazul n care o scdere a
15

datoriei depete valoarea contabil care ar fi fost recunoscut dac imobilizarea ar

fi fost contabilizat conform modelului bazat pe cost, excedentul trebuie recunoscut
imediat n contul de profit i pierdere.
O modificare a datoriei este un indiciu c imobilizarea ar putea s necesite o
reevaluare pentru a se asigura faptul c valoarea contabil nu difer semnificativ de
cea care ar fi determinat utilizndu-se valoarea just la finalul perioadei de raportare.
Dac este necesar o reevaluare, toate imobilizrile din acea clas trebuie
reevaluate.
Efectul trecerii timpului asupra valorii provizionului este imputat unei
cheltuieli financiare (ct. 6861 Cheltuieli privind actualizarea provizioanelor=1513).
Au fost introduse conturi distincte pentru evidenierea veniturilor i
cheltuielilor rezultate n urma reevalurii (755 i 655) precum i un cont de rezultat
reportat pentru evidenierea surplusului din reevaluare realizat din rezerva din
reevaluare (1175 Rezultatul reportat reprezentnd surplusul realizat din rezerve din
reevaluare).
4 MODIFICAREA TRATAMENTULUI CONTABIL AL TITLURILOR
DOBNDITE CA URMARE A PARTICIPRII LA CAPITALUL SOCIAL AL
UNEI SOCIETI CU APORT N NATUR
Diferena dintre valoarea imobilizrilor financiare dobndite i valoarea
neamortizat a imobilizrilor care au constituit obiectul participrii n natur la
capitalul altor entiti, precum i diferena dintre valoarea participaiilor primite ca
urmare a participrii cu active pe termen scurt (creane) i valoarea activelor care fac
obiectul participaiei se nregistreaz pe seama veniturilor (contul 768 Alte venituri
financiare), la data dobndirii acelor titluri.
Soluiile nu sunt coerente n ceea ce privete natura veniturilor nregistrate
deoarece diferena dintre valoarea titlurilor primite ca urmare a participrii cu mrfuri
la capitalul altor entiti i valoarea mrfurilor, la data dobndirii acelor titluri este
recunoscuta pe seama veniturilor din exploatare (contul 758 Alte venituri din
exploatare) .
Sumele care au fost reflectate, potrivit Ordinului ministrului finanelor publice
nr. 3.055/2009, cu modificrile i completrile ulterioare, n contul 106 Rezerve,
reprezentnd diferena dintre valoarea aciunilor dobndite i valoarea neamortizat a
imobilizrilor care au constituit obiectul participrii n natur la capitalul entitilor la
care se dein respectivele titluri se reiau la venituri (contul 768 Alte venituri
financiare) la data scoaterii din eviden a respectivelor titluri.
Diferena dintre valoarea creanelor cedate n schimbul titlurilor primite i
valoarea mai mic a titlurilor primite, la data dobndirii acelor titluri se recunoate pe
seama cheltuielilor de exploatare (contul 654 Pierderi din creane i debitori
diveri).

5. TRATAMENTUL CONTABIL AL ACIUNILOR PRIMITE FR PLAT

16

Indiferent de categoria in care sunt clasificate actiunile primite fr plat,

contravaloarea acestora se nregistreaz n contrapartid cu contul 768 Alte venituri
financiare.
6.CLARIFICRI I COMPLETRI PRIVIND
PROGRAMELOR DE FIDELIZARE A CLIENILOR

CONTABILIZAREA

Unele entiti pot practica programe de fidelizare a clienilor, care presupun

acordarea de puncte cadou acestora.
Aceste puncte cadou pot fi utilizate pentru a achiziiona bunuri sau servicii
gratuite sau cu pre redus, ca parte a unei tranzacii de vnzare de bunuri sau prestri
de servicii, sub rezerva ndeplinirii unor eventuale condiii suplimentare.
Entitatea contabilizeaz punctele cadou ca o component identificabil a
tranzaciei n cadrul creia acestea sunt acordate (contul 472 Venituri nregistrate n
avans/analitic distinct).
Suma corespunztoare punctelor cadou se recunoate drept venit n momentul
n care entitatea i ndeplinete obligaia de a furniza premiile sau la expirarea
perioadei n cadrul creia clienii pot utiliza punctele cadou.
Dac se estimeaz c nivelul cheltuielilor necesare ndeplinirii obligaiei de a
furniza premiile depete contravaloarea primit sau de primit pentru acestea, la data
la care clientul le rscumpr, pentru diferena aferent entitatea nregistreaz n
contabilitate un provizion.
Condiia pentru nregistrarea ca venituri n avans a valorii punctelor cadou este
ca programul de fidelizare practicat de entitate s permit cunoaterea, n orice
moment, a urmtoarelor informaii: valoarea punctelor cadou acordate, termenele la
care expir valabilitatea acestora, valoarea punctelor cadou onorate i valoarea
punctelor cadou existente, ce urmeaz a fi onorate n perioada urmtoare.
n situaia n care entitatea nu dispune de un sistem de eviden a punctelor
cadou sau n cazul n care entitatea practic alte sisteme de fidelizare a clienilor, cum
ar fi cupoane valorice, tichete, aceasta nregistreaz venituri curente n clasa
7Conturi de venituri pentru suma total i, concomitent, un provizion aferent
costurilor estimate a fi suportate pentru onorarea obligaiilor asumate.
7. COMPLETRI PRIVIND PROVIZIOANELE PENTRU RISCURI I
CHELTUIELI
Ordinul include precizri suplimentare privind categoriile de provizioane
pentru riscuri i cheltuieli.
7.1. PROVIZIOANELE PENTRU TERMINAREA CONTRACTULUI DE
MUNC
Se constituie pentru obligaiile asumate de entitate n relaie cu angajaii,
pentru terminarea contractului de munc, de exemplu, obligaii rezultate din
contractul colectiv de munc, de a plti o sum n corelare cu numrul de ani lucrai
17

n entitate. Aceste provizioane se recunosc atunci cnd exist certitudinea achitrii lor
ntr-o perioad previzibil de timp.
7.2 PROVIZIOANE N LEGTUR CU ACORDURI DE CONCESIUNE
n cazul n care operatorul unui acord de concesiune a serviciilor are o
obligaie contractual de a ntreine infrastructura la un anumit nivel de utilizare sau
de a aduce infrastructura ntr-o anumit stare nainte de a fi predat concedentului la
sfritul acordului de serviciu, drept obligaii de ndeplinit ca o condiie a licenei
primite, aceste obligaii contractuale de a ntreine sau de a reabilita infrastructura se
recunosc drept provizion i se evalueaz la cea mai bun estimare a cheltuielii care ar
fi necesar pentru a deconta obligaia actual la data bilanului.
7.3. PROVIZIOANE PENTRU CONTRACTE CU TITLU ONEROS
Dac o entitate are un contract cu titlu oneros, obligaia contractual actual
prevzut n contract trebuie recunoscut i evaluat ca provizion.
7.4. ALTE PROVIZIOANE
n categoria altor provizioane se includ provizioane constituite pentru:
alte beneficii pe care entitatea urmeaz s le plteasc angajailor sau
persoanelor dependente de acetia, care nu sunt legate de restructurare,
pensii,impozite sau terminarea contractului de munc;
cheltuielile legate de protecia mediului nconjurtor, pentru: protejarea
aerului; gestiunea apelor uzate; gestiunea deeurilor, protejarea solului, a apelor
subterane i a apelor de suprafa; protejarea biodiversitii i a peisajului; alte
activiti de protejare a mediului nconjurtor;obligaii asumate n comun cu o ter
parte etc.
Sumele datorate i neachitate personalului (concediile de odihn i alte drepturi
de personal), respectiv eventualele sume care urmeaz s fie ncasate de la acesta,
aferente exerciiului n curs, se nregistreaz ca alte datorii i creane n legtur cu
personalul.
Concediile de odihn se nregistreaz pe seama datoriilor atunci cnd suma lor
este comensurat n baza statelor de salarii sau a altor documente care s justifice
suma respectiv. n lipsa acestora, sumele reprezentnd concedii de odihn se
recunosc pe seama provizioanelor. Aceste prevederi se aplic i n cazul bonusurilor
acordate personalului.

18

VI. CONCLUZII
Concluzionnd, veniturile reprezint creteri ale beneficiilor economice
nregistrate n cursul perioadei de gestiune, sub forma intrrilor de active sau
majorrii valorii acestora, sau a diminurii datoriilor care au drept rezultat creteri ale
capitalului propriu, cu excepia creterilor legate de contribuiile proprietarilor.
Acestea pot rezulta din : venituri din prestarea serviciilor - venituri din
executarea de ctre entitate a unor lucrri pe parcursul unei anumite perioade de timp
(de exemplu, venituri din serviciile de transport, reparaie, intermediere, consultan,
instruire, agrement-sport, instalare a utilajului, telefonie, internet, turism); din
vnzarea produselor i mrfurilor - venituri din comercializarea bunurilor produse de
entitate sau cumprate pentru a fi revndute, inclusiv terenurile i alte imobilizri
deinute n scopuri revnzrii; sub form de dobnzi - venituri din utilizarea
numerarului sau a echivalentelor acestuia, precum i din deinerea obligaiunilor i a
altor sume datorate entitii; i sub form de redevene - (royalty) venituri din
utilizarea imobilizrilor necorporale ale entitii cum ar fi brevetele, mrcile,
drepturile de autor (copyright) i software-ul pentru computere etc, sau sub form de
dividende - venituri din cotele deinute n capitalul social al altor entiti.
Determinarea eficienei fiecrei uniti patrimoniale necesit determinarea
riguroas a venitului. Deci, la contabilizarea veniturilor respectarea cerinelor
standardelor naionale de contabilitate, trebuie s ine cont de dou reguli principale:
evaluarea veniturilor, adic determinarea mrimii (sumei) acestora care trebuie s fie
reflectat n contabilitate i rapoartele financiare i constatarea venitului, adic
stabilirea perioadei de gestiune n care acestea trebuie s fie reflectate n
contabilitate i rapoartele financiare.
Evaluarea i constatarea veniturilor se efectueaz n baza principiilor:

Specializarea exerciiilor,veniturile i cheltuielile se constat i se

reflect n contabilitate i n rapoartele financiare ale perioadei n care au fost
efectuate, indiferent de timpul efectiv de ncasare sau plat a mijloacelor bneti
sau a altei forme de compensare.
Prudena, la luarea deciziilor n condiiile unei incertitudini este necesar s
se respecte msurile de precauie, cu scopul ca activele i veniturile s nu fie
supraevaluate, iar datoriile i cheltuielile - subevaluate. Conform acestui principiu,
veniturile se constat numai n cazul cnd au fost ctigate, iar cheltuielilenemijlocit n momentul efecturii acestora.
Necompensarea, n contabilitate este interzis compensarea reciproc ntre
elementele de active i pasive , precum i de venituri i cheltuieli. Acestea rezultate
din efectuarea unor operaiuni omogene se includ n rapoartele financiare separat.
Concordana, veniturile i cheltuielile ocazionate de unele i aceleai
operaiuni economice trebuie s fie reflectate simultan n contabilitate i rapoartele
financiare.

19

VII. BIBLIOGRAFIE
1. OMFP nr 1802/2014 pentru aprobarea reglementarilor contabile privind
situaiile financiare anuale individuale si situaiile financiare anuale consolidate
2. Legea contabilitii nr. 82/1991, republicata, cu modificrile i completrile
ulterioare si actele normative emise n aplicarea acesteia.
3. Ordinul nr. 666/2015 privind aplicarea Reglementrilor contabile conforme cu
Standardele internaionale de raportare financiar

20