jurnalism fundamentale

3 pct
MULTIPLE CHOICE
1. Functiile limbajului stabilite de Roman Jakobson sunt:
1. politica
2. expresiva
3. conativa
4. referentiala
5. fatica
6. metalingvistica
7. epideictica
8. poetica
a. 1, 2, 4, 6, 7, 8
b. 2, 3, 4, 5, 6, 8
c. 1, 3, 4, 6, 7, 8
d. 2, 3, 4, 5, 6, 7
2. Comunicarea nonverbala include:
1. comunicarea tactila
2. comunicarea gestuala
3. discursul
4. conversatia
5. comunicarea prin intermediul obiectelor
6. comunicarea prin situare
a. 1, 2, 3, 4
b. 1, 2, 5, 6
c. 2, 3, 4, 6
d. 2, 4, 5, 6
3. Urmatoarele forme de comunicare orala implica o relatie dintre un emitator individual si un
receptor individual:
1. dialogul
2. confesiunea
3. conferinta
4. discursul
5. conversatia
6. interpelarea
a. 2, 5, 6
b. 1, 3, 5
c. 1, 2, 5
d. 3, 4, 6
4. Urmatoarele forme de comunicare orala implica o relatie dintre un emitator individual si un
receptor colectiv:
1. dialogul
2. confesiunea
3. conferinta
4. discursul

5. conversatia
6. interpelarea
a. 1, 3, 5
b. 2, 4, 5
c. 1, 2, 3
d. 3, 4, 6
5. Functiile mass-media sunt:
1. expresiva
2. de informare
3. de interpretare
4. educational-culturalizatoare
5. de socializare
6. de divertisment
7. poetica
8. de control/reglare
a. 1, 2, 3, 4, 6, 7
b. 1, 2, 4, 6, 7, 8
c. 2, 3, 4, 5, 6, 8
d. 2, 3, 5, 6, 7, 8
6. Influenta consumului mediatic implica dificultati analitice, intrucat efectului i se confera variate
dimensiuni, iar , si constituie aspecte importante ce trebuie luate n calcul.
1. calitatea mesajelor publicitare
2. rating-ul
3. durata de prelucrare a mesajelor
4. masura in care publicul intrebuinteaza un anumit mediu de informare
5. aperceptivitatea publicului fata de un anumit mesaj
a.
b.
c.
d.

1,3,4
2,4,5
1,3,5
3,4,5

7. si sunt conditionate intrucatva de comunicarea interpersonala.

1. cantitatea de informatie
2. marimea publicului
3. durata reclamelor
4. efectele produse de comunicarea mediatica
a.
b.
c.
d.

1,4
2,4
1,3
2,3

8. In actul de perceptie intervin si .

1. experiena de viata
2. pauzele publicitare

3. predispozitiile receptorului
4. relevanta mesajului mediatic
a.
b.
c.
d.

1,4
1,2
1,3
2,4

9. Un mesaj ramane fara ecou intr-un context sau defavorabil.

1. social
2. psihologic
3. politic
4. istoric
a.
b.
c.
d.

2,3
2,4
1,3
1,2

10. Codurile si conventiile achizitionate cultural preschimba ceea ce privim din simpli stimuli externi
in comunicare efectiva, in interiorul careia mesajul este si .
1. receptat
2. prezentat
3. decodificat
4. anulat
a.
b.
c.
d.

2,4
1,3
2,3
1,4

11. Pentru analiza unei imagini publicitare, L. Porche propune urmatoarele etape:
1.controlul rezultatelor prin teste de comutare
2.analiza topicii
3.analiza elementelor ce redau denotatia
4.decuparea si inventarierea semnificantilor
5.omologii pe axele semantice
6.identificarea semnificantilor plastici
a. 1, 2, 3, 4, 5, 6
b. 2, 3, 4, 5
c. 1, 4, 5
d. 2, 4, 6
e. 2, 3, 5
f. 2, 3, 4
12. Sunt legate de numele lui Umberto Eco:
1.critica iconismului,
2.publicatia Mitologii
3.submodel specific imaginii publicitare, alctuit din trei nivele

4.critica conceptiei ca limbajul verbal este sistemul modelator primar, in timp ce, celelate limbaje
nu sunt decat simplele sale derivate
5.functia fatic a publicitatii este indreptata spre elogierea produselor
6.lucrarea Tratat de semiotica general
a. 1, 3, 5, 6
b. 1, 3, 4, 5, 6
c. 2, 4, 5, 6
d. 1, 2, 4, 5
e. 1, 4, 5, 6
13. Analizand imaginea publicitara, Georges Peninou se opreste asupra
1.pozitionarii obiectului in imaginea publicitara
2.codului morfologic
3.constructiei axiale
4.conotatiei
5.valorizarii entimemei
a. 1, 2, 3, 4, 5
b. 1, 4, 5
c. 2, 3, 4, 5
d. 1, 2, 3
e. 2, 3, 5
f. 1, 2, 3, 4
14. Sunt asociate cu activitatea si opera lui R. Barthes
1.considera semnul drept un artificiu de comunicare
2.considera ca rolul figurilor de stil este de a facilita trecerea de la nivelul limbajului propriu la
nivelul celui figurat
3.articolul Retorica imaginii
4.lanseaza teoria semnificatiei generative
5.analizeaza imaginea publicitara pornind de la functiile comunicarii prezentate de Roman
Jacobson
6.analizeaza imaginea publicitara pornind de la conceptele de denotatie si conotatie
a. 1, 2, 3, 4, 5, 6
b. 2, 3, 6
c. 2, 3, 4, 5
d. 1, 2, 3, 6
e. 2, 3, 5
f. 2, 3, 4
15. In categoria simbolurilor diurne, Gilbert Durand introduce
1.simbolurile ciclice
2.teriomorfe
3.intimitatii
4.nictomorfe
5.ciclice
a. 1, 2, 3, 4, 5
b. 2, 5
c. 1, 4, 5
d. 1, 2, 4
e. 2, 4
f. 2, 3, 5

16.

a.
b.
c.
d.

Conceptele comune, de la care se porneste n definirea relatiilor publice sunt:

1. deliberare, planificare,
2. performant, interes public,
3. comunicarea n dou sensuri, functie managerial.
1, 3
1, 2
2, 3
1, 2, 3

17. Rolul specialistilor in relatii publice este acela:

1. de a descoperi faptele si evenimentele
2. de a supraveghea institutiile publice
3. de a ajuta clientul sa obtina o imagine favorabil a organizatiei si a politicilor sale
4. de a propune modalitati optime de indeprtare a vulnerabilitatii organizatiei prin
schimbarea politicii
5. de a asigura comunicarea bilaterala
a. 1, 2, 3
b. 1, 2, 3, 4
c. 3, 4, 5
d. 1, 2, 4
18.

a.
b.
c.
d.

Factori care au favorizat dezvoltarea relatiilor publice:

1. explozia tehnologic a sistemului informational
2. diversificarea pietei de larg consum
3.
impactul aparaturii video
1,2,3
1,3
1,2
2,3

19. Care sunt avantajele utilizarii editoarelor profesionale (procesoarelor) de texte?

1. textul trebuie scris o singura data, usurinta in realizarea corecturii
2. utilizarea dictionarelor automate permite obtinerea unui text cu o acuratete (corectitudine)
ridicata
3. reformatarea ulterioara a textului
4. posibilitatea transmiterii fisierului prin intermediul postei electronice (atasarea la e-mail)
a.
b.
c.
d.

1, 2
2, 3
2, 3, 4
1, 2, 3, 4

20. Cum se face selectarea tastaturii pentru scrierea in limba romana, in cazul in care aceasta a fost
instalata in language bar?
1. folosim shortcut-ul Alt+Shift
2. selectam comanda din meniul File
3. click pe butonul EN si selectam RO

4. folosim shortcut-ul Alt+Tab

a. 1, 2
b. 1, 3
c. 1, 4
d. 1, 2, 3
21. Care parti componente fac parte din unitatea centrala?
1. microprocesor, memorie ROM
2. memorie RAM, adaptoare, hard disk
3. imprimanta, mouse, monitor
4. scanner, trackball, hard disk
a. 1, 2, 3, 4
b. 2, 3, 4
c. 1, 2
d. 3, 4
22. Corectarea automata a textului din procesoarele de text profesionale se refera la
1. verificarea ortografica a textului folosind un dictionar on-line
2. verificarea textului din punct de vedere al formatarii
3. verificarea ortografica a textului folosind un dictionar, in limba dorita
4. verificarea gramaticala a textului daca este instalat un dictionar specific
a. 2, 4
b. 1, 2
c. 1, 3
d. 3, 4
23. Datele sunt salvate si organizate sub forma de directoare (folders) si fisiere (files). Care afirmatii
sunt corecte
1. un folder poate contine alte foldere si fisiere
2. un fisier poate contine mai multe directoare si alte fisiere
3. un fisier nu poate contine alte fisiere sau directoare
4. directoarele si fisierele pot fi mutate, copiate, redenumite sau sterse
a. 2, 3, 4
b. 1, 4
c. 3, 4
d. 1, 2, 3, 4
24. Depth interwiev este o metoda utizata in:
1. cercetarea de baza
2. cercetarea exploratorie
3. cercetarea de marketing
4. cercetarea structurii demografice
a.
b.
c.
d.

1,2,3
1,3
2,3,4
2,3

25. Publicatiile e-zine se diferentiaza prin :

1. partizanat
2. periodicitate
3. aparitie on line
4. up-datari in timp real
5. reproducere fotografica
a.
b.
c.
d.
e.

1,2
3,4,5
1,2,3,4,5
3,4
4,5

26. Organigrama, ca parte a structuri organizatoric -procesuale a oricarei institutii, se caracterizeaza

prin:
1. passe pour tours
2. functionarea ca un sistem deschis
3. orientarea carierei unui angajat
4. utilizarea in procesul de conducere
a.
b.
c.
d.

2,3
2,4
1,2,3,4
3,4

27. Conform cercetatorilor mass-media, jurnalismul specializat are urmatoarele caracteristici:

a. vizeaza un singur domeniu
b. se adreseaza publicului larg
c.este realizat de catre specialisti pentru specialisti
a. 1,2,3
b. 1,2
c. 1,3
28. Succesul unei publicatii depinde de:
1. adaptarea la noile conditii ale cererii si ofertei
2. adaptarea la noile tehnologii jurnalistice si tipografice
3. nivelul de instruire a publicului
a. 2,3
b. 1,2,3
c. 1,2
29. Continutul informational al documentelor este procesat din exterior de mediatori care controleaz
productia si selectia, dar, spre deosebire de formele difuziunii, cititorul individual detine controlul
asupra
1. ritmului
2. continutului

3. secventialitatii
4. imaginilor
5. programarii
a.
b.
c.
d.

2,3,4
2,4,5
1,3,5
1,4,5

30. ... si ... reprezinta primele schimbari semnificative in cadrul domeniului documentar adus de
influenta limbajului digital
1. hypertextul
2. telefonul
3. faxul
4. hypermedia
a.
b.
c.
d.

2,3
1,4
1,3
2,4

31. In domeniile difuziune si documentar, asa-numitii controlori (gatekeepers) verifica

1. de ce se va spune
2. ce se va spune
3. cand se va spune
4. cum se va spune
5. cine va spune
a.
b.
c.
d.

1,4,5
1,3,5
2,3,4
2,4,5

32. Conectarea a sute de milioane de oameni prin intermediul internetului si al altor sisteme de
telecomunicatii poate accelera
1. impactul incrucisat al tehnologiilor emergente
2. dezvoltarea noilor media
3. impactul uniform al tehnologiilor emergente
4. stagnarea noilor media
a.
b.
c.
d.

1,2
3,4
1,4
1,3

33. Toate companiile media se vad acum in situatia de a lupta nu doar intre ele, ci si impotriva...
1. unei ordini economice schimbatoare.
2. unei ordini economice stabile.

3. unor noi competitori, a diversitatii sociale si economice.

4. unui public ce pare sa fie tot mai neincrezator si mai dispretuitor fata de mass-media.
5. stabilittii sociale si economice.
a.
b.
c.
d.

2,4,5
3,4,5
1,3,5
1,3,4