Curs 2-Medicini legal5

Tanatologia medico-legal5
Moartea suspecti. Moartea subiti
a) Moartea suspecti: termen juridic
a
se impune anchetd judiciard qi expertizd medico-1egal6 pe cadavru
o
Codul de Procedurd Penald (regulament de aplicare a Legii Penale) art. II4: expertiza Ei
constatarea medico-legald pe cadavru obligatorii tn caz de moarte violentd , in general morlt
suspecte sau nu se cunoaste cquza mor{ii
deces inexplicabil in imprejurdri necunoscute, in locuri neobignuite, survenite neaqteptat la o
persoand in plind stare de sdndtate aparentd
legislalia medico-legald : normele procedurale privind efectuarea expertizelor , constatdrilor gi
altor lucrdri medico-legale (secliunea 5-> constatarea qi expertiza medico-legald pe cadavru)->
examindri la locul unde s-a gdsit cadavrul, examinari la locul faptei-> examinarea externS a
cadavrului + autopsia medico-legald qi examindri complementare (histopatologice,
toxicologice, bacteriologice, serologice)
autopsia medico-legald se efectueazd doar la cererea organelor judiciare : poli1ie, procuraturd,
instanlele de judecatd
,,autopsia medicoJegald e obligatorie in cazurile de moarte violentd sau cdndrnoartea e
suspectd (art.l I4);un deces este considerat moarte suspecti :

a.
b.

n.
b) Moartea

moarte subitd
decesul unei persoane care prin natura serviciului efectueaz[ periodic un control
medical
decesul in timpul unei misiuni de servicru
decesele ce survin in custodie
moartea persoanelor din detenfie (arest preventiv)
decese in spitale de psihiatrie/penitenciare
mor{i in legdturd cu activitdli de polilielarmatd
deces in timpul manifestdrilor publice
deces in caz de suspiciune a nerespectdrii Drepturilor Omului (torturd)
decese multiple, repetate, in serie sau concomitent
cadavre neidentifi c ate, la schelete
deces in locuri publice sau izolate
cdnd moartea este pusd in legdturd cu defecte in aplicarea asistenlei medicale sau
deficienle de proteclia muncii
deces survenit la scurt timp sau acelagi timp cu o intervenlie medico-chirurgicald
diagnosticd sau teraPeuticd

subitd :
o:smoarte neviolentd de cauzd patologicd instalatd cel mai adesea brusc, survenitd pe neaqteptate
la persoane de sdndtate aparentd sau la bolnavi care anterior decesului nu au avut o
simptomatologie sd determine o agravare a bolii debazd sau evolutie letald
. survine in locuri publice : loc de muncd, $osea, etc.
. clasificarea Simonin :
a. moarte subiti cu leziuni organice grave, incompatibile cu viata-> leziuni
tanatogeneratoate cede (ex: AVC, IMA, rupturi de anevrisme, tromhembolii
pulmonare masive, PANS (pancreatita acutd necrotico-hemoragicd), HDS severe,
hemoptizii severe, chist hidatic rupt, meningoencefalite grave)

b.

moarte subitd cu modificlri lezionale cronice de tip ATS, miocardiosclerozd, scleroza

pulmonar[, scleroza renald, ce devin tanatogeneratoare prin diferite condi{ii ca stres,
variajii de temperaturd, alcool, act sexual, defecalie
c. moarte subitd cu tablou anatomo-patologic nespecific: stazd viscerald generali zat[ plus
sufuziuni (mici hemoragii) subseroase, submucoase
ex: asfixie mecanicd, intoxicalii, electrocutare, decese prin viroze, boli
infectocontagioase, goc anafi lactic, etc.
-examenul ,macroscopic este insuficient-> se face ex. histologic, bacteriologic,
viral, par azitologic, toxicolo gic, etc.
cauzele morlii subite aparlin intregii patologii:
1. adulli qi vArstnici:
mai frecvent la birbali qi in decada a 5-ade viat[ :
afe4iuni

o
o

;;1rrhr;rculare->
HTA, miocardite (virale mai frecvente)

Endocardite,

rupturi anevrismale

(aort6,

arterele cerebrale).

trombembolii, vahulopatii
!-la noi s-a constatat aparilia la v6rste din ce in ce mai tinere

. afecliuni respiratorii: pneumonii lobare,

.
.
.
.
.

bronhopneumonii, pneumonii

interstifiale, TBC, astm brongic

afecliuni digestive: HD, UGD nediagnosticat sau prin varice esofagiene rupte;
hepatite virale foarte grave, PANH,ocluzie intestinalS,etc.
afecliuni nervoase: meningite, meningo-encefalite grave
afecliuni renale:GN, nefrite interstiliale, scleroz[ renalf,
afecliuni genitale: sarcind extrauterinl ruptd, eclampsie, embolie amniotici
afecliuni endocrine: tumori suprarenale (in special feocromocitorn), TBC
suprarenal

2.

copii:

.
.

30-35 Yo cazuri de moarte subitd, majoritatea pAnd la un an (90%)

perinatal: boala membranelor hialine, incompatibilitate Rh, hemoragie

meningocerebrald (traumatism obstetrical), bronhopneumonie de aspiralie
(lichid amniotic), malformalii vasculare, pneumopatii atipice cu debut
intrauterin

. in primul an de viafd: afecliuni respiratorii(

bronqiolita capilar[,
bronhopneumonii, pneumonii interstiliale), afecliuni digestive(toxicoza),
complicarea unor boli infectocontagioase (rujeol6, tuse convulsivd),

meningoencefalite

sindromul morlii subite a sugarului: caz de moarte subitd la sugarul sindtos

sau cu semne minore de boald la care cauza rdmAne neexplicatd chiar dupd
analiza medico-legald

.
.
o
.
c

incidenta2- luni
mai frecventd la baieli
factori favorizanli :prematuritate, gemelaritate, semne de suferinld
fetald cu Apgar anormal, vdrsta mamei sub 20 de ani, anotimp rece,
rahitism, dezechilibre hidro-electrolitice (in special Ca qi K)
clinic: intrerupere brusci a respiraliei gi a sistemului circulator
(patogenie-> disfunclie a centrului respirator)
fiziopatologic: majoritatea in timpul somnuiui (perioade variabile de
upr"", dr,rratd qi frecvenjd ce depinde de gradul de maturare a SNC)->
modificarea presiunii parliale a gazelor respiratorii cu pornit'ea reflexd a
centrului respirator gi refacerea situaliei; in cazul n-rortii existd o
disfunclie a centrului respirator:> deces prin :;lop cardio-rcspirator
1

. alte caLtze : hipotonie accentuatd a musculaturii faringelui,

diafragmului, muqchilor intercostali-> tot in somn:> agravarea
fenomenelor hipoxice

fl;*,-'

i ft \
1/ *-,1

",,, !/'

-.i:

fraumatologie medico-legali
-:

J'-,

r-- L'

constetifrleld'rihui agent traumatic asupra organismului; traume

.
.
.
o
o

mecanlce

fizice
chimice
biologice
psihice

Traumatologie mecanici
-efectele factorilor traumatici mecanici asupra organismului
-factorii mecanici-> ac{iune brutal[ a energiei cinetice imprimate organismului:> modificdri morfo-functionale
locale sau generale
-efecte:
o directe: acliunea nemijlocitd a factorilor mecanici asupra lesuturilor qi organelor
. secundare: complicalii apdrute ca o consecinld a factoruh:i mecanic ini{ial
-efectele depind de:
o caracteristicile qi particularitAflle factorilor traumatici mecanici : greutate, form5, dimensiuni
o intensitatea cu care ac[ioneazd. asupra organismului
o particularitdlile morfo-funcfionale a segmentului lezat
o particularitdlile individuale de reaclie la acliunea agenlilor mecanici
-clasificare:
1. corpurilcontondenteldure:
\ I cu suprafald mic6(max 16cm'):
. neregulat6'. piatrl, pumn
' regulatd->cu forme.geometrice:
cilindric->bAta
. sfericd->piatra,bile
. poliedrice->ciocan, cdrdmida
r cu suprafafd mare(>16cm2)'
. neregulatd:solul,autovehicule
. regulatS, pian6: sol, scdndurd
2. instrumente cu v6rf gi lame ascufite:
. inlepdtoare:
o formd alungitd cu vdrf asculit
. actioneazdprin apdsare sau apdsare qi rdsucire concomitent(ac, andrea, dinlii de
la furcd, gurubelnila asculitd, etc.)
o produc plagi inlepate
. tdietoare:
o l-2 margini liniare subliri in jurul muchiei->numai prin apdsare nu produc
leziuni in general; pentru a produce o leziune este necesard qi o migcare in
sensul muchiei ascutite
n lama de ras, brici, culit frrd vdrf , bisturiu fbra v6rf, instrumentele ?nlepdtoaretdietoare ce ac{ioneazd, doar cu partea tdietoare
e pldgi tdiate
intepitoare-tdietoare:
'

.
r
r
e
o

varf asculit gi I-2 dar posibil mai multe muchii liniare t[ietoare
culit obiqnuit, briceag, bisturiu cu vdrf, pumnal, baionetd(vArf qi o muchie)
qigul(figani)->doud muchii gi un vArf; stiletul, floreta->vdrf qi mai multe muchii
aclioneaz6inilialcu vdrful qi apoi cu muchiile taietoare
plagiinfepate-tdiate
despicitoare (tdietoare-despicitoare):
. grele cu muchie mai mult sau mai pufin tdioasd

o
o

topor, bard6, satdr, saPd

plagi despicate (tdiate despicate)

3. proiectile
Precizarea mecanismului de producere a leziunilor :
relativ fix5'
A. lovirea activd-> agent traumatic in migrare-> loveEte corpul in pozilie fix[ sau
sau relativ fixd
B. lovirea pasiv6-> corpul aflat in migc# se loveqte de un agent traumatic in pozilie fixd(cdlcarea
cu roata'
C. compresiunea-> doud planuri dure ce comprimd corpul qi tind sd se apropie
comprimare intre parlile joase 9i sol)
D. asocierea celor de mai sus
-mecanism activ a: acceleralie
-mecanism Pasiv b: dezaccelerafie

Leziunile traumatice Primare

permite solulionarea multor obiective ale
-leziunile vizibile la examinare extern6; observarea qi interpretarea lor
medicinii legale atdtlapersoanele decedate cAt qi la persoanele in viald
-clasificare in funcfie de integritatea tegumentelor :
A' frra sol:iil*"::T:X}liij.r.-i.a,
bine delimitata, cu duratd variabild (minute)

b.

echimoza Posttraumaticd :
tegumentelor
- cea mai frecventb leziune (rev[rsat sanguin de intindere variatd la nivelul
pielii, iar
nivelul
la
dar gi pe mucoase)-> se produce *p"t* vaselor dermo-epidermice
la nivelul mucoaselor a vaselor din corion
- toate cele trei mecanisme o pot produce
- apar de obicei in zona de impact dar pot difuza 1a distan!6 (mai mare in zonele bine

vascularizate)
frecvent reproduc forma agentului traumatic :
. liniare: bdtd, vergea
r ovalare :compresiune cu pulpa degetului
cu unghia
'. semilunare: compresiune
reproduc desenul de pe cauciuc-> accidente rutiere
de producere ( ex' echimozd' la
Iocalizare foarte variatd, uneori sugereazd mecanismul
coatelor'
palpebraie-> lovire activd in zone expuse; echimoze la nivelul

nivelul orbitei

genunchilor-> lovire Pasivd)

uneori |ocditzareaqi forma permit diagnosticul actului:
I asfixie cu mdna

r sugrumare
' p. f"1"1e interne ale coapselor in tentativele de viol
- apar in timP modificdri de culoare
. pnmele ore rogiaticd datoritd Hboz qi vasodilataliei locale
2-3 zrle
' ulterior violacee albastr[->
apoi datoritd bilirubinei vatiaz'a spre cafeniu->ztua 3-7
"raparehemosiderina-)dina3-azr;pebazaeisepoate
aPreci a vechimea
A

leziunii

t.

'
-

bilirubina-> biliverdind(aparifia ei in focar determind o

culoare verzuie la periferie)->spre final culoare galbuie
(dupd ziua 7) cu disparilia in 10-20 zile ; mai 6rriu io

lesuturile laxe
in general nu se acordd. zile de ingrijiri medicale
se pot acorda maxim 4-6 zlle in caz de echimoze ce insolesc hematoame mai ales
multiple sau hematoame cu echimoze ce incurcd activitatea unor orgarle (ex. ochiul)
atestd veridicitatea traumatismului, uneori permit aprecierea mecanisrnului de
producere, uneori tipul de agent traumatic, timpul scurs de la traumatism pAnd
la
examinare, iar pe cadavru atestd cd leziunea a fost in timpul vie{ii
timpul scurs se apreciazd,pe modificdrile de culoare iar in unele cazurimicroscopic
ex: primele l0-2A h->hematii nemodificate :
- dupa 24h-> hematii decolorate, balonizate
- dupa 2-3 zile-> apar macrofage cu pigment hematic
- dupd 5-6 zile-> hematiile in majoritate degradate; numdr
mai mare de macrofage cu pigment hematic, depozite de
hemosiderind

c. hematoame:
- revdrsat sanguin bine delimitat intr-un lesut sau organ
- epidermul supraiacent este echimotic
- tumefaclie fluctuentd, dureroasd. spontan qi la palpare
- mici, mijlocii se rezolvd singure, cele mai mari necesitd
-

B.

drenare (in lipsa tratamentului

se poate inchista sau organiza conjunctiv); hematoamele mari pot evolua qi spre abcces
dacd apare o suprainfeclie

determind compresie pe structurile vecine-> stazd: in caz de hematoame multiple si

man:) qoc traumatic +/-deces
- timp de ingrijire variabil in funcfie de numErul, pr ezenla/ abs enla compli c atii or
cu solufie de continuitate :
a. plSgile :
- solufii de continuitate profunde ale tegumentelor/mucoaselor
- clasificare :
1. pldgi :
a. contuze (zdrobite):
- lovire cu sau de un corp dur contondent
- margini neregulate, punli de legdturd intre marginile pldgilor,
dehiscenla plAgii este micd
- uneori in jurul pldgii existd escoria{ii, echimoze
- aspectul plagii line de modul de producere, particularitatile
agentului traumatic cdt qi de regiunea interesatd (regiunile in care
pielea este dispusd direct pe un plan osos-> corpul contondent
poate produce pldgi cu margini relativ netede:> confuzie cu
plagi tdiate sau despicate; atunci se impune examenul cu lupa
pentru a evidenlia margini neregulate gi fine punfi
b. inlepate :
- plagd, cutanatd la locul de pdtrundere, un canal qi o plag6 la locul
de ieEire (uneori)
aspectul la locul de pdtrundere depinde de forma qi dimensiunile
instrumentului inlepdtor : acul-> plagd punctiformd, instrument
mare-> plagd in formi de butonierd sau fantA (dg. diferen{ial cu
plaga infepata/taiatd:> plaga inlepatd are ambele unghiuri
ascutite, plaga ?nlepatd-tdir,rtir are minirr un unghi ascr_rlit)

canalul are addncime, traiect gi dimensiuni dependente de obiect

gi modul de acfiune; canalul poate fi unic sau multiplu
plaga la iegire-> idem, dar mai micd

c.

tdiate:

margini netede, drepte, regulate, lipsa punlilor tisuiare,

dehiscenld mare a pldgii

lungimea depinde

de lungimea muchiei instrumentului

qi

mi qcarea instrumentului

profunzimea depinde de : gradul de asculire, forla miqcdrii de

apdsare, rezistenla lesuturilor (gdt, coapse, fese, abdomen->
rezistenli scdzutd)
victimd-asresor

r,ffi
rvvv

-atac corp punct final coada de qoricel

qoricel
punct
de-atac
lunct de
o la nivelul punctului de atac unghiul este mai deschis,
plaga este mai profundd, punctul terminal este cu unghi
mai inchis, mai superficial qi uneori se prelungeqte cu o

d.

;:?t1';q-yt$##

ui,T"-l],,,"

narea unei regiuni

invaiiditate
infi
rmitate,
slutire,
anatomice:>
- plagd in lambou->oblicd:> un lambou tisular
infepate-tdiate:
- plagd cutanatd la locul de intrare, canal sau traiectorie, plag[ la
locul de ieqire (+/-)
- la locul de intrare depinde de tipul de instrument:
o muchie tdioas[-> aspect de sdgeatd
o muchii tdioase-> aspect de fantd sau baionetd
o mai multe muchii-> asPect stelat
- margini netede, nu existd punfi tisulare, dehiscenld importantd (
pentru aprecierea lungimii se apropie marginile plAgii inainte de

pragd

mdsurare)

in general lungimea pldgii

este egalS cu instrumentul cdnd acesta

loveqte perpendicular gi mai mare c6nd loveqte oblic

e.

2.

f.

canalul reproduce direclia ioviturii, addncimea depinde de

profunzimea introducerii, uneori este mai mare decdt lungimea
lamei (lovituri puternice care deprimd pielea) dar in aceste
situalii aparc in jurul plagii o echimozd ovalard (imprimarea

mdnerului pe piele)
despicate (despicate-tdiate)
- se Poate asemdna cu o plagd contuzd sau tdiat6-> depinde de
asculiqul muchiei
produce leziuni in profunzime (osoase, viscerale)
grave in general
impuqcate

pldgi:

a. superficiale
b. profunde:
- penetrante-> intr-o cavitate a corpului

L\. perforante-> organ cavitar sau tr-rbr-tlo-cavitaL

t,

b.

escorialii

b.

transfixiante-> organ parenchimatos

nepenetrante

3. pllgi (dupa evolulie)

a. simple-> necomplicate-> vindecare per primam
b. complicate-> suprainfectate-> vindecare per secundam
in general pentru o plagi simpld se acordd 7-8zile medicale pentru vindecare
timpul scurs de la producerea plSgii se determind prin examen microscopic din lesuturile
de pe marginea pl6gii:> primele zile cresc leucocitele locale, extravazare de celule
inflamatorii in jurul vaselor, exudafie. DupS 3-4 zile fibroblaqtii se transformi in
fibrocite-> fibre ioniunctive. Cicatrizare in 7- I 0 zile.
:

solulie de continuitate superficiald a pielii prin lovire activd (tangenliale cu corpuri

rugoase, asculite sau cu muchii) sau pasivd (frecare cu un corp dur cu suprafald rugoasd
-> cddere)
pot sd apard pe piele sau pe mucoase
cdnd e foarte superficiald (epiderm):> limforagie iar cAnd se usucd:> crustd seroasd
(galbuie)
cAnd e mai profundd (interesate gi papilele dermice):> hemoragie iar in evolulie apare o
crustd brun-roqieticd (crustd hematicd)
pe mucoase:) pseudomembrane de fibrind
sunt leziuni cu aspect liniar pe suprafele mici
placard sau zond escoriatd: suprafefe mari
pe cadavru escoria{iile se pergamenteazd
?n primele 4-6h-> umed[ >12h crustd.,3-4zile crusta se desprinde dinspre periferie, 6-8
zile crusta cade ldsdnd o zondrozacee ce dispare treptat frrd urmd
escoria{iile liniare, semilunare in jurul nasului qi gurii sugereazi sufocare, cele in
regiunea vulvar[ gi fa[a intemd a coapselor sugereazd viol; liniare pe zonele
proeminente->tAr6re
se acorda L-2 zile de ingrijiri medicale (4-6 zile in caz de escorialii mari salr
suprainfectate)