Sunteți pe pagina 1din 10

;

Curs 3- Medicini legald


Traumatisme mecanice
Leziuni trauxnatice *le rnuqchilor qi tendohnelor
-traumatisme :
- inchise :
-contuzi i. compresiuni
-tipuri de leziuni:
o rupturi de tendoane, musculare-> partiale, compiete (totale)
o hematoame in muqchi, infiltrate sanguine difuze in musculaturd care disecd fasciculeie musculare:
sdngele poate difuza-> migreazd la distanla de-a lungul teciior qi tencioanelor
o leziuni grave:> sindrom de strivire: formd gravd (distrucfii extinse de masd musculard)-> poate
duce la moarte prin Eoc traumatic sau iRA datoritd obstructiei tubilor uriniferi de cdtre mioglobina
rezultatd din musculatura distrusd
-consecinie:
o cicatrici musculare (proliferarea lesutului conjunctiv)-> tulburdri funclionale-> invaliditate

postiraumatici
deschise:
o piagi prin ac{iunea obiectelor t5ieioare, ciespicdtoare
o leziuni : secliuni pa4iale/complete a mugchiloritendoanelor
vascuiarizaliei bogate a muqchilor

usu.hemoragii importante datoritd

Leziuni traerrnatice ale nervilor periferici

traurnatisme :
o inchisc
o deschise
dupi mecanisrnui leziunii :
o leziuni directe-> se produc datoritd acliunii nemijlocite a agentului traumatic :
r traumatisrn inchis: compresiunea nerv'ului intre un corp dur qi un plan osos
subiacent
c traumatism deschis (arme albe sau de foc): secliuni compiete sau parliale ale

'

nen'ilor
leziuni indirecte (secu4dare):

o
- cltnlc

o
o

.
o

ischemie-> leziunea vaseior care nutresc nervii


fragmente osoase-> in fracturile cu deplasare

tulburdri motorii, senzitive, vegetative. trofice


in functie de momentul apariliei=> tulburlri:

r
o

imediate

in doi timpi-> existd un interval liber variabil (ore, zile); se


formeazdunhematom in pd4ile moi care cregte 9i comprimd

.
il: ,l '
Leziuiii traumatice ale vaselor de sflnge

traumatisme ?nchise, deschise


aspectui lezional depinde de agentul mecanic

H;tT ?l]lii'i"tr:

moditicdri posttraumatice tardive cu

efect compresiv (ex: calus vicios exuberant, hematom


organrzatcinjunctiv)

contuzii:> rupturi, zdrobiri vasculare,leziuni traumatice ale intimei vaselor


obiecte tdietoare,inlepdtoare,despicdtoare:> seclionarea vaselor completd / incomplet6
arrne de foc:> rupturi ale vaselor
consecinla:> hemoragie extern6, internd-> arteriald, venoasb
hernoragii interne: s6ngele se poate acumula ?n Jesuturi gi organe-> apar hematoame, sau
preformate (pericard, pleur[,peritoneu)
gravitate depinde de tipul (arterd I vend), calibrul, aspectul lezional (al vaselor)

complicalii.:

embolia gazoasd->esp.leziuni ale venelor jugulare


tromboze (leziuni ale intimei vasculare). tromboflebite

: l*Ji :xjl:*#,{ti:xT#J:*ilii;'T
:

in cavitali

iJ:;

"l?'1n.,,

ii

-> | an uxu,

ui in,eri,ori u,

distal leziunii
moartea survine fie datoritd unei hemoragii masive (rapid) (vase mari), fie datoritd qocului hemoragic
(cdteva ore) (vase mici)

Leziuni traumatice ale organeior interne


- pot duce la rnoarte prin :
o leziunea directi a unor organe vitale (inimd, creier, pldmAn)
o leziunea indirectd a organelor parenchimatoase (hemoragie internd) sau complicalii septice
(organe tubulare de ex. intestin:> peritonitd)
- aspectul leziunii depinde de agentul traumatic;
o obiecte inlepitoare:> leziuni limitate
o arme de foc-> leziuni limitate dar grave, tip transf,rxiant
putemicd ?ntre doub planuri dure) :
contuzii->

il:Hiffifi:"fftresie
r
r
.

I
,

proiectarea-> in accidente de circulalie


precipitarea-> cddere de 1a ?ndllime
lovire directd putemica
-se produc ?n func{ie de intensitatea traumatismului:
- fisuri capsulare
rupturi superficiale
,
- rupturicapsulo-subcapsulare
- rupfuri profunde
- rupturi multipie-> explozie de organ
organe

!3"ill'1,", n,.,

cu.at srrntlui pline. caatAt se rup mai uqor


rupturile organelor se pot produce in traumatisme de intensitate scdzutd dacd existd un
fond patologic (ex: steatozd hepaticd, splind mdrita)

Leziuni traumatice osteo-articulare


- entorse: leziune traumaticd caracterrzatd prin distensii capsulo-ligamentare ale unei articulaliio ilinic: durere, impotenld func{ionald relativd, tumefac{ie, echimozd a articulaliei interesate
o sub 20 de zlle de ingrijiri medicale usu.
- luxafii: modilicarea iaportului anatomic ncrmal a articulaliei
o complete (suprafelele articulare nu mai pdstreazl, nici un contact) sau incomplete (subluxafii->
suprafefele r[mAn parlial in contact)
o mecanism :
r trac{iunea putemicd a unui membru

.
o
o
o

l".iilHto

eiaterahzare asupra apofrzeiunui os

dg.: examen clinic+Rx:importanla mldico-legald


tirnp de ingrijire medicalS: 25-30 de zile in cazde iuxalii simple;f in
luxalii

caz de complicalii

cu fracturi intraarticulare

.
\ -

:;',ff1f,:::i"H?:ffit,1?;0":l';"comprete dupd prima ruxa{ie mecanicd cu laxitate


ligamentard;apar la traumatisme minore

fracturi: intreruperea continuitdlii unui os sub acliunea unui agent traumatic

clasificare

producere :
' mecanismur de
. directe: upu, in zona de impact,

se pot produce prin indoirea osului sau zdrobirea


intre doud planuri dure
r indirecte: se produc la distan!d de zona de impact
-se pot realiza prin :
' flexie-> comprimarea axiald a ambelor extremitdli ale osului sau
indoirea unei epifize->fiacturi ce intereseazd" dtafiza
. rdsucire-> fracturd spiroidd
. smulgere (tracliune)->fracturd par[iall, (parcelard)
ale oaseior lungi :
, enifizare

.
'
.

dia{rzare

epifizo-diafizare
rntTaarticulare

n _ dupd aspect morfologic:

o
*

fracturi incomplete

fisuri, fracturi parfiale, srnulgeri periostale,rupturi

trabeculare, infundarea unei tdblii

fracturi compiete :simple,multiple, cominutive, orificiaie cu sau fbrd


deplasare

dupd integritatea tegumentelor supraiacent :>fracturi inchise/deschise (lezarea pdrliior


moi) ->actiune directd a agentului traumatic, capete osoase deplasate.

- ' '*i1il:xn$#;6:fu#$;f'+c'.'leeaia:
. llTiJ;iiffi3iilHfff'ffi

detimp^ care depinde de:


'r aspectul fracturii
reactivitateaindividului
vArstd

comPlicaliidiate:

locale:

interpunerea de pdr{i moi intre fragmenteie osoase


aparilia de vase, nervi intre fragmente->leziuni vasculare / nervoase
hemartrozd->fracturi cu deschidere intraarticulara
infectie locald
generale:

o
o
o
o

o
o

qoctraumatic->fracturimultiple
embolie gras5 pulomnarh qi cerebrald (esp.fractur[ de femur qi bazin)

tardive

locale

o
o
o

.
.

precizarea timpului de ingrijiri medicaie: perioada de consolidare (perioada


imobilizare in aparatul gipsat)+ timpul de recuperare funclionaiS
precizarca sechelelor morfofunctionale

Tipur!" de trag rnntisme (Traurn ato

TCC:

intArziereaformdrii calusului
calus vicios (exuberant)->poate_genera tulburdri neurologice tardive

pseudartroza posttraumaticd->esp.pe oase I zone de os cu vasculartzatie


proastd
o artrite,anchiiozeposttraumatice
o osteoporozd
o tulburdri trofice
c generale:
o osteomielitd. cronicd supuratd
o bronhopneumonii,escare superficiale (datoritd imobilizdrilor prelungite)
o stdri septicopiemice / septicemii
expertizamedico-legald:
"I stabilirea diagnosticului de fracturd : clinic, Rx->obligatoriu
aprecierea datei producerii fracturii->aspectul Rx
' stabilirea mecanismelor de producere (in funclie de aspectul fracturii)
-fracturd cominutivd-> strivire
-fracturi spiroidd->rdsucirea unei extremitdli

' ,i.
\*

lo

gie topografi

de

ci)

-med. clinician-> orice lovire a extremiEtii cefalice chiar daca se limiteaza la pdrtile moi
-trned. iegist-> adaugd gi leziunile osoase sau rnodificdrile neurologice obiective, nu se iau in
considerare acuzele subiective;prezenfa unor leziuni primare la niveiul scalpului nu face parte din

i- '
,.'",

-traumatism deschis:
-medic clinician-> orice plagd a scalpuiui
-medic legist->discontinuitate anatomicd cu prezen!6 de leziuni externe cu solutie de
conti_nuitate,leziuni craniene qi uneori chiar leziuni meningo-cerebrale .,
>orice ieziune de bazd de craniu exteriorizatd prin : otoragie, epistaxis,
scurgere de LCR

-mecantsme:

-acliv->acceleratie
-pasiv->deceleralie (se vad leziunile de contralovitura)
-compresiune bilateralS
-sufi u de explozie->aclir-ure indirecta:
-irnprimd o miqcare bruscd de extensie/flexie a capului
-creqte brusc aportul in circulalia venoasd

'2. I,eziuni

o
o

ale scalpului:
sunt particulare datoritl vascularizaliei, sprijin pe plan osos relativ sferic

sunt:

'

fird solufie de continuitate


echirnozf, (greu de studiat datoritd pdrului pe persoanele in via!a); la cadavru se
studiazd u$or infiltratul sanguin dupd scalpare; infiltratul poate interesa toate
:

structurile scalpului sau doar o parte, suprafafa lor e mai mare decAt zona de impact
datoritl difuziunii; ele pot conflua in traumatisme repetate esp.pe o zond limitatd a-

3.

scalpului ; in c,azul compresiunii bilaterale sau lovirii capului sprijinit:> infiltrate cu


caracter bipolar
r hematom-)se instaleazd foarte repede;inilial ajunge la dimensiuni mari iar ulterior
volumul se reduce daloritd difuziei_rapide a sAngelui
cu solulie de continuitate:
r escorialii->rare datoritd protecliei rcalizate de pdr
r pldgi contuze-> seamdnd cu cele tdiate; ex. cu lupa -> fine neregularitdli intre
marginile pldgii
o plagi tdiate,prinimpuqcare,pldgi despicate
o scalpare parJiald-> tracfiune puternicd a pdrului (accidente de muncd, rutlere->tdrAre)

Fracturi craniene
- directe

se produc inzonade impact


fiecvent bolta craniand
aspectul gi intinderea fracturii depind de suprafala agentului traumatic, intensitatea
traumatismului qi localizarca traumatismuiui
da;a
iffr1":ng".1il"?o*u mai micd->rracturi tiniare ce irad,iaz6.din zona de aplicare
a fo4ei->fracturd asemdndtoare cu spilele de roatd : fracturi meridionale/prin
indoire
- intr-o zond cu curburd mai accentuatd->fracturi circulare in jurul zonei de
aplicare a forlei :> fracturd prin curbare : ecuatoriale
- daca suprafald de acliune :
- < 4cm'-> fracturd care poate reproduce suprafala de impact a agentului
traumatic
- 4-16 cm2 -> fracturi multieschiloase (cominutive),frecvent cu infundare,nu
reproduc particularitdlile agentului trauamtic
- >16 cm' ->fracfuri liniare
fracturd debazd de craniu <: agentul love"ste direct baza {ex. impuEcare prin gurd,prin
masivul faciai)
clasificare:

- liniare:
.
- cele mai frecvente

caraeterui vital rezulta din prezenla infiltratului sanguin intre marginile


osoase fracturate
- rectilinii. curbe, linii frAnte, circulare, ramificate
- uniceimultiple
1. un singur impacF> din aria de irnpact pleacd mai multe linii de fracturd
2. lovituri repetate:> se poate stabili cronologia-> o fracturi care se
opreqte ?ntr-o altd linie de fractura este a II-a
cominutive:
- intretdierea unor multiple linii de fracturd cu aspect gcuatorial I
meridionai:> delimitarea mai muitor bucdfi de os : eschiie:> fraciurd in

pdnz6,de Pdianjen

pot Il denivelate:infundare/nedenivelate
-denivelarea
cerebrale
dehiscente:
- cAnd existl un spaliu liber intre doud fragmente
-

ocha^la'
qJplv

lw.

orificiale

asemdndtor cu terasa-> unul din fragmentele osoase denivelat


ambele fragmente sunt infundate-> rcalizeazdun povdrniq asemdndtor
cu unjgheab
pr-oduse prin tqaumatisme cu instrumente cu suprafa{d micd (< 4cm2):
topor, sapS;aspectul morfologic perrnite identihcarea agentului tiaumatic
:

se produc prin pdtrunderea intracraniand a unor agenli traumatici propulsali


cu energie mare (schije, proiectile)
formd rotundd (pdtrundere perpendiculard). ovalard (pdtrundere oblici),
margini neregulate

:soJtrfi%ff;T: secliune e caracteristic (se poate stabiii direclia de


tragere)-> aspect de trunchi de con cu baza micf, orientatd in directia din
care vine proiectilul

"u:nttT oui""t" ascu{ite->

dt

se detageazd o parte

din tablia externd -rl- dipioe

agentultraumatic ac[ioneazlttangeniial

; Jlff ffi ff:31T f#T::'"ili;::T1ff;,X

"'

ran i ene

-cel mai fiecvent la nivelul suturii coronare,apoi pe sutura sagitali,rar pe sutura


lambdoidd
-marginile suturii devin dehiscente,infiltrate cu sAnge
-usu.fracturi de calotd care in drumul 1or intAlnesc o suturS->dehiscenti
- flactura progresivd a copilului:
la copil mic cu TCC soldat cu fiacturi liniari de boltd craniand apoi prin
HIC-> fractur[ progresivd dehiscentd-> hemierea durei uneori chiar a
creierului acoperit de meninge

exploziafiXffil*e

compresioze : strivire sub ro!i, precipitare de la inallime


mare, ?mpuqcare de la distanld rnicd, lovire puternicd a capului sprijinit de
un plan dur
craniul: neregulat deforrnat, se percep la palpale eschile, creierul poate
hernia sau poate lipsi, scaipul se poate indeplrta
-gravitaie foarte mare->moarie fulgerdioare
mediate prin contraloviturA
- frecvent de baza de craniu
- apar la distanla de aria de impact prin transmiterea fo4ei traumatice, prin
- rahis :
precipit[ri in ax vertical cu impact pe segmentele inferioare (picioare,

intracraniand a coloanei vertebrale cervicaie


trunchiului cerebral (seclionarea bulbului)
in caz de impact pe vertex->fractura are diametrul mai mare,frecvent

aso ciazd

o:"

fractura cli

r,.us u I u i

Tffi*lTl3;ele regiunii mentoniere:> fiactur Et de bazdde craniu situath in


etajul mijlociu: cavitate glenoidd a articulaliei temporo-mandibulare-) nu

se produc dacd se fuactureazd oasele care transmit forla traumaticd


indirecte : de calotdJ bazd de craniu, iradiate I izoiate de tip particular (disjunclia suturilor,
expiozie craniani), fracturi contraiateraie -> aoar la distanla de zona de impact

fracturi iradiate :
- iradierea fracturii de calotd spre baza craniuiui
- iradierea se orienteazdin axul de transmitere a forlei traumatice
- in funclie de zona in care se afl6 dehiscen{a maximd a fracturii se apreciaz|
mecanismul de producere :
- lovire cu corpuri dure : dehiscenla maximd. e apropiatd de aria de impact
- - compresiune : apare o fracturd cu traiect meridional, traverseazd. baza, ate
dehiscenla maximd la % distanffiaspect asemdndtor cu lovirea puternicd cu
capul sprijinit
fracturi izolate
- apare ?n lipsa unei fracturi de calotd cranian[
- dacd impactul s-a produs intr-o zond cu rezistenld mare care nu se fractureazd,

1.'Iffi I[?,:"'.?TffirinHiffi
-

#:;,"1.-aagenturuitraumatic

impact pe protuberanla occipitald externi->fracturi in etajul posterior


- fractura contralaterald :?n aria diametral opusb zonei de impact ( ex. traumatismul
protuberanlei occipitale externe cu modificareabazei craniului:> fracturl inzona orbitei)

4. Leziuni meningo-cerebrale :
-specifice : contuzia,dilacerarea cerebral5
-nespecifice : edem cerebrai posttraumatic, revdrsate sanguine intracraniene (subdurale / subarahnoidiene
/ intracerebral / intraventricular
-leziuni finaie (sechelare) : cicatrice meningo-cerebrald, scleroza atroficd a substanlei albe
a) contuzia cerebral6-> leziune specific posttraumaticd :
- localizatS:cortico-subcortical5
- la suprafala creierului interes6nd una sau mai mutrte circumvolu{iuni cerebrale
- macroscopic-> pe secliune fofna relativ triunghiuiard interesdnd substanla cenuqie corticald
*substanfa albd subiacentd ( baza la suprafald, vdrful in profunzime); focare hemoragice cu
tendin!5la confluare (frecvent focar hemoragic central inconjurat de focare satelite)
- microscopic-> revdrsate sanguine perivasculare cu alterdri neuronale secundare : picnozS.
vacuolizS,picroiizS,pdnd la necroze neuronale produse prin compresiune
leziunile mici usu.se resorb
:
- leziunile extinse au gravitate mare->modalitate f ;in caz,1e supravieluire->cicatrice gliaid
leziuni vechi : brune macroscopic, microscopic apar celule cu lipoizi qi pigment hematic in
timp:> cicatrice giiala
- apare atAt in aria de lovituri cdt gi in aria de contraloviturd,adeseori in dezacceleralie
- difuzS: hemoragii punctiforme rdspdndite in substanla cenugie gi albd in jurul nucleiior bazah qi ariile
periventricuiare
- clinic:

- contuztt;#:3;a
-

starii de conqtienla de scurrd duratd (minute)


semnele ner.xologice pot lipsi
LCR uqor hemoragic;usu.revenirea este completd

contuzr"

f;?lt;."

stdrii de conqtienlr de duratd mai mare (usu.cdteva ore)

revenire lentd
apar modifi cdri neurologice obiective
LCR hemoragic
apar secheie neurologice uneori

b)

c)

contuzie grav6:
- comd profund[-> moarte
- sechele neurologice->cazurile rare de supravie{uire
diiacerarea cerebrald : distrqgerea lesuturilor nervoase usu.in focarul de lovire;fb afie rar expresia a
contraloviturii
foarte gravd,mortalitate I
- mecanism:
- direct : acliune directd a agentului traumatic (instrumente despicdtoare, proiectiie), eschile
osoase infundate
- secundar : confluarea zonelor de contuzie cerebrald->aparilia zonelor de dilacerare in
fbcarul de contraloviturd
- macroscopic : zone de distrugere a substan{ei cerebrale-> amestec de creier devitalizat * cheaguri
sanguine. in jur apar mici focare hemoragice:> contuzie satelitd
- microscooic:
structura lesuturilor nervoase bulversatd,dispdrutd
detritusuri celulare. fibre nervoase * vase sansuine rupte
e i s ate i t e
" "'uzi
in c az de:xil:l?il, i:-'$ ;Tfr
I
hematomui extradural: acumuiare de sdnge intre planul osos qi dura mater
- in majoritatea cazurilor este inso{it de fracturi craniene usu. liniare
- apare tra interseclia unui vas cu zona de fracturd
- ruptura arterei meningee :
- mijlocie-> localizaretemporo-parietald
- anterioard-> locahzare frontald
- posterioard->localizareoccipitala
- rareori sursa este reprezentatd de: sinus dural, vene diploice, vene emisare
- au tendinla de a se limita la un singur os cranian datoritd aderenlei durei mater de planuriie

:iffi:ilJ:lllT*,

osoase

apar numai in zona de impact-) sugereazd o lezirme meningo-cerebrald;nu apare niciodatd in


fbcarul de contraloviturl
moarle rapidd-> devine compresiv (->24h)

"t1"to;.aumatism-> pierderea cunoqtinfei de duratd variabild; fenomene neurologice


trecdtoare
/ p-ersisteirte
- interval liber : 12-24 h;maxim 48 h: pacientul iqi revine
- agravarea-> apare un sindrom de HIC-> tulburarea stdrii de conqtienfS-> comd
- semne neurologice cie focar
- tulburdri vegetative
midriazd paralitic[ horaolateral cu anizocorie
evolufie grav6-> moarte dac[ nu se intervine chirurgical
urgenldneurochirurgicald

Hematomul subdural
revdrsat sanguin intre durd qi arahnoidd
-etioloeie:
-majoritatea de origine traumaticd
-foarte rar netraumatic / patoiogic:
-prirnar->rupturd de anevrism

-secundar->deschidere subdurald a unui hemoragii cerebrale superficiale netraumaticd


-usu.se asociaza cu fracturd craniand dar poate apare gi in absenla ei

-hematoamele traumatice apar usu.pe convexitatea craniului,cdnd sunt de dimensiuni mari se pot extinde qi la
bazd
-$LDA:

-vase meningeene.vase care merg de la cortex la sinsusul longitudinal


-mai rar lezarca sinusurilor durale
-apar in focar de lovire directa dai pot apare qi in focar de contraloviturd in traumatisrnele de decelerafie, avAnd
uneori un caracter bipolar
-aspectui morfoloqic depinde de vechimea lor:

-primele ore->s6nge lichid


-dupd aprox.24-48 h->sAnge serocoagulat
-dupa 3-4 ztle->Ia periferia hematomului se formeazd, o finl" membrand de fibrin^d care in 2-3 sdptamdni
se transformd in lesut de granulalie
-dup5 1 lund la periferie se fbrmeazd o membrani conjunctivd evidentd impregnatd cu pigment hematic
-tabiou clinic asemdnltor cu hematomul extradural (dar intervaiul iiber este usu.mai scurt)
-terapig_: o mare urgentA neurochirurgicald->evacuare rapidi altfel prin J in dimensiuni gi volum determind
compresiune cerebraid cu evolulie letald
I{emoragia sutlarahnoidianl (meningee)
: revdrsat sanguin in spa{iui subarahnoidian
-etiologie:

1. traumatici
-cel mai frecvent prin lovire cu /de corpuri dure cu suprafala mare
-apare pe convexitatea craniului
-extindere variabild->poate fi limitatd la sinusuriie mici sub aria de impact sau deasupra unor zone de
contuzie sau dilacerare cerebrald sau extinse pe toatd convexitatea,difuzind Si \a baza creierului in caz de
traumatrsme puterruce
-apare in pfufe*& lovire qi contralovituri,avdnd caracter bipolar in dezaccelerare

2.

patologici / netraumatici
-apare labaza creierului prin ruptura spontand

a unui anevrisrn
-prin s6ngerarea unei tumori cerebrale cu componentd vasculard bogatd
-ciinic:
-cornd instalatd progresiv
-semne de iritalie meningeald
-LCR hemoragic
-cvoliitie giar,a cu prosnosiic rezeri,at in herncragiile extinse->mortalitate f .usu.intr-un intbrrral reiati.r
scuri
Hernoragia intnaca rebrali
= revdrsat sanguin relativ bine delimitat in masa cerebrald
-etioloqie:

1. traurnatici
-se produce frecvent secundar,prin confluarea unor zcne de contuzie cerebraid;mai rar primar prin ruptura

unui vas intracerebral (localizare profundd)


-se produce frecvent prin dezaccelerare
-hematom localizat profund in vecindtatea ventriculilor
-se poate deschide cu drenare intraventriculard->inundare ventriculari->deces

2.

cauzilpatologici

-usu.profund
-intereseazd capsula internd qi nucleii cenuqii bazali qi se insoleqte frecvent de hemoragie intra-ventriculard
-cauze frecvente->HTA,ATs vaselor sanguine cetebrale,anevrisme cerebrale
-tablou clinic:

liber

-asemAndtor cu hematoamele subarahnoidiene qi extradurale->aceleaqi 3 momente : traumatism


agravare prin HTIC

interval

-hematoamele intracerebrale au evolulie gravd cu mortalitate J (in caz de supraviefuire rdmdn sechele
neuroiogice->invaliditate,sechele posttraumatice)

Hematomul intraventricular
-nu este niciodatd primar
-apare ua ;i o complica{ie a unui hernatom posttraumatic profund care se deschide in sistemul ventricular

Leziuni sechelare

leziuni de

tip reparator,cu caracter definitiv,care provoacd

sechele neuro-psihice.constituind substrat


morfologic al unei entitali clinice largi : encefalopatii posttraumatice
-medicina legal[ judiciard constatd astfel de modificdri->infirmrtate /invaliditate posttraurnaticd
1. cicatriceameningo-cerebrald
-cea mai frecventd modificare morfologicd sechelard dupd leziunile meningo-cerebrale
-intereseazd meningele gi creierul subiacent
-macro : zond albicioasd de consisten{d f ,cu margini neregulate,adeseori insolitd de retraclie gi rnodificiri ale
sistemuiui ventricular cu asimetrie ventricular[ qi modificdri de hicirocefaiie internd
-micro : proliferare gliala qi de fibre de colagen cu prezenla de rari neuroni cu modificdri degenerative
accentuate

2.

scleroza atrofici a substanlei albe: attofia traumaticd a substanlei albe


-caracter difuz sau localizat
-rnacro:
-zona afectatd a creierului de consistenld f cu aspect deoolorat
-ventriculii dilata{i,asimetrici
-substanla cerebraid->normald sau moderat grad de atrofie corticald
-micro : hiperplazie glia16 cu demielinizarea substanlei albe subcorticaie
-ciinic->depinde de extindere qi localizare
-tulburiri senzitive,senzoriale,deficite motorii,tulburdri vegetative.tulburdri psihice (chiar demenfi
posttlaumaticd)
-epilepsie posttraumaticd
-toate modificdriie sechelare posttraumatice ridicd in general probleme mai delicate in expertiza medico-1egal6

Lezinni in focarul de contraloviturl


: iotalitaie; leziiinilor meningo-cerebrale caie apar

Ifi zarti opusd aplicarii fo4ei traumatice

(apar numai

?n

mecan ism de dezaccel erare

-in aparilia lor intervine efectul cumulat al 3 flictori:


i. transmiterea undei de fo4a prin mas'a cerebrald
2. varialia peretelui cranian datoritd gocului de lovire
3. f presiunii intracraniene
-sr.Lb aspect lezional:
-toate leziuniie rneningo-cerebrale cu exceplia hematomului extradural
-cea mai frecventd->contuzia cerebrald->corticosubcorticald,singura leziune cu caracter primitiv
-celelalte usu.au caracter secundar:

-hemoragia subarahnoidianE->se produce prin difuzare in spaliutr subarahnoidian a contuziei

cortico-subcorticale

-dilacerlri->prin confluarea zonelor

de contuzie

-hernatom intracerebral->prin confluarea zonelor de contuzie


-hematom subdural->rar,prin drenare subdurai[ a hemoragiilor cerebrale traumatice
-cel mai frecvent leziunile sunt mai extinse qi mai grave decdt leziunile din focarul de loviturd directd
-exista situa{ii esp.TCC fErd fracturd in care pot lipsi leziunile din aria de impact,existd numai ieziunile
contraloviturd
10

de