Sunteți pe pagina 1din 11

Curs 9 Medicini legali

** f*

] iiSexual itatea a beranti


:

orice raport sexual care se abate de la un act sexual fiziologic (act heterosexual vaginal / intrecut doar
pozilia,,misionarului")->acte homosexuale I acteheterosexuale extravaginale
-inversiune->relafii sexuale cu persoanele de acelaqi sex
-perversiuni:
-rela{ii sexuale cu persoanele de sex opus,extravaginale
-relafii sexuale cu persoanele imature
-rela{ii sexuale cu animale
-q4dru&gidatly:
-art.198 CP->actul sexual cu un minor
-art.l99 CP->seduc{ia
-art.200 CP->relafii sexuale ?ntre persoanele de acelagi sex
-art.2A I CP->perversiunea sexuald
-art.202 CP->corup{ia sexualf,
-art.203 CP->incest
-art.328 CP->prostituf ia
-art.329 CP->proxenetismul
a) sexualitatea morbidd->tulburiri ale instinctului sexual
1. hipersexualitatea
-satiriazis la d
-nimfomanie la Q
2. hiposexualitatea
-impoten![ (inhibifie sexual6) la S
-frigiditate la Q
b) atentutele la bunele mnravuri
-manifestdri de ordin sexual carelezeazd spiritulde pudoare alpersoanei gi al societdfii
-ultrajul public al pudorii (exhibi{ionismul,)
-atentatul la pudoare->ofensi de ordin sexual comisl cu intenfie asupra unei persoane ce nu
igi di consimfimdntul sau are < 14 ani : atingerea sau prinderea sdnilor,coapselor,feselor,organele
genitale externe
c) aberoliile sexuule propriu-zise->sodomii->pedepsite doar cdnd sunt produse in public sau provoac[
scandal public
-denumirea provine de la oragul antic Somora (inversiuni sexuale foarte r[spdndite)
-gl4sificare:
1. sodomia ratione modi (variante heterosexuale ale aberafiilor):
-masturbare reciprocl
-contact sexual anal,oral,intre coapse,intre sdni,in axild,cunnilingus
2. sodomia ratione sexus (homosexualitate):
. pederastie (uranism) = homosexualitatea masculini
-forme : contact sexual anal,oral,masturbare reciprocd
-factori favorizanf i : detenf ia,servici ile m ilitare, unele bo I i psihice
-poate fi ocazionalE sau permanentd;usu.homosexualii ocazionali au in rest o viali
sexuali normali
-rol : homosexuali activi lpasivi
-de rnulte ori in grupuri;sunt recrutafi noi adepfi (usu.persoane tinere) inilial pasivi gi
pe misuri ce cdgtigi experienfi devin activi
-dovedirea este dificild,proba in justifie = flagrantul
-hornosexuali pasivi->aspecte feminizate in comportament,imbrdcf,minte,gesturi,
indeletniciri,preocupdri (ex.croqeteazi)
-homosexuali activi:
-subfiere a penisului delavdrf labazd
.

-semne

ie certitudine la pasivi:
-prezenfa spermatozoizi lor in regiunea ano-rectal5
-contaminare veneriani

-semne de probabilitate la pasivi:


eroziunea mucoasei anale,fi suri anale,hemoroizi
-relaxarea sfi ncterului anal
-deformarea infundibuliformd a anusului cu aspect de pdlnie

-sentimente de gelozie uneori foarte pronunfate->omor,sinucideri,vdtimdri corporale

grave

tribadism gi lesbianism (safism): homosexualitatea feminind


-hibadism->se imitd raporturile heterosexuale

-una din femei joaci rol de blrbat->tendinf[ spre hermafroditism (clitoris


hipertrofi c,comportament masculin)
-folosirea de penisuri artificiale
-lesbianism (safism)->satisfacere sexuali reciproci prin fric{iunea digitalS a organelor
genitale externe (clitoris,regiunea vulvard) sau cunnilingus,esp.la Q cu decepfii de tip

3.
-b

amoros sau frigide


-sentimente de gelozie foarte pronuntate
sodomia ratione generis->relafii sexuale cu animale
es

ti al it at e a, zo ofi I ia:

-raporturi sexuale cu diferite animale la 9,d


-Q preferd cdinii
-i preferd gdinile,ra,tele,iepele,vacile,caprele
-esp.la oligofreni,demenfi qi psihopafi
-in unele zone geografice->pe motiv de superstifie
4. perversiunea mijloacelor
- al golagmi a->realizarea satisfaceri lor sexuale prin durere
-esliyllsadism):
-satisfacerea instinctelor sexuale prin umilireqmaltratzrea,chinuirea,pAnd la omordrea
partenerului
-minor->acte de violenfS in general minore : ciupituri,muqcituri,ruperea vegtmintelor,
alte mici brutalitdli
-major->lez6ri corporale grave pAni la crime cu cruzime
-pasivd (masochism):
-satisfaceri sexuale prin umilirea gi chinuirea de cltre o persoani de sex opus
-minor->suferinfe de ordin moral
-major->se solicitl loviri,cilcare in picioare,biciuire
5. perversiuni diverse
. masturbare (onanism) (,,viciul solitar",ipsiafiune)
= autosatisfacere artificiald a instinctului sexual,int6lnitd la ambele sexe,la orice vdrsti
-poate duce la impotenfd sexual[,frigiditate
-frecvent la vdrsta adolescen{ei (15-20 ani),condilii care rup d de ! (stagiu militar,

.
.
.

deten{ie)
-consecin{e de ordin psihic->timiditate,teami,repulsie fa16 de sexul opus
-poate duce [a homosexualitate
voyeurisrz satisfacere sexualI prin contemplarea acliunilor sexuale sdvdrqite de al1ii
exhibilionism = expunerea in public a organelor genitale exteme
-mai des la 6,in locuri in care trec Q->esp.la psihopafi
narcisism: amor fafd de propria persoan[

-mai des la Q->contemplarea in oglindd a trupului dezbtdcat


-se tnsoleqte de mdng6ieri,frecvent masturbare
-se poate asocia cu fetigismul / exhibilionism

feti$ism : contempfarea pdna


(usu.lenjerie intiml)

la

extaz

obiectelor care aparfin persoanei iubite

opus
'.

.
*l

-'--------'i--'---r-----

-se insote$te des de homosexualitate


pedafilie = atracfia fafn de copii;poate fi heterosexuali / homosexuald
necrofilie
: atraclia sexual6 aberantd fafi de cadavru->debili mintali esp.in fazd, gravd,
ol igofreni,schizofreni, demenf i
-preferin{e : cadavre proaspete / putrefiate
-incadrare juridic[->se asociazdprofanarea de morminte
gerontofilie: atractja sexuald fa!5 de persoanele in vdrstl

/'oo

4"J Expertiza psihiatrici medico-legali

-are rolul de a contura personalitatea psiho-patologicl a unei persoane implicate in comiterea unei infracfiuni
(acfiune antisociald sub incidenfd penalS) sau sI ateste sdn[tatea mintal6 in unele cazuri civile : punerea sub
interdiclie,capacitatea de a testa,de a incheia acte de vdnzare-cumpdrare,donalie

-activitate interdisciplinard->are ca scop depistarea tulburdrilor psiho-patologice gi a influenlelor pE care


acestea le au asupra capacitalii individului de a putea aprecia conlinutul qi consecinlele faptelor sale
-sarcina fundameatali este de a aprecia discemimdntul persoanelor,cu referire speciald la starea psihioa in
momentul comiterii faptei
-discernimAntul = funclie psihici de sintezd prin care persoana este in misurd si conceapd planul unei
acfiuni,etapele de desfdgurare a acesteia gi urmdrile care decurg din s[vdrqirea ei : capacitatea individului de
a-gi organiza motivat o acfiune
-d.p.d.v.penal,vinovdfia presupune existenfa discernSmdntului
-cadrul juridic gi organizatoric este limitat de unele prevederi din Codul Penal,Codul de Procedurd Penala gi
legislafia actual[ privind organizarca gi funcfionarea instituliilor de medicind legal6:
-Ordonan{a guvernului 1 / 20A0 cu modificdrile ulterioare
-Hotirdrea guvernului 774 / 20}}->aprobarea regimului de aplicare a Ordonanfei nr.1
-normele procedurale privind efectuarea expertizelor,constatlriloroaltor lucrdri medico-legale
-areplpgnal->singurul temei al rf,spunderii penale este infracliunea = fapta carc prezintd. pericol social c6nd
este sdvdrgit[ cu vinovd[ie;fapta care prezintd pericol social este orice acfiune sau inac{iune prin care se
aduce atingere uneia din valorile ocrotite de lege gi pt.care legea prevede o sancliune
-vinovlfia existl cdnd fapta care prezintd pericol social este sivArqiti cu intenfie sau este sivdrgitl
din culpl (gtia de existenfa consecin.telor)
-conform art.48 Codul Penal nu constituie infracfiune fapta prev6zutd de legea penal[ dac[ fdptuitorul in
momentul sdvdrgirii faptei din cauza aliena{iei mintale sau din alte cauze nu putea s6-qi dea seama de
acfiunile / inacfiunile sale sau nu putea fi stipdn pe ele->nofiunea juridic6 de iresponsabilitate care inl6turd
rlspunderea penal6
-responsabilitatea->posibilitatea tragerii la r[spundere penald
: totalitatea particularitililor psihice ale individului care il fac pe acesta capabil si inleleagd
confinutul gi consecin,tele faptelor sale cdnd aclioneazd contra normelor de convieluire social[ gi a legilor
-art.ll7 Cod de Procedurl Penali->expertiza medico-legald psihiatricl obligatorie:
-efectuarea unei expertize medico-legale psihiatrice este obligatorie in cazul infracfiunilor de omor
deosebit de grav gi atunci cdnd organele de urmirire penalI sau instanfa de judecati au indoieli asupra s6rii
psihice a individului sau a inculpatului
-cadrul organizatoric:
-Ordonanfa Guvemului I l20AA
-Hot6r0rea Guvernului 774 / 2000 privind aprobarea regimului de aplicare a Ordonan.tei 1
-Legea 459 / 2001
-Ordonanfa Guvernului 57 /2041
-Normele procedurale privind efectuarea expertizelor,constatf,rilor,altor lucrdri medico-legale
-expertiz-a medico-legald ps ihiatric6 se face prin internare obl i gatorie
-conform procedurilor prevdzute->expertiza este efectuatd de o comisie : medic primar legist

(presedinte'I"':f,fj",?,;,#,T'::tr*ilHr*ffj,fin*:fff;ffi1':'#illj:i1,",ffJj1';*"r,

----'--_-e

-internare obligatorie intr-o secfie de psihiatrie desemnat[ de direcfiile judelene de sdndtate publicl la
propunerea serviciilor de medicini legald

-investigafii clinice complete ale bolnavilor,examen psihic repetat,examindri paraclinice,


observafie a subiectului expertizei prevenindu-se incerc[rile de simulare / disimulare a unei boli psihice
-exarnen psihologic repetat

experti

-obiectivele
:
1. stabilirea existen,tei tulburlrilor psihice,a gadului nosologic,cu precizarea
2. excluderea simulirii / disimullrii unei boli psihice
3. stabilirea tris[turilor de personalitate ale subiectului
4. aprecierea capacitifiipsihice in momentul examinlrii
5. aprecierea capacitdqii psihice in momentul sdvdrgirii faptei

6.

stlrii

actuale

aprecieri de ordin prognostic asupra tulbur[rilor psihice,gradului de periculozitate,poten{ialului

infractogen
7. dacd prezintd potenfial infractogen se vor stabili mdsurile de sigurangd cu caracter medical prev[zute de

articolele 113 9i 114 Cod Penal


-art.1 l3->obligd la tratament medical supravegheat (poate fi ftcut in ambulatoriu)
-art.114->obligatorie internarea in unit[{i de psihiahie,in sec{ii inchise,in vederea tratamentului gi
recuperf,rii
-dacd infractorul este depistat la scurt timp dupi sivdrgirea faptei (esp.in cazul infracfiunilor de omor)
->examen psihic preliminar (comisie cu aceeagi componen!5)->in ambulatoriu
-constatiri amdnunfite->reflect[ starea psihic[ intr-un moment apropiat de cel al s[vdrgirii faptei
-usu.expertiza medico-legald psihiatrici se efectueazd,in condilii de internare
-ln cazuri rare expertiza se poate efectua ambulator in cauze civile c6nd existi o documentafie medicali
elocventd cu examiniri prin internare recenti
-expertiza se efectueazl numai la solicitarea organelor judiciare
-organele de urmirire penalI / instanfele de judecatd care soliciti expertiza au obligafia si pund la dispozilia
comisiei dosarul complet al cauzei din care sd reiasl modalitatea de comitere a faptei,acte medicale
referitoare la antecedentele psiho-patologice ale subiectului,ancheta sociali (date referitoare la situalia
familialE,situafia gcolari,comportamentul la locul de munc[,in societate etc.)
-in dreptul civil,expertiza medico-legald poate fi solicitatE in caz de:
-punere sub interdicfie
-anulare a c[s6toriei avdnd ca motiv bolile psihice
-incredinfarea cregterii gi educlrii minorilor reniltaEi din c6s6torie
-stabilirea stirii psihice in momentul intocmirii unor acte civile : testamente,donafie,acte de vdnzarecumpdrare
-raportul de expertizi medico-leqald psihiatric[:

-preambul
-descriere a tuturor elementelor expertizei>examindrile din cursul internirii
-antecedentele personale patologice esp.psihiatrice
-concluziile trebuie sL preeizeze:
-diagnosticul bolii psihice sau a sindromului psihic prczentat
-tulburlri psihice mai caracteristice generate de afecfiunea respectivS,care pot

fi

corelate cu

fapta

-precizareadiscemlmdntului in momentul comiterii faptei->p6strx / abolit / diminuat


-recomandiri privind mdsurile de siguranld cu caracter medicalin conformitate cu art.ll3,l14
CP

-afectiuni intdlnite in practica medico-legall:


1 . psihoze->schizofrenia,paranoia,psihoze maniaco-depresive
-diagnosticul nu ridici probleme exceptdnd cazurile in care boala debuteazd cu o infracfiune
-deoarece psihozele conferd potenlial infracfional f,agresivitate->expertiza trebuie s[ puni accent pe
mdsurile de siguranfi cu caracter medical
2. psihopatii->cele mai frecvente
-multitudinea formelor determini probleme dificile de diagnostic,esp.?n cazurile cu tendinfd la simulare
sau cu elemente schizoide sau paranoide

caracter gi comportament cu pistrarea normali a facultdtilor intelectuale

'tulburdrile trebuie diferenfiate de stdrile psihopatoide sau debutul unor

psihopatii)
-in general ac[ioneazd cu discernimdnt,fiind responsabili
-deficien{e psihice:
-oligofrenia->nu ridici probleme deosebite

-documentafie medicali corespunzdtoare


-boald depistatd gi diagnosticatd in perioada primei
-cazuri lirnit5->forme ugoare de boal6

copilirii

psiho

ze (cu tabloul unor

sau la qcolarizare

-necesiti exploriri gi observalie clinicl atentd pt.stabilirea gradului de dezvoltare mintal6 (a


capacitdlii psihice)
-consumul de alcool:
-juridic:
-be{ie voluntard->element agravant
-befia accidentald sau befia patologic[->nu sunt elemente agravante
-betia patologicd->la consumul unor cantitdfi mici de alcool apar reaclii psihice
imprevizibile
^--'_,"_!

i Expertiza
medico-legali a filiafiei
-lilia{ia : raporful de descendenfi biologici care rezultddin girul continuu al nagterilor

-relafiile de descendenfi sunt legiferate de Codul Familiei gi unele articole din Codul Penal

l.

filialiafald

de mamd

-in cazul lipsei certificatului de nagtere


-in caz de schimb de copii (maternitate)
2. filialiafagd de tatd
-stabilirea paternit[fii copilului nou-n6scut in afara cdsitoriei
-negarea (tngada) paternitifii->copil n[scut tn cadrul unei cisitorii
-depirtare intre sofi
-infidelitatea soliei
-incapacitatea de procreere a sofului
-absen,ti prelungitd a sofului de la domiciliu->ex.detenfie
-cazuri penale in care poate fi solicitatd expertiza medico-legald a filiatiei:
-viol + sarcind

-pruncucidere
-incest
-examinirile pot fi:

-examiniri serologice
-examindri dermatoglifice->s-a renunfat
-examen antropologic

l.

-stabilirea capacitl1ii de procreere a blrbatului


-determinarea.perioadei de concepfie
examiniri serologice

-existl 60-70 sisteme genetice sanguine


-pt.ca un sistem genetic sI aibd valoare trebuie s5 indeplineasc[ anumite condilii:
-sd fie stabil in tot cursul vielii
-sd fie prezent de la nagtere sau sd apari in primele luni de via,td
-si se transmitb dupi legi genetice stabile
-clasificare sistemelor dup[ locul identificirii:
-eritrocitare->ABO,Rh,MN,Kell-Cellane,Duffy,Kidd,sistemul Lutheran
-serice->sistemul haptoglobinelor (Hp),sistem grup specific component,sistem Gm,sistem Km
-enzimatice:

:*:?i"Tff

*:?XBl:i'ArE(FAE)

-limfocitare->HlA
-sistemul secretor / nesecretor
-sistemul gustitor / negustdtor
-caracterele copilului sunt rezultatele sumirii caracterelor primite de la mamd gi tati;nici un copil nu poate
dobdndi un caracter pe care p[rinfii nu ?l au
-in mod curent se cerceteazd factorii eritrocitari gi serici ai mamei copilului gi ai presupusului tat[
-se poate exclude paternitatea unui b[rbat fala de un copil dar niciodatd nu o poate afirma
-non-excluderea nu poate confirma paternitatea
-$ansa unui bdrbat invinuit de a se exclude de la paternitate este cu at6l mai mare cu cdt se efecfueazd mai
multe examiniri serologice

-formuldri:
-paternitatea bdrbatului X fall de copilul Y se exclude
-paternitatea nu se exclude : b[rbatul X poate fi tatdl copilului Y ca gi orice alt bdrbat cu aceeagi
configurafie genetici in sistemele utilizate
-examinarea serologicd cu cea mai mare gansd de aflare a adevirului este determinarea sistemului HLA
(mare valoare clinicd in tipizare in vederea transplantelor / transfuziilor) (probabilitate de depistare a
adeviratului tatA de aprox.95o/o)
-examinarea cea mai exactd : tehnologia ADN (amprenta geneticd)
-ADN se poate utiliza gi pt.identificarea:
-persoanelor displrute intr-un accident
-cadavrului
-sexului
-criminalului
-sunt necesare infime probe biologice
2. examen antropologic->examen adjuvant
-studiul principalelor caracteristici somatice comparativ la copil,mami,presupusul tati
-programe de calculator care dau rczultate rapide qi de mare finefe
3. stabilirea capacitl,tii de procreere a birbatului
-se recolteazd lichidul seminal sub strictl supraveghere->spermogramd
-rezultatele exprimd starea subiectului in momentul examinlrii
-in justilie sterilitatea se admite doar in caz deazoosperrnie sau dacd tofi spermatozoizii sunt anormali
4. determinarea perioadei de conceplie->precizarea intervalului de timp in care a fost posibil5 concep{ia
copilului
-din foaia de observafie clinici a nou-nbscutului
-lungimea copilului la nagtere
-data naqterii

-sexul nou-ndscutului
-data (perioada) coabitirii->d in dec laralii le pe{i lor
-tabele matematice->interval cu perioada de concepfie
-dac[ data coabitirii este in afara perioadei de concepfie->tat[l se exclude
{
.,:
*c\.*1

t'
4':i

/t}

pedepsei pe motive de boali


f,iExpertiza de amenare / intrerupere a executiei
-se adreseaz6 persoanelor in viafd

-corectitudinei gi obiectivitatea sunt condifionate nemijlocit de respectarea legislafiei


metodologiei specifice

in domeniu qi a

-reglement[ri legis :
-in Codul de Proceduri PenalL->cazurile de amdnare pe motive medicale sunt prevdzute de :
-art.453 : executarea pedepsei inchisorii sau deten{iunii pe viafd poate fi amflnati cdnd se
constat6 pe baza unei expertize medico-legale cd un condamnat suferd de o boa[6 care il pune in
imposibilitatea de a executa pedeapsa,cdnd o condamnat[ este gravidi sau are copil < 1 an
-art.455 : executarea pedepsei poate fi intrerupti in aceleaqi cazuri ca qi cele de amdnare,
solicitati de cdtre procuror,condamnat sau familie
-medical : o boaltrgravi care prin evolulia ei pune in pericol iminent slnltatea sau viafa condamnatului sau
care deplgegte posibilitIlile de tratament in re,teaua sanitarl a penitenciarelor

v^vvvs*^

constatdrilor $i a altor lucr6ri medico-legale

v*

vJLf

Vr

r^ruvrv.r

?l.+

-$g!gdologtg:
-se efectueazd. numaiprin solicitarea de cdtre organele judicare
-numai prin examinarea nemijlocitd a persoanei
-se efectueazd de citre o comisie compusd din:
-medic legist (pregedintele comisiei)
-medic reprezentant al refelei sanitare din Direcfia Penitenciarelor
-1 / mai mulli medici de diverse specialitdfi din unit5li ale Ministerului Sinatdlii in funclie de
bolile pe care le prezintd condamnatul

-rolul major il are medicul legist:


-coordoneazi activitatea comisiei
-yerificI ordonanfa de solicitare
-verifi c[ identitatea condamnatului
-elaboreazd adresele de solicitare pt.examindri clinice gi paraclinice
-verificd diagnosticul
-elaboreazi raportul de expertizd medico-legali qi redactarea concluziilor

-medicul din re{eaua Direcliei Penitenciarelor->in urlna examindrilor efectuate apreciazf impreuna
cu medicul legist dac[ bolnavul poate fi tratat in releaua sanitari a Direc{iei Penitenciarelor sau numai in
re.teaua Ministerului Sdnft5{ii
-medicii din re.teaua Ministerului SAnAt[tii:
-efectueazi examindrile clinice gi paraclinice ce se impun pt.stabilirea diagnosticului
-stabilesc conduita terapeutic[
-expertiza este solicitat6 de instanla de judecatd dupd ce condamnatul a efectuat cererea de expertizd
-condamnatul in funcfie de acuze se trimite in diverse unitali specializate ale Ministerului Sindtifii,
fiind recomandatd internarea intr-o unitate de profil
-medicul legist are sarcina de a verifica autenticitatea examinirilor efectuate la cererea comisiei in
unitdlile indicate
-cdnd existi suspiciuni,neconcordanfe intre examin[ri gi diagnostice,se solicitd o nou6 examinare in
altl unitate de profil
-cAnd documentafia cazului este incheiatd->raportul de expertizi:
-preambul:
-toate datele referitoare la comisie->nume,prenume,calitatea membrilor
-data gi locul examindrii medico-legale
-numdrul gi data ordinului de efectuare,numele organului emitent
-toate datele pacientului
-obiectivele expertizei medico-legale
-modul in care s-a ftcut identificarea persoanei examinate
-parte descriptivI:
-se consemneaz6 amdnunlit toate examinirile medicale (clinice,investigalii
paraclinice)
-diagnosticul formulat
-recomand[ri terapeutice
-prognostic
-concluzii:
-diagnosticul bolii respective,caracterul (acut lcronic),forma (ugoard / medie lgravd)
-se specific[ refeaua sanitari in care urmeazl sd se efectueze tratamentul
-dacd afecfiunea nu prezintd o gravitate deosebiti->afecfiunea poate fi tratatd in
reteaua sanitard a Direcliei Penitenciarelor
daci afec{iunea este grav6,se trateazd in releaua Ministerului Sdn[tdfii cu
obligativitatea indicirii exacte a unitdtiitn care se va face tratamentul
-se specificd perioada de amdnare->usu.max 3 luni
-in cazuri de boli foarte graveoincurabile->am6narea I intreruperea se poate
face definitiv

Expertizele medico-legale
Expertizele medico-legale reprezintd unul dintre cele mai importante aspecte in practica medico-legali
fbc6nd parte integrantd din categoria expertizelor.

Expertizele medico-legall
- sunt mijloace de probd= forma practic6 in care medicina legald sprijind organele competente in
soluf ionarea cazurilor j udiciare

Clasificare- dupd materialul pebaza cdruia sunt efectuate

r
e
r
o

expertize pe cadavru
expertize pe persoane in viald
expertizepebazdde acte medicale
expertize de laborator
Expertizele se efectueazd in refeaua de medicindlegald- medici legigti, dar in unele canni exceplionale
unele categorii de expertize- inclusiv cele pe cadawu sunt efectuate de medicul de medicind generald care au
in aceste caztxi calitatea de medic legist delegat aprobatd de direclia sanitard a judefului gi avizul conducerii

I.M.L.

Expertiza medico-legali pe cadavru


Este deosebiti procedural gi ca obiective de autopsia rcalizatdin serviciile de anatomie-patologie.

Autopsia medico-legald se efectueazi numai pebazaunor ordonanfe- adrese emise de :


. procuratura
. birourile judiciare ale poliliei
o instanfa de judecat6
Ordonanlele pe de o parte aduc informalii asupra imprejwdrilor in care s-a produs decesul- date care
rezu\td. din procesul verbal intocmit lafa\a locului qi din datele de anchetd, iar pe de altd parte se formuleazd
intrebirile-obiectivele la car:e trebuie sd se rdspundd in raportul de expertizd la capitolul concluzii.
Autopsia medico-legald este obligatorie (conform C.P.P. art. ll4) ori de cAte ori moartea este:
o moarte violenti: orice moarte care are cavze externe organismului fiind urrnarea unui agent
traumatic (mecanic, fizic, chimic)
o omucidere
o sinucidere
o accident
r moarte suspectii= moartea suspectd nu este o noliune medico-legald, ci un termen juridic, care
antreneazdimplicit o activitate de ancheti
Termenul de moarte suspect6 include decesele inexplicabile, decesele produse in
imprejurdri necunoscute gi in locuri neobignuite qi decesele survenite cu torul neagteptat la persoane
in plind stare de sdndtate aparentd. Deci este o moarte care ridicd suspiciuni prin conditiile Si
circumstanlele prin care se produce.
in cadrul mor{ilor suspecte au fost ?nglobate 9i alte aspecte:
r decesele survenite in primele 24h de la internare in unitdli spitalicegti
. decesele in cursul intervenliilor chirurgicale
. decesele prin complicalii ale sarcinii, naqterii qi lSuziei
o decesele copiilor 0-1 an ( acum anatomia.patologicd infantild)
o decesele puse in legdtur6 cu deficienlele in acordarea asistenfei medicale

cadavre cu identitate neptecizatd'

Obiectivele generale ale exnertizei medico-Iegale pe cadavru

1. Stabilirea identititii cadavnrlui


2. Stabilire felului morlii (violent6, neviolentd., prin inhibifie)
3. Stabilirea cauzeimedicale a morfii
4. Stabilirea datei producerii morlii
5. Stabilirea existenfei leziunilor corporale:

o
o
.

mod de producere

dataproducerii
etc.

6. Precizarca legdturii cauzaleintre leziunile corporale


7. Felul gi calitate ingrijirilor medicale acordate.

qi moarte

Metodologia exnertizei medico-leqale pe cadavru


Totalitatea elementelor tactice qi tehnice ce se aplicd in vederea soiuliondrii obiectivelor formulate de
organele de cercetare penal[ in ordonanfd sau a obiectivelor generale ale expertizei.
Nu are reguli fixe, se adapteazl, specificului fiecdrui caz.
Etape:
I. Examenul Ia fafa locului- se efectueazd in echip6 operativE:

I.
il.
III.

procuror
poli{ist
medie legist
. se examineazd locul gisirii cadavrului (inclusiv rumele biologice) care pot fi diferit de locul
faptei, se pot face corelalii ulterioare intre acesta gi ce se descoperd la examenul cadavrului

'*':""i::'ffi;ffi'

Hainele pot fi purt6toare ale unor urme materiale menite sd ldmureascd unele aspecte
esenliale ale anchetei. Astfel acestea pot prezenta:
o urme ale solului, modul de dispunere ale acestuia poate da informalii asupra
mecanismului de producere a leziunilor (cddere, tArAre, etc.)
e sfh$ieri, rupturi- informalii despre dinamica agresiunii;
o accidente rutiere : desenul pneurilor, amprenta mdgtii radiatorului, a farului,
urme de vopsea, etc.
o agresiuni cu arme albe : tdieturi ce corespund sediului pldgilor constatate pe
corpul victimelor;
. impu$care : urrne datorate factorilor suplimentari (urme de pulbere nears6.
arsuri, urme de fum, etc.)
.. . produse biologice :
. sAnge- de la victimd qi agresor
sperm6- viol
.' alte- urind, fecale, fire de p[r, etc.

II.

Examenul corpurilor delicte


Lafala locului se urmdreqte:
o existenfa unor eventuale uime biologice pe suprafala acestora
. corespondenla posibild dintre leziunile cadawului gi corpul delict

Criminalistul are un rol important aici, acesta:


. rcalizeazd o descriere c6t mai aminunliti a corpurilor delicte
o prelevarea tuturor urmelor (amprente, etc.) in vederea identificdrii persoanelor care au
utilizat acel corp delict
Corpurile delicte:
. se ridicd cu mlnugi
. se anrbaleazd, (cutii, saci de plastic)

o
r

se eticheteaz["
se

trimit la laboratorul

de

biocriminalisticd

Pdnd la inaintarea acestora la laboratoare acestea sunt in grija organelor de cercetare penald.

Laboratoarele vor examina urmele corpurilor delicte gi urmele biologice gdsite, stabilind natura,
apartenenfa de specie, grup, persoana.

ilI.

Examenul cadavrului- autopsia cadavrului


Precedat de s cercetare medicald a imprejurdrilor in care a survenit decesul, informalii luate
din:

o
'.

docrunente medicale (FO)

aParfindtori

persoane din anturaj


Autopsia constd intr-un examen extern gi unul intern, uneori examenul extern este precedat de

un examen preliminar care intrunegte elementele constatate la fala locului sau la locul efectu5rii
autopsiei dar inainte de indepdrtarea hainelor qi realizarea toaletei cadavrului.
I. Examenul extern
Se efectueazi sistematic; cap-gdt-trunchi-membre superioare-membre inferioare
Datele culese in cadrul examenului extem pot fi impdrfite in mai multe categorii distincte:
o date de identificare
o semnele morfii reale
o semne de violen!6
r semne de tratament medical

II,

se[rne diverse

Examenul intern
Constd in deschiderea cadavnrlui, examinarea gi seclionarea viscerelor

Deschiderea se realizeazd sistematic:


. cutia craniand
. cavitateatoracicd
. cavitatea abdominald
r uneori deschiderea coloanei vertebrale- pentru explorarea mdduvei
r in cazul fracturilor- se disecd focarul de fracturi
Tehnica autopsiei respectd in general reguiile clasice dar uneori trebuie adaptatd la
specificul cazului.
Exl.-in embolia gazoasd- se incepe cu deschiderea cutiei toracice cu deschiderea cordului
sub apd, inainte de seclionarea vaselor mari ale gdtului.
Ex2.-diseclia plan cu plan in impuqcare, pl6gi penetrante.
Autopsia se desfbgoard fie pe teren fie in locuri special amenajate- s61i de autopsie la nivelul
instituliilor medico-legale. Se efectueazd de cdtre medic gi laborant.

fV.

Examenul agresorului sau a presupusului agresor- se realizeazd de urgen{i


o examenul hainelor

examen somatic qeneral

o
o
.

leziuni corporale- data producerii

lor gi mecanismul de producere ceea ce ar putea

demonstra lupta victimd-agresor

stabilirea stdrii de influenld alcoolicd prin examen clinic Ai de laborator (alcoolemie qi


alcoolurie)
examen psihic preliminar- iar c6nd se depisteazi stdri psihopatologice se solicitd o
expertizd psihiatricd medico-legald.

Examiniri complementare in expertizele medico-legale

1. Examen

pe cadavru

histopatologic- obligatoriu c6nd examenul necroptic macroscopic


leziuni morfopatologice capabile sd elucideze cauzamedicald a mortii.
Se recolteazd fragmente din principalele organe :
o creier

2.

o
.
o
o
.

plEm0n

ftcat
rinichi
cord
din toate leziunile cu caracter patologic sau traumatice.

Examenul toxicologic-se face

in morlile prin

intoxicalie sau cele presupuse ca atare.

recolteazd:

'.
o
o
o

3.
4.
5.

nu evrden[iazd,

conlinut gastric
sAnge- cutia craniand
urina
organe (ficat, rinichi)
Examene biocriminalistice;
. examenul petelor de sAnge
. reaclii de identificarea petelor de mucus, spermd
Examene bacteriologice- la nevoie
Examen radiologic

Se

S-ar putea să vă placă și