Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
** f*
orice raport sexual care se abate de la un act sexual fiziologic (act heterosexual vaginal / intrecut doar
pozilia,,misionarului")->acte homosexuale I acteheterosexuale extravaginale
-inversiune->relafii sexuale cu persoanele de acelaqi sex
-perversiuni:
-rela{ii sexuale cu persoanele de sex opus,extravaginale
-relafii sexuale cu persoanele imature
-rela{ii sexuale cu animale
-q4dru&gidatly:
-art.198 CP->actul sexual cu un minor
-art.l99 CP->seduc{ia
-art.200 CP->relafii sexuale ?ntre persoanele de acelagi sex
-art.2A I CP->perversiunea sexuald
-art.202 CP->corup{ia sexualf,
-art.203 CP->incest
-art.328 CP->prostituf ia
-art.329 CP->proxenetismul
a) sexualitatea morbidd->tulburiri ale instinctului sexual
1. hipersexualitatea
-satiriazis la d
-nimfomanie la Q
2. hiposexualitatea
-impoten![ (inhibifie sexual6) la S
-frigiditate la Q
b) atentutele la bunele mnravuri
-manifestdri de ordin sexual carelezeazd spiritulde pudoare alpersoanei gi al societdfii
-ultrajul public al pudorii (exhibi{ionismul,)
-atentatul la pudoare->ofensi de ordin sexual comisl cu intenfie asupra unei persoane ce nu
igi di consimfimdntul sau are < 14 ani : atingerea sau prinderea sdnilor,coapselor,feselor,organele
genitale externe
c) aberoliile sexuule propriu-zise->sodomii->pedepsite doar cdnd sunt produse in public sau provoac[
scandal public
-denumirea provine de la oragul antic Somora (inversiuni sexuale foarte r[spdndite)
-gl4sificare:
1. sodomia ratione modi (variante heterosexuale ale aberafiilor):
-masturbare reciprocl
-contact sexual anal,oral,intre coapse,intre sdni,in axild,cunnilingus
2. sodomia ratione sexus (homosexualitate):
. pederastie (uranism) = homosexualitatea masculini
-forme : contact sexual anal,oral,masturbare reciprocd
-factori favorizanf i : detenf ia,servici ile m ilitare, unele bo I i psihice
-poate fi ocazionalE sau permanentd;usu.homosexualii ocazionali au in rest o viali
sexuali normali
-rol : homosexuali activi lpasivi
-de rnulte ori in grupuri;sunt recrutafi noi adepfi (usu.persoane tinere) inilial pasivi gi
pe misuri ce cdgtigi experienfi devin activi
-dovedirea este dificild,proba in justifie = flagrantul
-hornosexuali pasivi->aspecte feminizate in comportament,imbrdcf,minte,gesturi,
indeletniciri,preocupdri (ex.croqeteazi)
-homosexuali activi:
-subfiere a penisului delavdrf labazd
.
-semne
ie certitudine la pasivi:
-prezenfa spermatozoizi lor in regiunea ano-rectal5
-contaminare veneriani
grave
3.
-b
ti al it at e a, zo ofi I ia:
.
.
.
deten{ie)
-consecin{e de ordin psihic->timiditate,teami,repulsie fa16 de sexul opus
-poate duce [a homosexualitate
voyeurisrz satisfacere sexualI prin contemplarea acliunilor sexuale sdvdrqite de al1ii
exhibilionism = expunerea in public a organelor genitale exteme
-mai des la 6,in locuri in care trec Q->esp.la psihopafi
narcisism: amor fafd de propria persoan[
la
extaz
opus
'.
.
*l
-'--------'i--'---r-----
/'oo
-are rolul de a contura personalitatea psiho-patologicl a unei persoane implicate in comiterea unei infracfiuni
(acfiune antisociald sub incidenfd penalS) sau sI ateste sdn[tatea mintal6 in unele cazuri civile : punerea sub
interdiclie,capacitatea de a testa,de a incheia acte de vdnzare-cumpdrare,donalie
(presedinte'I"':f,fj",?,;,#,T'::tr*ilHr*ffj,fin*:fff;ffi1':'#illj:i1,",ffJj1';*"r,
----'--_-e
-internare obligatorie intr-o secfie de psihiatrie desemnat[ de direcfiile judelene de sdndtate publicl la
propunerea serviciilor de medicini legald
experti
-obiectivele
:
1. stabilirea existen,tei tulburlrilor psihice,a gadului nosologic,cu precizarea
2. excluderea simulirii / disimullrii unei boli psihice
3. stabilirea tris[turilor de personalitate ale subiectului
4. aprecierea capacitifiipsihice in momentul examinlrii
5. aprecierea capacitdqii psihice in momentul sdvdrgirii faptei
6.
stlrii
actuale
infractogen
7. dacd prezintd potenfial infractogen se vor stabili mdsurile de sigurangd cu caracter medical prev[zute de
-preambul
-descriere a tuturor elementelor expertizei>examindrile din cursul internirii
-antecedentele personale patologice esp.psihiatrice
-concluziile trebuie sL preeizeze:
-diagnosticul bolii psihice sau a sindromului psihic prczentat
-tulburlri psihice mai caracteristice generate de afecfiunea respectivS,care pot
fi
corelate cu
fapta
psihopatii)
-in general ac[ioneazd cu discernimdnt,fiind responsabili
-deficien{e psihice:
-oligofrenia->nu ridici probleme deosebite
copilirii
psiho
sau la qcolarizare
i Expertiza
medico-legali a filiafiei
-lilia{ia : raporful de descendenfi biologici care rezultddin girul continuu al nagterilor
-relafiile de descendenfi sunt legiferate de Codul Familiei gi unele articole din Codul Penal
l.
filialiafald
de mamd
-pruncucidere
-incest
-examinirile pot fi:
-examiniri serologice
-examindri dermatoglifice->s-a renunfat
-examen antropologic
l.
:*:?i"Tff
*:?XBl:i'ArE(FAE)
-limfocitare->HlA
-sistemul secretor / nesecretor
-sistemul gustitor / negustdtor
-caracterele copilului sunt rezultatele sumirii caracterelor primite de la mamd gi tati;nici un copil nu poate
dobdndi un caracter pe care p[rinfii nu ?l au
-in mod curent se cerceteazd factorii eritrocitari gi serici ai mamei copilului gi ai presupusului tat[
-se poate exclude paternitatea unui b[rbat fala de un copil dar niciodatd nu o poate afirma
-non-excluderea nu poate confirma paternitatea
-$ansa unui bdrbat invinuit de a se exclude de la paternitate este cu at6l mai mare cu cdt se efecfueazd mai
multe examiniri serologice
-formuldri:
-paternitatea bdrbatului X fall de copilul Y se exclude
-paternitatea nu se exclude : b[rbatul X poate fi tatdl copilului Y ca gi orice alt bdrbat cu aceeagi
configurafie genetici in sistemele utilizate
-examinarea serologicd cu cea mai mare gansd de aflare a adevirului este determinarea sistemului HLA
(mare valoare clinicd in tipizare in vederea transplantelor / transfuziilor) (probabilitate de depistare a
adeviratului tatA de aprox.95o/o)
-examinarea cea mai exactd : tehnologia ADN (amprenta geneticd)
-ADN se poate utiliza gi pt.identificarea:
-persoanelor displrute intr-un accident
-cadavrului
-sexului
-criminalului
-sunt necesare infime probe biologice
2. examen antropologic->examen adjuvant
-studiul principalelor caracteristici somatice comparativ la copil,mami,presupusul tati
-programe de calculator care dau rczultate rapide qi de mare finefe
3. stabilirea capacitl,tii de procreere a birbatului
-se recolteazd lichidul seminal sub strictl supraveghere->spermogramd
-rezultatele exprimd starea subiectului in momentul examinlrii
-in justilie sterilitatea se admite doar in caz deazoosperrnie sau dacd tofi spermatozoizii sunt anormali
4. determinarea perioadei de conceplie->precizarea intervalului de timp in care a fost posibil5 concep{ia
copilului
-din foaia de observafie clinici a nou-nbscutului
-lungimea copilului la nagtere
-data naqterii
-sexul nou-ndscutului
-data (perioada) coabitirii->d in dec laralii le pe{i lor
-tabele matematice->interval cu perioada de concepfie
-dac[ data coabitirii este in afara perioadei de concepfie->tat[l se exclude
{
.,:
*c\.*1
t'
4':i
/t}
in domeniu qi a
-reglement[ri legis :
-in Codul de Proceduri PenalL->cazurile de amdnare pe motive medicale sunt prevdzute de :
-art.453 : executarea pedepsei inchisorii sau deten{iunii pe viafd poate fi amflnati cdnd se
constat6 pe baza unei expertize medico-legale cd un condamnat suferd de o boa[6 care il pune in
imposibilitatea de a executa pedeapsa,cdnd o condamnat[ este gravidi sau are copil < 1 an
-art.455 : executarea pedepsei poate fi intrerupti in aceleaqi cazuri ca qi cele de amdnare,
solicitati de cdtre procuror,condamnat sau familie
-medical : o boaltrgravi care prin evolulia ei pune in pericol iminent slnltatea sau viafa condamnatului sau
care deplgegte posibilitIlile de tratament in re,teaua sanitarl a penitenciarelor
v^vvvs*^
v*
vJLf
Vr
r^ruvrv.r
?l.+
-$g!gdologtg:
-se efectueazd. numaiprin solicitarea de cdtre organele judicare
-numai prin examinarea nemijlocitd a persoanei
-se efectueazd de citre o comisie compusd din:
-medic legist (pregedintele comisiei)
-medic reprezentant al refelei sanitare din Direcfia Penitenciarelor
-1 / mai mulli medici de diverse specialitdfi din unit5li ale Ministerului Sinatdlii in funclie de
bolile pe care le prezintd condamnatul
-medicul din re{eaua Direcliei Penitenciarelor->in urlna examindrilor efectuate apreciazf impreuna
cu medicul legist dac[ bolnavul poate fi tratat in releaua sanitari a Direc{iei Penitenciarelor sau numai in
re.teaua Ministerului Sdnft5{ii
-medicii din re.teaua Ministerului SAnAt[tii:
-efectueazi examindrile clinice gi paraclinice ce se impun pt.stabilirea diagnosticului
-stabilesc conduita terapeutic[
-expertiza este solicitat6 de instanla de judecatd dupd ce condamnatul a efectuat cererea de expertizd
-condamnatul in funcfie de acuze se trimite in diverse unitali specializate ale Ministerului Sindtifii,
fiind recomandatd internarea intr-o unitate de profil
-medicul legist are sarcina de a verifica autenticitatea examinirilor efectuate la cererea comisiei in
unitdlile indicate
-cdnd existi suspiciuni,neconcordanfe intre examin[ri gi diagnostice,se solicitd o nou6 examinare in
altl unitate de profil
-cAnd documentafia cazului este incheiatd->raportul de expertizi:
-preambul:
-toate datele referitoare la comisie->nume,prenume,calitatea membrilor
-data gi locul examindrii medico-legale
-numdrul gi data ordinului de efectuare,numele organului emitent
-toate datele pacientului
-obiectivele expertizei medico-legale
-modul in care s-a ftcut identificarea persoanei examinate
-parte descriptivI:
-se consemneaz6 amdnunlit toate examinirile medicale (clinice,investigalii
paraclinice)
-diagnosticul formulat
-recomand[ri terapeutice
-prognostic
-concluzii:
-diagnosticul bolii respective,caracterul (acut lcronic),forma (ugoard / medie lgravd)
-se specific[ refeaua sanitari in care urmeazl sd se efectueze tratamentul
-dacd afecfiunea nu prezintd o gravitate deosebiti->afecfiunea poate fi tratatd in
reteaua sanitard a Direcliei Penitenciarelor
daci afec{iunea este grav6,se trateazd in releaua Ministerului Sdn[tdfii cu
obligativitatea indicirii exacte a unitdtiitn care se va face tratamentul
-se specificd perioada de amdnare->usu.max 3 luni
-in cazuri de boli foarte graveoincurabile->am6narea I intreruperea se poate
face definitiv
Expertizele medico-legale
Expertizele medico-legale reprezintd unul dintre cele mai importante aspecte in practica medico-legali
fbc6nd parte integrantd din categoria expertizelor.
Expertizele medico-legall
- sunt mijloace de probd= forma practic6 in care medicina legald sprijind organele competente in
soluf ionarea cazurilor j udiciare
r
e
r
o
expertize pe cadavru
expertize pe persoane in viald
expertizepebazdde acte medicale
expertize de laborator
Expertizele se efectueazd in refeaua de medicindlegald- medici legigti, dar in unele canni exceplionale
unele categorii de expertize- inclusiv cele pe cadawu sunt efectuate de medicul de medicind generald care au
in aceste caztxi calitatea de medic legist delegat aprobatd de direclia sanitard a judefului gi avizul conducerii
I.M.L.
o
o
.
mod de producere
dataproducerii
etc.
qi moarte
I.
il.
III.
procuror
poli{ist
medie legist
. se examineazd locul gisirii cadavrului (inclusiv rumele biologice) care pot fi diferit de locul
faptei, se pot face corelalii ulterioare intre acesta gi ce se descoperd la examenul cadavrului
'*':""i::'ffi;ffi'
Hainele pot fi purt6toare ale unor urme materiale menite sd ldmureascd unele aspecte
esenliale ale anchetei. Astfel acestea pot prezenta:
o urme ale solului, modul de dispunere ale acestuia poate da informalii asupra
mecanismului de producere a leziunilor (cddere, tArAre, etc.)
e sfh$ieri, rupturi- informalii despre dinamica agresiunii;
o accidente rutiere : desenul pneurilor, amprenta mdgtii radiatorului, a farului,
urme de vopsea, etc.
o agresiuni cu arme albe : tdieturi ce corespund sediului pldgilor constatate pe
corpul victimelor;
. impu$care : urrne datorate factorilor suplimentari (urme de pulbere nears6.
arsuri, urme de fum, etc.)
.. . produse biologice :
. sAnge- de la victimd qi agresor
sperm6- viol
.' alte- urind, fecale, fire de p[r, etc.
II.
o
r
se eticheteaz["
se
trimit la laboratorul
de
biocriminalisticd
Pdnd la inaintarea acestora la laboratoare acestea sunt in grija organelor de cercetare penald.
Laboratoarele vor examina urmele corpurilor delicte gi urmele biologice gdsite, stabilind natura,
apartenenfa de specie, grup, persoana.
ilI.
o
'.
aParfindtori
un examen preliminar care intrunegte elementele constatate la fala locului sau la locul efectu5rii
autopsiei dar inainte de indepdrtarea hainelor qi realizarea toaletei cadavrului.
I. Examenul extern
Se efectueazi sistematic; cap-gdt-trunchi-membre superioare-membre inferioare
Datele culese in cadrul examenului extem pot fi impdrfite in mai multe categorii distincte:
o date de identificare
o semnele morfii reale
o semne de violen!6
r semne de tratament medical
II,
se[rne diverse
Examenul intern
Constd in deschiderea cadavnrlui, examinarea gi seclionarea viscerelor
fV.
o
o
.
1. Examen
pe cadavru
2.
o
.
o
o
.
plEm0n
ftcat
rinichi
cord
din toate leziunile cu caracter patologic sau traumatice.
in morlile prin
recolteazd:
'.
o
o
o
3.
4.
5.
nu evrden[iazd,
conlinut gastric
sAnge- cutia craniand
urina
organe (ficat, rinichi)
Examene biocriminalistice;
. examenul petelor de sAnge
. reaclii de identificarea petelor de mucus, spermd
Examene bacteriologice- la nevoie
Examen radiologic
Se