Sunteți pe pagina 1din 10

Curs Fundatii Excavatii si lucrari de sprijinire pentru realizarea fundatiilor

Pagina 1 din 10

EXCAVATII SI LUCRARI DE SPRIJINIRE PENTRU REALIZAREA FUNDATIILOR


4.1 Elemente generale
Atingerea adncimii de fundare stabilita prin proiect presupune realizarea unor excavatii. n functie
de conditiile locale, de natura terenului si de cota de fundare excavatiile pentru fundatii pot fi
nesprijinite si/sau sprijinite. Daca cota de fundare se gaseste sub nivelul apei subterane pentru
executarea sapaturii n uscat se fac epuismente. De asemenea pentru protejarea excavatiilor n
timpul executiei sunt necesare masuri pentru conducerea si colectarea apelor de suprafata n afara
amplasamentului viitoarei fundatii, prin rigole, santuri de garda, podete etc.
4.2 Excavatii nesprijinite

Realizarea excavatiilor nesprijinite stabile implica taluzuri cu nclinare variabila n functie de natura
si starea fizica a terenului. De aici rezulta un volum mai mare de pamnt excavat dect cel necesar
pentru executia fundatiei si de asemenea umplerea ulterioara a golului dintre taluzuri si constructie.
Pe de alta parte sapaturile nesprijinite conduc la amprize mai mari dect cele necesare pentru
viitoarele constructii ceea ce face ca varianta nesprijinita sa devina imposibila daca exista
constructii n apropiere. Deci daca suprafata viitoarei constructii este mare rezulta un volum total de
excavatii considerabil si este posibil ca solutia cu excavatie sprijinita sa fie mai buna. Alegerea
variantei optime se face pe baza unei analize tehnico economice. Ca un principiu general
sapaturile largi si putin adnci se executa taluzate iar pentru cele nguste si adnci se folosesc
sprijiniri. Sapaturile nesprijinite pot avea pereti verticali si/sau n taluz (fig.4.1).

Fig.4.1 Tipuri de sapaturi nesprijinite


Peretii pot fi verticali pe o naltime h calculata cu relatia:
h=

4c

(4.1)

unde:
c este coeziunea pamntului,
este greutatea volumica,
este un coeficient de siguranta; = 1.52.
n practica naltimea acestor sapaturi nu poate depasi 2m indiferent de consistenta pamntului.
Panta taluzurilor sapaturilor nesprijinite se dimensioneaza n functie de natura si proprietatile
pamnturilor, de adncimea sapaturii, de valoarea eventualelor suprasarcini si respectiv de cota apei
subterane. Daca naltimea sapaturilor este mai mare de 4-5 m sunt necesare si verificari asupra
stabilitatii la alunecare. Din acest punct de vedere, la excavatiile adnci se recomanda realizarea
unor berme (trepte) de 1-2 m latime.

Curs Fundatii Excavatii si lucrari de sprijinire pentru realizarea fundatiilor

Pagina 2 din 10

Un aspect foarte important al realizarii excavatiilor nesprijinite se refera la protectia muncii. Din
acest punct de vedere este interzisa depozitarea pamntului excavat la o distanta mai mica de 0.5 m
de la marginea superioara a sapaturii iar a materialelor de constructie la o distanta mai mica de 2.0
m. Normele de protectia muncii stabilesc pante maxime admise la sapaturile nesprijinite.
Astfel n tab.4.1 sunt date valorile maxime pentru panta taluzurilor sapaturii (

h
din fig.4.1) pentru
l

diferite tipuri de pamnturi.


Tabel 4.1
Valori recomandate pentru panta taluzurilor debleelor n functie de latimea, b, a bazei sapaturilor
Tip de pamnt
Panta taluzurilor pentru
b<3
b3
h < 5m
h < 3m
h 5m
h 3m
Umplutura, nisip, balast
1:1.25
1:1.5
1:1.25
1:1.25
Pamnt nisipos
1:0.67
1:1.00
1:0.67
1:1.00
Pamnt argilos
1:0.50
1:0.50
1:0.67
1:0.75
Argila
1:0.35
1:0.67
1:0.50
1:0.75
Loess
1:0.50
1:0.75
1:0.50
1:0.75
De asemenea exista prescriptii oficiale care indica valorile recomandate pentru pantele taluzurilor
debleelor la terasamentele de drumuri si cai ferate. Astfel n tab.4.2 sunt date valori pentru panta
taluzurilor debleelor cu adncimea maxima de 12 m n cazul terasamentelor de drumuri, n functie
de natura pamntului.
Tabel 4.2
Panta taluzurilor debleelor cu adncimea maxima de 12m n cazul terasamentelor de drumuri.
Natura pamntului n care se realizeaza sapatura
Panta taluzurilor
Pamnturi argiloase, argile nisipoase sau prafoase,
1:1.5
nisipuri argiloase si prafuri argiloase
Pamnturi loessoide si loessuri
1:1
Marne
1:0.5-1:1.1
Pentru taluzurile debleelor avnd adncimi maxime de 6m aferente terasamentelor de cai ferate n
tab.4.3 se prezinta de asemenea valorile maxime ale pantei n functie de natura terenului n care se
face excavatia.
Tabelul 4.3
Panta taluzurilor de debleu pentru terasamentele de cale ferata cu naltimea de 6m
Natura pamntului
Panta taluzurilor
Argile prafoase, argile nisipoase si loessuri
1:1.1-1:1.5
Nisipuri argiloase sau prafoase
1:1.5
Nisipuri fine
1:1.5*
Nisipuri mijlocii sau mari
1:1.5*
Pietrisuri cu nisip
1:1.5*
*
Se vor lua valori mai mici sau cel mult egale cu nclinarea taluzului natural.

Curs Fundatii Excavatii si lucrari de sprijinire pentru realizarea fundatiilor

Pagina 3 din 10

4.3 Comportarea pamntului n contact cu lucrarile de sprijinire


4.3.1 mpingerea pamntului n stare de repaos, mpingerea activa si rezistenta pasiva
Pentru proiectarea lucrarilor de sustinere este necesara cunoasterea solicitarilor cu care pamntul
actioneaza asupra lor. De exemplu, executarea excavatiei pe o parte a unui perete executat n teren
(fig.4.2) conduce la un dezechilibru al presiunilor laterale care induce deplasari laterale. Acestea
depind valoric de rigiditatea relativa perete teren si de conditiile de rezemare ale peretelui lucrarii
si se extind pe adncimi mai mari dect zona excavata. La rndul lor, deplasarile peretelui modifica
presiunile laterale de contact ntre teren si lucrarea de sprijinire.
n cele ce urmeaza este descrisa relatia dintre presiunea de contact perete teren la o anumita
adncime si deplasarea laterala a peretelui la aceiasi adncime. De asemenea sunt evidentiati
parametrii necesari pentru a reprezenta si ulterior a folosi n calcule aceasta relatie.
Sa consideram peretele executat n teren din fig.4.2.
3

v = p0 = z
A

v = p0 = z
A

h = K 0 p0 = K 0 z

h = pa = K a z

Ka z

3 2

21

K0 z

Ka z
h
K0 z
v = z

sin =

Ka =

CT z K a z
=
0C z + K a z

1 sin

= tg 2 450
1 + sin
2

Fig.4.2 Relatia dintre presiunea de contact perete teren si deplasarea peretelui. mpingerea activa

Curs Fundatii Excavatii si lucrari de sprijinire pentru realizarea fundatiilor

Pagina 4 din 10

nainte de a executa excavatia, presiunile laterale exercitate de teren asupra peretelui corespund
mpingerii n stare de repaus, fiind egale pe cele doua fete ale peretelui la orice cota z:
h = K 0 p0 = K 0 z
(4.2)
n care:
K0 este coeficientul mpingerii pamntului n stare de repaus,
este greutatea volumica a pamntului,
z este adncimea punctului considerat, masurata de la suprafata terenului.
La aceiasi cota z, efortul normal vertical n teren este:
v = p0 = z
(4.3)
Pe masura ce excavatia progreseaza la cotele 1, 2, 3 (fig.4.2, b) o parte din presiunile de contact
ntre perete si terenul de la baza excavatiei sunt nlaturate. Aceasta are ca efect dezechilibrarea
peretelui, rezultanta presiunilor din spatele peretelui fiind ,ai mare dect rezultanta presiunilor din
fata peretelui (spatele peretelui corespunde partii neexcavate iar fata peretelui partii excavate)
acesta din urma avnd tendinta de miscare spre partea excavatiei.
Deplasarea laterala a peretelui de la teren spre exterior face ca presiunea orizontala ntre perete si
cubul A (fig.4.2, b) sa scada, n timp ce efortul vertical ramne neschimbat, avnd drept rezultat
cresterea treptata a diferentei eforturilor principale (admitnd ca nu exista frecari ntre teren si
perete), (fig.4.2, d) pna cnd cercul lui Mohr ajunge tangent la dreapta intrinseca, la cedare. n
momentul cedarii, daca terenul este necoeziv, rezulta:
h = pa = K a z
(4.4)
n care:
Ka este coeficientul mpingerii active,
pa este mpingerea activa a pamntului.
Relatia ntre presiunea de contact, h si deplasarea peretelui este schitata n fig.4.2, c. Dupa
atingerea mpingerii active, presiunea de contact se plafoneaza la aceasta valoare orict ar creste
deplasarea laterala.
Deplasarea laterala a peretelui spre teren face ca presiunea orizontala ntre perete si cubul P (fig.4.3,
b) sa creasca n timp ce efortul vertical se micsoreaza ca urmare a nlaturarii greutatii pamntului de
deasupra prin excavare, avnd drept rezultat apropierea continua a cercului lui Mohr de dreapta
intrinseca, la cedare. n momentul cedarii, daca terenul este necoeziv, rezulta:
h = p p = K p z'
(4.5)
n care:
z este adncimea punctului considerat masurata de la fundul excavatiei si, ca urmare,
variabila de la un stadiu la altul de excavare,
Kp este coeficientul rezistentei pasive a terenului,
pp este rezistenta pasiva a terenului.

Curs Fundatii Excavatii si lucrari de sprijinire pentru realizarea fundatiilor

Pagina 5 din 10

1
z

2
3

v = p0 = z
P

h = K 0 p0 = K 0 z

K0
v z'1
1
v z '2
v z'3 = p p z'3 = K p

Kpz'3

Kpz'2

sin =

Kp =

2
1

K0z'3
K0z'2
K0z'1
K0z'0

0 1

0
Kpz'1

Kpz'0

CT K p 1
=
0C K p + 1

1 + sin

= tg 2 45 0 +
1 sin
2

T
0

Fig.4.3 Relatia dintre presiunea de contact perete teren si rezistenta pasiva. Rezistenta pasiva
Relatia ntre presiunea de contact, h, si deplasarea laterala a peretelui este redata n fig.4.3, c. Dupa
atingerea rezistentei pasive, presiunea de contact se plafoneaza la aceasta valoare orict ar creste
deplasarea laterala.
n decursul diverselor faze tehnologice deplasarile laterale ale peretilor sunt provocate nu numai de
excavare si de montarea, punerea n tensiune si demontarea reazemelor (spraituri, ancoraje, plansee
etc.). Astfel, peretele din fig.4.2 si fig.4.3 poate avea deplasari n ambele sensuri si deci, att
cuburile elementare de tip A (fig.4.2) ct si cele de tip P (fig.4.3) pot ajunge la cedare activa sau
pasiva. Admitnd ca nivelul fundului excavatiei ramne neschimbat, relatia dintre presiunea de
contact si deplasarea peretelui pe ambele fete si n ambele sensuri este prezentata n fig.4.4.

Curs Fundatii Excavatii si lucrari de sprijinire pentru realizarea fundatiilor


+w

Pagina 6 din 10

-w

z'
h2

h1

h
1
2
Pp1
Pp2
+w

K0 z
K 0 z'

Pa1

-w
Pa2

Fig.4.4 Relatia ntre presiunea de contact perete teren si deplasarea peretelui n ambele sensuri
Valorile mpingerii active si rezistentei pasive exprimate de ecuatiile (4.4) si (4.5) se refera la cazul
simplu al unui teren necoeziv, a carui frecare cu peretele poate fi neglijata.
n cazul unui teren avnd att frecare ct si coeziune, mpingerea activa si rezistenta pasiva pot fi
exprimate de ecuatiile:
pa = K a z + q K a 2 c K a
(4.6)
p p = K p z + q K p + 2 c K p

(4.7)

n care:
q este suprasarcina la cota z,
c este coeziunea terenului.
Terenul, ca mediu dispers, trifazic (particule solide, apa din pori, goluri) este capabil sa
nmagazineze n decursul deformarii, o cantitate nsemnata de energie prin frecari ntre particule,
rearanjarea acestora, disiparea presiunii apei din pori etc. Raspunsul terenului la deplasarile
alternante ale peretelui, prezinta astfel fenomenul de histerezis mecanic (fig.4.5). Plafonarea
presiunilor de contact ntre teren si perete are loc n general la atingerea rezistentei pasive sau
mpingerii active, indiferent de istoria deplasarilor pna n momentul cedarii.

Curs Fundatii Excavatii si lucrari de sprijinire pentru realizarea fundatiilor

Pagina 7 din 10

h
Pp

Pa
w

Fig.4.5 Fenomenul de histerezis mecanic pentru relatiile presiune de contact teren - perete
Cedarea terenului prin atingerea mpingerii active necesita deplasari laterale relativ mici ale
peretelui de la teren spre exterior. n tab.4.4 sunt indicate rotiri relative ale peretelui care provoaca
cedarea activa a pamntului n functie de natura si starea pamntului.
Tabelul 4.4
Tipul de pamnt

Deplasarea relativa
(rotirea) a/L

ndesat

0.0005

Afnat

0.0010.002

Tari

0.010.02

Moi

0.020.05

Nisip

Argile
a

Pentru mobilizarea rezistentei pasive este nevoie de deplasari laterale mult mai mari prin raport cu
cele necesare mobilizarii mpingerii active.
n tab.4.5 este reprezentat raportul ntre deplasarile care provoaca rezistenta pasiva si cele care
provoaca rezistenta activa n functie de natura si starea fizica a pamntului.

Curs Fundatii Excavatii si lucrari de sprijinire pentru realizarea fundatiilor

Tabelul 4.5
Tipul de pamnt

Raportul p/a

ndesat

10

Afnat

Tari

Moi

Pagina 8 din 10

Nisip

Argile

Relatia ntre presiunea de contact teren sprijinire si deplasarea laterala a sprijinirii (fig.4.4) poate
fi schematizata pentru scopurile practice, de calcul, prin portiuni liniare, care sa reprezinte ct mai
fidel curba reala (fig.4.6).

R
Pa
CURBA REALA

K0 z
Pa

Esp

CURBA
SCHEMATIZATA

Esa
w
a

Fig.4.6 Schematizarea relatiei presiune de contact - deplasare


n fig.4.6 sunt prezentati principalii parametrii care descriu relatia schematizata presiune de contact
deplasare laterala:
coeficientul mpingerii n stare de repaus, K0,
coeficientii de pat, n directie orizontala, Kha, Khp,
rezistenta pasiva si mpingerea activa, pp si pa,
deplasarile care provoaca cedarea pasiva sau activa, p, a.
Coeficientul mpingerii n stare de repaus, K0, reprezinta raportul ntre eforturile orizontal si cel
vertical n teren, provenite din greutatea proprie a terenului. Coeficientul K0 depinde de natura
pamntului, de modul de formare a acestuia si de istoria geologica si de ncarcare la care acesta a
fost supus. n general, pentru pamnturi necoezive se admite ca valoarea coeficientului K0 poate fi
calculata cu suficienta acuratete cu formula propusa de Jaky:
K 0 = 1 sin
(4.8)

Curs Fundatii Excavatii si lucrari de sprijinire pentru realizarea fundatiilor

Pagina 9 din 10

4.3.2 mpingerea activa si rezistenta pasiva a pamntului n conditii statice. Teorii de calcul
Coeficientii mpingerii active si rezistentei pasive se calculeaza diferit n functie de teoria de calcul
utilizata. Astfel conform teoriei lui Coulomb, (fig.4.7), Ka si Kp se determina cu relatiile:

Ka =

sin ( )
sin

sin ( + )

sin ( + ) sin ( )
1 +

sin ( ) sin ( + )

(4.9)

1
sin ( + )

Kp =

2
sin ( ) sin
sin ( + ) sin ( )
1

sin ( ) sin ( + )

(4.10)

unde:
este unghiul pe care l face peretele sau paramentul lucrarii de sustinere cu orizontala,
1
2

1
3

este unghiul de frecare pamnt perete care se considera ,

este unghiul suprafetei terenului cu orizontale,


este unghiul de frecare interna a pamntului.
q = He

Pa0

He

q = He

He

Pp0

pr

Pa

H/3

Pp

PaH

PpH

Fig.4.7 mpingerea activa si rezistenta pasiva a pamntului. Teoria lui Coulomb


Rezultanta mpingerii active din greutatea proprie a unui pamnt necoeziv si respectiv dintr-o
suprasarcina q, (modelata printr-o naltime echivalenta de pamnt He) are relatia:
Pa =

2 He
1

H 2 K a 1 +

2
H

(4.11)

Punctul de aplicatie al acestei rezultante se gaseste n centrul de greutate al trapezului de presiuni


active limitat de pa0 si paH (fig.4.7, a).
Aceste presiuni se calculeaza cu relatiile:
p a0 = K a H e

sin
cos

p aH = K a (H + H e )

(4.12)
sin
cos

(4.13)

Curs Fundatii Excavatii si lucrari de sprijinire pentru realizarea fundatiilor

Pagina 10 din 10

Rezultanta rezistentei pasive mobilizata pentru deplasarea p a paramentului lucrarii (peretelui)


spre masiv, din greutatea proprie a unui pamnt necoeziv si respectiv dintr-o suprasarcina
q = H e , are relatia:
Pp =

2 He
1

H 2 K p 1 +

2
H

(4.14)

Punctul de aplicatie al acestei rezultante se gaseste n centrul de greutate al trapezului de presiuni


pasive limitat de pp0 si ppH (fig.4.7, b). Acestea se calculeaza cu relatiile:
p p0 = K p H e

sin
cos

(4.15)

p pH = K p (H + H e )

sin
cos

(4.16)

Conform teoriei lui Rankine pentru perete vertical, teren orizontal si fara a lua n considerare
frecarea dintre pamnt si sprijinire ( = 0) coeficientii Ka si Kp se calculeaza cu relatiile:

K a = tg 2 45 0
2

K p = tg 2 45 0 +
2

(4.17)
(4.18)

Rezultantele mpingerii active si rezistentei pasive pentru un pamnt coeziv considernd si o


suprasarcina q la suprafata terenului se calculeaza cu relatiile (a se vedea fig.4.8):
1
H 2 Ka 2 c H Ka + q H Ka
2
1
Pp = H 2 K p + 2 c H K p + q H K p
2
Pa =

(4.19)
(4.20)

q
a

q Ka 2 c Ka

H/3

H/2

H Ka

Pa

H/2

+
q Ka

2 c Ka

H Ka 2 c Ka + q Ka

q
q Kp + 2 c Kp

H/3

Pp

H/2

H/2

H Kp

2 c Kp

q Kp

H Kp + 2 c Kp + q Kp

Fig.4.8. Determinarea valorii mpingerii active / rezistentei pasive a pamntului teoria lui Rankine