Sunteți pe pagina 1din 125
NORMATIV PRIVIND EXECUTAREA MECANIZATA A TERASAMENTELOR DE DRUMURI INDICATIV C 182—87 Elaborai de: INSTITUTUL DE CERCETARI SI PROLECTARI TEHNOLOGICE iN TRANSPORTURI ~ INCERTRANS — BUCURESTI — In colaborare cit: FACULTATEA DE CON TRUCTIL IASI DIRECTIA DE DRUMURI SI PODURI IASI INSTITUTUL DE CONSTRUCTIL BUCURESTI Director INCERTRANS: Sef sectie drumuri: Responsabil de lucrare: Responsabili colaboratori: Sef de lucrari Responsabil din partea ICCPDC: 146 Ing. Emil Spirea Dr. ing. Marius Turcu Dr. ing. Vasile Strunga Sef de lucrari dr. ing. Nicolae Vladimir Vlad (I.P. Iasi) Ing. Radu Andrei (D.D.P. Iasi) dr. ing. Petre Gh. Zafiu (I.C.B.) Geolog Constantin Angheluta (INCERTRANS) Dr. ing. Constantin Herghelegiu NORMATIV PRIVIND EXECUTAREA MECANIZATA | _Indicativ © 182-87 A TERASAMENTELOR DE DRUMURI Snlocuieste € 182-77 1, PREVEDERI GENERALE 1.1, Prezentul normativ se refer Ja executarea mecanizat& a terasamentelor de drumuri si controlul calititii acestora. 1.2. Terasamentele, in fntelesul prezentului normativ, repre- zinta totalitatea lucririlor de pamint constind din saparea, tn- circarea in mijlocul de transport, transportul, descircarea, tm- pristierea, nivelarea, compactarea pimintului, finisarea $i depo- zitarea_executate in vederea realizirii infrastructurii drumului. Sprijinirea sipiturilor nu face obiectul acestui normativ. in raport cu situarea platformei drumului fa{& de linia terenului natural terasamentele se executi — in rambleu sau in umplutura; — in debleu sau in sipatura; — in profil mixt. 1.4. In scopul cresterii productivitatii muncii la executarea terasamentelor se va folosi o mecanizare intensiva a lucririlor. Tn cazul lucrarilor de drumuri ce comporta dislocarea unor volume importante de pimint, solutia de executic a terasamentelor se va stabili prin proiect, pe bazi de calcul luindu-se in consi- derare criterii tehnice, economice si energetice. 1.5. Lucrarile de terasamente se vor incepe dupi executarea operatiilor de pichetare, retrasare si pregatitoare. Elabovat dez MT ‘te, — TESTITUTUL DE CERCETARI SI PROIECTARI TEHNOLOGICE iN TRANS Aprobat de: PORTURT — INCERTRANS M.T.Te. en ordinul nr. 1613 IN COLABORARE CU: INSTITU din 28.09.1987 POLITEHNIC IASI; — INSTITU DE CONSTRUCT BUCURESTI 147 1.6. Proicctantul va prevedea in documentafia tehnici a lucrarilor de drumuri metodele, solutiile tehnologice si mijloa- cele de executie mecanizati a terasamentelor pe baza studiilor geotehnice intocmite la proiectare, de care va tine seama cons- tructorul in timpul executiei. Eventualele necoricordante intre situatia luati in consideratie in proiect, pe baza studiilor geotehnice si cea constatat& de cons- troctor pe teren la executarea terasamentelor vor’ fi semnalate beneficiarului si proiectantului pentru a se stabili masurile co- respunzatoare. 1.7, Prevederile prezentului normativ nu au caracter limi- tativ in ceea ce priveste metodele si procedeele de executare a terasamentclor, verificate in practic’ si care se pot folosi atunci cind prezint& eficienti tehnico-economici. Paminturi pentru terasamente 1.8. Determinarile de laborator asupra paminturilor, clasi- ficarea lor si a altor roci ce se folosesc la terasamente, calitatea ca material pentru terasamente, proprictitile constructive si modul de sipare sint reglementate prin STAS-urile inscrise in anexa 1 si Indicatorul de norme de deviz TS-1981. fn anexa 2 este prezentata o linie a simbolurilor folosite fn cuprinsul nor- mativului. 1.9. Calitatea piminturilor folosite la terasamente se deter- mini potrivit prevedcrilor STAS 2914-84, cap. 3 gi 4. Paminturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice conditii climaterice si hidrologice, la orice inaltime de terasa- ment, fara a se lua masuri speciale. Paminturile clasificate ca bune pot fi, de asemenca, utilizate in orice condifii climaterice, hidrologice si la orice inaltime de terasament, in compactarea lor necesiti 0 tehnologice adecvata. Paminturile prifoase si argiloase, mediocre si rele, in cazul cind conditiile hidrologice locale sint mediocre si nefgvorabile , vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709-75, cap. 6. tn cazul piminturilor argiloase si prifoase, cind conditiile hidrologice locale sint ncfavorabile, se vor lua m&suri de tratare a acestora cu var, zgura granulati, cenusi de termocentrala, tuf 148 vulcanic macinat activat, substante chimice etc. la partea supe- rioari a terasamentului, potrivit Instructiunilor P.D. 177-76 si STAS 6400-84. Se recomanda ca partea superioari a rambleelor de drumuri, pe 0,50—0,70 m inaltime si pe toata latimea s& se execute din piminturi nisipoase si pietroase, solutia definitivindu-se pe baz’ de criterii economice. Nu se vor utiliza in ramblee piminturile organice, miluri, nimoluri, piminturile turboase si vegetale, pimfnturile cu con- sisten{a redusi (care au indicele de consistenta sub 0,75), precum si paminturile cu confinut mai mare de 5% de saruri solubile in a Nu se vor introduce in umpluturi bulgari de pimint inghetat sau cu continut de materii organice putrescibile (brazde, frun- zis, ridicini, crengi etc). Se va evita a se folosi la execufia terasamentelor calcare. Atunci cind din anumite cauze se hotireste a se utiliza calcar aceasta se va face in straturi alternative, prin metoda Sandvici, cu agregate naturale cu granulatie mare si calcar. 1.10. fn cazul lucr&rilor importante (autostrazi, drumuri nationale etc.), pentru identificarea piminturilor si realizarea terasamentelor, se recomanda sa se aplice metoda de executie control a calitatii terasamentelor bazata pe criteriul intensit%tii de compactare, prezentati in anexa 3. 2. CONDITIT TEHNICE DE PROIECTARE 2.1, Terasamentele trebuie si fie stabile, durabile, indefor- mabile sub actiunea circulatiei si a variatiilor sezoniere de umi- ditate si temperatura. 2.2. La proiectare, inclinarea taluzurilor, ina<imea terasa- mentelor, gropile sau camerele de imprumut si depozitele se sta- bilesc potrivit STAS 2914-84, cap. 3 si 4 si cu respectarea legii nx. 43/75, cap. I si 2. 2.3. Un clement principal, de care depinde comportarea sis- temului rutier, a zonei active a drumului si a terasamentului, atit in timpul execufiei cit si in timpul exploatirii este asigu- rarea scurgerii rapide a apei spre a se impiedica stagnarea ei in lungul drumului. Se recomanda ca pe cit posibil s4 se evite a pro- 149 iecta drumuri in palier, cind profilul transversal al drumului este situat Ja nivelul terenului sau in debleu. Santurile, rigolele, drenurile gi taluzurile se proiecteazi potrivit prevederilor STAS 10.1976/1-77, 10.796/2, 3-79 si 2916-73, 2.4, Pentru a se asigura o comportare buna in timp a dru- murilor se recomand’ a se proiecta drumuri in rambleu, cu inal- timea de cel putin 0,50 m fat’ de terenul inconjuritor, in functie de gradul de asigurarea impotriva inundatiilor, in conformitate cu datele precizate de beneficiarul lucrarii-si cu prevederile nor- mativului privind proiectarea lucrarilor de aparare a drumu- tilor, cAilor ferate si podurilor, conform STAS 2914-84, art. 3.3.2., iar ta lungul drumului cu o declivitate care si asigute scurgerea apelor. In cazul rambleelor mai inalte, executate pe terenuri sensibile la umezire, se va prevedea, la piciorul taluzului, pe indltime de 0,50—1,00 m, o reducere a inclin&rii acestuia la panta de 5/1 la 3/1. Totodata, se recomanda sa se rezolve problema dre- n&rii apelor ce pot intra in terasamentele drumurilor. 2.5. Proiectul trebuie si clarifice urmitoarele aspecte: — traseul ales; — alcituirea profilului transversal gi a lucririlor anexe (ucrari de sprijinire etc.) ; stabilirea profilului longitudinal al drumului; — migscarea terasamentelor: — scurgerea si drenarea apelor; — stabilirea Caracteristicilor geotehnice ale pamintului; — miasurile constructive adoptate (stabiliziri, prevenirea degradirilor de inghet-dezghct, inlocuirea pamintului pe portiu- nile ml4stinoase, cu turb’ etc., suprainiilfarea fafi de nivelul te- tenului inconjurator) ; — in zonele inundabile se fine seama de prevederilc Norma- tivului departamental privind proiectarea lucrarilor de aparare a drumurilor, ciilor ferate si podurilor, Indicativ P.D. 161-85; — se vor mentiona retelele de electricitate, api etc. In cazul constructiilor cu volume importante de terasamente sau a lucrarilor de executat in conditii dificile, de teren, proiectul va cuprinde documentatia cu tehnologia de executie mecanizata a terasamentelor, in conformitate cu punctul 1.6. 2.6. Inainte de a se incepe lucririle de organizare a gantic- rului si lucrarile pregititoare, beneficiarul prédi iar construc- 150 torul preia traseul definitiv al viitorului drum, conform proiec- tului. Predarea se va face in conformitate cu prevederile legale in vigoare. Se predau bornele, pichetii si firusii care materiali- zeaz4 axa drumului, lucrarile aferente (podete, ziduri de sprijin, amenajari) $i ampriza drumului. 3. EXECUTAREA TERASAMENTELOR DE DRUMURI Materializarea traseului drumului si lucrarile pregatitoare 3.1. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se resta- bileste axa drumului gsi reperii care determind elementele tra- seului, conform prevederilor STAS 9824/3-74. intrucit lucrarile se executi mecanizat, reperii se vor am- plasa in afara zonei de lucru pentru a putea fi pastrati si folositi spre a materializa axa si cotele drumului. Constructorul are obligatia si verifice pe teren profilurile transversale din proiect, si consemneze cu beneficiarul nepotri- virile, iar cind acestea nu sint suficiente, pentru a defini confi- guratia terenului, si ridice altele suplimentare. Podetele se vor executa inainte de inceperea lucrarilor de terasamente. 3.2. Materializarea pe teren a lucr&rilor sc face prin sabloa- ne de inventar sau cu materiale recuperabile, conform fig. 1 a si 1 b. Pichetii si sabloanele trebuie si materializeze: — axa drumului si inaltimea umpluturii san adincimea sa- p&turii; — punctele de intersectie ale taluzurilor cu terenul natural {ampriza) ; — inclinarea taluzurilor. 3.3. Inainte de inceperea hucrarilor de terasamente se execut& urmitoarele lucriri pregititoare : — defrisari; — curatirea terenului de frunze, crengi, iarb& — decaparea si depozitarea pimintului vegetal; — asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de su- prafata si adincime. buruieni; 151 Profil rambleu Profil debleu 1b BU, ee \ i. \ \ \ N. \ Ve de Fig. 1 — Materfalizarea prin gabloane a elementeior profilulul transversal. 3.4, Pregitirea terenului se face in limita zonei expropiate (ampriza dromului). Defrisarea vegetatiei consta din tAierea arborilor, pomilor si arbustilor, scoaterca radacinilor si indepirtarea materialului jemnos. Doborirea arborilor si a pomilor, scoaterea buturugilor si a ridacinilor, precum si transportul materialului lemnos rezultat se face dupi indeplinirea formelor legale, cu respectarea normelor tehnice sia celor de protectia muncii in vigeare. Scoaterea buturugilor si ridacinilor se face obligatoriu la mblee cu inaltimea mai mici de 2 m precum gi la deblee. Ex- ‘agerea se executa cu excavatoare cu echipament de draglina, huldozere seu defrisoare. 3.5. Gropile ce ramin dupa scoaterea_buturugilor sau a rid’- cinilor in amplasamentul ramblcclor vor fi nivelate prin adaugire de pimint si compactate cu mijloace de compactare adecvate (placi compactoare, maiuri mecanice etc.). 3.6. In cazul rambleelor mai inalte de 2 m buturugile pot fi retezate de la cel mult 0,1 m deasupra suprafetei terenului. 152 3.7. Curitirea terenului de frunze, crengi, iarba, buruieni gi alte materiale se face pe intreaga suprafata a amprizei. 3.8. Decaparea stratului vegetal se executa mecanizat. Solu] vegetal va fi utilizat pentru punerca in valoare si ameliorarca unor terenuri _neproductive sau slab productive, a terenurilor rimase disponibile in urma moderniz&rii drumurilor si Ja im- bricarea taluzurilor, conform Legii 43/1975, cap. 1 si 2 3.9. Lucrarile de tiiere a arborilor si tufisurilor vor fi de- vansate fata de cele de scoatere a ridacinilor cu cel putin 50 m iar acestea tot cu 50 m fata de lucririle de curitire a amprizei drumului. 3.10. In portiunile de drum unde apele superficiale se pot scurge spre rambleul sau debleul drumului, acestea trebuie aba- tute prin santuri de garda, care si colecteze si s& evacueze apa in afara_amprizei drumului, potrivit STAS 10,796/2-79. Aceste gentri se executi inainte de inceperea lucrarilor de terasamente. n zonele de tranzitie din debleu in rambleu se va acorda o atentie deosebit colectarii si evacuarii apelor. Prescripfii de executie 3.41. Procesul de executie a lucririlor de terasamente se compune din urmitoarcle operatii de baz: — siparea pimintului; — inc&rcarea pamintului in mijlocul de transport; — transportul pimintului; — descircarea din mijlocul de transport; — depozitarea ; — impristierea pimintului in umplutura si nivelarea; — compactarea pimintului; — finisarea terasamentelo: — drenarea. 3.12, Lucrarile de terasamente pot fi: — concentrate {ramblee si deblee mari, rampe de acces la poduri, gropi sau camere mari de imprumut); — lineare, continute in Jungul drumului, in spatii largi, unde utilajele pot intra direct, sau in spatii inguste. 3.13. Inainte de executarea rambleelor se face compactarea pamintului natural, sub viitorul rambleu, pe o adincime de 30 cm. 153 Tot pina la aceasté adincime se compacteazd patul drutmului situat in debleu sau la nivelul terenului inconjurator, la gradul de compactare prevazut de STAS 2914-84, cap. 3 si 6400-84, cap.3. 3.14. Asternerea si compactarea pimintului se face potrivit prevederilor STAS 2914-84, cap. 2 si 3 si cap. 3 si 4 din acest normativ. Pentru lucrari importante (autostrazi, drumuri natio- nale) se recomandi ca la executia terasamentelor si se aibi in vedere recomandirile stabilite in anexa 3. 3.15. Cind fnclinarea transversali a terenului natural este cuprinsi intre 1/5—1/3, dup operatia de curatire a ierbii gi de decapare a stratului vegetal se vor executa, sub rambleu, trepte de infratire potrivit STAS 2916-73. 3.16. Suprafata fiecirui strat compactat si suprafata patu- lui drumului vor avea, spre taluzuri, inclinari de 3—5% conform STAS 2914-84, cap. 3. : 3.17. Umiditatea pamintului pus in opera va fi cit mai apropiata de umiditatea optima de compactare. In cazul cind umiditatea pimintului pus in oper difera de cea optima, se vor lua m4suri corespunz4toare pentru asigurarea gradului de com- pactare prescris. In functie de alura curbei de compactare se admit abateri de + 1—2 procente de umiditate fata de umiditatea optima, in cazul paminturilor neccezive si de + 3—4 procen- te, in cazul piminturilor coezive. 3.18. Dack umiditatea pimintului depiseste_umiditatea optim de compactare, in scopul obfinerii unei umidititi cores- punzdtoare, la executie, se aplicd anumite tehnici de lucru care favorizeazi reducerea umiditatii si diminuarea efectului ploilor. Controlind si indrumind in mod judicios lucrarile de terasamente si de compactare se reduc la minimum efectele negative ale plo- ilor si creste evaporarea. 3.1 Se recomanda ca pentru regiunile cu regim de umi- ditate ridicat sa se aleaga pentru executie perioadele cele mai uscate din timpul anului. Cind se conteazi pe un timp uscat pimintul se disloc’ si se transport’ in amplasamentul ramble- ului, cu citeva zile inainte de compactare, accelerind procesul de uscare prin folosirea grapelor cu discuri. 3.18.2. Cind se prevede timp ploios se lucreazi pe tronsoane limitate, astfel tncit executia sa se termine in cursul aceleiasi zile. Inainte de venirea ploilor suprafata rambleului va trebui nivelat& si compactati, pentru a nu rimine adincituri, evitind 154 astfel efectul infiltratiilor. Volumele de umpluturi extrase gi asternute nu vor depisi de dou ori capacitatea de compactare a utilajelor existente pe santier. Dupi ploi insemnate poate fi mai economica indepirtarea stratului de pamint foarte umed decit uscarea si compactarea lui. 3.18.3. Se indeparteazd stratul mocirlos. 3.18.4, Dozajele reduse (2—3%) de var, asternut direct, pot micsora semnificativ umiditatea gi plasticitatea straturilor argiloase. Dozajele mai mari pot fi folosite prin introducerea varului in santuri sau gauri practicate in terasamentul potrivit prevederilor proiectului. In scopuri similare mai pot fi intrebu- intate zgura, cenusa industriali, substante chimice etc, potrivit prevederilor proiectelor de consolidare. 3.18.5. La puncrea in oper’ a pAminturilor argiloase si prafoase cu umiditate ridicat&’ se recomanda si se intercaleze la fiecare 0,80—1,00 m inaltime de rambleu cite un orizont filtrant de pietris cu grosimea de 0,20—0,30 m, prevazut intre doud straturi de geotextil subtire care s{ aiba, spre taluzuri, incli- narea de 3—5 %, astfel incit transferul de apa dinspre straturile saturate spre ccle drenate s& asigure un nivel acceptabil de umi- ditate. Cind debitul de apa ce trebuie colectat si evacuat este mic, in scopul asigurarii transferului de apa numit mai sus se pot folosi straturi de geotextile groase, potrivit prevederilor proiec- tului. 3.19. in cazul cind umiditatea pimintului este mai mict decit umiditatea optim’ de compactare se recomandi si se pro- cedeze astfel: — se preumezesie locul de unde se extrage pimintul cu 2—3 zile inainte de spare; — se agterne pimintul fn strat si se umezeste pind la umidi- tatea optima de compactare. Compactarea se face dupd uniformizarea umiditatii in strat. 3.20. Paminturile necoezive cu granulatie continua’, avind © umiditate de 0,5—1,5%, pot fi puse in opera si compactate la aceste umidititi reduse obtinindu-se densitatea in stare uscati mai mare de 95 % din valoarea Proctor. Cind uniformitatea lor este mai mare vor fi lasate pina la aducerea umiditatii intre valorile mentionate mai sus. Aceste paminturi se compacteaza 155 prin vibrare, determinindu-se numarul de treceri pe o pisti de incercare, in conditii de santier. 3.24. Pentru a se asigura scurgerea rapida a apelor, la intre- ruperea Incririlor de pe o zi pe alta, se vor lua urmatoarele m&suri: — se previd in punctele joase locuri de evacuare a apeit — se mentin in stare bun’ pantele gi se evith fXgascle for- mate de mijloacele de transport, eroziunile, gropile; — se finiseaz’ suprafata compactata, cu compactori cu tam- bure netede. 3.22, Suprafctele straturilor intermediare ale umpluturii se yor compacta astiel incit si nu rimini deniveliri, gropi in care apa sii se adune in balti sau pungi care umezesc excesiv pi- mintul. 3.23. Umpluturile alcituite excesiv din materiale granu- lare pictroase (blocuri mici de piatré grohotis, deseuri de carfera ete) se vor execnta cu materialele de dimenstini descreseinde de jos in sus, pind la-dimensiuni care si impiedice antrenarea in adincime a materialelor din sistemul rutier. 3.24. Paminturile necoezive se pun fn operi de preferint& la partea superioar’ a rambleelor si se astern in mod obligatoriu jn straturi cu grosimea uniforma pe toata litimea rambleului. Se va evita, in toate cazurile, formarea unor pungi de paminturi necoezive'in corpul drumului, in care s-ar putea aduna apele de infiltratic san metcorice. 3.25. Cind prin executarea sip%turilor pentru fundatii se ajunge Ja retele de instalatii subterane existente (apa, canal, abur, gaze, electricitate), care ramin in functiune, trebuie luate masuri pentru protejarea lor impotriva deteriorarii. Daci existenta instalafiilor subterane nu este prevazuta in proiect dar apar intimplitor in timpul execufiei sipiturilor, se va proceda astfel: se vor opri lucririle de terasamente; — se ya convoca imediat proiectantul si beneficiarul in vederea lukrii miasurilor necesare. 3.26, Atunci cind apar elemente care indic& pierderea sta- bilititii sApaturilor (umezirii locale accentuate, fisuri, curgeri de taluz), pentru evitarea accidentelor, se vor opri lucrarile si 156 e vor Ina de citre conducerea ganticrului si proiectant masurile ebnice considerate ca necesare. 3.27. La executarea sipiturilor in spatii inguste, pentru irenuri, podete, poduri etc, se vor respecta prevederile Norma- tivului privind cxecutarea si receptionarca lucrarilor de terasa- mente pentru fundarea constructiilor civile si industriale, C. 169—74. 3.28. Se recomanda ca la proiectarea si executarea terasa- mentelor drumurilor si se prevada folosirea geotextilelor con- form ,Normelor tehnice provizorii privind utilizarea geotextile- lor in lucriri de constructii". Aceste materiale pot fi intrebuin- tate pentru realizarea drenarii orizontale a rambleclor ce se éxecuti din paminturi saturate cu apa, ca filtre la drenurile longitudinale, transversale verticale si forate, la executarea sec~ toarelor de drumuri cu paminturi gelive pentru prevenirea feno- menului de inghet-dezghet, la realizarea straturilor de separatic in cazul ¢xecutdrii rambleelor si corpului drumului cu straturi de pimint avind granulatie diferita, precum si pentru executarea Juctirilor de inierbare si protectie a taluzurilor expuse la eroziune. Sectorizarea suprafetelor de lucru 3.29. Corespunzittor dimensiunilor platformei de lucru, in raport cu dimensiunile utilajelor, se pot diferentia trei cazuri tipice de desfigurare tehnologicé a lucrarilor de terasamente (fig. 2): Ut > 20m Ltr< 20 T Pele tlw ne i 2t0Lu a L ly > Lu N O2 h,; — excavatoare cu cupa inversi cind 4, < h,, pare; im (h, = inaltime de 3.69.4. Dupa pozitia caii de circulatie a excavatorului fata de calea de circulatie a autobasculantei (fig. 24). iniljime de incarcare). — cu chi de cireulatie la acelagi nivel; — cu cai de circulatie la nivele diferite. in functie de tipul abatajului si de echipamentul de jucru al excavatorului se pot adopta diverse scheme tehnologice de lucru (fig. 25, 26, 27). Schemele tehnologice de lucru ale ex toarelor se dimen- sioneazi in functie de parametrii tebnologici ai acestora (fig. 24), dimensiunile si tipul abatajului, tipul mijlocului de transport si modi] de amplasare a acestuia sau distanta de depozitare. 185. Fig. 24 — Tipuri de abataj dupa pozitia reciproci intre nivelul.de cir- sculatie al excavatorului si autobasculante: a — Ja acelasi nivel b — la niveluri diferite. 3.70. Parametrii tehnologici principali ai excavatoarelor sint: — capacitatea curbei (g) in m*; — raza maximi de spare (R¥); — raza de descircare (Ra). Pe linga acestia este necesar si se tind seama de: — adincimea maxima de sipare (A,); — in<imea maxim’ de sipare (Hs): — jn<imea de descarcare (Hq). Parametrii tehnologici ai excavatoarelor, specifici tipurilor de echipamente, sint prezentati in fig. 28. 186 Fig. 25 — Scheme tehnologice de sapare cu excavator echipat cupi dreapta: a, 6 — abataje laterale; c — abataj frontal ingust; d, @ — abataj frontal larg. 187 a) b> Fig. 26 — Scheme tehnologice de sépare cu extavator echipat cupa inversa ; @ — abataj lateral; b — abataj frontal — Scheme telmologice de sipare cu dragalini: a — abataj cu descircare in depozite laterale ; b — abataj lateral cu des- in depozit ; c — abataj lateral cu desedreare in autobasculante | Rs i i 4 te Fig. 28 — Parametri tehnologici ai dragalina excavatoarelor : @ — cupa inver: si dreapta; b — ;¢ — graifer, 189 3.71. Asigurarea productivititii excavatorului, Ja niveluk indicilor de mecanizare, se realizeaza prin: — crearea conditiilor pentru umplerea completi a cupei prin amplasarea rationali in abataj a utilajului si asigurindu-se o inaltime corespunzatoare a abatajului; —~ felul cupei si minuirea acesteia si fie alese in functie de rezistenta la tAiere a pamintului si de inaltimea abatajului; — folosirea cupei de mare capacitate in terenuri usoare si mijlocii; — reducerea timpului de rotire a excavatorului in vederea descircérii si revenirii in pozitia de s&pare; — aducerea cit mai aproape de excavator a mijlocului de transport. 3.72. Executia terasamentelor cu ajutorul excavatorului cu echipament cu cupi dreapt& cuprinde urmitoarele faze: — pregitirea frontului de lucru si amenajarea ciilor de acces pentru mijloacele de transport; — siparea debleului prin una sau mai multe curse ale exca- vatorului in lungul traseului; — inc&rcarea pimintului sipat in mijlocul de transport. 3.73. Frontul de lucru se pregiteste cu ajutorul accluiasi excavator cu care se executd lucrarea. Prin aceasta pregitire se amenajeazi frontul de Iuern initial si se parcurge o transee ini- tial, la care se di terenului o pant&é mai micd, pentru a imbuni- tati conditiile de circulatie ale mijloacelor de transport. In acelasi timp cu pregatirea frontului de lucru, se niveleazd drumurile de circulatie ale mijloacelor de transport cu ajutorul utilajelor ce vor lucra in continuare la nivelatul pa&mintului transportat in rambleu sau depozit. 3.74. Saparea debleului se exeeut& prin una sau mai multe curse, dupi adincimea sau kitimea debleuhui, incepind cu punctul cel mai de jos al profilului in lung al traseului, pentru a se asi- gura scurgerea apelor. Realizarea judicioas’ a curselor se determina pe baza supra~ punerii profilului transversal al sépaturii pe care o execut& exca- vatorul, peste profilul transversal al debleului in punctele carac- teristicile (fig. 29). 190 Fig. 29 — Schema de sapare cu excavatorul. Conditiile principale carora trebuie subordonata proiectarea cursclor sint: — numirul curselor excavatorului trebuie si fic minimum; Jungimea cumulat& a curselor, de asemenea, trebuie s& fie minima; — inaltimea excavatiei trebuie si asigure umplerea cu virf a cupei, dintr-o singuri cursi a acesteia si si nu ramind in partea superioara a buzei pe pamint care prin pribusire poate da loc Ja accidente — panta terenului pe care se deplaseazi excavatorul (panta cursei excavatorului), trebuie si fie in sens invers directiei de inaintare a acestuia a acestuia $i si nu coboare sub 0.3%. Factorul care determina ritmul executiei terasamen- tului este lucrul excavatorulni. De aceea operatiunile de trans- port, nivelare si compactare se vor organiza astfel incit exca- vatorul sii nu stea in asteptarea mijlocului de transport sau din cauza nepregatirii frontului de descircare. De asemenea mijloacele de transport se vor alege astfel incit nici acestea si nu astepte la incarcare. Pentru transport se vor folosi mijloace care se descaret prin autobasculare. XT. 3.76. Pentru ca excavatorul si lucreze cu eficienta m este necesar si fie indeplinite urmitoarele conditii: — grosimea stratului sipat si deci distan{a excavatorului de frontul de s&pAturi, si asigure umplerea cu virf a cupei; — unghiul de rotire al bratului cupei, pentru desearcarca. vesteia, trebuie si fie micsorata la minim printr-o asezare ra- tionala a mijlocului de transport; — rotirea cupei din pozitia de descarcare, la punctul de sapare, sec va suprapune in timp cu aperatia de coborire a aces~ tela in pozitia inferioar’. 194 3.77. La organizarea lucrului excavatorului se va avea in vedere ci, in rotirea ei, cupa s& nu treaci pe deasupra cabinei conducktorului anto, iar descircarea pimintului din cupi s& se faci in mijlocul lizii mijlocului de transport, de Ja indltimea maxima de 0,5—0,7m deasupra obloanelor. 3.78. Modul general de organizare a lucrului cu excavatorul echipat cu cup& dreapta, cu indicarea frontului de sipare, des- carcare, nivelare $i compactare se arat& in fig. 30 a si b. 3.79. Excayatorul cu echipament de draglini, poate fi fo- losit la executia terasamentelor atit pentru excavarea debleu- rilor cu depunerea pamintului in depozite sau in mijloace de transport, cit si pentru executia rambleelor din camere de im- prumut laterale. fn cazul cind draglina lucreazi in asociatie cu un mijloc de transport fazele generale de lucru sint similare celor indicate anterior cu deosebirea ci sdparea se executd deodata pe toata adincimea frontului de lucru. Cind draglina lucreaz4 direct in depozit sau executa ramblee din gropi de imprumut laterale, fazele de lucru se simplifici cu operatiile necesitate de transportul pamintului. Fig. 30a — Organizarea lucrului cu excayatorul. 3, Autobasculanta 3. Compactor 2. Buldozer 4. Excavator 192 Fig. 30b — Tanizarea Juerului cu excavatorul. 1. Autobasculanta 3, Compactor 2. Buldozer 4. Excavator Utilizarea incarcatorului la lucrari de terasamente 3.80. Inc&rciitoarele sint masini autopropulsante care preiau Ripintel sau alte roci din depozite provizorii, il transporté pe istanta relativ scurti, dup care fl descarc& prin c&dere in mijloacele de transport sau in alte depozite. 3.8L. Incarcitoarele au diferite posibilitati de utilizare pe santiere si anume: -- inc&rcarea pamintului gi altor materiale in mijloacele de transport ; — transportul materialelor pina la 30 m, acolo unde con- ditiile de teren nu permit accesul mijloacelor de transport ; 193 - executarea de ramblee si deblee in profil mixt, asema- nator excavatoarelor cu cup& dreapta, in cazul piminturilor afi- nate; niveliri. 3.82. Parametrul tehnologic principal al incarcdtoarelor este capacitatea cupei (q). Trebuie si se tind seama de: — raza de viraj; — indltimea maxim’ de desc&rcare ; — adincimea de sipare. Se mai au in vedere o serie de caracteristici tehnico-construc- tive cu influent’ asupra performantelor tehnologice ale maginii si anume — vitezele de deplasare ; — forfa maxima de tractiune ; imensiunile de gabarit ; dimensiunile echipamentluui; — puterea motorului. Transportul pamintului 3.83. Transportul paimintului excavat face parte integranta din procesul de executie a terasamentelor, De organizarea Ini depinde productivitatea utilajelor de s&pat, imprastiat, compac- tat sia intregului proces de executie a terasamentelor, precum si costul acestora. 3.84. Principalele procedee de transport ale pamintului la Jucrari de ierasamente sint: — transportul rutier folosind autoba sau semi-remorci ; — transportul cu benzi transporteate; — transportul cu trenuri de lucru. Stubilirea mijloacclor de transport ce se folosesc la executie se face pe baza critcriilor tehnico-economice. Organizarea transportului cu autobasculanta se face in functi de teren si de abatajul de lucru adoptind una dintre schemele din fig. 31 si 32. De cite ori este posibil se va prefera transpor- tul inelar care prezinta avantajul de a reduce timpul de manevra a mijlocului de transport. ante, autoremorci 194 Fig. 31 — Folosirea autobasculan QQ telor in spatii restrinse. (S 2 oo = Fig, 32 — Folosirea autobasculantelor in spatii largi. Numarul mijloacelor de transport pentru lucrarile de tera samente de drumuri se determina cu respectarea si incadrarea in prevederile ,,Planului national unic de dezvoltare economico- socialé a indicatorilor de utilizare a unei tone capacitate din parer] inventar autovehicule de marfi la parcul intern“. -85. Pentru folosirca transportului rutier este necesar si sf amenajeze cai si rampe de acces in debleuri si pe ramblee gi cli de transport corespunzitoare 6. La alegerea tipului mijlocului de transport rutier, trebuie si se mentina seama pe linga performantele tehnologice ale acestora si de conditiile speciale de lucru dupa cum urmea: 3.86.1. Pentrn autobasculant — descdrcarca pamintului se face de regulA prin basculare in spate; — c&ile de acces trebuie amenajate si inirctinute in bune conditii se poate circula pe terenuri moi sau dt Pentru autodumpere: rcarea se face prin basculare in spate ; — intretincrea si deservirea sint simplu de efectuat: manevrabilitatea ugoari ; — productivitatea sporita — pot Iucra pe terenuri cu denivelari si pe cit mai putin pretentioase. elate. 195 - 3.86.3. Pentru remorci si semi-remorci: — desciircarea pimintului se face prin descircarea laterala sau prin spate ; — cele tractate sau autotractate cu tractor pe pneuri ne- sita cdi de circulatie amenajate iar cele cu tractoare pe senile pot fi utilizate in congifii grele, pe cdi neamenaajte; — au mobilitate redusa. 3.87. Transportul pe benzi se foloseste in urmitoarele si- tuatii: — sapaturi in spatii inguste; -- s&paturi in spatii largi, dezvoltate pe lungimi mari gi cu volume mari de lucrari de pamint; — in solutii de transport mixt, auto si banda transportoare. La utilizarea acestui mijloc de transport trebuie si se tind seama de urmiatoarcle: — este necesar s se asigure o instalatie pentru incarcarea continua a benzii transportoare; — au penetrabilitate mare in fronturile de sipare si des- carcare ; — conduc la economii de combustibili si lubrifianti ; — montarea se poate face la suprafata terenului gi in con- ditii de teren nefavorabile; - puterea instalati este de 0,6 —1 MW/km. 3.88. Trenurile de lucru pentru transportul pamintului se folosesc atunci cind in apropierea gantierului exista o cale fe- rata. La utilizarea acestui sistem de transport trebuie si se aibi in vedere urmatoarele: — trebuie amenajate platforme (rampe) pentru incarcare- descarcare ; penetrabilitatea la locul de sa sau_depozitare este relativ micd si conditionata de posibilititile de intrare a tre- nurilor de lucru sau in conditii economice de utilizare a trans- portului combinat auto si tren de lucru; — volumul de transport trebuie s& fie mare; —consumurile cnergetice sint minime fata de alte mij- loace de transport ; — distantele de transport si justifice utilizarea trenurilor de lucru; — fncircdtura utila a unui vagon basculant este de 18—20 m°. 196 3.89. Transportul pamintului sipat face parte integrant din procesul de executare a terasamentelor. 3.90. Organizarea transportului se face i functie de teren, de abatajul de lncru, de distanta de transport si determina pro- ductivitatea utilajelor de sipat, imprastiat, compactat, precum si intregul proces tehnologic de executare a tronsoanclor de te- rasamente, 3.91. Calculul necesarului in mijloace de transport se face finind seama de urmitoarele conditii: — sa se asigure functionarea continua a utilajului de sipat, cu randament maxim; — si se evite stationarea vehiculelor in asteptarea incircarii; — calitatea drumurilor de acces; ~— viteza de circulatie indicaté; — conditii meteorologice ; — existenta eventualelor pasaje de nivel: — stinjenirea produsa de circulatie ; — vehiculele o> - o> - - o> - - 8y is - - z fw - je we - - "re mars [+ uw 9 =e or $2 oor be ny 25 xa ry TORRE wy MOTIUALNTYA CLASIFICAREA Criterii de identi Blocuri Granulo Tipul_ de pimint conf. STAS 1243-83 frac fract. fract frac. <0,605 | 0,05—0,025] 0,05-2 | 2-20 min mm mm mm L 2 3 4 5 Prat argila <30% Praf nisipos <15% | > nisip 30", Nisip prafos < nisip >praf Nisip slab priifos 50% Pietrisuri_ pra. > 50% Praf argilos > nisip <30% Praf argilos nisip. 15—30%| > nisip > 30% - Nisip argilos «<_nisip >praf Argila < Argilk | -<30% Argila prifoas > argila < praf - Argila nisipoa < argila >50%;, Argila praf. 530% Nisip 51 pictriguri cu un conti- - - > 50% 25-50% aut mic sau mediu de parti fine > 50%, | <30% prifoase. Nisipuri si pictriguri argiloase - - 50%, Balasturi cu un contimnt redus - - - > 50% sau_mediu de pirti fine > 50" Balasturi_argiloase - = >50% |25—50% Bolo-rinisuri_ argil - _ _ Botlovranis slab argiles = = - - Blocuri slab argiloase = — ~ Bolovaniguri - 7 - = 224 sime strat gi in- specificate condiyiile de utilizare si parametrii de executic (gr -intilnite tensitatea de compactare), pentru principalele cazuri de constructi in practiea. . In cazurile cind se utilizeaz& alte tipuri de pamint sau utilaje de compac- ce nu sint cuprinse in prezenta metodologie sau se modified conditiiie de re ale utilajelor se va recurge la execntia unor tronsoane de incercare realizate in condifiile prezentului normatiy (vezi cap. 4). Identificarea si clasificarea pamintului incercarile ce trebuiesc efectuate in vederea identificdrii paminturilor si a verificdrii caracteristicilor fizico-mecanice in timpul executiei-sint urma- toarele: — compozitia granulometrica conform STAS 1913/13-74 si coeficientul de neuniformitate Uy conform STAS 1243-83; — limitele de plasticitate conform STAS 1913/4-76; — echivalentul de nisip (EN) conform STAS 730-84 in cazul paminturitor neceerives — earacteristicile de compactare determinate prin incerearea Proctor rormalé STAS 1913/13.83. , Clasificarea paminturilor s-a facut conform STAS 1243-83 si S Saw Iuat in consideratie dowd mari categorii (clase) si anume: — piminturi coezive: el. A. — piminturi necoezive: cl. B. Paminturile coezive au fost grupate in trei subclase (Ay—Ag) pe baza gro- nulozititii s+ a plasticitafii lor care le confer’ comportari asemantoare la ac- tiunea ape’ Paminturile necoezive au fost grupate dup granvlozitatea si continutul fractiunilor fine (sub 0,08 mm) in 9 subclase (B,—B,) in functie de comportarea lor asemandtoare la actiunea apei. Un continut redus de fractiuni fine este <5", mediu intre 5—12% iar ridicat intee 12-35%, in clasificare nu an fos: Iuate in considerare argilele grase, pamiaturile cu un continut mare in materii organice (>5%) pAminturile evolutive care isi pot modifica siasea in timpul executici lucrdrilor caracterizate prin fragil! tate si alterabilitate ca marnele, sisturile, creta etc., materialele putrescibile, solubile sau combustibile. Utilizarea acestora la executia terasamentelor se 7a face numai pe baza unor studii speciale si caiete de sarcini elaborate pe baza unor cercetari. in tabelul 3.1 este data clasificarea detaliata a paminturilor w mod frecvent la executia terasamentelor. AS 2914-84. vate in Definirea conditiilor de utilizare a paminturilor Definirea condijiilor de utilizare se face in functic de tipul de pamint, i sitwatia meteorologiea din timpul executie Din punct de vecere al sensibilitatii la apa paminturile pot fi de doua tipari: 226 — pdminturi sensibile la ap’ (argile, prafuri, nisipori si pietriguri cu un. continu: ridicat in parti fine etc.) ce reactioneszi rapid Ja variatiile hidrice gi cEmaterice ale medinhai inconjurater ; — paninturi insensibile la api (pietrisnri, balasturi, material stincos lipsite de parti Gne sau cu un conjinut redus @e parti fine) la care variatiile hidrice si clunaterice au efecte neglijabile asupra calitayii Incririlor efectuate. Umiditatea pamintuini, determinata conform STAS 1913/1-83, poate pre- venta trei siZri posible — umeda (i) — pamintol are o umiditate ridicats 4 procente decit umiditatea uptima de compactare; — inedie (m) — pamintul are o emidtate mesiie, diferit’ cu +1. cente de umiditate optima; — uscata (S) — pamintul are o umiditate scizuta, mai mic& cu 4 procente umiditatea optima. Situatia meteorologicé poate prezenta 4 cazuri dife’ — precipitatii medii saw abundente (4+); : — precipitatii slabe (+); — lipsa precipitatiilor $1 a evaporaties (=) — evaporatie importanté (temperaturi medie sau ridicata, timp uscat, vint) (—). Conditiile de folosire a pimintului la exceutia terasementelor sint: — conditit de sipare (extragere) (E); — conditit de reducere sau erestere a umiditatii (W); — conditii de tratament cu lianti sau substante chimice, eliminarea cle lor grosiere (T); ~ — conditt de impristiere pri mai mare cu peste 4 pro- dee ind grosimea stratelui compact — R; — concijii de compactare (€ — corditii de inaltime a rambleulni (H). Conditii de spare se referé. la modul de extragere cv poate fi: in straturi, frontal sau sub apa cu spalare. Extragerea in stratari subtiri se recomanda in ul unor paminturi cmede gi in conitii meteorologice eu evaporarie intensi im a favoriza reducerea Superficial a umidixitii, Estragerea frontal se recomand® in cazul wnor conditii meteoroloxice cu plci slave gia unor paminturi in stare medie de umiditave pentru a limita suprafata expusd la ploaie. Conditiile de ymiditate se refer’ la imSsurile ce tebuiesc Juate pentru reducerea sun cresterea winidit&tii pimintului. Aceste mdsuri se vor Jua in con- formitate cu prevederile prezentului nermativ. Conditiite de watament se refer Ia aplicarea unor misuri de tratare a pa- minturilor ca Hani, pentra reducerea umiditatii, eliminarea elementelor gro- siere si puncrea lor in opera impreund cu alte materiale (vezi artic. 2.18; 2.20 Se Conditiile de inspragtiere (nivelarc-reglare) (KR), se referd la gfosimea stra- turiler de pamint ce irebniese compactate. Aceast& grosime este relativa in functie de pamintul compactat (fin sau grosier) si de utilejul de compactart Un strat subtire are in general grosimea enprinsd intre }5—30 cm un strat edin are grosimi cnprinse intre 25—50 cm iar peste 50 cm sint straturi groust Conditiile de compactare se refer la intensitatea compactarii ce da in| catii calitative asupra nivelului energiei Ce compactare cerut de diferite pe minturi. Se poate distinge un compacta) usor, mediu gi imens. Valorile cant 227 tative ale energie’ de compactare, pentru diferite tipuri de utilaje de compac- tare, in functie de tipul de pamint si de.intensitatea compact&rii (usoaré, medie gi intens&) sint date in tabelele privind conditiile de compactare. Condifiile privind in<imea rambleelor precizeazi anumite indltimi de executie a rambleelor pentru a evita riscuri excesive din punct de vedere al tasirii sau stabilitatii rambleelor joase, medii si inalte (fara a lua in considerare pamintul de fundatie). Se consider cd rambleele joase au iniltimi pind la 5 m, cele medi pind la 10 m iar cele inalte peste 10 m. Conditiile de utilizare recomandate mai sus asiguré realizarea unor tera- samente economice si de bund calitate. Caracteristicile tehmice ale utilajelor de compactare Clasificarea compactoarelor finind seama de sarcina pe roat’, in cazul compactoarelor pe pneuri sau de presiunea static’ media pe unitatea de Litime a ruloului se da in tabelul 3.2. in vederea asigurarii umei bune compactari utilajele trebuie sa indep! neasc& conditiile tehnice de functionare legate de greutate, vitezA de lucru, frecventa de lucru, presiune pneuri etc., conditii ce trebuiesc verificate inainte de inceperea lucravii si prin sondaje in timpul executiei. Aceste condifii sint date pentru fiecare tip de utilaj in tabelul 3.3. In functie de tipul de pamint utilizat la executia terasamentelor, se reco- manda alegerea utilajului conform tabelului 3, 4 in cazul compact&rii prin vibrare, cind utilajul dispune de un dispozitiv de reglare a frecventei vibratiilor, se recomanda aplicarea urmatoarelor frec- venje de vibrare: — piminturi coezive — 1 100 vibratit/minut; — paminturi necoezive — 1500 vibrayii/minut. In cazul unor piminturi cu proprietili. intermediare se recomand4 apli- carea urmiatoarelor frecvente de vibrare. (compactoare vibratoare tip VV 170 si VV 200). Controlul calitafii Incrarilor Conirolul calit&lii executiei terasamentelor in prezenta metodologie consta in: — verificarea calitatii si stirii pamintului utilizat la executia terasa- mentelor; — coutrolul compactarii terasamentelor; — controlul deformabilit&tii platformei ‘deumului, Verificarea calitatii si starii de umiditate ale pamintului se face atit ina- inte de inceperea Iucrarilor de tcrasamente cit si in timpul executiei. Verificirile consti in determinarea principalelor caracteristici geotehnice ale pamintului si annme — granulozitate; — plasticitatea (daca este cazul); — echivalentul de nisip (daca este cazul) ; — caracteristicile de compactare (in. cazul cind acest lucru este posibil). 228 SF “aed 1794 zoo gdp (y - “67S ‘o7—8T - arene, viens - ~ "eq STE jinaud auntsong yay 7] “xeut wey e=z uur moe ON] ap PZHEA YesepD "Ju0D onjyood Teor od sour porjrys tinsreg | srpaur PoINRIS PB. -saa yaseta "yuog | rurores “yuo wayeynars, s ape0 ap sorord qovesq4 yaad no | soysedui09 areyordutos ap s40 aoyoedt05 sojoedtuoy sojoedwoy ap adi aortnjay mitpu0> ‘ef MpaeL areaqus euisvou ered Be OT AA HS OLE AN Trp s9jasPo1sed _ z MOS ED “109 Raresprouy “dd ay 8a ‘a SED 0s <0 tore TuyDIES (19/84) eu guny ap ajeyian ad arp | ounguny ap vay avon +S] op nye pyres ro} sediuo,) xoyavduio>) 30} Te MPGEL 229 igus apalou qunoyas mo 4 aswoyauy frumivais uy psnpas ayroeorysy aonarpauy ysupas aymqoeoyy andro Teupar | yupor 3ivo 8p yey aren orotd 410} dovayjouy ysupar oypovoy, cvoyy | wou anidepe -avduio) Toreaq aoraya, reydepe | veydepe | reidepe 16 10} autog qeadepe surg aug, oud yenpar areaseyy onduro3 Teupes Prcenrd avat> | yeidupe | aeidepe | -avidepe | aeidepe | aeidepe-| aeidepe | amdepe | aeydepe np 103 20 our oui ouig] aurg aur auld aug ould -ovduio) pau : gnariuos | Pasa! Eo sorsorz | ate ae | setae | ee asvoy uv Ze smaqa no | -ornters | Cornus 7 nz ues ‘ ° Be | soved nnd a qa aseonaid openers copnaress | sovayprd | UN | empera & | sed utd sad | nod | cunumg | umdis 0 undisry ap indy, ug “ua teak uundysty ‘Sseonjad knyurUNR Tandisin, buy amTR we MeL 230 Tabelul 3.5. Frecvenfa ia -ribrare in Felul pamintutui Vibraqii pe minut Argild 1100 — 1200 Prafuri, argile prMfoase, nisipuri prafoase 1200— 1300 Nisipuri_ medi 1300— 1400 Balasturi 1300— 1400 Nisipuri si pietrisuri cu granulozitate dis- continua 1400— 1600 Frecyenta acestor determiniri depinde de heterogenitatea pimintului utilizat, ins& ca nn va fi mai micd de o incercare la 5000 m® terasament pus in opera. Starea pamintului este determinata de umiditatea lui. Determindrile de umiditate vor fi efectuate zilnic in cel pnfin trei puncte repartizate uniform, In fiecare 2000 m? de strat sau la cca. 500 m? pamint pus fa opera. Controlul conipactarii terasamentelor const in: — verificarca parametrilor de compactare; — verificarea gradulni de compactare realizat prin stabilirea intensititit de compactare (raportul (Q/S). Verificarea parametrilor de compactare consta in: — verificarea inainte de inceperea lucririlor si prin sondaj in timpul executici a caracteristicilor de functionare a utilajelor de compactare (greu- tate. viteza, freeventa de vibrare); — verificarea pe primele straturi de pamint puse in oper’ a parametrilor de compactare_ prescrigi ; — wrnuirirea in timpul executiei a repartit pactare; — verificarea in timpul execufiei a respect&rii grosimii stratului com- pactat Verificarea greutafii utilajului se face prin cintarire la inceperea lucra- rilor. Greutatea atilajului obtinuta in urma cintéririi trebuie 54 corespanda caracteristicilor tehnice ale utilajului prescris. In cazul cind valorile obtinute sint diferite, se va_proceda la incadrarea utilajului in clasa corespunzdtoare groutatii obtinute, In acest caz parametrii de compactare (grosime strat $i in- tensitate de compactare) yor fi alesi corespumz&tor noii situatii. Aceasta verificare se va face gi pe parcursul executici in cazul cind se ‘b& utilajul de compactare. Verificarea ‘ritezei de Incr se face prin sondaj in timpul exccutiei prin stabilirea timpului necesar utilajului pentru a parcurge o distanté cunoscuta, ___ Viteza stabilit& trebuie sa se incadreze in Limitele prescrise in tabelul 3.4. in caz contrar se ror lua masuri pentru respectarea vitezei prescrise. Verificarea freevenjei de -ribrare se face in cazul compactarii prin vibrare. Accasta verificare se face atit inainte de inceperea lucririlor cit $i in timpul executiel, Determinarea frecventei de vibrare se poate face cu ajutorul acceiero- iei uniforme a efortului de com- se 231 metrului B-2511. in cazul compactoarelor cu posibilitatea variatiei frecventei de vibrare se va verifica aceasta frecventa pentrn fiecare treapta. Frecventa de vibrare determinata trebuie si corespunda frecventei optime de vibrare reco- mandata in tabelul 3.5. Urmarirea in timpnl executiei a repartitiei uniforme a efortului de com- pactare are un rol important in realizarea calititii terasamentelor. Acest lucru impune urmirirea permanent’ de c&tre conducitorul punctului de icra a acestui parametru intervenind direct si imediat dac& este cazul. Verificarea respect&rii grosimii prescrise a stratului compactat poate fi ficut& cu ajutorul unei tije metalice gradaté cu care se strapunge straiul, Se recomand& ca grosimea stratului s4 fie determinaté fnainte de compaciare, in acest caz grosimea de asternere a straturilor afinate fiind determinate eu ajr torul formulei: in care: Hg este grosimea sjratului de pamint afinat in em; He este grosintea stratului compactat in cm; (pentru notatii vezi si anexa 2), La verificarea grosimii stratului se admite o abatere de + 15% fata de grosimea prescrisé in cazul unor intensita}i de compactare, reduse, iar in co7ul tensit&ti de compactare medii si intense grosimea determinata tebuie si fie mai mica decit cea prescris’, Stabilirea intensit&yii de compactare (raportul Q/S) consta in Determinarea, volumului de material compactat (Q) in m®, Atest Inere se realizeazA prin numararea (pontajul) masinilor ce transport pamintul Ia Iecul de punere in opera. In acest scop este bine ca la inceputul lucrarii sA se stabi- JeascA volumul de pamint ce poate fi transportat in mod real de catre utilajele de transport. La sfirgitul zilei se va stabili cantitatea de pamint transportata prin inmulfirea numrului de transporturi efectuate cu volumul de pamizt a unui transport. intrucit in caleulul intensitayii de compactare se ia in considerare volu- mul de material compactat trebuie sA aplicim Ja valorile objinute la sfirsitul zilei un coeficient de corectie care si {ind cout de infoicrea materialului. Astiel in cazul pAminturilor argiloase acest covficient este de 0,7 iar in cazul celorlalte tipuri de pamint el este de 0,9, Volumul de pamint astfel objinut se is in caleu- Jal intensitatii de compactare. Determinarea suprafetei cAleate se face la sfirgitul zilei de lucru prin inmulfirea latimii de compactare a utilajului se executd compactarea cu distanta parcurs4 de utilaj in acest interval de timp. Accasta distanta este objinuta cu ajutorn] kilometrajului aflat la bordul mtilajului. Din distantele parcurse de utilaje se vor scade cele parcurse in alte scoputi decit pentru compactarea proprinzisA a terasamentului (deplaséri de Ja un punct la altul etc.). Tn cazul cind compactarea se face cu mai multe utilaje de acelasi tip se cumuleazi snprafetele objinute pentru fiecare compactor. 232 Valoarea obtinuti a raportului Q/S se compara cu valoarea prescrisi pentru tipul de pamint, starea acestuia gi utilajul folosit, din ghidurile practice anexate alaturat. im general se admite o.abatere de 4.20% de Ja valoarea prescris&, in cazul unor intensitfi reduse de compactare, sau valoarea obtinut& s& fie mai micd decit valoarea prescris& in cazul unei intensitati de compaciare medie sau intensa. Deformabilitatea terasamentelor poate fi m&surata cu ajutorul deflecto- metrului cu pirghie conform Instructivnilor tehnice pentru determinarea defor- mabilitatii drumurilor cu ajutorul deflectonietrulai CD 31-67. GHIDURILE PRACTICE DE BNECUTIE A TERASAMENTFLOR Semnificatia simbolurilor din ghidurile practice fn ghidurile practice condi{iile de exccutie sint recate prin simbeluri pentru ugurarea prezentarii lor. Semnificatiile acestor simboluri sint urméitoarele: — in cazul cind mu este necesara nici o conditie, simbolul corespnnzitor este cifra 0; — in-cazul s&parii (extractie) E: — cifra 1 semnificd extragerea in straturi; -- cifra 2 semnificd extragerea frontal — cifra 3 semnificd extragerea sub apa cu spilare; — in cazul actiunii asupra umidivatii (W): — cifra 1 semnificd reducerea umiditatii prin aerisire; — cifra 2 senmificd reducerea umiditatii datorita drenarii Libere pria depozitare provizorie a materialului imainte de utilizare; — cifra 3 semnificd necesitatea stropirii cu apa a materialului; — in cazul tratamentului sau aplicérii unor tehnici de imbunatatire (ameliorare) T -- cifra 1 semmificd tratarea pimintului in general cu um reactiy sau fant; — cifra 2 semnificd tratarea cu var nemai in cazuri speciale; — cifra 3 semnificd eliminarea clementelor grosiere. mai mari de 500 mm ; — cifra 4 semmific&é asternerea materialujui in straturi sau forma de sandvici cu alte materiale; — in cazul imprastierii (reglarit) R: — cifra 1 somnificd imprastierea in straturi subtiri; — cifra 2 semnificd. impristierea in straturi subtiri sau medi; — in cazul compactarii (C): — cifra 1 semnificd un compactaj intens (greu); — cifra 2 semnific& wn compacta} mediu; — cifra 3 semnifics un compactaj ugor; — in cal rambleelor: — cifra 1 semmificd posibilitatea limit a utilizarii materilului la ramblee cu indifimea mich: (H <5 m); — cifra 2 semnificd posibilitatea utilizdrii materialului Ja ramble cu indljime medie sau mica — (H <10 m). 233 FISA NR. 1 PRAF, PRAF NISIPOS, NISIP PRAFOS, NISIPURT UN CONTINUT RIDICAT DE PARTI FINE DE N {, CRITERE, DE IDENTIFICARE Smear. <30 mm Ip < 10 Continut de fractiuni fine (sub 0,08 mm) — paminturi coezive > 35% si sub 0.005 mm — 15%; — paminturi necoezive 12-35%. AREA $1 CONDITIL DE UTILIZARE Starea | Sitnatia Conditii - pimine | meteoroe| de utilizare Observatii tului | logica a [wl orlelcla umed& = * Se recomanda o- Paminturi fine, foarte sensibile prirea lucrdrilor_| la variafiile climatice gi hidrice cu permeabilitati ce pot varia W> in limite largi. In starea umeda Ww sint dificil de pus in opera dato: opts rit& portanjei scizute. Depozi- tarea provizorie si drenarea medie » Se rece, ~ | prealabild pot duce la scaderea medie Serecomandio- | miditaii. In starea useatd sint |_PElred MNCTATHON | dificil de compactat uneori im- Wopt-z 2lolol2] 3] 2] pesibil, find necesara marirea a ——_|-|—] intensitatii de compactare aWe = oO} 0;o0 Woptas - otolol2}ijo Oo; 3], 0}2];2)0 uscata po * Se recomanda o- prirea_Incrarilor w —_|2}2}o}2) 2) ol} OLOlTo} ti tio Weta | — oO} 3sfo}2}2]}o *) Situaria nu permite executia lucrarilor cu suficiente garantii de calitate™ 234 3. PARAMETRII DE COMPACTARE, Tipul_de compactori sara Picior| Grad de] Tntens. Param. |p, Vibrator de comp. | decomp. de comp. a vilvz{[v3lvalpor Usoara 95% Medie N Grea (intens’) 100% - 0,05:|_ 0,075} 0.25 | 0,50 4 6~7 235 FISA NR. 2 PRAF AKGILOS, PRAF ARGILOS NISIPOS, NISIP ARGILOS 1, CRITERIL DE IDENTIFICARE Dax. < 50 mm Jp = 5-20 Continat de fractiuni’ fine (sub 0,08 mm) > 35° din care fractiuni <0,005 mm 15-30%, 2. STAREA $1 CONDIJIL DE UTILIZARE Conditii de utiliz re Starea | Situatia “fare Obs. pamin- | meteoro- generale tului logica * Umeda | ++ * Se Paminturi fine cu caracteristici wv opr tehnice care permit punerea lor Woptes in opera folosind © gama larga |. Te 35% din care sub 0,005 mm 30-60%, 2. STAREA, CONDITIL DE UTILIZARE Starea | Situatia tilizare ov pimin- | meteoro- . s le tulni | logics c\a generale Umeda * Se _recomanda Paminturi dificil de pus in W> oprirea lncrarilor | peri datorita caracterulni lipi- Wopet4 cios san alunecos, plasticitatii Ie <0,9 To permeabilitatii reduse ce le it OPO} 212 F 210) confers o variatie redus& 1a o}2| 2/1] umiditate. Portanyi slaba = 2 Medie ' * Se recomands Coerent’ mare. Plasticitatea Wope—4 lucrarilor | lor faciliteazi alunecarile, ris- A,3 rit& plasticitatii ridicate poate apiirea riscu ria W foarte reduse compactaj impo- _ sibil * Situatia nu permite exccutia lucririlor suficiente garantii de calitate. 238 3. PARAMETRIL DE COMPACTARE Tipul_de comp: Grad de Intens, | Param. |p Vibrator Picior comp de comp. [de comp. SS vil volves] va aie 0.07 Medic , |. |) > |) oo. tl 9.20 — 0.25 | 0,25) 0.40 | 0.30 lo - 6 5 6 5 Grea (Intensa) 239 FISA NR. 4 NISIP $I PIETRIS CU UN CONTINUT REDUS $I MEDIU DE PARTI FINE DE NATURA PRAFOASA 1. CRITERIL DE IDENTIFICARE Dmoz. < 50 mm Continut de fractiuni fine sub 0,08 mm < 5% gi intre 3 EN > 35 Fractiuni = 12% (0— 12% 2mm < 30% 2. STAREA SI CONDIPL DE UTILIZARE _Conditit de mtiki cag Obs. elwit[eicls generale Paminturi in| Nv infiuen-| 0 | 0] 0 | 0 | 2 | 0 | Continutul redus in parti Starea pamintului Situatia me- teorologica sensibile la | yeazi calita fine si lipsa plasticitatii apa tea execu- duce la un comportament yiei nerari aseman&tor cu pamintu- lor rile’ insensibile la ap. Pot pune probleme de traficabilitate dacd gra- nulozitatea lor este uni- forma. Pot fi compactate pe cale hidraulica. Pa- minturi fine cu sensibil tipi reduse la variatiile hidrice 3. PARAMETRIL DE COMPACTARE, Tipul de compactor Grad de Intens Param. |p. Vibrator Picior comp. de comp. {de comp. de, vil v2] vs] va oaie o's 0.08 | 0,10 | 0.18 0.20 | 0.28 | — 95% Medie 0,40 | 0,50 |_0,60 |_0,60 5 5 3-4 3 4 — . gs 0,06 | 0,06 | 0,08 | 0,09 | 0,11 - 4 Strat de — 100% forma 0,35 35 | 0,40 | 0,50 | 0,70 | — N 6 6 5 6 7) = 240 FISA NR. 5 NISIP SI PIETRIS CU UN CONJINUT MEDIU DE PARTICULE FINE DE NATURA ARGILOASA 1, CRITERIL DE IDENTIFICARE — Dnez. < 50 wm — Confinutul de fractinni fine sub 0,08 mm 5 — Echivalentul de nisip EN < 35 2, STAREA $I CONDITII DE UTILIZARE Starea } Situatia Conditii de utilizare pamin- | meteo- i Obs. tului | rologica | E]W| T] R]C)H generale medi | + * Se recomand’ | Plasticitatea p&rtilor fine face intreruperea Iu- | ca aceste paminturi si fie sen- crarilor sibile la apa. Ele pot manifesta comportament elastic ins& sint w> 7 olol4lo}2]2| rezistente la alunecare, Drenajul prealabil poate fi eficace in functie de permeabilitatea lor. In functie de permeabilitatea | Jor timpul de reactie Ja varia- LEU OT2t212) diite nidrice gi climatice ale mediului inconjurdtor poate fi foarte rapid sau lent recomanda intreruperea lu- Arilor + * Se recomanda intreruperea u- crarilor Uscata Wwe 4 olojo}2}2]}0 Wops-a | | ofofof2 0 of2}2}o * Situafia nu permite execufia lucrarilor cu snficiente garantii de calitate. 241 3. PARAMETRII DE COMPACTARE Tipnl de compactor Grad i Intens. de | Param. |p, Vibrator Picior| comp. comp. je comp. de vil v2[ v3 [v4 | caie 0,085] 0.15 "} 0.20 | — 95% 100% - ** In cazul cind acest tip de pamint se afl imersat (sub api) el poate fi extras sub nivelul apei avind loc o spiilare si eliminare a fractinnilor fine. Ac Jucru determina o imbunatatire a calitafii acestor paminturi putind trec paminturi cu un continut redus de piri fin t in e, Dupa extragere este necesar ca aceste piminturi si fie depozitate provizoriu pentru reducerea umiditatii prin drenarea apei (uscare). 242 FISA NR. 6 PIETRIS CU NISIP (BALAST) CU UN CONJINUT REDUS SAU MEDTU DE PARTI FINE DE NATURA PRAFOASA 1. CRITERD DE IDENTIFICARE — D max. < 50mm — Continutul in fractiuni fine sub 0,08 sm G— 129% — Continutul de pietrig > 30% — Echivalentul de nisip EN > 25% 2. STAREA $1 CONDITIT DE UTHAZARE Starea _ | Situatia me-|_Conditii de vtilizare Obs. pamintuini | teorotogica Te Tw] Tt] | c ber generale enteaza meabile, insensibile la Ja apa, calitatea api. Cu cit granulozi- execntiei tatea lor este mai con- Jncrarilor tenta Nu influ- | 0} 010] 042] 0] Paminturi necoezive per- trafic 3. PARAMETRIL DE COMPACTARE, Tipul_de compactor Grad Intens. Param. | —$S $< a de py, Vibrator Picior| comp. comp. comp. or] Oe vil v2] v3] va | oaie 95% Medie 0,30 | 0,40 0,50 | 0,90 4-5 4 4 - 0,07 0.10 | 0,145 10025 - 0,50 | 0,80 5 6 243 FISA NR. 7 NISIPURI $1 PIETRISURI CU UN CONTINUT RIDICAT DE PARTI FINE DE NATURA ARGILOA! 1, CRITERIE DE [DENTIFICARE D max. < 50 mm Continut de fractiuai fine sab 0,08 mm 12—39%), Ip > 10 2. STARE. CONDIFIL DE UTILIZARE le 2 | Conditit de utilizare Stara |338el OO Obs. pamintului | 2 3m] ¢ ri|clH generale ane Umedd + Influenta pirtilor fine este pre- ponderent&. Pamiuturi dificil de pus in operd la W rigicaia chiar wW> —— imposibila. Permeahiliiatea re- Wopt +2 = [9] 9] 4) 0] 342] dusa nu permite drenares rapida o}o}2] 2] 3} o] a apei. Prezenta fractinntor Ie< 1 |\——|—|—}—|—| 1 sipoase si pietroase reduce muit _ tL} Ly o 3 | 2] sensibilitates la influenta apei- Efectul negativ al umidit. td 21! dase trebuie compensat printr-o , . compact. puternice. Plasticita- Medie | | + * Se recomanda | tea si umiditatea se deicimind Wopt —2 intreruperea pe fractiuni ce trece ori sita lucrarilor de 0,4 ram. 50 mm — Confinut de fractiuni fine sub 0,08 mm 12—35% 2, STAREA ${ CONDITIL DE UTILIZARE Situatia |_Conditii de utilizare meteoro- logica Obs. H generale pamintului wi t]Ric Umeda** w Procentajul de parti fine face ca elementele gro- siere sa fie inecate in frac- tinnea plastic’, compor- tamentul global rapor- * Se recomandi, tindu-se la aceast& frac- intreruperca yiune. Prezenta fragmen- lucracilor telor mari creazd difical- titi la extragere, tmpras: tiere si compactare find necesara eliminarea frag. o} so} 2/0] > de 500 mm. * Se recomanda intreruperca lucracilor * Situatia nu permite punerea in oper a acestui pamiut cu suficiente garantii de calitate, ** Starea pamintului este determinaté de umiditatea fraciumilor < de 20 mm, 246 3. PARAMETRIL DE COMPACTARE Tipul de compactor Intens Param. 5 de comp. de comp. | Pt Vibrator Bicior vil votv3 [va] dome Medie — 0,30 6 Intensa (grea) 0.50 247 FISA NR. 9 BOLOVANISURI CU UN CONJINUT MEDIU DE PARYI FIN ARGILOASA SAU PRAFOASA 1. CRITERIL DE IDENTIFICARE D max. < 250 mm Continutul de fractiuni fine sub 0,08 mm 5—12% 2, STAREA $1 CONDIFLL DE UTILIZARE Conditii de ntilizare 5 Situagia |_Conditii de utitizare_ haere meteorolo- . Obs pimintubai | ™feers witleicly generale + * Se recomanda | Cind aceste paminturi Umeda ptreruperen | sint relatiy compacte au ** lucririlor legitura intre clementele ————— granulare. Fractiunca find = olololo}2]2| intervine totusi in com- ie I—|—] portamentul ior prin re- _ ol ol ol of 2| 2 | Aucerea permenbititati si J 2 | a adincimii de actine a . compactorului. + * Se recomanda intreruperea lucrarilor Medie | 4 242 2]o = ololololirfo = * Se recomanda intreruperca lucririlor Uscats + make os 2 Of; 3s} oO};o}ty2 * Situatia nu permite executia Iucririler cu suficiente garantii de calitate ** Starea pimintului depinde de umiditatea fractiunilor < 20 mm, insa practic este dificil de determinat aceast{ umiditate ea find evaluata prin exa- menul direct al consistentei fractiunii plastice a pimintului. 248 3. PARAMETRIT DE COMPAC Grad de | Intens. | Param. comp. |e comp. | de comp. os Medic x 95% 0,02 | 0.03 | 0,045] 0,055] 0.075| — Intensa ———] ereay | : N 100% — |e 249 FISA NR, 10 DE NATURA BLOCURL CU UN CONTINUT M TU DE PARTI FIN: ARGILOASA SAU PRAFOASA 1. CRITERIL DE IDENTIBICAR D max. > 250 mm Continstul in fractiuni fine sub 0,08 mm 5—12% 2. STARFA SI CONDIJIL DE UTILIZARE, Searea Situatia |_Conditti de utilizare : pimintului oeica Elwltiri clu generale + * Se recomanda | Prezenta blocurilor face Umeda intreruperea ca executia terasamente- “* lucrarilor lor sA fie dificilA. Cind sint in stare relativ com- - pact& elementele grann- lare sint in contact unele - cn altele. Fractiunea find ot intervine in comporta- ~ mental lor prin reducerea permeabilitatii si a adin- cimii de actinne a utila- ——— jelor de compactare Medie 1 4 * Se recomanda intrernperea. lucrarilor Useata, ——____|" : 0 ofs}sfofrt2 * Situatia nu permite executia Incrarilor cn suficiente garantii de calitate. ** Starea pAmintului depinde de umiditatea fractiunii < 20 mm insa practic este dificil de determinat aceasta umiditate, ea fiind evaluata prin ¢: memul direct al consistentei fractiunii plastice a pamintului 250 3. PARAMETRI DE COMPACTARE, Tipul de compactor Intens Param, , - de comp. de comp. | Pr |____Vibrator__ | Picior vil v2] va] va] % —_|_ = | 008 | 0,12 | 0,14 - Medie , e —_|_~ | 0,40 | 0,70 | 0,70 - - | - a} 6] 5 . Q's - 0,06 | 0,10 | 0,10 5 Intens& (grea) e _ N _ - 7 6 6 = 251 FISA NR. 11 BOLOVANIS CU UN CONJINUT REDUS DE PARTI FINE 1. CRITERIT DE IDENTIFICARE D max. >50 — <250 mm Confinutul in fractinni fine sub 0,08 mm < 5% 2. STAREA SI CONDIJII DE UTILIZARE Conditii de utilizare . Situati smintatus | ™eteoro- create p Topica tTIR| c}H genera Paminturi | Nu influ. [0] 0] 0] 0] 2] 0| Paminturi necoezive si insensibile | enteazi ca- permeabile, insensibile la apa litatea la apa. executiei Nu se preteara Ja amestec lucrarilor 3. PARAMETRII DE COMPACTARE Tipul de c “romp. [aecomp.| ce camp) Tt |_ Vibrator” Picior vil v2] v3| v4 | doe 0,17 - 95% Medie 0.70 5 ~ 0,12 = 100% 0,60 5 7 252 FISA NR. 12 BLOCURL CU UN CONTINUT DE PARTL FINE 1. CRITERIL DE IDENTIFICARE D max. > 250 mm Continutul in fractiuni fine sub 0,08 mm <5% 2. STAREA SI CONDIFIL DE UTILIZARE Conditii de utilizare Starea Situajia Obs. pamintului | Meteoro- > generale logic’ RY) C)H Paminturi | Nu influ | 0] 0] 3] 0] 2] 0|* Fragmentele mari pot insensibile | enteazd pune probleme la extrac- Ta apa calitatea fie, impragtiere si com- executiei pactare. Trebuiesc eli- lucrarilor iinate elementele gro- siere >500 mm pentru @ putea exccuta 0 com- pactare corespunzitoare + Paminturi necoezive si permeabile. 3. PARAMETRII DE COMPACTARE Tipul de compactor Tnrens Paras de comp. de comp. Py Picior de oaie = - 0.50 | 0.70 | 0,70 = 253 ANEXA 4 SISTEME DE MASINI PENTRU LUCRART DE CONSTRUCTILMONTAJ IN PERIOAIA 1986— 1990 faz va Modul de asigorare xe | Coa Caracterietici tebinice Xe] CBI | Denumires procusulut sterictici producator | incepind | Ob. Principal “mer | din anal ° n 2 3 7 2 I-MASINI PENTRU LUCRART DE PAMINT 1 | 301 1204) BoMdocere cu Tama orien: | @ 62 CP, lama3.00 ma) X. Tractoare | Im fant 501 1432 sabsts, sutoproputeate, cu Miereurea | cate chipement de tarificater Cine “pe penile (Teactoare pe | @ SOCP, lam 3,00 mum) I Tractoare| La febrica- salle, cu lama. Tuldoner Mierenrea | jie Sesiticaon) Cine © 15067, tama 3.90 mn] 1 Tractorat | Io tubeteae Brae | te © 180 CP, lama 3,80 m] 1,"Tractorat | Te fabricar Brasov | ie 1985, 300 cP, TE Mirga S75. CP. lama 5,15 m | TM. Missa | Ia fabric We 1987 © cu activare prin vi] LR. Ploieyti Iweagit, 130 CP, tama| 3.9) 2 ]301 1204] Buldocere on tas crien- | @ 180 CP, tami 3.48 am] rT.at.a. | In fabiticas fo%e2 42] rabid, autopropatsae — Griova | Ge pe pew © 350 CP, lami 442 oe] 1-Tractoral | Tn fabrica. Gractoare pe peur ox Bragor | tie 1987 aaa budover) © 615 CP, dann 5,00 a4] TA Miss oft 3 f+ [> 6 3 : sate cos actionare bidrantif 1. To fabrica- 5 [01 1211 | Sorepere era oe ay Ba idem, 8 mi? in fabri- M7 catie © cu actionare mean Th tabrie ea, 6m Jn fabs a 180, capa Hn Jn fabri. 4 [sor ae] seeoere dutoprapobate | @ 2180, caps HY ae > 360 CP, con 2030 fn tate - ms jovline catic 1988 lest 90 CP, exp 0,9 90) In fabri- @ Becher icolina catie [989 has: 240 CP, cops wt | in tabrie om Nicotiana catic 1986. Iasi ‘ toe | @ soo cP. enps 402 | Lat in tab, 5 [01 214] Sse erator ate | Com sat |, premmiate Ns sy cr,cipd 85% | LTractrat [Ta fabs s | ° Bokinerepere fo 2200, cups taxon | Tf 2st, of | 2 3 [3 s | 7 | sor 1225] Sowpree pe cate 109 08, cops 2.5 wf Ha is tai Xtina | Sl tos 8 [01222] cred somipate — | @ tant 300 m neo.m | tn tae Bicrres | ete i987 ’ Geedere axionwwpubsie | @ 120.CP, tan 4.60 mf Lx ta fae Ntcotinn | tye ist © 150.68, tama 5,65 nf EE ia fabri Stating | Sy te sa1 1302] racavator en o cmp | @ po antogasin, 42 GP Et jo Zip Oot2 01s ne | Brogeeson | 288 Bie © pe preuri, 99160) CPPS. Pte fats Saeko | Brogreoal | coe rate © idem, 50 (109 CofC | iw abst Sint 0nt55028 ‘in Bropeesat | 28% ee @ pe senile, 352 CP] TE Lt tte Bins 20.29 | Paogeean | 28 bial te 3508 @ item, 55 ay CPPTUC. Ly tgs csp 0,380.36 an Bromeeoot | 18,8 rats ° 1 2 3 J+ [o> |« @ item, s0.cr, com fiv.c. [tn ta Os2098 ne | Progseat | cape WN9 Bias @ idem, 104 ¢P, cops BEG, | ta tbr Oso ne) Brogrest | ene 1969 Pra fo ite, 140 cP, cupt EG. | In fare osha Brogeesat | cave Trae @ sao, 180 ¢P, copa] Ee. | ia eee onan Progeesal | cape 1088 Feats dem.25:180P, copif LUG, | ta abs. toes ne Frogeesot | cape 1958 bate © tom, 360.€P, cups HG. | Ta fri 2s aims Progiesat | cate W988 © stom, 720 €P, cop] iu.c. | fs ore ea ogres | cae 1958 © pistoare, 33-12 cP ta fabri Eppe eis 028 aie 1958 11 [501 1903] rscavateare on o caps, cu | @ 23 me - — | import EXEdjumie ecctrla pe | 250K cna Asn r.6 | a8 ite ena i heats fo s20 ew, cups ame [PEE | in etn Frogecaat | cate 1987 feat ose o 1 2 3 4 3 3011311] Dragatine © hidewwtica, do cP [rec. fn fat 0316 m2 cup | Progresst | atic 1987 Brats © cu cablari, ponte | nt. rmlagtin8. 621CP, cups} Progresal osm "Y bralis 13 | 3911321] Excavatoare cu brag tetee | @ 180C%, 0,45-0,73 nf 20.6. | in fabri. sonpie Progeesal | catie 1987 Brails 14 [3011531] Sapitcate de sanquri, cu | @ 430P, sang o.4s tof uo) C2. weita cumia © 80, CH saat 07% 1985 © pe tractor po gonilo] UALR | 1987 sant 124 tn Cia © Gudlispositiv de posal) L1G use vbutl de deen}, | Progeesut 18D) CP, gaat 0.29% a 15 | 301 1334] Excavacoare ew mai mutte | @ 220 KW 1a ws7 crap, ew espare rally ca Tirtioara 16 | 301 1541] Masini muttitunctionate | @ 45 CP 1c. | tn tabsic penta Iverast de pantie Progesat | cae ise? Bails eos cr TR Braits © pe tector pe prewt'| EM. Ja fabri- 6 cP Geter — | earie 1988 e 1 2 3 4 5 17 | 301 1351} inesscatoare ex 0 cups, eu | @ capa] itat.a. | In fabri- cu deseareare freatals) Craiova | catio 1988, @ ica 180-CP, expat TaLA. | In fades 23 ne race | catie 1988 © ient 360 CP, exp8|{"F. Brogor | In fabre 33m cate (Tractoate- pe peori en | @ idem, 610 CP, capa] LM Miya | 1986 Incdredtor froutal) to me an . © pe pncuri, cu sosiu ar fab Hottat, 104 cP catie 198K © tem, 140 CP, ep} 23 ni? Ploiesti (s02 su22] (ractoare pe geniie ew in- | @ pe gimite 180 CP, enpal 1.7 In fabrie Creator frontal) 2b Brgor | catie 1988 18} 201 1353] tucdrcstoare on © cup, ex | @ pe preuri, 80 CP | LN. descArvare lateral Nivotina . kes: 19 | sot i503] sapatoate de gropi cu echi- } @ _ 900 mm, adixcime] Energore- | Hn fabri. parent de plantas stlipt | 3m pong | catie D6 20 | 301 1504] sipatoare de gropt cu eedie | @ pe tractor forestier, | VARTA pament de plantat stilpi | TAF, 9002 300mm] Cimpina 21 | 5011512] Siptioare de caucte, auto-| @ 180 CP, canal 1 2.2/1-T.ata, | fn fabeie prepulsate vom Craiova’ | catie 1986 22 | 5011512] stasiniae sipat gturt tran | @ | 400 moi, longinte|1.R Beaita | 1987 Srersile’ sob terastmento | © forase 30m 09 198 oy a a 23 | 301 1602] Compactoare statice, on | @ 45 CP, masa syd t] iat. Tn fal owe [ate tractate Nicotina | catie em |e ie tn © portare 0,8 LU.D.P, Tn fabri- wim io (PSR | HE ee a 26 | 301 1612| Compactoare vibratoare © 24CP, masa 4.2/5.4] LM. In fabri oT | sf ay @ 110 CP, masa 23,9) LM. In fabri- Cogan al escr 1988, ve @ cu actionare electrica] J. Indepen- | In fabri- @ idem, 1 EW, masr Un fabrie ish a 1 1642] Maiuri grele lansate de cx- | @ pouira compacioare, | IR. In fabri- a beanie oa fsa 2x3 Ploiesti | catic 29% 7). 2 | 3 7 3 42 | 301.9103] Ansambluri pentre magini | @ echipament ciocan LUG. in fabei- oe, SSE Pee | ss Baie ars BS eee fae t oe oe a 2. MASINL PENTRU TRANSPORTURI SI MANIPULARI 1 | 3052101} Autocamioane de uz gene- | @ 135 CP, 6 + 1. Auto- Ta fabri ae eta tad yaw, |e fier ies : 2 3 4 5 e215 cP, toe 1. Auto- Teton ames fe eaner, me 1 Avior {Jn fbr faye orem ete [ME Shen @ s20cP nase, | tae 2 | 303 3101 | Autoremorchere @ 215 CP, 70 camioane | catie Bee . @ 320 CP, 100 t 1. Auto Ja fore 3 Autotractoare oa $% eser! catie inner @ 250 cP Tei | I ont ner eso cr tease, [oer ase £90 49% 1 2 3 4 > 6 9 4101] Autobasculante cw beak [@ 2I9CP—85¢ [EAL Miga | In fbet caste 2iscp— 16 | at Missa | In fab eae 256. cP Txt attggs | Tn fate asia 305 4402 | Autobasevlanté eu curd 2SCR—35e | LAC Mies | In fobei- este aiser—iee — | eM ating, | te fat asec TAL Alig seoce 27 fate aio cu desedncare tera LM. Mega ee cit agitator penten Ye] Ue in fab ton de 0m paces | cate Dompece toiewe, aso ce | TM In fabrie Nicotina | catio : tae entra subteran 1508] = =. | tampons 406 4311] Autociternt pentra apet | @ 1ssep, 30001 ft. Autor | fa fade mecaniea | casie Meaiay 19 #401] Autovehicule entry tran : cu container pacuna| LM. Mega | In fsbri Sorta clment tt vce te, TCO at cate 9% @ inlem, 215 CP. 12 6 PLM. Ming | dn fabri: ie 2 Te Le a Medias ek er] ia ~~ emcee 1. Tractorn! | In fabrie wae ease 1. Tractoral | Tn fabei- ‘rowel ese | 1. Tractorat | fv fabri- wae Ee a Bfolt 2 3 « [os [|e | scr 1. Tractoare| Tn taete aiiercurea | catio Cine 14. | 305 3101] Kemorei ew plattorma fixa | @ 5 1a. | Medsiia ae Te auton HMediae ase LM. Missa | Ts tat catic me UM. Mirga | Sit fab atic 15 | 506 3013] Remoici ew platformsjoast | @ 21 t TM. Mirga: | An fabri aoe M. Miese |" we LM. Mirsa 104 — — | ianport ‘modutatd.cu suspensie| Nicttina | 1987 Iiidsavlied de 425 ¢ euntaicer prentrs pre] 1.U.G.1C, } Ja fobrl fabricate, 20 Bray | catie pentru elemene tangfft-U.G.0.6, | In tavei Win beron 20'¢ PBragor | casi 16 | 305 01] emorct hascutante ew at rau, | in fabs ena Nedgidia | cabie oat TM Migga | In tabet- - cate ° u 2 3 1 | l « | eu desetrcare lateralé }x x Boe 17 | s05.6101| semiremocet ew platforms | @ 21 ¢ La Migs | fn tobe isa sate we AM. Mirga | Te fabric eatie rpenteu elemente lang] 1.U.G.7.6. | Tn tabri- Gin besos, 20t | Beagow | eatie 18 | 506.6201 | Semiremorct baseutanse soe EM Minga | fa fabri- en ben catie 19 | 306 7501} Semiremorei penten ciment 7 2x7d we In fabri- gatie 30 fw favri- catie 20] 311 1203] Locomotive de mind elec | @ 9 KW 1 Unio | fn fatein rie Satu Mare | entice new Eto | Tn fabrie Sat More | cutie 21 | 311 1303] aocomotive de mina, 23 ew - = | import dieset wo cP 1. Unio | tn fabrie Samu Bare | cntie ace LE Unio | Tn fabrie Sum Mare | catie cP EVaio | in fabri © Som Mare | cotie 8 no cr = | impore 692, el | 2D : ~ > |e 2 [11 us| tommotin do canamen| « 450 CP 1, 25 aurea fa wt katte te 25 | 312.6306] Vagoane pentru transport | @ 20 ¢ LMR. | fn fabri- " Bar we oo Bre | ie eo | ae 26 | 512.6307) Vagoane Inscutante autor | @ 25 ¢ Tegan LF ta @ siloz, 10 m* 1M. Turau | fn fabsi- Bit orm 7 : Le 312 6407 | Vagon cu deselrcare late- | @ 3 m* {. Energo- | in fabri- Breas tae, | By 28. | 512.8302 | Vagoone basculante de | @ 0,4 m? UUALR Js tari mindy de ecarmanet BSE) gg gs TUCK. | In fabri Coe [in 29 | 312.8403] Vagouet automalaxor ce beter fe ecarvament ine gust 30 | 326 1101] Transpostoare ew Land, mobile pe 26m, OS/LA mis eS ms, O81 ms Constructit | catic Lsarotelinice| Bocwrestt 1 Construct i fa tabei- Hidrotehaice| Bocuresti 1. Unio Satu Mare 1, Unio Shiw Mare In fab ragindiu -ou 38 pmyrodsues} nsauod L8o | PMT WT ell CJ ‘dO Ck sqeuorfounyrymur oftyin oe Lg61 ovo | wsvosimyy “Uqey uy, WI + Z'g Mero ayes | wimoseury, “qe Uy “Wr for zig ounigeny “9 of acted | exnoseury, “waey Uy W]e Ze ouiteus 3 Ze aibeo | exvosrany cHqey uy “WHY zg omriryay 9 OT adeo | exvosrany, wz rewiosy Hqey uy “Wl omnefeUE SF ¢Z'T Poy nd orsoynnsoyoW | 90-4 92 | FE aiivs | ore ving saqey uy | WIS ou g'9 sond oraduing ce ates | exposing, vetairy oy Uy “WE | wt zig outstiguy 3 O'¢ BOM ND airoyarjsopoye te ates 108eagt seqep uy | oLvornT gr '& 001 ovfed ‘noserg ary Up) SOLO A'T “TW Cop aun ‘oseagt seus wy | OL OTT ee athe eoseagt ax suqey uy | coworat sie gy ‘un zp ypurg nd oavoyaodsu corr oze} Te ¥ £ 1 0 270 DISTANTE OPTIME DE TRANSPORT PENTRU MASINILE DE SAPAT Grupa de utilaje Distanga eccnomica de transport, in m Buldozer po senile Buldozer pe pneuri Sereper tractat cu tractor pe senile Screper tractat cu tractor pe pneuri Autoscreper pina Ja 15 m* Autosereper peste 15 m* Autogreder Autoincare’tor 1000— 3000 10-30 30 271 CALITATI DE LUCRARI ORIENTATIVE PENTRU PRESELECTAREA UTILAJELOR Cantitatea 2 minima de lu- 5 Grupa de utilaje crri la care Observatii poate fi folosit Zz {m) 1} Buldozer pina la 150 CP 100 Distante mici de ‘transport Buldozer pe senile peste 150CP { peste 1000 | idem Buldozer pe pnenci peste 150 CP] peste 1000 | Distante mijlocii 72. Screper tractat Autoscreper sub 15m? Autoscreper peste 15 cnt Autogreder Excavator — pind Ia 0,22 m? — de 0,22—0,5 m? — de 0.6—0,8 m> — de 10—4 mt peste 2500 peste 5000 peste 15.000 peste 100 100 —2500 2500— 16 000 5000= 15.000 peste 15.000 de transport Distante mici de transport Distante mijlocii de transport Distanfe mari de transport straturi subtiri S-a concidecat Numai excavatorul ayuepnosed, -oyNB UY ovarNIUy oteroud sito9 ap {ep ‘a9 -opytiq 2o;wa;FtAe98 Teniuera ascioed naiB sap -oagomny unues -wy ope timed ojoqune od wus ojivd 0 od ynamudias wo 18 viouy ayeog | -woo ap 2 so20piNE - ost op ides up saqueyt |» Sz dns dsson woIDU; [UY yearout % Op ans uo1ay od “0x0 oojquivs MusGIA OAVENI|OU] - ~ qus op sojaidany fenamy | ¢ Bald -op uy nes qmtansdury op x ~ qdosd uy puytuyd “yreog | z 1 ver yuarasq £0q -0j0q 18 pryoFan Jupuryd ap tafoynidas gqrey “ansygay op Tatu asain Up eu

S-ar putea să vă placă și