NORMATIV PRIVIND EXECUTAREA MECANIZATA
A TERASAMENTELOR DE DRUMURI
INDICATIV C 182—87
Elaborai de:
INSTITUTUL DE CERCETARI SI PROLECTARI
TEHNOLOGICE iN TRANSPORTURI ~ INCERTRANS
— BUCURESTI —
In colaborare cit:
FACULTATEA DE CON
TRUCTIL IASI
DIRECTIA DE DRUMURI SI PODURI IASI
INSTITUTUL DE CONSTRUCTIL BUCURESTI
Director INCERTRANS:
Sef sectie drumuri:
Responsabil de lucrare:
Responsabili colaboratori:
Sef de lucrari
Responsabil din partea ICCPDC:
146
Ing. Emil Spirea
Dr. ing. Marius Turcu
Dr. ing. Vasile Strunga
Sef de lucrari dr. ing. Nicolae
Vladimir Vlad (I.P. Iasi)
Ing. Radu Andrei (D.D.P. Iasi)
dr. ing. Petre
Gh. Zafiu (I.C.B.)
Geolog Constantin Angheluta
(INCERTRANS)
Dr. ing. Constantin
Herghelegiu NORMATIV PRIVIND EXECUTAREA MECANIZATA | _Indicativ © 182-87
A TERASAMENTELOR DE DRUMURI
Snlocuieste € 182-77
1, PREVEDERI GENERALE
1.1, Prezentul normativ se refer Ja executarea mecanizat&
a terasamentelor de drumuri si controlul calititii acestora.
1.2. Terasamentele, in fntelesul prezentului normativ, repre-
zinta totalitatea lucririlor de pamint constind din saparea, tn-
circarea in mijlocul de transport, transportul, descircarea, tm-
pristierea, nivelarea, compactarea pimintului, finisarea $i depo-
zitarea_executate in vederea realizirii infrastructurii drumului.
Sprijinirea sipiturilor nu face obiectul acestui normativ.
in raport cu situarea platformei drumului fa{& de linia
terenului natural terasamentele se executi
— in rambleu sau in umplutura;
— in debleu sau in sipatura;
— in profil mixt.
1.4. In scopul cresterii productivitatii muncii la executarea
terasamentelor se va folosi o mecanizare intensiva a lucririlor.
Tn cazul lucrarilor de drumuri ce comporta dislocarea unor
volume importante de pimint, solutia de executic a terasamentelor
se va stabili prin proiect, pe bazi de calcul luindu-se in consi-
derare criterii tehnice, economice si energetice.
1.5. Lucrarile de terasamente se vor incepe dupi executarea
operatiilor de pichetare, retrasare si pregatitoare.
Elabovat dez
MT ‘te, — TESTITUTUL DE CERCETARI SI
PROIECTARI TEHNOLOGICE iN TRANS Aprobat de:
PORTURT — INCERTRANS M.T.Te. en ordinul nr. 1613
IN COLABORARE CU: INSTITU din 28.09.1987
POLITEHNIC IASI; — INSTITU
DE CONSTRUCT BUCURESTI
147 1.6. Proicctantul va prevedea in documentafia tehnici a
lucrarilor de drumuri metodele, solutiile tehnologice si mijloa-
cele de executie mecanizati a terasamentelor pe baza studiilor
geotehnice intocmite la proiectare, de care va tine seama cons-
tructorul in timpul executiei.
Eventualele necoricordante intre situatia luati in consideratie
in proiect, pe baza studiilor geotehnice si cea constatat& de cons-
troctor pe teren la executarea terasamentelor vor’ fi semnalate
beneficiarului si proiectantului pentru a se stabili masurile co-
respunzatoare.
1.7, Prevederile prezentului normativ nu au caracter limi-
tativ in ceea ce priveste metodele si procedeele de executare a
terasamentclor, verificate in practic’ si care se pot folosi atunci
cind prezint& eficienti tehnico-economici.
Paminturi pentru terasamente
1.8. Determinarile de laborator asupra paminturilor, clasi-
ficarea lor si a altor roci ce se folosesc la terasamente, calitatea
ca material pentru terasamente, proprictitile constructive si
modul de sipare sint reglementate prin STAS-urile inscrise in
anexa 1 si Indicatorul de norme de deviz TS-1981. fn anexa 2
este prezentata o linie a simbolurilor folosite fn cuprinsul nor-
mativului.
1.9. Calitatea piminturilor folosite la terasamente se deter-
mini potrivit prevedcrilor STAS 2914-84, cap. 3 gi 4.
Paminturile clasificate ca foarte bune pot fi folosite in orice
conditii climaterice si hidrologice, la orice inaltime de terasa-
ment, fara a se lua masuri speciale.
Paminturile clasificate ca bune pot fi, de asemenca, utilizate
in orice condifii climaterice, hidrologice si la orice inaltime de
terasament, in compactarea lor necesiti 0 tehnologice adecvata.
Paminturile prifoase si argiloase, mediocre si rele, in cazul
cind conditiile hidrologice locale sint mediocre si nefgvorabile ,
vor fi folosite numai cu respectarea prevederilor STAS 1709-75,
cap. 6.
tn cazul piminturilor argiloase si prifoase, cind conditiile
hidrologice locale sint ncfavorabile, se vor lua m&suri de tratare
a acestora cu var, zgura granulati, cenusi de termocentrala, tuf
148 vulcanic macinat activat, substante chimice etc. la partea supe-
rioari a terasamentului, potrivit Instructiunilor P.D. 177-76 si
STAS 6400-84.
Se recomanda ca partea superioari a rambleelor de drumuri,
pe 0,50—0,70 m inaltime si pe toata latimea s& se execute din
piminturi nisipoase si pietroase, solutia definitivindu-se pe baz’
de criterii economice.
Nu se vor utiliza in ramblee piminturile organice, miluri,
nimoluri, piminturile turboase si vegetale, pimfnturile cu con-
sisten{a redusi (care au indicele de consistenta sub 0,75), precum
si paminturile cu confinut mai mare de 5% de saruri solubile in
a Nu se vor introduce in umpluturi bulgari de pimint inghetat
sau cu continut de materii organice putrescibile (brazde, frun-
zis, ridicini, crengi etc).
Se va evita a se folosi la execufia terasamentelor calcare.
Atunci cind din anumite cauze se hotireste a se utiliza calcar
aceasta se va face in straturi alternative, prin metoda Sandvici,
cu agregate naturale cu granulatie mare si calcar.
1.10. fn cazul lucr&rilor importante (autostrazi, drumuri
nationale etc.), pentru identificarea piminturilor si realizarea
terasamentelor, se recomanda sa se aplice metoda de executie
control a calitatii terasamentelor bazata pe criteriul intensit%tii
de compactare, prezentati in anexa 3.
2. CONDITIT TEHNICE DE PROIECTARE
2.1, Terasamentele trebuie si fie stabile, durabile, indefor-
mabile sub actiunea circulatiei si a variatiilor sezoniere de umi-
ditate si temperatura.
2.2. La proiectare, inclinarea taluzurilor, ina<imea terasa-
mentelor, gropile sau camerele de imprumut si depozitele se sta-
bilesc potrivit STAS 2914-84, cap. 3 si 4 si cu respectarea legii
nx. 43/75, cap. I si 2.
2.3. Un clement principal, de care depinde comportarea sis-
temului rutier, a zonei active a drumului si a terasamentului,
atit in timpul execufiei cit si in timpul exploatirii este asigu-
rarea scurgerii rapide a apei spre a se impiedica stagnarea ei in
lungul drumului. Se recomanda ca pe cit posibil s4 se evite a pro-
149 iecta drumuri in palier, cind profilul transversal al drumului
este situat Ja nivelul terenului sau in debleu. Santurile, rigolele,
drenurile gi taluzurile se proiecteazi potrivit prevederilor STAS
10.1976/1-77, 10.796/2, 3-79 si 2916-73,
2.4, Pentru a se asigura o comportare buna in timp a dru-
murilor se recomand’ a se proiecta drumuri in rambleu, cu inal-
timea de cel putin 0,50 m fat’ de terenul inconjuritor, in functie
de gradul de asigurarea impotriva inundatiilor, in conformitate
cu datele precizate de beneficiarul lucrarii-si cu prevederile nor-
mativului privind proiectarea lucrarilor de aparare a drumu-
tilor, cAilor ferate si podurilor, conform STAS 2914-84, art. 3.3.2.,
iar ta lungul drumului cu o declivitate care si asigute scurgerea
apelor. In cazul rambleelor mai inalte, executate pe terenuri
sensibile la umezire, se va prevedea, la piciorul taluzului, pe
indltime de 0,50—1,00 m, o reducere a inclin&rii acestuia la panta
de 5/1 la 3/1. Totodata, se recomanda sa se rezolve problema dre-
n&rii apelor ce pot intra in terasamentele drumurilor.
2.5. Proiectul trebuie si clarifice urmitoarele aspecte:
— traseul ales;
— alcituirea profilului transversal gi a lucririlor anexe
(ucrari de sprijinire etc.) ;
stabilirea profilului longitudinal al drumului;
— migscarea terasamentelor:
— scurgerea si drenarea apelor;
— stabilirea Caracteristicilor geotehnice ale pamintului;
— miasurile constructive adoptate (stabiliziri, prevenirea
degradirilor de inghet-dezghct, inlocuirea pamintului pe portiu-
nile ml4stinoase, cu turb’ etc., suprainiilfarea fafi de nivelul te-
tenului inconjurator) ;
— in zonele inundabile se fine seama de prevederilc Norma-
tivului departamental privind proiectarea lucrarilor de aparare
a drumurilor, ciilor ferate si podurilor, Indicativ P.D. 161-85;
— se vor mentiona retelele de electricitate, api etc.
In cazul constructiilor cu volume importante de terasamente
sau a lucrarilor de executat in conditii dificile, de teren, proiectul
va cuprinde documentatia cu tehnologia de executie mecanizata
a terasamentelor, in conformitate cu punctul 1.6.
2.6. Inainte de a se incepe lucririle de organizare a gantic-
rului si lucrarile pregititoare, beneficiarul prédi iar construc-
150 torul preia traseul definitiv al viitorului drum, conform proiec-
tului. Predarea se va face in conformitate cu prevederile legale
in vigoare. Se predau bornele, pichetii si firusii care materiali-
zeaz4 axa drumului, lucrarile aferente (podete, ziduri de sprijin,
amenajari) $i ampriza drumului.
3. EXECUTAREA TERASAMENTELOR DE DRUMURI
Materializarea traseului drumului si lucrarile pregatitoare
3.1. Inainte de inceperea lucrarilor de terasamente se resta-
bileste axa drumului gsi reperii care determind elementele tra-
seului, conform prevederilor STAS 9824/3-74.
intrucit lucrarile se executi mecanizat, reperii se vor am-
plasa in afara zonei de lucru pentru a putea fi pastrati si folositi
spre a materializa axa si cotele drumului.
Constructorul are obligatia si verifice pe teren profilurile
transversale din proiect, si consemneze cu beneficiarul nepotri-
virile, iar cind acestea nu sint suficiente, pentru a defini confi-
guratia terenului, si ridice altele suplimentare.
Podetele se vor executa inainte de inceperea lucrarilor de
terasamente.
3.2. Materializarea pe teren a lucr&rilor sc face prin sabloa-
ne de inventar sau cu materiale recuperabile, conform fig. 1 a
si 1 b.
Pichetii si sabloanele trebuie si materializeze:
— axa drumului si inaltimea umpluturii san adincimea sa-
p&turii;
— punctele de intersectie ale taluzurilor cu terenul natural
{ampriza) ;
— inclinarea taluzurilor.
3.3. Inainte de inceperea hucrarilor de terasamente se execut&
urmitoarele lucriri pregititoare :
— defrisari;
— curatirea terenului de frunze, crengi, iarb&
— decaparea si depozitarea pimintului vegetal;
— asanarea zonei drumului prin indepartarea apelor de su-
prafata si adincime.
buruieni;
151 Profil rambleu
Profil debleu 1b
BU, ee
\
i. \
\ \
N. \
Ve de
Fig. 1 — Materfalizarea prin gabloane a elementeior profilulul
transversal.
3.4, Pregitirea terenului se face in limita zonei expropiate
(ampriza dromului).
Defrisarea vegetatiei consta din tAierea arborilor, pomilor
si arbustilor, scoaterca radacinilor si indepirtarea materialului
jemnos.
Doborirea arborilor si a pomilor, scoaterea buturugilor si a
ridacinilor, precum si transportul materialului lemnos rezultat
se face dupi indeplinirea formelor legale, cu respectarea normelor
tehnice sia celor de protectia muncii in vigeare.
Scoaterea buturugilor si ridacinilor se face obligatoriu la
mblee cu inaltimea mai mici de 2 m precum gi la deblee. Ex-
‘agerea se executa cu excavatoare cu echipament de draglina,
huldozere seu defrisoare.
3.5. Gropile ce ramin dupa scoaterea_buturugilor sau a rid’-
cinilor in amplasamentul ramblcclor vor fi nivelate prin adaugire
de pimint si compactate cu mijloace de compactare adecvate
(placi compactoare, maiuri mecanice etc.).
3.6. In cazul rambleelor mai inalte de 2 m buturugile pot fi
retezate de la cel mult 0,1 m deasupra suprafetei terenului.
152 3.7. Curitirea terenului de frunze, crengi, iarba, buruieni
gi alte materiale se face pe intreaga suprafata a amprizei.
3.8. Decaparea stratului vegetal se executa mecanizat. Solu]
vegetal va fi utilizat pentru punerca in valoare si ameliorarca
unor terenuri _neproductive sau slab productive, a terenurilor
rimase disponibile in urma moderniz&rii drumurilor si Ja im-
bricarea taluzurilor, conform Legii 43/1975, cap. 1 si 2
3.9. Lucrarile de tiiere a arborilor si tufisurilor vor fi de-
vansate fata de cele de scoatere a ridacinilor cu cel putin 50 m
iar acestea tot cu 50 m fata de lucririle de curitire a amprizei
drumului.
3.10. In portiunile de drum unde apele superficiale se pot
scurge spre rambleul sau debleul drumului, acestea trebuie aba-
tute prin santuri de garda, care si colecteze si s& evacueze apa in
afara_amprizei drumului, potrivit STAS 10,796/2-79. Aceste
gentri se executi inainte de inceperea lucrarilor de terasamente.
n zonele de tranzitie din debleu in rambleu se va acorda o atentie
deosebit colectarii si evacuarii apelor.
Prescripfii de executie
3.41. Procesul de executie a lucririlor de terasamente se
compune din urmitoarcle operatii de baz:
— siparea pimintului;
— inc&rcarea pamintului in mijlocul de transport;
— transportul pimintului;
— descircarea din mijlocul de transport;
— depozitarea ;
— impristierea pimintului in umplutura si nivelarea;
— compactarea pimintului;
— finisarea terasamentelo:
— drenarea.
3.12, Lucrarile de terasamente pot fi:
— concentrate {ramblee si deblee mari, rampe de acces la
poduri, gropi sau camere mari de imprumut);
— lineare, continute in Jungul drumului, in spatii largi,
unde utilajele pot intra direct, sau in spatii inguste.
3.13. Inainte de executarea rambleelor se face compactarea
pamintului natural, sub viitorul rambleu, pe o adincime de 30 cm.
153 Tot pina la aceasté adincime se compacteazd patul drutmului
situat in debleu sau la nivelul terenului inconjurator, la gradul
de compactare prevazut de STAS 2914-84, cap. 3 si 6400-84, cap.3.
3.14. Asternerea si compactarea pimintului se face potrivit
prevederilor STAS 2914-84, cap. 2 si 3 si cap. 3 si 4 din acest
normativ. Pentru lucrari importante (autostrazi, drumuri natio-
nale) se recomandi ca la executia terasamentelor si se aibi in
vedere recomandirile stabilite in anexa 3.
3.15. Cind fnclinarea transversali a terenului natural este
cuprinsi intre 1/5—1/3, dup operatia de curatire a ierbii gi de
decapare a stratului vegetal se vor executa, sub rambleu, trepte
de infratire potrivit STAS 2916-73.
3.16. Suprafata fiecirui strat compactat si suprafata patu-
lui drumului vor avea, spre taluzuri, inclinari de 3—5% conform
STAS 2914-84, cap. 3. :
3.17. Umiditatea pamintului pus in opera va fi cit mai
apropiata de umiditatea optima de compactare. In cazul cind
umiditatea pimintului pus in oper difera de cea optima, se vor
lua m4suri corespunz4toare pentru asigurarea gradului de com-
pactare prescris. In functie de alura curbei de compactare se
admit abateri de + 1—2 procente de umiditate fata de umiditatea
optima, in cazul paminturilor neccezive si de + 3—4 procen-
te, in cazul piminturilor coezive.
3.18. Dack umiditatea pimintului depiseste_umiditatea
optim de compactare, in scopul obfinerii unei umidititi cores-
punzdtoare, la executie, se aplicd anumite tehnici de lucru care
favorizeazi reducerea umiditatii si diminuarea efectului ploilor.
Controlind si indrumind in mod judicios lucrarile de terasamente
si de compactare se reduc la minimum efectele negative ale plo-
ilor si creste evaporarea.
3.1 Se recomanda ca pentru regiunile cu regim de umi-
ditate ridicat sa se aleaga pentru executie perioadele cele mai
uscate din timpul anului. Cind se conteazi pe un timp uscat
pimintul se disloc’ si se transport’ in amplasamentul ramble-
ului, cu citeva zile inainte de compactare, accelerind procesul
de uscare prin folosirea grapelor cu discuri.
3.18.2. Cind se prevede timp ploios se lucreazi pe tronsoane
limitate, astfel tncit executia sa se termine in cursul aceleiasi
zile. Inainte de venirea ploilor suprafata rambleului va trebui
nivelat& si compactati, pentru a nu rimine adincituri, evitind
154 astfel efectul infiltratiilor. Volumele de umpluturi extrase gi
asternute nu vor depisi de dou ori capacitatea de compactare
a utilajelor existente pe santier. Dupi ploi insemnate poate fi
mai economica indepirtarea stratului de pamint foarte umed
decit uscarea si compactarea lui.
3.18.3. Se indeparteazd stratul mocirlos.
3.18.4, Dozajele reduse (2—3%) de var, asternut direct,
pot micsora semnificativ umiditatea gi plasticitatea straturilor
argiloase. Dozajele mai mari pot fi folosite prin introducerea
varului in santuri sau gauri practicate in terasamentul potrivit
prevederilor proiectului. In scopuri similare mai pot fi intrebu-
intate zgura, cenusa industriali, substante chimice etc, potrivit
prevederilor proiectelor de consolidare.
3.18.5. La puncrea in oper’ a pAminturilor argiloase si
prafoase cu umiditate ridicat&’ se recomanda si se intercaleze la
fiecare 0,80—1,00 m inaltime de rambleu cite un orizont filtrant
de pietris cu grosimea de 0,20—0,30 m, prevazut intre doud
straturi de geotextil subtire care s{ aiba, spre taluzuri, incli-
narea de 3—5 %, astfel incit transferul de apa dinspre straturile
saturate spre ccle drenate s& asigure un nivel acceptabil de umi-
ditate. Cind debitul de apa ce trebuie colectat si evacuat este mic,
in scopul asigurarii transferului de apa numit mai sus se pot
folosi straturi de geotextile groase, potrivit prevederilor proiec-
tului.
3.19. in cazul cind umiditatea pimintului este mai mict
decit umiditatea optim’ de compactare se recomandi si se pro-
cedeze astfel:
— se preumezesie locul de unde se extrage pimintul cu
2—3 zile inainte de spare;
— se agterne pimintul fn strat si se umezeste pind la umidi-
tatea optima de compactare.
Compactarea se face dupd uniformizarea umiditatii in strat.
3.20. Paminturile necoezive cu granulatie continua’, avind
© umiditate de 0,5—1,5%, pot fi puse in opera si compactate
la aceste umidititi reduse obtinindu-se densitatea in stare uscati
mai mare de 95 % din valoarea Proctor. Cind uniformitatea lor
este mai mare vor fi lasate pina la aducerea umiditatii intre
valorile mentionate mai sus. Aceste paminturi se compacteaza
155 prin vibrare, determinindu-se numarul de treceri pe o pisti de
incercare, in conditii de santier.
3.24. Pentru a se asigura scurgerea rapida a apelor, la intre-
ruperea Incririlor de pe o zi pe alta, se vor lua urmatoarele m&suri:
— se previd in punctele joase locuri de evacuare a apeit
— se mentin in stare bun’ pantele gi se evith fXgascle for-
mate de mijloacele de transport, eroziunile, gropile;
— se finiseaz’ suprafata compactata, cu compactori cu tam-
bure netede.
3.22, Suprafctele straturilor intermediare ale umpluturii se
yor compacta astiel incit si nu rimini deniveliri, gropi in care
apa sii se adune in balti sau pungi care umezesc excesiv pi-
mintul.
3.23. Umpluturile alcituite excesiv din materiale granu-
lare pictroase (blocuri mici de piatré grohotis, deseuri de carfera
ete) se vor execnta cu materialele de dimenstini descreseinde de
jos in sus, pind la-dimensiuni care si impiedice antrenarea in
adincime a materialelor din sistemul rutier.
3.24. Paminturile necoezive se pun fn operi de preferint&
la partea superioar’ a rambleelor si se astern in mod obligatoriu
jn straturi cu grosimea uniforma pe toata litimea rambleului.
Se va evita, in toate cazurile, formarea unor pungi de paminturi
necoezive'in corpul drumului, in care s-ar putea aduna apele de
infiltratic san metcorice.
3.25. Cind prin executarea sip%turilor pentru fundatii se
ajunge Ja retele de instalatii subterane existente (apa, canal,
abur, gaze, electricitate), care ramin in functiune, trebuie luate
masuri pentru protejarea lor impotriva deteriorarii.
Daci existenta instalafiilor subterane nu este prevazuta in
proiect dar apar intimplitor in timpul execufiei sipiturilor, se
va proceda astfel:
se vor opri lucririle de terasamente;
— se ya convoca imediat proiectantul si beneficiarul in
vederea lukrii miasurilor necesare.
3.26, Atunci cind apar elemente care indic& pierderea sta-
bilititii sApaturilor (umezirii locale accentuate, fisuri, curgeri
de taluz), pentru evitarea accidentelor, se vor opri lucrarile si
156 e vor Ina de citre conducerea ganticrului si proiectant masurile
ebnice considerate ca necesare.
3.27. La executarea sipiturilor in spatii inguste, pentru
irenuri, podete, poduri etc, se vor respecta prevederile Norma-
tivului privind cxecutarea si receptionarca lucrarilor de terasa-
mente pentru fundarea constructiilor civile si industriale, C.
169—74.
3.28. Se recomanda ca la proiectarea si executarea terasa-
mentelor drumurilor si se prevada folosirea geotextilelor con-
form ,Normelor tehnice provizorii privind utilizarea geotextile-
lor in lucriri de constructii". Aceste materiale pot fi intrebuin-
tate pentru realizarea drenarii orizontale a rambleclor ce se
éxecuti din paminturi saturate cu apa, ca filtre la drenurile
longitudinale, transversale verticale si forate, la executarea sec~
toarelor de drumuri cu paminturi gelive pentru prevenirea feno-
menului de inghet-dezghet, la realizarea straturilor de separatic
in cazul ¢xecutdrii rambleelor si corpului drumului cu straturi
de pimint avind granulatie diferita, precum si pentru executarea
Juctirilor de inierbare si protectie a taluzurilor expuse la eroziune.
Sectorizarea suprafetelor de lucru
3.29. Corespunzittor dimensiunilor platformei de lucru, in
raport cu dimensiunile utilajelor, se pot diferentia trei cazuri
tipice de desfigurare tehnologicé a lucrarilor de terasamente
(fig. 2):
Ut > 20m
Ltr< 20
T Pele tlw ne
i 2t0Lu a L
ly > Lu N O2 h,;
— excavatoare cu cupa inversi cind 4, < h,,
pare; im
(h, = inaltime de
3.69.4. Dupa pozitia caii de circulatie a excavatorului fata
de calea de circulatie a autobasculantei (fig. 24).
iniljime de incarcare).
— cu chi de cireulatie la acelagi nivel;
— cu cai de circulatie la nivele diferite.
in functie de tipul abatajului si de echipamentul de jucru al
excavatorului se pot adopta diverse scheme tehnologice de lucru
(fig. 25, 26, 27).
Schemele tehnologice de lucru ale ex toarelor se dimen-
sioneazi in functie de parametrii tebnologici ai acestora (fig. 24),
dimensiunile si tipul abatajului, tipul mijlocului de transport si
modi] de amplasare a acestuia sau distanta de depozitare.
185. Fig. 24 — Tipuri de abataj dupa pozitia reciproci intre nivelul.de cir-
sculatie al excavatorului si autobasculante: a — Ja acelasi nivel b — la
niveluri diferite.
3.70. Parametrii tehnologici principali ai excavatoarelor
sint:
— capacitatea curbei (g) in m*;
— raza maximi de spare (R¥);
— raza de descircare (Ra).
Pe linga acestia este necesar si se tind seama de:
— adincimea maxima de sipare (A,);
— in<imea maxim’ de sipare (Hs):
— jn<imea de descarcare (Hq).
Parametrii tehnologici ai excavatoarelor, specifici tipurilor
de echipamente, sint prezentati in fig. 28.
186 Fig. 25 — Scheme tehnologice de sapare cu excavator echipat cupi
dreapta: a, 6 — abataje laterale; c — abataj frontal ingust;
d, @ — abataj frontal larg.
187 a)
b>
Fig. 26 — Scheme tehnologice de sépare cu extavator echipat cupa
inversa ; @ — abataj lateral; b — abataj frontal
— Scheme telmologice de sipare cu dragalini: a — abataj
cu descircare in depozite laterale ; b — abataj lateral cu des-
in depozit ; c — abataj lateral cu desedreare in autobasculante | Rs
i i
4 te
Fig. 28 — Parametri tehnologici ai
dragalina
excavatoarelor :
@ — cupa inver:
si dreapta; b —
;¢ — graifer,
189 3.71. Asigurarea productivititii excavatorului, Ja niveluk
indicilor de mecanizare, se realizeaza prin:
— crearea conditiilor pentru umplerea completi a cupei
prin amplasarea rationali in abataj a utilajului si asigurindu-se
o inaltime corespunzatoare a abatajului;
—~ felul cupei si minuirea acesteia si fie alese in functie de
rezistenta la tAiere a pamintului si de inaltimea abatajului;
— folosirea cupei de mare capacitate in terenuri usoare si
mijlocii;
— reducerea timpului de rotire a excavatorului in vederea
descircérii si revenirii in pozitia de s&pare;
— aducerea cit mai aproape de excavator a mijlocului de
transport.
3.72. Executia terasamentelor cu ajutorul excavatorului cu
echipament cu cupi dreapt& cuprinde urmitoarele faze:
— pregitirea frontului de lucru si amenajarea ciilor de acces
pentru mijloacele de transport;
— siparea debleului prin una sau mai multe curse ale exca-
vatorului in lungul traseului;
— inc&rcarea pimintului sipat in mijlocul de transport.
3.73. Frontul de lucru se pregiteste cu ajutorul accluiasi
excavator cu care se executd lucrarea. Prin aceasta pregitire se
amenajeazi frontul de Iuern initial si se parcurge o transee ini-
tial, la care se di terenului o pant&é mai micd, pentru a imbuni-
tati conditiile de circulatie ale mijloacelor de transport.
In acelasi timp cu pregatirea frontului de lucru, se niveleazd
drumurile de circulatie ale mijloacelor de transport cu ajutorul
utilajelor ce vor lucra in continuare la nivelatul pa&mintului
transportat in rambleu sau depozit.
3.74. Saparea debleului se exeeut& prin una sau mai multe
curse, dupi adincimea sau kitimea debleuhui, incepind cu punctul
cel mai de jos al profilului in lung al traseului, pentru a se asi-
gura scurgerea apelor.
Realizarea judicioas’ a curselor se determina pe baza supra~
punerii profilului transversal al sépaturii pe care o execut& exca-
vatorul, peste profilul transversal al debleului in punctele carac-
teristicile (fig. 29).
190 Fig. 29 — Schema de sapare cu excavatorul.
Conditiile principale carora trebuie subordonata proiectarea
cursclor sint:
— numirul curselor excavatorului trebuie si fic minimum;
Jungimea cumulat& a curselor, de asemenea, trebuie s&
fie minima;
— inaltimea excavatiei trebuie si asigure umplerea cu virf
a cupei, dintr-o singuri cursi a acesteia si si nu ramind in partea
superioara a buzei pe pamint care prin pribusire poate da loc
Ja accidente
— panta terenului pe care se deplaseazi excavatorul (panta
cursei excavatorului), trebuie si fie in sens invers directiei de
inaintare a acestuia a acestuia $i si nu coboare sub 0.3%.
Factorul care determina ritmul executiei terasamen-
tului este lucrul excavatorulni. De aceea operatiunile de trans-
port, nivelare si compactare se vor organiza astfel incit exca-
vatorul sii nu stea in asteptarea mijlocului de transport sau
din cauza nepregatirii frontului de descircare. De asemenea
mijloacele de transport se vor alege astfel incit nici acestea si
nu astepte la incarcare.
Pentru transport se vor folosi mijloace care se descaret
prin autobasculare.
XT.
3.76. Pentru ca excavatorul si lucreze cu eficienta m
este necesar si fie indeplinite urmitoarele conditii:
— grosimea stratului sipat si deci distan{a excavatorului
de frontul de s&pAturi, si asigure umplerea cu virf a cupei;
— unghiul de rotire al bratului cupei, pentru desearcarca.
vesteia, trebuie si fie micsorata la minim printr-o asezare ra-
tionala a mijlocului de transport;
— rotirea cupei din pozitia de descarcare, la punctul de
sapare, sec va suprapune in timp cu aperatia de coborire a aces~
tela in pozitia inferioar’.
194 3.77. La organizarea lucrului excavatorului se va avea in
vedere ci, in rotirea ei, cupa s& nu treaci pe deasupra cabinei
conducktorului anto, iar descircarea pimintului din cupi s&
se faci in mijlocul lizii mijlocului de transport, de Ja indltimea
maxima de 0,5—0,7m deasupra obloanelor.
3.78. Modul general de organizare a lucrului cu excavatorul
echipat cu cup& dreapta, cu indicarea frontului de sipare, des-
carcare, nivelare $i compactare se arat& in fig. 30 a si b.
3.79. Excayatorul cu echipament de draglini, poate fi fo-
losit la executia terasamentelor atit pentru excavarea debleu-
rilor cu depunerea pamintului in depozite sau in mijloace de
transport, cit si pentru executia rambleelor din camere de im-
prumut laterale.
fn cazul cind draglina lucreazi in asociatie cu un mijloc de
transport fazele generale de lucru sint similare celor indicate
anterior cu deosebirea ci sdparea se executd deodata pe toata
adincimea frontului de lucru.
Cind draglina lucreaz4 direct in depozit sau executa ramblee
din gropi de imprumut laterale, fazele de lucru se simplifici
cu operatiile necesitate de transportul pamintului.
Fig. 30a — Organizarea lucrului cu excayatorul.
3, Autobasculanta 3. Compactor
2. Buldozer 4. Excavator
192 Fig. 30b — Tanizarea Juerului cu excavatorul.
1. Autobasculanta 3, Compactor
2. Buldozer 4. Excavator
Utilizarea incarcatorului la lucrari de terasamente
3.80. Inc&rciitoarele sint masini autopropulsante care preiau
Ripintel sau alte roci din depozite provizorii, il transporté pe
istanta relativ scurti, dup care fl descarc& prin c&dere in
mijloacele de transport sau in alte depozite.
3.8L. Incarcitoarele au diferite posibilitati de utilizare pe
santiere si anume:
-- inc&rcarea pamintului gi altor materiale in mijloacele
de transport ;
— transportul materialelor pina la 30 m, acolo unde con-
ditiile de teren nu permit accesul mijloacelor de transport ;
193 - executarea de ramblee si deblee in profil mixt, asema-
nator excavatoarelor cu cup& dreapta, in cazul piminturilor afi-
nate;
niveliri.
3.82. Parametrul tehnologic principal al incarcdtoarelor este
capacitatea cupei (q).
Trebuie si se tind seama de:
— raza de viraj;
— indltimea maxim’ de desc&rcare ;
— adincimea de sipare.
Se mai au in vedere o serie de caracteristici tehnico-construc-
tive cu influent’ asupra performantelor tehnologice ale maginii
si anume
— vitezele de deplasare ;
— forfa maxima de tractiune ;
imensiunile de gabarit ;
dimensiunile echipamentluui;
— puterea motorului.
Transportul pamintului
3.83. Transportul paimintului excavat face parte integranta
din procesul de executie a terasamentelor, De organizarea Ini
depinde productivitatea utilajelor de s&pat, imprastiat, compac-
tat sia intregului proces de executie a terasamentelor, precum
si costul acestora.
3.84. Principalele procedee de transport ale pamintului la
Jucrari de ierasamente sint:
— transportul rutier folosind autoba
sau semi-remorci ;
— transportul cu benzi transporteate;
— transportul cu trenuri de lucru.
Stubilirea mijloacclor de transport ce se folosesc la executie
se face pe baza critcriilor tehnico-economice.
Organizarea transportului cu autobasculanta se face in functi
de teren si de abatajul de lucru adoptind una dintre schemele
din fig. 31 si 32. De cite ori este posibil se va prefera transpor-
tul inelar care prezinta avantajul de a reduce timpul de manevra
a mijlocului de transport.
ante, autoremorci
194 Fig. 31 — Folosirea autobasculan QQ
telor in spatii restrinse. (S
2 oo =
Fig, 32 — Folosirea autobasculantelor in spatii largi.
Numarul mijloacelor de transport pentru lucrarile de tera
samente de drumuri se determina cu respectarea si incadrarea
in prevederile ,,Planului national unic de dezvoltare economico-
socialé a indicatorilor de utilizare a unei tone capacitate din
parer] inventar autovehicule de marfi la parcul intern“.
-85. Pentru folosirca transportului rutier este necesar si
sf amenajeze cai si rampe de acces in debleuri si pe ramblee
gi cli de transport corespunzitoare
6. La alegerea tipului mijlocului de transport rutier,
trebuie si se mentina seama pe linga performantele tehnologice
ale acestora si de conditiile speciale de lucru dupa cum urmea:
3.86.1. Pentrn autobasculant
— descdrcarca pamintului se face de regulA prin basculare
in spate;
— c&ile de acces trebuie amenajate si inirctinute in bune
conditii
se poate circula pe terenuri moi sau dt
Pentru autodumpere:
rcarea se face prin basculare in spate ;
— intretincrea si deservirea sint simplu de efectuat:
manevrabilitatea ugoari ;
— productivitatea sporita
— pot Iucra pe terenuri cu denivelari si pe cit mai putin
pretentioase.
elate.
195 - 3.86.3. Pentru remorci si semi-remorci:
— desciircarea pimintului se face prin descircarea laterala
sau prin spate ;
— cele tractate sau autotractate cu tractor pe pneuri ne-
sita cdi de circulatie amenajate iar cele cu tractoare pe senile
pot fi utilizate in congifii grele, pe cdi neamenaajte;
— au mobilitate redusa.
3.87. Transportul pe benzi se foloseste in urmitoarele si-
tuatii:
— sapaturi in spatii inguste;
-- s&paturi in spatii largi, dezvoltate pe lungimi mari gi
cu volume mari de lucrari de pamint;
— in solutii de transport mixt, auto si banda transportoare.
La utilizarea acestui mijloc de transport trebuie si se tind
seama de urmiatoarcle:
— este necesar s se asigure o instalatie pentru incarcarea
continua a benzii transportoare;
— au penetrabilitate mare in fronturile de sipare si des-
carcare ;
— conduc la economii de combustibili si lubrifianti ;
— montarea se poate face la suprafata terenului gi in con-
ditii de teren nefavorabile;
- puterea instalati este de 0,6 —1 MW/km.
3.88. Trenurile de lucru pentru transportul pamintului se
folosesc atunci cind in apropierea gantierului exista o cale fe-
rata. La utilizarea acestui sistem de transport trebuie si se
aibi in vedere urmatoarele:
— trebuie amenajate platforme (rampe) pentru incarcare-
descarcare ;
penetrabilitatea la locul de sa sau_depozitare este
relativ micd si conditionata de posibilititile de intrare a tre-
nurilor de lucru sau in conditii economice de utilizare a trans-
portului combinat auto si tren de lucru;
— volumul de transport trebuie s& fie mare;
—consumurile cnergetice sint minime fata de alte mij-
loace de transport ;
— distantele de transport si justifice utilizarea trenurilor
de lucru;
— fncircdtura utila a unui vagon basculant este de 18—20 m°.
196 3.89. Transportul pamintului sipat face parte integrant
din procesul de executare a terasamentelor.
3.90. Organizarea transportului se face i functie de teren,
de abatajul de lncru, de distanta de transport si determina pro-
ductivitatea utilajelor de sipat, imprastiat, compactat, precum
si intregul proces tehnologic de executare a tronsoanclor de te-
rasamente,
3.91. Calculul necesarului in mijloace de transport se face
finind seama de urmitoarele conditii:
— sa se asigure functionarea continua a utilajului de sipat,
cu randament maxim;
— si se evite stationarea vehiculelor in asteptarea incircarii;
— calitatea drumurilor de acces;
~— viteza de circulatie indicaté;
— conditii meteorologice ;
— existenta eventualelor pasaje de nivel:
— stinjenirea produsa de circulatie ;
— vehiculele
o> -
o> - -
o> - -
8y is - -
z fw - je we - -
"re mars
[+ uw 9
=e or
$2 oor
be ny
25 xa ry
TORRE wy
MOTIUALNTYA CLASIFICAREA
Criterii de identi
Blocuri
Granulo
Tipul_ de pimint
conf. STAS 1243-83 frac fract. fract frac.
<0,605 | 0,05—0,025] 0,05-2 | 2-20
min mm mm mm
L 2 3 4 5
Prat argila <30%
Praf nisipos <15% | > nisip 30",
Nisip prafos < nisip >praf
Nisip slab priifos 50%
Pietrisuri_ pra. > 50%
Praf argilos > nisip <30%
Praf argilos nisip. 15—30%| > nisip > 30% -
Nisip argilos «<_nisip >praf
Argila < Argilk | -<30%
Argila prifoas > argila < praf -
Argila nisipoa < argila >50%;,
Argila praf. 530%
Nisip 51 pictriguri cu un conti- - - > 50% 25-50%
aut mic sau mediu de parti fine > 50%, | <30%
prifoase.
Nisipuri si pictriguri argiloase - - 50%,
Balasturi cu un contimnt redus - - - > 50%
sau_mediu de pirti fine > 50"
Balasturi_argiloase - = >50% |25—50%
Bolo-rinisuri_ argil - _ _
Botlovranis slab argiles = = - -
Blocuri slab argiloase = — ~
Bolovaniguri - 7 - =
224 sime strat gi in-
specificate condiyiile de utilizare si parametrii de executic (gr
-intilnite
tensitatea de compactare), pentru principalele cazuri de constructi
in practiea. .
In cazurile cind se utilizeaz& alte tipuri de pamint sau utilaje de compac-
ce nu sint cuprinse in prezenta metodologie sau se modified conditiiie de
re ale utilajelor se va recurge la execntia unor tronsoane de incercare
realizate in condifiile prezentului normatiy (vezi cap. 4).
Identificarea si clasificarea pamintului
incercarile ce trebuiesc efectuate in vederea identificdrii paminturilor si
a verificdrii caracteristicilor fizico-mecanice in timpul executiei-sint urma-
toarele:
— compozitia granulometrica conform STAS 1913/13-74 si coeficientul de
neuniformitate Uy conform STAS 1243-83;
— limitele de plasticitate conform STAS 1913/4-76;
— echivalentul de nisip (EN) conform STAS 730-84 in cazul paminturitor
neceerives
— earacteristicile de compactare determinate prin incerearea Proctor
rormalé STAS 1913/13.83. ,
Clasificarea paminturilor s-a facut conform STAS 1243-83 si S
Saw Iuat in consideratie dowd mari categorii (clase) si anume:
— piminturi coezive: el. A.
— piminturi necoezive: cl. B.
Paminturile coezive au fost grupate in trei subclase (Ay—Ag) pe baza gro-
nulozititii s+ a plasticitafii lor care le confer’ comportari asemantoare la ac-
tiunea ape’
Paminturile necoezive au fost grupate dup granvlozitatea si continutul
fractiunilor fine (sub 0,08 mm) in 9 subclase (B,—B,) in functie de comportarea
lor asemandtoare la actiunea apei. Un continut redus de fractiuni fine este <5",
mediu intre 5—12% iar ridicat intee 12-35%,
in clasificare nu an fos: Iuate in considerare argilele grase, pamiaturile
cu un continut mare in materii organice (>5%) pAminturile evolutive care
isi pot modifica siasea in timpul executici lucrdrilor caracterizate prin fragil!
tate si alterabilitate ca marnele, sisturile, creta etc., materialele putrescibile,
solubile sau combustibile.
Utilizarea acestora la executia terasamentelor se 7a face numai pe baza
unor studii speciale si caiete de sarcini elaborate pe baza unor cercetari.
in tabelul 3.1 este data clasificarea detaliata a paminturilor w
mod frecvent la executia terasamentelor.
AS 2914-84.
vate in
Definirea conditiilor de utilizare a paminturilor
Definirea condijiilor de utilizare se face in functic de tipul de pamint,
i sitwatia meteorologiea din timpul executie
Din punct de vecere al sensibilitatii la apa paminturile pot fi de doua
tipari:
226 — pdminturi sensibile la ap’ (argile, prafuri, nisipori si pietriguri cu un.
continu: ridicat in parti fine etc.) ce reactioneszi rapid Ja variatiile hidrice gi
cEmaterice ale medinhai inconjurater ;
— paninturi insensibile la api (pietrisnri, balasturi, material stincos
lipsite de parti Gne sau cu un conjinut redus @e parti fine) la care variatiile
hidrice si clunaterice au efecte neglijabile asupra calitayii Incririlor efectuate.
Umiditatea pamintuini, determinata conform STAS 1913/1-83, poate pre-
venta trei siZri posible
— umeda (i) — pamintol are o umiditate ridicats
4 procente decit umiditatea uptima de compactare;
— inedie (m) — pamintul are o emidtate mesiie, diferit’ cu +1.
cente de umiditate optima;
— uscata (S) — pamintul are o umiditate scizuta, mai mic& cu 4 procente
umiditatea optima.
Situatia meteorologicé poate prezenta 4 cazuri dife’
— precipitatii medii saw abundente (4+); :
— precipitatii slabe (+);
— lipsa precipitatiilor $1 a evaporaties (=)
— evaporatie importanté (temperaturi medie sau ridicata, timp uscat,
vint) (—).
Conditiile de folosire a pimintului la exceutia terasementelor sint:
— conditit de sipare (extragere) (E);
— conditit de reducere sau erestere a umiditatii (W);
— conditii de tratament cu lianti sau substante chimice, eliminarea cle
lor grosiere (T); ~
— conditt de impristiere pri
mai mare cu peste
4 pro-
dee
ind grosimea stratelui compact — R;
— concijii de compactare (€
— corditii de inaltime a rambleulni (H).
Conditii de spare se referé. la modul de extragere cv poate fi: in straturi,
frontal sau sub apa cu spalare. Extragerea in stratari subtiri se recomanda in
ul unor paminturi cmede gi in conitii meteorologice eu evaporarie intensi
im a favoriza reducerea Superficial a umidixitii, Estragerea frontal se
recomand® in cazul wnor conditii meteoroloxice cu plci slave gia unor paminturi
in stare medie de umiditave pentru a limita suprafata expusd la ploaie.
Conditiile de ymiditate se refer’ la imSsurile ce tebuiesc Juate pentru
reducerea sun cresterea winidit&tii pimintului. Aceste mdsuri se vor Jua in con-
formitate cu prevederile prezentului nermativ.
Conditiite de watament se refer Ia aplicarea unor misuri de tratare a pa-
minturilor ca Hani, pentra reducerea umiditatii, eliminarea elementelor gro-
siere si puncrea lor in opera impreund cu alte materiale (vezi artic. 2.18; 2.20
Se
Conditiile de inspragtiere (nivelarc-reglare) (KR), se referd la gfosimea stra-
turiler de pamint ce irebniese compactate. Aceast& grosime este relativa in
functie de pamintul compactat (fin sau grosier) si de utilejul de compactart
Un strat subtire are in general grosimea enprinsd intre }5—30 cm un strat
edin are grosimi cnprinse intre 25—50 cm iar peste 50 cm sint straturi groust
Conditiile de compactare se refer la intensitatea compactarii ce da in|
catii calitative asupra nivelului energiei Ce compactare cerut de diferite pe
minturi. Se poate distinge un compacta) usor, mediu gi imens. Valorile cant
227 tative ale energie’ de compactare, pentru diferite tipuri de utilaje de compac-
tare, in functie de tipul de pamint si de.intensitatea compact&rii (usoaré, medie
gi intens&) sint date in tabelele privind conditiile de compactare.
Condifiile privind in<imea rambleelor precizeazi anumite indltimi de
executie a rambleelor pentru a evita riscuri excesive din punct de vedere al
tasirii sau stabilitatii rambleelor joase, medii si inalte (fara a lua in considerare
pamintul de fundatie). Se consider cd rambleele joase au iniltimi pind la 5 m,
cele medi pind la 10 m iar cele inalte peste 10 m.
Conditiile de utilizare recomandate mai sus asiguré realizarea unor tera-
samente economice si de bund calitate.
Caracteristicile tehmice ale utilajelor de compactare
Clasificarea compactoarelor finind seama de sarcina pe roat’, in cazul
compactoarelor pe pneuri sau de presiunea static’ media pe unitatea de Litime
a ruloului se da in tabelul 3.2.
in vederea asigurarii umei bune compactari utilajele trebuie sa indep!
neasc& conditiile tehnice de functionare legate de greutate, vitezA de lucru,
frecventa de lucru, presiune pneuri etc., conditii ce trebuiesc verificate inainte
de inceperea lucravii si prin sondaje in timpul executiei. Aceste condifii sint
date pentru fiecare tip de utilaj in tabelul 3.3.
In functie de tipul de pamint utilizat la executia terasamentelor, se reco-
manda alegerea utilajului conform tabelului 3, 4
in cazul compact&rii prin vibrare, cind utilajul dispune de un dispozitiv
de reglare a frecventei vibratiilor, se recomanda aplicarea urmatoarelor frec-
venje de vibrare:
— piminturi coezive — 1 100 vibratit/minut;
— paminturi necoezive — 1500 vibrayii/minut.
In cazul unor piminturi cu proprietili. intermediare se recomand4 apli-
carea urmiatoarelor frecvente de vibrare. (compactoare vibratoare tip VV 170
si VV 200).
Controlul calitafii Incrarilor
Conirolul calit&lii executiei terasamentelor in prezenta metodologie
consta in:
— verificarea calitatii si stirii pamintului utilizat la executia terasa-
mentelor;
— coutrolul compactarii terasamentelor;
— controlul deformabilit&tii platformei ‘deumului,
Verificarea calitatii si starii de umiditate ale pamintului se face atit ina-
inte de inceperea Iucrarilor de tcrasamente cit si in timpul executiei.
Verificirile consti in determinarea principalelor caracteristici geotehnice
ale pamintului si annme
— granulozitate;
— plasticitatea (daca este cazul);
— echivalentul de nisip (daca este cazul) ;
— caracteristicile de compactare (in. cazul cind acest lucru este posibil).
228 SF “aed 1794
zoo gdp (y - “67S ‘o7—8T - arene, viens
- ~ "eq STE jinaud auntsong
yay 7] “xeut wey e=z uur moe ON] ap PZHEA
YesepD "Ju0D onjyood Teor od
sour porjrys tinsreg | srpaur PoINRIS PB.
-saa yaseta "yuog | rurores “yuo wayeynars,
s ape0 ap sorord qovesq4 yaad no | soysedui09 areyordutos ap
s40 aoyoedt05 sojoedtuoy sojoedwoy ap adi aortnjay mitpu0>
‘ef MpaeL
areaqus euisvou ered
Be OT AA HS OLE AN Trp s9jasPo1sed
_ z MOS ED “109 Raresprouy
“dd ay 8a ‘a SED
0s <0 tore TuyDIES
(19/84) eu guny
ap ajeyian ad arp | ounguny ap vay avon
+S] op nye
pyres
ro} sediuo,) xoyavduio>)
30}
Te MPGEL
229 igus
apalou
qunoyas
mo 4
aswoyauy frumivais uy psnpas ayroeorysy aonarpauy ysupas aymqoeoyy andro
Teupar | yupor 3ivo 8p
yey aren orotd 410}
dovayjouy ysupar oypovoy, cvoyy | wou anidepe -avduio)
Toreaq
aoraya, reydepe | veydepe | reidepe 16 10}
autog qeadepe surg aug, oud yenpar areaseyy onduro3
Teupes Prcenrd
avat> | yeidupe | aeidepe | -avidepe | aeidepe | aeidepe-| aeidepe | amdepe | aeydepe np 103
20 our oui ouig] aurg aur auld aug ould -ovduio)
pau :
gnariuos | Pasa! Eo
sorsorz | ate ae | setae | ee asvoy uv Ze
smaqa no | -ornters | Cornus 7 nz ues ‘ ° Be | soved
nnd a qa aseonaid openers copnaress | sovayprd | UN | empera & | sed
utd sad | nod | cunumg | umdis 0 undisry ap indy,
ug “ua teak uundysty
‘Sseonjad knyurUNR Tandisin, buy amTR
we MeL
230 Tabelul 3.5.
Frecvenfa ia -ribrare in
Felul pamintutui Vibraqii pe minut
Argild 1100 — 1200
Prafuri, argile prMfoase, nisipuri prafoase 1200— 1300
Nisipuri_ medi 1300— 1400
Balasturi 1300— 1400
Nisipuri si pietrisuri cu granulozitate dis-
continua 1400— 1600
Frecyenta acestor determiniri depinde de heterogenitatea pimintului
utilizat, ins& ca nn va fi mai micd de o incercare la 5000 m® terasament pus in
opera.
Starea pamintului este determinata de umiditatea lui. Determindrile de
umiditate vor fi efectuate zilnic in cel pnfin trei puncte repartizate uniform,
In fiecare 2000 m? de strat sau la cca. 500 m? pamint pus fa opera.
Controlul conipactarii terasamentelor const in:
— verificarca parametrilor de compactare;
— verificarea gradulni de compactare realizat prin stabilirea intensititit
de compactare (raportul (Q/S).
Verificarea parametrilor de compactare consta in:
— verificarea inainte de inceperea lucririlor si prin sondaj in timpul
executici a caracteristicilor de functionare a utilajelor de compactare (greu-
tate. viteza, freeventa de vibrare);
— verificarea pe primele straturi de pamint puse in oper’ a parametrilor
de compactare_ prescrigi ;
— wrnuirirea in timpul executiei a repartit
pactare;
— verificarea in timpul execufiei a respect&rii grosimii stratului com-
pactat
Verificarea greutafii utilajului se face prin cintarire la inceperea lucra-
rilor. Greutatea atilajului obtinuta in urma cintéririi trebuie 54 corespanda
caracteristicilor tehnice ale utilajului prescris. In cazul cind valorile obtinute
sint diferite, se va_proceda la incadrarea utilajului in clasa corespunzdtoare
groutatii obtinute, In acest caz parametrii de compactare (grosime strat $i in-
tensitate de compactare) yor fi alesi corespumz&tor noii situatii.
Aceasta verificare se va face gi pe parcursul executici in cazul cind se
‘b& utilajul de compactare.
Verificarea ‘ritezei de Incr se face prin sondaj in timpul exccutiei prin
stabilirea timpului necesar utilajului pentru a parcurge o distanté cunoscuta,
___ Viteza stabilit& trebuie sa se incadreze in Limitele prescrise in tabelul 3.4.
in caz contrar se ror lua masuri pentru respectarea vitezei prescrise.
Verificarea freevenjei de -ribrare se face in cazul compactarii prin vibrare.
Accasta verificare se face atit inainte de inceperea lucririlor cit $i in timpul
executiel, Determinarea frecventei de vibrare se poate face cu ajutorul acceiero-
iei uniforme a efortului de com-
se
231 metrului B-2511. in cazul compactoarelor cu posibilitatea variatiei frecventei
de vibrare se va verifica aceasta frecventa pentrn fiecare treapta. Frecventa de
vibrare determinata trebuie si corespunda frecventei optime de vibrare reco-
mandata in tabelul 3.5.
Urmarirea in timpnl executiei a repartitiei uniforme a efortului de com-
pactare are un rol important in realizarea calititii terasamentelor. Acest lucru
impune urmirirea permanent’ de c&tre conducitorul punctului de icra a acestui
parametru intervenind direct si imediat dac& este cazul.
Verificarea respect&rii grosimii prescrise a stratului compactat poate fi
ficut& cu ajutorul unei tije metalice gradaté cu care se strapunge straiul, Se
recomand& ca grosimea stratului s4 fie determinaté fnainte de compaciare,
in acest caz grosimea de asternere a straturilor afinate fiind determinate eu ajr
torul formulei:
in care:
Hg este grosimea sjratului de pamint afinat in em;
He este grosintea stratului compactat in cm;
(pentru notatii vezi si anexa 2),
La verificarea grosimii stratului se admite o abatere de + 15% fata de
grosimea prescrisé in cazul unor intensita}i de compactare, reduse, iar in co7ul
tensit&ti de compactare medii si intense grosimea determinata tebuie
si fie mai mica decit cea prescris’,
Stabilirea intensit&yii de compactare (raportul Q/S) consta in
Determinarea, volumului de material compactat (Q) in m®, Atest Inere
se realizeazA prin numararea (pontajul) masinilor ce transport pamintul Ia Iecul
de punere in opera. In acest scop este bine ca la inceputul lucrarii sA se stabi-
JeascA volumul de pamint ce poate fi transportat in mod real de catre utilajele
de transport. La sfirgitul zilei se va stabili cantitatea de pamint transportata
prin inmulfirea numrului de transporturi efectuate cu volumul de pamizt
a unui transport.
intrucit in caleulul intensitayii de compactare se ia in considerare volu-
mul de material compactat trebuie sA aplicim Ja valorile objinute la sfirsitul
zilei un coeficient de corectie care si {ind cout de infoicrea materialului. Astiel
in cazul pAminturilor argiloase acest covficient este de 0,7 iar in cazul celorlalte
tipuri de pamint el este de 0,9, Volumul de pamint astfel objinut se is in caleu-
Jal intensitatii de compactare.
Determinarea suprafetei cAleate se face la sfirgitul zilei de lucru prin
inmulfirea latimii de compactare a utilajului se executd compactarea cu distanta
parcurs4 de utilaj in acest interval de timp. Accasta distanta este objinuta cu
ajutorn] kilometrajului aflat la bordul mtilajului.
Din distantele parcurse de utilaje se vor scade cele parcurse in alte scoputi
decit pentru compactarea proprinzisA a terasamentului (deplaséri de Ja un punct
la altul etc.).
Tn cazul cind compactarea se face cu mai multe utilaje de acelasi tip se
cumuleazi snprafetele objinute pentru fiecare compactor.
232 Valoarea obtinuti a raportului Q/S se compara cu valoarea prescrisi pentru
tipul de pamint, starea acestuia gi utilajul folosit, din ghidurile practice anexate
alaturat.
im general se admite o.abatere de 4.20% de Ja valoarea prescris&, in cazul
unor intensitfi reduse de compactare, sau valoarea obtinut& s& fie mai micd
decit valoarea prescris& in cazul unei intensitati de compaciare medie sau intensa.
Deformabilitatea terasamentelor poate fi m&surata cu ajutorul deflecto-
metrului cu pirghie conform Instructivnilor tehnice pentru determinarea defor-
mabilitatii drumurilor cu ajutorul deflectonietrulai CD 31-67.
GHIDURILE PRACTICE DE BNECUTIE A TERASAMENTFLOR
Semnificatia simbolurilor din ghidurile practice
fn ghidurile practice condi{iile de exccutie sint recate prin simbeluri
pentru ugurarea prezentarii lor.
Semnificatiile acestor simboluri sint urméitoarele:
— in cazul cind mu este necesara nici o conditie, simbolul corespnnzitor
este cifra 0;
— in-cazul s&parii (extractie) E:
— cifra 1 semnificd extragerea in straturi;
-- cifra 2 semnificd extragerea frontal
— cifra 3 semnificd extragerea sub apa cu spilare;
— in cazul actiunii asupra umidivatii (W):
— cifra 1 semnificd reducerea umiditatii prin aerisire;
— cifra 2 senmificd reducerea umiditatii datorita drenarii Libere pria
depozitare provizorie a materialului imainte de utilizare;
— cifra 3 semnificd necesitatea stropirii cu apa a materialului;
— in cazul tratamentului sau aplicérii unor tehnici de imbunatatire
(ameliorare) T
-- cifra 1 semmificd tratarea pimintului in general cu um reactiy sau
fant;
— cifra 2 semnificd tratarea cu var nemai in cazuri speciale;
— cifra 3 semnificd eliminarea clementelor grosiere. mai mari de
500 mm ;
— cifra 4 semmific&é asternerea materialujui in straturi sau forma de
sandvici cu alte materiale;
— in cazul imprastierii (reglarit) R:
— cifra 1 somnificd imprastierea in straturi subtiri;
— cifra 2 semnificd. impristierea in straturi subtiri sau medi;
— in cazul compactarii (C):
— cifra 1 semnificd un compactaj intens (greu);
— cifra 2 semnific& wn compacta} mediu;
— cifra 3 semnifics un compactaj ugor;
— in cal rambleelor:
— cifra 1 semmificd posibilitatea limit a utilizarii materilului la
ramblee cu indifimea mich: (H <5 m);
— cifra 2 semnificd posibilitatea utilizdrii materialului Ja ramble
cu indljime medie sau mica — (H <10 m).
233 FISA NR. 1
PRAF, PRAF NISIPOS, NISIP PRAFOS, NISIPURT
UN CONTINUT RIDICAT DE PARTI FINE DE N
{, CRITERE, DE IDENTIFICARE
Smear. <30 mm
Ip < 10
Continut de fractiuni fine (sub 0,08 mm)
— paminturi coezive > 35% si sub 0.005 mm — 15%;
— paminturi necoezive 12-35%.
AREA $1 CONDITIL DE UTILIZARE
Starea | Sitnatia Conditii -
pimine | meteoroe| de utilizare Observatii
tului | logica a
[wl orlelcla
umed& = * Se recomanda o- Paminturi fine, foarte sensibile
prirea lucrdrilor_| la variafiile climatice gi hidrice
cu permeabilitati ce pot varia
W> in limite largi. In starea umeda
Ww sint dificil de pus in opera dato:
opts rit& portanjei scizute. Depozi-
tarea provizorie si drenarea
medie » Se rece, ~ | prealabild pot duce la scaderea
medie Serecomandio- | miditaii. In starea useatd sint
|_PElred MNCTATHON | dificil de compactat uneori im-
Wopt-z 2lolol2] 3] 2] pesibil, find necesara marirea
a ——_|-|—] intensitatii de compactare
aWe = oO} 0;o0
Woptas - otolol2}ijo
Oo; 3], 0}2];2)0
uscata po * Se recomanda o-
prirea_Incrarilor
w —_|2}2}o}2) 2) ol}
OLOlTo} ti tio
Weta | — oO} 3sfo}2}2]}o
*) Situaria nu permite executia lucrarilor cu suficiente garantii de calitate™
234 3. PARAMETRII DE COMPACTARE,
Tipul_de compactori
sara Picior|
Grad de] Tntens. Param. |p, Vibrator de
comp. | decomp. de comp. a
vilvz{[v3lvalpor
Usoara
95%
Medie
N
Grea
(intens’)
100% -
0,05:|_ 0,075}
0.25 | 0,50
4 6~7
235 FISA NR. 2
PRAF AKGILOS, PRAF ARGILOS NISIPOS, NISIP ARGILOS
1, CRITERIL DE IDENTIFICARE
Dax. < 50 mm
Jp = 5-20
Continat de fractiuni’ fine (sub 0,08 mm) > 35° din care fractiuni
<0,005 mm 15-30%,
2. STAREA $1 CONDIJIL DE UTILIZARE
Conditii de utiliz
re
Starea | Situatia
“fare Obs.
pamin- | meteoro- generale
tului logica *
Umeda | ++ * Se Paminturi fine cu caracteristici
wv opr tehnice care permit punerea lor
Woptes in opera folosind © gama larga |.
Te 35% din care sub 0,005 mm
30-60%,
2. STAREA, CONDITIL DE UTILIZARE
Starea | Situatia tilizare ov
pimin- | meteoro- . s le
tulni | logics c\a generale
Umeda * Se _recomanda Paminturi dificil de pus in
W> oprirea lncrarilor | peri datorita caracterulni lipi-
Wopet4 cios san alunecos, plasticitatii
Ie <0,9 To permeabilitatii reduse ce le
it OPO} 212 F 210) confers o variatie redus& 1a
o}2| 2/1] umiditate. Portanyi slaba
= 2
Medie ' * Se recomands Coerent’ mare. Plasticitatea
Wope—4 lucrarilor | lor faciliteazi alunecarile, ris-
A,3 rit& plasticitatii ridicate poate
apiirea riscu ria W
foarte reduse compactaj impo-
_ sibil
* Situatia nu permite exccutia lucririlor suficiente garantii de calitate.
238 3. PARAMETRIL DE COMPACTARE
Tipul_de comp:
Grad de Intens, | Param. |p Vibrator Picior
comp de comp. [de comp. SS
vil volves] va aie
0.07
Medic , |. |) > |) oo. tl
9.20 — 0.25 | 0,25) 0.40 | 0.30
lo - 6 5 6 5
Grea
(Intensa)
239 FISA NR. 4
NISIP $I PIETRIS CU UN CONTINUT REDUS $I MEDIU DE PARTI FINE
DE NATURA PRAFOASA
1. CRITERIL DE IDENTIFICARE
Dmoz. < 50 mm
Continut de fractiuni fine sub 0,08 mm < 5% gi intre 3
EN > 35
Fractiuni
= 12% (0— 12%
2mm < 30%
2. STAREA SI CONDIPL DE UTILIZARE
_Conditit de mtiki cag Obs.
elwit[eicls generale
Paminturi in| Nv infiuen-| 0 | 0] 0 | 0 | 2 | 0 | Continutul redus in parti
Starea
pamintului
Situatia me-
teorologica
sensibile la | yeazi calita fine si lipsa plasticitatii
apa tea execu- duce la un comportament
yiei nerari aseman&tor cu pamintu-
lor rile’ insensibile la ap.
Pot pune probleme de
traficabilitate dacd gra-
nulozitatea lor este uni-
forma. Pot fi compactate
pe cale hidraulica. Pa-
minturi fine cu sensibil
tipi reduse la variatiile
hidrice
3. PARAMETRIL DE COMPACTARE,
Tipul de compactor
Grad de Intens Param. |p. Vibrator Picior
comp. de comp. {de comp. de,
vil v2] vs] va oaie
o's 0.08 | 0,10 | 0.18 0.20 | 0.28 | —
95% Medie 0,40 | 0,50 |_0,60 |_0,60
5 5 3-4 3 4 —
. gs 0,06 | 0,06 | 0,08 | 0,09 | 0,11 -
4 Strat de —
100% forma 0,35 35 | 0,40 | 0,50 | 0,70 | —
N 6 6 5 6 7) =
240 FISA NR. 5
NISIP SI PIETRIS CU UN CONJINUT MEDIU DE PARTICULE
FINE DE NATURA ARGILOASA
1, CRITERIL DE IDENTIFICARE
— Dnez. < 50 wm
— Confinutul de fractinni fine sub 0,08 mm 5
— Echivalentul de nisip EN < 35
2, STAREA $I CONDITII DE UTILIZARE
Starea } Situatia Conditii de utilizare
pamin- | meteo- i Obs.
tului | rologica | E]W| T] R]C)H generale
medi | + * Se recomand’ | Plasticitatea p&rtilor fine face
intreruperea Iu- | ca aceste paminturi si fie sen-
crarilor sibile la apa. Ele pot manifesta
comportament elastic ins& sint
w> 7 olol4lo}2]2| rezistente la alunecare, Drenajul
prealabil poate fi eficace in
functie de permeabilitatea lor.
In functie de permeabilitatea
| Jor timpul de reactie Ja varia-
LEU OT2t212) diite nidrice gi climatice ale
mediului inconjurdtor poate fi
foarte rapid sau lent
recomanda
intreruperea lu-
Arilor
+ * Se recomanda
intreruperea u-
crarilor
Uscata
Wwe 4 olojo}2}2]}0
Wops-a | |
ofofof2
0 of2}2}o
* Situafia nu permite execufia lucrarilor cu snficiente garantii de calitate.
241 3. PARAMETRII DE COMPACTARE
Tipnl de compactor
Grad
i Intens. de | Param. |p, Vibrator Picior|
comp. comp. je comp. de
vil v2[ v3 [v4 | caie
0,085] 0.15 "} 0.20 | —
95%
100% -
** In cazul cind acest tip de pamint se afl imersat (sub api) el poate fi
extras sub nivelul apei avind loc o spiilare si eliminare a fractinnilor fine. Ac
Jucru determina o imbunatatire a calitafii acestor paminturi putind trec
paminturi cu un continut redus de piri fin
t
in
e, Dupa extragere este necesar ca
aceste piminturi si fie depozitate provizoriu pentru reducerea umiditatii prin
drenarea apei (uscare).
242 FISA NR. 6
PIETRIS CU NISIP (BALAST) CU UN CONJINUT REDUS SAU MEDTU
DE PARTI FINE DE NATURA PRAFOASA
1. CRITERD DE IDENTIFICARE
— D max. < 50mm
— Continutul in fractiuni fine sub 0,08 sm G— 129%
— Continutul de pietrig > 30%
— Echivalentul de nisip EN > 25%
2. STAREA $1 CONDITIT DE UTHAZARE
Starea _ | Situatia me-|_Conditii de vtilizare Obs.
pamintuini | teorotogica Te Tw] Tt] | c ber generale
enteaza meabile, insensibile la
Ja apa, calitatea api. Cu cit granulozi-
execntiei tatea lor este mai con-
Jncrarilor tenta
Nu influ- | 0} 010] 042] 0] Paminturi necoezive per-
trafic
3. PARAMETRIL DE COMPACTARE,
Tipul_de compactor
Grad Intens. Param. | —$S $<
a de py, Vibrator Picior|
comp. comp. comp. or] Oe
vil v2] v3] va | oaie
95% Medie
0,30 | 0,40 0,50 | 0,90
4-5 4 4 -
0,07 0.10 | 0,145
10025 -
0,50 | 0,80
5 6
243 FISA NR. 7
NISIPURI $1 PIETRISURI CU UN CONTINUT RIDICAT DE PARTI FINE
DE NATURA ARGILOA!
1, CRITERIE DE [DENTIFICARE
D max. < 50 mm
Continut de fractiuai fine sab 0,08 mm 12—39%),
Ip > 10
2. STARE. CONDIFIL DE UTILIZARE
le 2 | Conditit de utilizare
Stara |338el OO Obs.
pamintului | 2 3m] ¢ ri|clH generale
ane
Umedd + Influenta pirtilor fine este pre-
ponderent&. Pamiuturi dificil de
pus in operd la W rigicaia chiar
wW> —— imposibila. Permeahiliiatea re-
Wopt +2 = [9] 9] 4) 0] 342] dusa nu permite drenares rapida
o}o}2] 2] 3} o] a apei. Prezenta fractinntor
Ie< 1 |\——|—|—}—|—| 1 sipoase si pietroase reduce muit
_ tL} Ly o 3 | 2] sensibilitates la influenta apei-
Efectul negativ al umidit.
td 21! dase trebuie compensat printr-o
, . compact. puternice. Plasticita-
Medie | | + * Se recomanda | tea si umiditatea se deicimind
Wopt —2 intreruperea pe fractiuni ce trece ori sita
lucrarilor de 0,4 ram.
50 mm
— Confinut de fractiuni fine sub 0,08 mm 12—35%
2, STAREA ${ CONDITIL DE UTILIZARE
Situatia |_Conditii de utilizare
meteoro-
logica
Obs.
H generale
pamintului wi t]Ric
Umeda**
w
Procentajul de parti fine
face ca elementele gro-
siere sa fie inecate in frac-
tinnea plastic’, compor-
tamentul global rapor-
* Se recomandi, tindu-se la aceast& frac-
intreruperca yiune. Prezenta fragmen-
lucracilor telor mari creazd difical-
titi la extragere, tmpras:
tiere si compactare find
necesara eliminarea frag.
o} so} 2/0] > de 500 mm.
* Se recomanda
intreruperca
lucracilor
* Situatia nu permite punerea in oper a acestui pamiut cu suficiente garantii
de calitate,
** Starea pamintului este determinaté de umiditatea fraciumilor < de 20 mm,
246 3. PARAMETRIL DE COMPACTARE
Tipul de compactor
Intens Param. 5
de comp. de comp. | Pt Vibrator Bicior
vil votv3 [va] dome
Medie —
0,30
6
Intensa
(grea)
0.50
247 FISA NR. 9
BOLOVANISURI CU UN CONJINUT MEDIU DE PARYI FIN
ARGILOASA SAU PRAFOASA
1. CRITERIL DE IDENTIFICARE
D max. < 250 mm
Continutul de fractiuni fine sub 0,08 mm 5—12%
2, STAREA $1 CONDIFLL DE UTILIZARE
Conditii de ntilizare
5 Situagia |_Conditii de utitizare_
haere meteorolo- . Obs
pimintubai | ™feers witleicly generale
+ * Se recomanda | Cind aceste paminturi
Umeda ptreruperen | sint relatiy compacte au
** lucririlor legitura intre clementele
————— granulare. Fractiunca find
= olololo}2]2| intervine totusi in com-
ie I—|—] portamentul ior prin re-
_ ol ol ol of 2| 2 | Aucerea permenbititati si
J 2 | a adincimii de actine a
. compactorului.
+ * Se recomanda
intreruperea
lucrarilor
Medie |
4 242
2]o
= ololololirfo
= * Se recomanda
intreruperca
lucririlor
Uscats + make
os 2
Of; 3s} oO};o}ty2
* Situatia nu permite executia Iucririler cu suficiente garantii de calitate
** Starea pimintului depinde de umiditatea fractiunilor < 20 mm, insa
practic este dificil de determinat aceast{ umiditate ea find evaluata prin exa-
menul direct al consistentei fractiunii plastice a pimintului.
248 3. PARAMETRIT DE COMPAC
Grad de | Intens. | Param.
comp. |e comp. | de comp.
os
Medic
x
95%
0,02 | 0.03 | 0,045] 0,055] 0.075| —
Intensa ———]
ereay |
: N
100% — |e
249 FISA NR, 10
DE NATURA
BLOCURL CU UN CONTINUT M TU DE PARTI FIN:
ARGILOASA SAU PRAFOASA
1. CRITERIL DE IDENTIBICAR
D max. > 250 mm
Continstul in fractiuni fine sub 0,08 mm 5—12%
2. STARFA SI CONDIJIL DE UTILIZARE,
Searea Situatia |_Conditti de utilizare :
pimintului oeica Elwltiri clu generale
+ * Se recomanda | Prezenta blocurilor face
Umeda intreruperea ca executia terasamente-
“* lucrarilor lor sA fie dificilA. Cind
sint in stare relativ com-
- pact& elementele grann-
lare sint in contact unele
- cn altele. Fractiunea find
ot intervine in comporta-
~ mental lor prin reducerea
permeabilitatii si a adin-
cimii de actinne a utila-
——— jelor de compactare
Medie 1
4 * Se recomanda
intrernperea.
lucrarilor
Useata, ——____|"
: 0
ofs}sfofrt2
* Situatia nu permite executia Incrarilor cn suficiente garantii de calitate.
** Starea pAmintului depinde de umiditatea fractiunii < 20 mm insa
practic este dificil de determinat aceasta umiditate, ea fiind evaluata prin ¢:
memul direct al consistentei fractiunii plastice a pamintului
250 3. PARAMETRI DE COMPACTARE,
Tipul de compactor
Intens Param, , -
de comp. de comp. | Pr |____Vibrator__ | Picior
vil v2] va] va] %
—_|_ = | 008 | 0,12 | 0,14 -
Medie ,
e —_|_~ | 0,40 | 0,70 | 0,70 -
- | - a} 6] 5 .
Q's - 0,06 | 0,10 | 0,10 5
Intens&
(grea) e _
N _ - 7 6 6 =
251 FISA NR. 11
BOLOVANIS CU UN CONJINUT REDUS DE PARTI FINE
1. CRITERIT DE IDENTIFICARE
D max. >50 — <250 mm
Confinutul in fractinni fine sub 0,08 mm < 5%
2. STAREA SI CONDIJII DE UTILIZARE
Conditii de utilizare
. Situati
smintatus | ™eteoro- create
p Topica tTIR| c}H genera
Paminturi | Nu influ. [0] 0] 0] 0] 2] 0| Paminturi necoezive si
insensibile | enteazi ca- permeabile, insensibile
la apa litatea la apa.
executiei Nu se preteara Ja amestec
lucrarilor
3. PARAMETRII DE COMPACTARE
Tipul de c
“romp. [aecomp.| ce camp) Tt |_ Vibrator” Picior
vil v2] v3| v4 | doe
0,17 -
95% Medie 0.70
5 ~
0,12 =
100% 0,60
5 7
252 FISA NR. 12
BLOCURL CU UN CONTINUT DE PARTL FINE
1. CRITERIL DE IDENTIFICARE
D max. > 250 mm
Continutul in fractiuni fine sub 0,08 mm <5%
2. STAREA SI CONDIFIL DE UTILIZARE
Conditii de utilizare
Starea Situajia Obs.
pamintului | Meteoro- > generale
logic’ RY) C)H
Paminturi | Nu influ | 0] 0] 3] 0] 2] 0|* Fragmentele mari pot
insensibile | enteazd pune probleme la extrac-
Ta apa calitatea fie, impragtiere si com-
executiei pactare. Trebuiesc eli-
lucrarilor iinate elementele gro-
siere >500 mm pentru
@ putea exccuta 0 com-
pactare corespunzitoare
+ Paminturi necoezive si permeabile.
3. PARAMETRII DE COMPACTARE
Tipul de compactor
Tnrens Paras
de comp. de comp.
Py Picior
de oaie
= - 0.50 | 0.70 | 0,70 =
253 ANEXA 4
SISTEME DE MASINI PENTRU LUCRART DE CONSTRUCTILMONTAJ IN PERIOAIA 1986— 1990
faz
va Modul de asigorare
xe | Coa Caracterietici tebinice
Xe] CBI | Denumires procusulut sterictici producator | incepind | Ob.
Principal “mer | din anal
° n 2 3 7 2
I-MASINI PENTRU LUCRART DE PAMINT
1 | 301 1204) BoMdocere cu Tama orien: | @ 62 CP, lama3.00 ma) X. Tractoare | Im fant
501 1432 sabsts, sutoproputeate, cu Miereurea | cate
chipement de tarificater Cine
“pe penile (Teactoare pe | @ SOCP, lam 3,00 mum) I Tractoare| La febrica-
salle, cu lama. Tuldoner Mierenrea | jie
Sesiticaon)
Cine
© 15067, tama 3.90 mn] 1 Tractorat | Io tubeteae
Brae | te
© 180 CP, lama 3,80 m] 1,"Tractorat | Te fabricar
Brasov | ie 1985,
300 cP, TE Mirga
S75. CP. lama 5,15 m | TM. Missa | Ia fabric
We 1987
© cu activare prin vi] LR. Ploieyti
Iweagit, 130 CP, tama|
3.9)
2 ]301 1204] Buldocere on tas crien- | @ 180 CP, tami 3.48 am] rT.at.a. | In fabiticas
fo%e2 42] rabid, autopropatsae — Griova | Ge
pe pew © 350 CP, lami 442 oe] 1-Tractoral | Tn fabrica.
Gractoare pe peur ox Bragor | tie 1987
aaa budover) © 615 CP, dann 5,00 a4] TA Miss
oft 3 f+ [> 6
3 : sate cos actionare bidrantif 1. To fabrica-
5 [01 1211 | Sorepere era oe ay Ba
idem, 8 mi? in fabri-
M7 catie
© cu actionare mean Th tabrie
ea, 6m Jn fabs
a 180, capa Hn Jn fabri.
4 [sor ae] seeoere dutoprapobate | @ 2180, caps HY ae
> 360 CP, con 2030 fn tate
- ms jovline catic 1988
lest
90 CP, exp 0,9 90) In fabri-
@ Becher icolina catie [989
has:
240 CP, cops wt | in tabrie
om Nicotiana catic 1986.
Iasi
‘ toe | @ soo cP. enps 402 | Lat in tab,
5 [01 214] Sse erator ate | Com sat |,
premmiate Ns
sy cr,cipd 85% | LTractrat [Ta fabs
s | ° Bokinerepere fo 2200, cups taxon | Tf 2st,
of | 2 3 [3 s |
7 | sor 1225] Sowpree pe cate 109 08, cops 2.5 wf Ha is tai
Xtina | Sl
tos
8 [01222] cred somipate — | @ tant 300 m neo.m | tn tae
Bicrres | ete i987
’ Geedere axionwwpubsie | @ 120.CP, tan 4.60 mf Lx ta fae
Ntcotinn | tye
ist
© 150.68, tama 5,65 nf EE ia fabri
Stating | Sy
te
sa1 1302] racavator en o cmp | @ po antogasin, 42 GP Et jo
Zip Oot2 01s ne | Brogeeson | 288
Bie
© pe preuri, 99160) CPPS. Pte fats
Saeko | Brogreoal | coe
rate
© idem, 50 (109 CofC | iw abst
Sint 0nt55028 ‘in Bropeesat | 28%
ee
@ pe senile, 352 CP] TE Lt tte
Bins 20.29 | Paogeean | 28
bial te 3508
@ item, 55 ay CPPTUC. Ly tgs
csp 0,380.36 an Bromeeoot | 18,8
rats
° 1 2 3 J+ [o> |«
@ item, s0.cr, com fiv.c. [tn ta
Os2098 ne | Progseat | cape WN9
Bias
@ idem, 104 ¢P, cops BEG, | ta tbr
Oso ne) Brogrest | ene 1969
Pra
fo ite, 140 cP, cupt EG. | In fare
osha Brogeesat | cave
Trae
@ sao, 180 ¢P, copa] Ee. | ia eee
onan Progeesal | cape 1088
Feats
dem.25:180P, copif LUG, | ta abs.
toes ne Frogeesot | cape 1958
bate
© tom, 360.€P, cups HG. | Ta fri
2s aims Progiesat | cate W988
© stom, 720 €P, cop] iu.c. | fs ore
ea ogres | cae 1958
© pistoare, 33-12 cP ta fabri
Eppe eis 028 aie 1958
11 [501 1903] rscavateare on o caps, cu | @ 23 me - — | import
EXEdjumie ecctrla pe | 250K cna Asn r.6 | a8
ite ena
i heats
fo s20 ew, cups ame [PEE | in etn
Frogecaat | cate 1987
feat ose
o 1 2 3 4 3
3011311] Dragatine © hidewwtica, do cP [rec. fn fat
0316 m2 cup | Progresst | atic 1987
Brats
© cu cablari, ponte | nt.
rmlagtin8. 621CP, cups} Progresal
osm "Y bralis
13 | 3911321] Excavatoare cu brag tetee | @ 180C%, 0,45-0,73 nf 20.6. | in fabri.
sonpie Progeesal | catie 1987
Brails
14 [3011531] Sapitcate de sanquri, cu | @ 430P, sang o.4s tof uo) C2. weita
cumia © 80, CH saat 07% 1985
© pe tractor po gonilo] UALR | 1987
sant 124 tn Cia
© Gudlispositiv de posal) L1G use
vbutl de deen}, | Progeesut
18D) CP, gaat 0.29% a
15 | 301 1334] Excavacoare ew mai mutte | @ 220 KW 1a ws7
crap, ew espare rally ca Tirtioara
16 | 301 1541] Masini muttitunctionate | @ 45 CP 1c. | tn tabsic
penta Iverast de pantie Progesat | cae ise?
Bails
eos cr TR Braits
© pe tector pe prewt'| EM. Ja fabri-
6 cP Geter — | earie 1988
e 1 2 3 4 5
17 | 301 1351} inesscatoare ex 0 cups, eu | @ capa] itat.a. | In fabri-
cu deseareare freatals) Craiova | catio 1988,
@ ica 180-CP, expat TaLA. | In fades
23 ne race | catie 1988
© ient 360 CP, exp8|{"F. Brogor | In fabre
33m cate
(Tractoate- pe peori en | @ idem, 610 CP, capa] LM Miya | 1986
Incdredtor froutal) to me an
. © pe pncuri, cu sosiu ar fab
Hottat, 104 cP catie 198K
© tem, 140 CP, ep}
23 ni? Ploiesti
(s02 su22] (ractoare pe geniie ew in- | @ pe gimite 180 CP, enpal 1.7 In fabrie
Creator frontal) 2b Brgor | catie 1988
18} 201 1353] tucdrcstoare on © cup, ex | @ pe preuri, 80 CP | LN.
descArvare lateral Nivotina
. kes:
19 | sot i503] sapatoate de gropi cu echi- } @ _ 900 mm, adixcime] Energore- | Hn fabri.
parent de plantas stlipt | 3m pong | catie D6
20 | 301 1504] sipatoare de gropt cu eedie | @ pe tractor forestier, | VARTA
pament de plantat stilpi | TAF, 9002 300mm] Cimpina
21 | 5011512] Siptioare de caucte, auto-| @ 180 CP, canal 1 2.2/1-T.ata, | fn fabeie
prepulsate vom Craiova’ | catie 1986
22 | 5011512] stasiniae sipat gturt tran | @ | 400 moi, longinte|1.R Beaita | 1987
Srersile’ sob terastmento | © forase 30m 09
198
oy a a
23 | 301 1602] Compactoare statice, on | @ 45 CP, masa syd t] iat. Tn fal
owe [ate
tractate Nicotina | catie
em |e
ie
tn
© portare 0,8 LU.D.P, Tn fabri-
wim io (PSR | HE
ee
a
26 | 301 1612| Compactoare vibratoare © 24CP, masa 4.2/5.4] LM. In fabri
oT | sf ay
@ 110 CP, masa 23,9) LM. In fabri-
Cogan al
escr 1988,
ve
@ cu actionare electrica] J. Indepen- | In fabri-
@ idem, 1 EW, masr Un fabrie
ish a
1 1642] Maiuri grele lansate de cx- | @ pouira compacioare, | IR. In fabri-
a beanie oa fsa 2x3 Ploiesti | catic 29%
7). 2 | 3 7 3
42 | 301.9103] Ansambluri pentre magini | @ echipament ciocan LUG. in fabei-
oe, SSE Pee | ss
Baie
ars BS
eee
fae t oe oe a
2. MASINL PENTRU TRANSPORTURI SI MANIPULARI
1 | 3052101} Autocamioane de uz gene- | @ 135 CP, 6 + 1. Auto- Ta fabri
ae eta tad yaw, |e
fier
ies :
2 3 4 5
e215 cP, toe 1. Auto- Teton
ames fe
eaner, me 1 Avior {Jn fbr
faye
orem ete [ME
Shen
@ s20cP nase, | tae
2 | 303 3101 | Autoremorchere @ 215 CP, 70 camioane | catie
Bee .
@ 320 CP, 100 t 1. Auto Ja fore
3 Autotractoare oa $% eser! catie
inner
@ 250 cP Tei | I ont
ner
eso cr tease, [oer
ase
£90 49%
1 2 3 4 > 6
9 4101] Autobasculante cw beak [@ 2I9CP—85¢ [EAL Miga | In fbet
caste
2iscp— 16 | at Missa | In fab
eae
256. cP Txt attggs | Tn fate
asia
305 4402 | Autobasevlanté eu curd 2SCR—35e | LAC Mies | In fobei-
este
aiser—iee — | eM ating, | te fat
asec TAL Alig
seoce 27 fate aio
cu desedncare tera LM. Mega
ee
cit agitator penten Ye] Ue in fab
ton de 0m paces | cate
Dompece toiewe, aso ce | TM In fabrie
Nicotina | catio
: tae
entra subteran 1508] = =. | tampons
406 4311] Autociternt pentra apet | @ 1ssep, 30001 ft. Autor | fa fade
mecaniea | casie
Meaiay
19 #401] Autovehicule entry tran
: cu container pacuna| LM. Mega | In fsbri
Sorta clment tt vce
te, TCO at cate
9%
@ inlem, 215 CP. 12 6 PLM. Ming | dn fabri:
ie
2 Te Le
a Medias
ek er] ia
~~ emcee 1. Tractorn! | In fabrie
wae
ease 1. Tractoral | Tn fabei-
‘rowel
ese | 1. Tractorat | fv fabri-
wae Ee
a Bfolt 2 3 « [os [|e |
scr 1. Tractoare| Tn taete
aiiercurea | catio
Cine
14. | 305 3101] Kemorei ew plattorma fixa | @ 5 1a.
| Medsiia
ae Te auton
HMediae
ase LM. Missa | Ts tat
catic
me UM. Mirga | Sit fab
atic
15 | 506 3013] Remoici ew platformsjoast | @ 21 t TM. Mirga: | An fabri
aoe M. Miese |"
we LM. Mirsa
104 — — | ianport
‘modutatd.cu suspensie| Nicttina | 1987
Iiidsavlied de 425 ¢
euntaicer prentrs pre] 1.U.G.1C, } Ja fobrl
fabricate, 20 Bray | catie
pentru elemene tangfft-U.G.0.6, | In tavei
Win beron 20'¢ PBragor | casi
16 | 305 01] emorct hascutante ew at rau, | in fabs
ena Nedgidia | cabie
oat TM Migga | In tabet-
- cate
° u 2 3 1 | l « |
eu desetrcare lateralé }x x
Boe
17 | s05.6101| semiremocet ew platforms | @ 21 ¢ La Migs | fn tobe
isa sate
we AM. Mirga | Te fabric
eatie
rpenteu elemente lang] 1.U.G.7.6. | Tn tabri-
Gin besos, 20t | Beagow | eatie
18 | 506.6201 | Semiremorct baseutanse soe EM Minga | fa fabri-
en ben catie
19 | 306 7501} Semiremorei penten ciment 7 2x7d we In fabri-
gatie
30 fw favri-
catie
20] 311 1203] Locomotive de mind elec | @ 9 KW 1 Unio | fn fatein
rie Satu Mare | entice
new Eto | Tn fabrie
Sat More | cutie
21 | 311 1303] aocomotive de mina, 23 ew - = | import
dieset
wo cP 1. Unio | tn fabrie
Samu Bare | cntie
ace LE Unio | Tn fabrie
Sum Mare | catie
cP EVaio | in fabri
© Som Mare | cotie
8 no cr = | impore 692,
el | 2D : ~ > |e
2 [11 us| tommotin do canamen| « 450 CP 1, 25 aurea fa wt
katte te
25 | 312.6306] Vagoane pentru transport | @ 20 ¢ LMR. | fn fabri-
" Bar we
oo Bre | ie
eo | ae
26 | 512.6307) Vagoane Inscutante autor | @ 25 ¢ Tegan LF ta
@ siloz, 10 m* 1M. Turau | fn fabsi-
Bit orm
7 : Le
312 6407 | Vagon cu deselrcare late- | @ 3 m* {. Energo- | in fabri-
Breas tae, | By
28. | 512.8302 | Vagoone basculante de | @ 0,4 m? UUALR Js tari
mindy de ecarmanet BSE) gg gs TUCK. | In fabri
Coe [in
29 | 312.8403] Vagouet automalaxor ce
beter
fe ecarvament ine
gust
30 | 326 1101] Transpostoare ew Land,
mobile pe
26m, OS/LA mis
eS ms, O81 ms
Constructit | catic
Lsarotelinice|
Bocwrestt
1
Construct i
fa tabei-
Hidrotehaice|
Bocuresti
1. Unio
Satu Mare
1, Unio
Shiw Mare
In fab ragindiu
-ou 38 pmyrodsues} nsauod
L8o | PMT WT ell CJ ‘dO Ck sqeuorfounyrymur oftyin oe
Lg61 ovo | wsvosimyy
“Uqey uy, WI + Z'g Mero
ayes | wimoseury,
“qe Uy “Wr for zig ounigeny “9 of
acted | exnoseury,
“waey Uy W]e Ze ouiteus 3 Ze
aibeo | exvosrany
cHqey uy “WHY zg omriryay 9 OT
adeo | exvosrany, wz rewiosy
Hqey uy “Wl omnefeUE SF ¢Z'T Poy nd orsoynnsoyoW | 90-4 92 | FE
aiivs | ore ving
saqey uy | WIS ou g'9 sond oraduing ce
ates | exposing, vetairy
oy Uy “WE | wt zig outstiguy 3 O'¢ BOM ND airoyarjsopoye te
ates 108eagt
seqep uy | oLvornT gr '& 001
ovfed ‘noserg
ary Up) SOLO A'T “TW Cop
aun ‘oseagt
seus wy | OL OTT ee
athe eoseagt ax
suqey uy | coworat sie gy ‘un zp ypurg nd oavoyaodsu corr oze} Te
¥ £ 1 0
270 DISTANTE OPTIME DE TRANSPORT
PENTRU MASINILE DE SAPAT
Grupa de utilaje
Distanga eccnomica de
transport, in m
Buldozer po senile
Buldozer pe pneuri
Sereper tractat cu tractor pe senile
Screper tractat cu tractor pe pneuri
Autoscreper pina Ja 15 m*
Autosereper peste 15 m*
Autogreder
Autoincare’tor
1000— 3000
10-30
30
271 CALITATI DE LUCRARI ORIENTATIVE PENTRU PRESELECTAREA
UTILAJELOR
Cantitatea
2 minima de lu-
5 Grupa de utilaje crri la care Observatii
poate fi folosit
Zz {m)
1} Buldozer pina la 150 CP 100 Distante mici de
‘transport
Buldozer pe senile peste 150CP { peste 1000 | idem
Buldozer pe pnenci peste 150 CP] peste 1000 | Distante mijlocii
72.
Screper tractat
Autoscreper sub 15m?
Autoscreper peste 15 cnt
Autogreder
Excavator
— pind Ia 0,22 m?
— de 0,22—0,5 m?
— de 0.6—0,8 m>
— de 10—4 mt
peste 2500
peste 5000
peste 15.000
peste 100
100 —2500
2500— 16 000
5000= 15.000
peste 15.000
de transport
Distante mici de
transport
Distante mijlocii
de transport
Distanfe mari de
transport
straturi subtiri
S-a concidecat
Numai excavatorul ayuepnosed,
-oyNB UY ovarNIUy
oteroud
sito9 ap {ep ‘a9
-opytiq 2o;wa;FtAe98
Teniuera ascioed
naiB sap
-oagomny
unues
-wy ope timed ojoqune od
wus ojivd 0 od ynamudias
wo 18 viouy ayeog | -woo ap 2 so20piNE - ost op ides up saqueyt |»
Sz dns
dsson woIDU; [UY yearout
% Op ans uo1ay od “0x0 oojquivs
MusGIA OAVENI|OU] - ~ qus op sojaidany fenamy | ¢
Bald
-op uy nes qmtansdury op
x ~ qdosd uy puytuyd “yreog | z
1 ver
yuarasq £0q -0j0q 18 pryoFan Jupuryd
ap tafoynidas gqrey “ansygay op Tatu
asain Up eu
S-ar putea să vă placă și
- The Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological SuspenseDe la EverandThe Perfect Marriage: A Completely Gripping Psychological SuspenseEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (1132)
- The 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics EditionDe la EverandThe 7 Habits of Highly Effective People: The Infographics EditionEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (2487)
- Habit 6 Synergize: The Habit of Creative CooperationDe la EverandHabit 6 Synergize: The Habit of Creative CooperationEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (2499)
- The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeDe la EverandThe Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (5813)
- Pride and Prejudice: Bestsellers and famous BooksDe la EverandPride and Prejudice: Bestsellers and famous BooksEvaluare: 4.5 din 5 stele4.5/5 (20479)
- Habit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and ExecutionDe la EverandHabit 3 Put First Things First: The Habit of Integrity and ExecutionEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (2507)
- The 7 Habits of Highly Effective PeopleDe la EverandThe 7 Habits of Highly Effective PeopleEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (353)
- Art of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of StrategyDe la EverandArt of War: The Definitive Interpretation of Sun Tzu's Classic Book of StrategyEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (3321)
- The Iliad: A New Translation by Caroline AlexanderDe la EverandThe Iliad: A New Translation by Caroline AlexanderEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (5734)
- How To Win Friends And Influence PeopleDe la EverandHow To Win Friends And Influence PeopleEvaluare: 4.5 din 5 stele4.5/5 (6538)
- American Gods: The Tenth Anniversary EditionDe la EverandAmerican Gods: The Tenth Anniversary EditionEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (12954)
- The Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeDe la EverandThe Subtle Art of Not Giving a F*ck: A Counterintuitive Approach to Living a Good LifeEvaluare: 4.5 din 5 stele4.5/5 (20098)
- Wuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)De la EverandWuthering Heights (Seasons Edition -- Winter)Evaluare: 4 din 5 stele4/5 (9974)
- Never Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItDe la EverandNever Split the Difference: Negotiating As If Your Life Depended On ItEvaluare: 4.5 din 5 stele4.5/5 (3310)
- Remarkably Bright Creatures: A NovelDe la EverandRemarkably Bright Creatures: A NovelEvaluare: 4.5 din 5 stele4.5/5 (5714)
- The 7 Habits of Highly Effective PeopleDe la EverandThe 7 Habits of Highly Effective PeopleEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (2571)
- Habit 1 Be Proactive: The Habit of ChoiceDe la EverandHabit 1 Be Proactive: The Habit of ChoiceEvaluare: 4 din 5 stele4/5 (2559)
![American Gods [TV Tie-In]: A Novel](https://imgv2-1-f.scribdassets.com/img/audiobook_square_badge/626321117/198x198/22ab6b48b6/1718315036?v=1){kind=icon}
