Sunteți pe pagina 1din 25

SISTEMUL SOLAR

Sistemul solar este constituit dintr-o


stea numita Soare si obiectele din
jurul lui.

n sens general, o
stea mpreun cu alte
obiecte cereti ce
graviteaz n jurul su
se numete sistem
stelar, termenul de
solar referindu-se
strict la steaua numit
Soare (din lat. Sol).

Sistemul nostru solar

Este alctuit din Soare i ansamblul de corpuri cereti legate


de acesta prin fora gravitaional: cele opt planete, cei 162
de satelii naturali ai acestora, trei planete pitice, i alte
corpuri mai mici (care includ asteroizi, meteorii, comete,
praf, obiectele centurii Kuiper etc.). n centru se afl Soarele,
iar celelalte astre orbiteaz n general n jurul acestuia.

Cand s-a format


sistemul nostru solar?
Sistemul nostru solar
s-a format acum 5
miliarde de ani dintrun nor imes de gaze si
praf cosmic numit
nebuloasa solara.

Cum functioneaza sistemul


nostru solar?
Forta gravitationala a Soarelui
face ca planetele sa se
roteasca in jurul lui pe drumuri
numite orbite. Aceste orbite au
forma foarte apropiata de un
cerc, forma numita elipsa, care
seamana cu un cerc mai mult
sau mai putin turtit. Tot
gravitatia tine anumite corpuri
mai mici, numite sateliti, in
jurul planetelor lor. Pe langa
miscarea de revolutie in jurul
Soarelui, orice obiect din
Sistemul Solar se roteste in
jurul propriei axe.

Cum se invartesc corpurile


cosmice?
Soarele se invarteste in jurul
propriei axe. Planetele se
invartesc in jurul Soarelui si
in jurul propriilor lor axe.
Soarele le atrage cu forta lui
gravitationala pentru ca este
mai puternica decat a
oricarui alt corp din sistemul
nostru solar. In jurul
planetelor se invartesc lunile
lor. Lunile sunt atrase de
forta gravitationala a
planetelor. Exista infinit de
multe alte multe corpuri,
comete, asteroizi, meteoriti
care se invartesc in jurul
Soarelui sau in jurul altor
corpuri cu o forta
gravitationala mai mare
decat a lor.

Care sunt planetele din


sistemul nostru solar?
Planetele din sistemul
nostru solar, in functie de
cat de aproape sunt de
Soare, sunt: Mercur,
Venus, Pamant, Marte,
Jupiter, Saturn, Uranus,
Neptun.
Pana nu demult, mai era si
a noua planeta, Pluto

SOARELE
Soarele este
centrul sistemului
solar. Masa lui este
de aproximativ 740 de
ori mai mare decat
masa tuturor
planetelor. Imensa sa
masa creaza
gravitatia care atrage
celelalte obiecte din
jurul sau.

Soarele emana continuu energie in cateva forme:


vizibil - lumina, invizibil - raze infrarosii, ultraviolete, X
si gamma, unde radio si plasma. Curgerea de energie
care devine parte a mediului interplanetar si este
preluata de sistemul solar, este numita vant solar.
Suprafata Soarelui se schimba continuu, pete
luminoase si intunecate se formeaza frecvent si dispar.
Deseori din suprafata explodeaza violent gaze.

Sistemul solar include:

Pamantul si celelalte opt planete, impreuna cu satelitii din jurul lor...

M
e
r
c
u
r

P
V
a
e
m
n
a
u
n
s
t

J
u
p

M
a
r
t
e

i
t
e
r

S
a
t
u
r
n

M
U
e
r
a
r
n
c
u
u
s
r

P
l
u
t
o

Pmntul
(sau Terra, uneori numit Planeta Albastr)

Este a treia planet ca distan


fa de Soare n sistemul nostru
solar i a cincea ca dimeniuni.
Este cea mai mare din categoria
planetelor telurice i singura
cunoscut n Univers ca fiind
locuit de via inteligent
(controversele legate de existena
vieii extraterestre continu s
existe). Pmntul s-a format acum
aproximativ 4,57 miliarde
(4,57109)de ani, iar singurul
satelit natural, numit Luna sau
Selena a nceput s-l orbiteze
puin timp dup aceea, acum
4,533 miliarde (4,533109) de ani
n urm. Suprafaa Pmntului
este acoperit de ap n proporie
de 70,8%, restul de 29,2% fiind
uscat. Uscatul este mprit n
continente, iar zona acoperit de
ap este mprit n oceane.

Animaie ce prezint micarea de rotaie a Pmntului

Atmosfera afecteaza
climatul Pamantului;
ne protejeaza de
radiatiile nocive
venite de la Soare; si
ne protejeaza de
meteori
deasemenea. Aerul
este format din 78%
azot, 21% oxigen si
1% alte gaze.

Luna, Satelitul Pamantului

Cum a aparut Luna? Cea mai cunoscuta teorie este aceea ca un corp
de marimea planetei Marte a lovit Pamantul si au rezultat ramasite ale ambelor
corpuri ce au format Luna. Oamenii de stiinta cred ca Luna a luat nastere acum
circa 4,5 miliarde ani. De pe Pamant vedem mereu aceeasi fata a Lunii din cauza
ca Luna se roteste o singura data in jurul axei sale si aproape in acelasi timp cu
rotatia sa in jurul Pamantului. Locurile de pe Luna care se vad mai luminoase
sunt zone inalte iar cele intunecate sunt bazine de impact.

Marte (planet), a patra


planet a sistemului
solar. Numele acestei
planete vine de la zeul
roman al rzboiului.
Uneori mai este numit
i Planeta Roie
datorit nfirii sale
vzut de pe Pmnt.

Marte
nfiarea roiatic a planetei se datoreaz oxidului de fier de la suprafa.
Raza planetei Marte reprezint jumtate din cea a Terrei, iar masa sa, doar o
zecime; este mai puin dens, dar aria suprafeei sale este doar cu puin mai
mic ca aria suprafeei uscate a Pmntului. A treia i a patra planet de la
Soare au cam aceeai vrst, 4,6 miliarde de ani.
Ziua marian dureaz cu o jumtate de or mai mult dect ziua terestr i
este uneori numit sol iar anul marian dureaz aproape ct doi echivaleni
pmnteti.

Satelii naturali

Phobos

Deimos
Marte are doi satelii naturali, Phobos i Deimos, ce orbiteaz foarte
aproape de planet i se crede c ar fi asteroizi capturai. Ambii au
fost descoperii n 1877 i au fost botezai dup dup cinii zeului
Marte (Phobos i Deimos) personajele Phobos (panic-fric) i
Deimos (teroare-spaim) care, n mitologia greac, l nsoesc pe tatl
lor, Ares, zeul rzboiului, n btlie. La romani, Ares se identific cu
zeul Marte.De pe Marte, micrile sateliilor Phobos i Deimos apar
diferite n comparaie cu micarea Lunii. Phobos rsare n vest, apune
n est i rsare iar dup 11 ore, n timp ce Deimos rsare n est dar
foarte
Acetia sunt nite corpuri mici, ntunecate i puternic marcate de
cratere, la origine putnd fi nite asteroizi captai de gravitaia
Planetei Roii. Sateliii se mic n sensuri opuse, Phobos rsrind i
apunnd de cte 2 ori ntr-o zi marian.

Saturn este cea de a asea

planet de la Soare, fiind o


planet gazoas (denumit i
Jovian, dup numele planetei
Jupiter), este a doua ca
mrime din Sistemul solar
dup Jupiter). Saturn are un
sistem de inele bine conturat,
format n special din particule
de ghea i o mai mic cantite
de resturi i praf. A fost
denumit dup zeul roman
Saturn, simbolul planetei fiind
o reprezentare stilizat a
coasei acestuia.
Saturn
si
Terra

Pluto a fost
considerat cea de-a
noua planet a
sistemului solar, pn
cnd
International Astrono
mical Union
i-a schimbat statutul,
pe 24 august 2006,
din planet n planet
pitic (planet dwarf).

Pluto si
satelitul
sau,
Charon

Obiecte asemeni planetelor, numite


asteroizi

Asteroizii sunt fragmente de roca lasate in urma de


formatiunile sistemului solar acum circa 4,6 miliarde ani.
Majoritatea acestora pot fi gasite orbitand Soarele in
spatiul dintre planetele Marte si Jupiter. Regiunea
aceasta, numita si Centura de Asteroizi, contine milioane
de asteroizi de diferite marimi, cel mai mare fiind Ceres cu
diametrul de 940 km, pana la corpuri mai mici de 1 km.
Exista mai bine de 90.000 de asteroizi numarati pana in
prezent.

Bucati de fier si roca, numiti


meteorizi
de
Meteorii sunt bucati
material ce cad in ui;
atmosfera pamantultorita
acestia se incing da
t
frecarii cu aerul si poa nu se
atinge Pamantul dac. Daca
topesc in atmosferatuieste
un meteor supravie
calatoriei sale prin
atmosfera si cade pe
lui,
suprafata Pamantun
mit
atunci acesta este u stiinta
meteorit. Oamenii de000 si
estimeaza ca intre 1.aterial
10.000 de tone de mPamant
meteoritic cade pe parte
in fiecare zi. In mareformat
acest material este ici, de
din bucati foarte m etrice.
dimensiuni microm

Meteorii provin mai degraba


din Sistemul Solar decat din
spatiul interstelar. Compozitia
acestora poate fi
asemanatoare cu cea a
asteroizilor, a planetelor
sau Lunii. Sunt perioade ale
anului cand aceste caderi de
meteori se intensifica. Aceste
fenomene sunt numite "ploi
de meteori" cele mai
cunoscute fiind Perseidele
care au loc pe 12 august si
Leonidele, in luna noiembrie.

Corpuri de praf si gaze inghetate


numite comete
Dealungul timpului, oamenii au
fost uimiti si speriati de
comete, stele cu coada, asa
cum apareau ele pe cer
neanuntat si neprevazut. Acum
stim ca cometele sunt bucati
de "gheata murdara" ramase in
urma formarii sistemului solar
in urma cu 4,6 miliarde ani.
Acestea contin informatii
despre formarea sistemului
solar. Le putem determina
orbita, insa numai la o parte
din acestea.

O cometa are un nucleu solid


mic, cu o marime de cativa
km. Nucleul contine "chestii
inghetate" si gaze inghetate
amestecate cu bucati de
roca si praf. Pe masura ce
se apropie de Soare incepe
sa se incalzeasca. Cometa
devine din ce in ce mai
stralucitoare fiind astfel
vizibila de pe Pamant.
Datorita caldurii provenite
de la Soare, gheata se
transforma in gaze foarte
stralucitoare. Acest material
gazos formaeaza o coada ce
se poate intinde pe o
suprafata de mii sau chiar
milioane de kilometri.

Mediul interplanetar
Particule numite praf
interplanetar si gaze
incarcate electric
numit plasma

Spatiul dintre planete este departe de a fi gol. El contine radiatii


electromagnetice, plasma (electoni, protoni si alti ioni) cunoscuta si
sub numele de vant solar, particule microscopice de praf, raze
cosmice si campuri magnetice (in principal cel al Soarelui).

Sputnik 1, primul satelit artificial


din lume [1] a fost lansat pe 4
octombrie 1957.
Sputnik 2 a fost lansat pe 3 noiembrie
1957 i a avut la bord prima fiin vie,
celua Laika. Din pcate, misiunea
nu a prevzut i rentoarcerea n
siguran a capsulei spaiale i a
pasagerului, ceea ce a fcut ca Laika
s fie prima victim a cursei pentru
cucerirea spaiului cosmic.

Satelitii au devenit o parte


indispensabila a
tehnologiei de azi. Ei sunt
folositi pentru diverse
scopuri, de la asigurarea
legaturilor telefonice la
mare distanta, la difuzarea
directa a emisiunilor de
televiziune si radio,
obtinerea de informatii
geologice si despre vreme
sau pentru alte facilitati.

Realizator,
Inv. Grigore Geta, Caracal
Daca vrei sa stii mai mult,
cauta si:
www.astronomy.ro
www.ro.wikipedia.org
http://www.magicland.ro/a
stronomie/