Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
igiena si confort
Tehnici de nursing si
investigatii Asistenti medicali
generalisti anul I
In cazul persoanelorimobilizate la
pat, zonele cele mai predispuse
formarii de escare sunt:
- spatele sau partile lateralele
ale capului;
- marginile urechii;
- umerii sau omoplatii;
- soldurile, partea inferioara a
spatelui sau coccisul;
- calcaiele, gleznele sau zona
interioara a genunchiului;
Prevenirea i ngrijirea
escarelor de decubit
Semne
Subiective; Obiective
Prurit; eritem (Stadiul I)
Usturime; flictema (superficial); atingere de epiderma sau derma (profund)
Stadiul II
Durere; plaga; ulceratie piele; ulceratie muschi; ulceratie pana la os
Stadiul III
Mijloace De Prevenire
Se adreseaza cauzelor locale sau favorizante si reprezinta cartea de vizita a
asistentei medicale. Escarele pot aparea in cateva ore sau in cateva zile, formarea
lor fiind variabila, depinzand de factorul de risc si de toleranta pielii la presiune
indelungata.
Principiile tratamentului preventiv:
Schimbarea de pozitie
Evita imobilizarea
Se schimba pozitia la 2 sau 3 ore; la nevoie, mai des
Este necesara o foaie de supraveghere a escarelor, in care se noteaza:
- orele de schimbare si pozitia: 14 DD; 16 DLS; 18 DD; 20 - DLD
Aspectul cutanat
Zonele de masaj
Asigurarea confortului si mentinerea bolnavului intr-o stare de igiena perfect
Evitarea cutelor lenjeriei de pat, renuntarea la lenjeria de corp
Spalarea zilnic, cu apa si sapun si ungerea regiunilor expuse umezelii, stiut fiind
faptul ca pielea unsa se macereaza mai greu decat pielea uscata
Scuturarea patuluji zilnic, sau ori de cate ori este nevoie
COMPLICATII
infectii locale ale plagii
septicemie
CAPTAREA DEJECTILOR
FIZIOLOGICE SI PATOLOGICE
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
ISCHIURIE - incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua
continutul
POLIURIE - eliminarea unei cantitati de urina mai mare de 2500
ml/24 ore ( apare in boli infectioase, pneumonie, colici renale, in
diabet zaharat
OLIGURIE - scaderea cantitatii sub 5oo ml/24 ore ( apare in
deshidratari, transpiratii abundente, diaree acentuata, hemoragii)
DISURIE - eliminarea urinii cu dificultate si durere ( hipertrofie de
prostate, inflamatii acute ale uretrei)
HEMATURIE - prezenta sangelui in urina
ANURIE - lipsa urinei in vezica urinara - din cause renale
POLAKIURIE - senzatie de mictiune foarte frecventa, cantitate de
urina emisa f.mica ( cistite, inflamatii pelvine, afectiuni uterine)
NICTURIE - inversarea raportului dintre nr mictiunilor si cantitatea
de urina emisa in timpul zilei fata de cea de emisa in cursul noptii
ALBUMINURIE - prezenta proteinelor in urina
GLICOZURIA - prezenta glucozei in urina
ENUREZIS - eliminare involuntara de urina pe timpul noptii
HIPERSTENURIE - urina concentrata
HIPOSTENURIE - urina f. diluata
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
DIAREEA - scaune frecvente de consistenta pastoasa, lichida sau semilichida
Cauze: tranzit intestinal accelerat, greseli in alimentatie, medicamente, stres
frecventa - 3-6 ori/zi (enterocolite), 80-100/zi (holera)
culoare - galben-aurie, verde, rosu, negru-lucios-moale (hemoragii digestive)
consistenta - scazuta cu frecventa mare, lichida-apoasa, moale
apar semne de deshidratare: oboseala, slabiciune, greturi, varsaturi,
tegumente si mucoase uscate, colica ( durere) abdominala, durere la nivelul
anusului
CONSTIPATIA - caracterizat prin scaune rare 1 la 2-4 zile sau mai mult
cauze: afectiuni gastro-intestinale, tulburari endocrine, alimentatie saraca,
emotii puternice, lipsa exercitiului fizic
cantitate redusa
forma - bile dure, masa fecaloida abundenta
METEORISM - acumulare de gaze in intestin
FLATULENTA - eliminarea frecventa a gazelor din intestin
TENESME - senzatie dureroasa de defecare, fara eliminare de materii fecale
FECALOM - acumulare de materii fecale in rect
ILEUSUL- suprimarea completa de materii fecale si gaze
RECOLTAREA SCAUNELOR
Scaunul se capteaza in bazinet si se recolteaza in coprocultoare
Notarea scaunelor:
normal - I linie verticala
moale - / linie oblica
diareea, apos ,,-,, linie orizontala
mucus - ,, X,,
puroi - ,,P,,
sanguinolent - ,,S,,
melena - ,,M,,
se noteaza nr.scaunelor, urmat de semnul conventional ( 12 scaune
diareice)
CAPTAREA SPUTEI
materiale necesare: scuipatoare, vas gradat, tavita renala, tampoane,
foaie de temperatura
pregatirea psihica a bolnavului, va fi educat cum sa expectoreze, sa
tuseasca cu gura inchisa, sa colecteze sputa in scuipatoare , sa nu inghita
sputa
se va aseza bolnavul in pozitia care-i permite sa expectoreze cu usurinta,
fara sa oboseasca, daca e nevoie asistenta va sprijini capul bolnavului
captarea sputei in scuipatoare si se va arata medicului
sputa se colecteaza pt a observa culoarea, mirosul,consistenta, aspectul
la indicatia medicului se trimite la laborator
se noteaza in foaia de temperatura cu culoare rosie, cantitatea de sputa
colectata in vasul gradat in 24 ore
VOMA = actul reflex prin care se elimina brusc, la exterior, prin gura, continutul stomacal
continutul - alimentare
- biliare
MATERIALE NECESARE:
2 tavite renale
1 pahar cu apa
musama ,aleza
prosop
TEHNICA
se aseaza bolnavul in pozitie sezanda sau decubit dorsal cu capul intors lateral
se aseaza prosopul in jurul gatului si se protejeaza patul cu musama-aleza
asistenta se spala pe maini , ofera tavita renala bolnavului si ii sustine fruntea in timpul varsaturii
la terminare se ofera bolnavului alta tavita si un pahar cu apa pt clatirea gurii
varsaturile pot fi colectate intr-un vas acoperit pana la venirea medicului,iar la indicatia acestuia vor fi duse la
laborator insotite de datele bolnavului ( data, mune, varsta, salon)
se face reorganizarea locului de munca si se va supraveghea bolnavul
se noteaza in foaia de observatie, cand sunt mai multe se scrie data si nr.varsaturilor
varsaturile: - alimentare cu pix albastru
- bilioase cu pix vede
- cu continut sangvinolent cu pix rosu
TIPURI DE ALIMENTAIE
Asistenta medical are o mare responsabilitate n asigurarea hranei
pacienilor.
Alimentaia poate fi: activ (atunci cnd pacientul se alimenteaz singur) sau
pasiv (atunci cnd pacientul nu se poate alimenta singur i are nevoie ca o alt
persoan s-l hrneasc). De obicei, cea care asigur alimentaia pasiv este
asistenta medical.
ALIMENTAREA PASIVA
se face cnd starea general a bolnavului nu i permite s se
alimenteze singur.
scop - hrnirea bolnavului imobilizat, paralizat, n stare grav .
PREGATIREA MATERIALELOR:
tava , farfurii, pahar cu ap, sau can cu cioc, ervet de pnz,
can cu sup, tacmuri.
asistenta va purta un halat de protecie, prul aejat sub bonet,
splarea minilor.
PREGATIREA BOLNAVULUI:
Aezarea bolnavului n poziie seznd, cu ajutorul rezematoarelor
de pat sau n decubit dorsal cu capul uor ridicat i aplecat nainte
pentru a uura deglutiia.
protejarea lenjeriei cu un prosop n jurul gtului.
adaptarea msuei la pat.
aezarea alimentelor astfel nct bolnavul s vad ce i se
introduce n gur.
SERVIREA MESEI:
verificm temperatura alimentelor .
asistenta se aseaz n dreapta pacientului i servete supa cu
linguria sau cu cana cu cioc, alimentele solide se taie buci mici
i se vor administra pe rnd.
dup alimentare, bolnavul se sterge la gur , se ndeparteaz
resturile alimentare , se schimb lenjeria dac s-a murdrit.
pacientul se aeaz ntr-o poziie comod , se aeriseste salonul.
ALIMENTAREA ARTIFICIAL
const n introducerea alimentelor n organismul pacientului prin mijloace artificiale.
scop: hrnirea pacientului incontient, cu tulburri de deglutiie, operai pe tubul
digestiv, cei cu negativism alimentar.
1. PRIN SONDA GASTRIC
Prin sond, alimentele se pot introduce ntr-o form prelucrat la nivelul stomacului
(prin sondaj gastric) sau la nivelul intestinului subire (prin sod intestinal).
Alimentaia prin sond cu alimente solide, semilichide sau lichide pe ruta enteral
este preferabil pentru c ofer varietate i selectivitate, ntreine funcionarea
tubului digestiv i reprezint o alternativ mai economic dect alimentaia
parenteral.
MATERIALE NECESARE: material de protecie, alez, prosoape, sond EINHORN sau
FAUCHER, seringi de 5 sau 10 ml, tavi renal,pens chirurgical, lichid alimentar
prescris de medic, plnie.
lichidul alimentar trebuie introdus la temperatura corpului, cantitatea sa fie pina la
500 ml.
se introduce sonda ( cu mna dreapt se prinde extremitatea rotujit a sondei ca pe
un creion, se cere pacientului s deschid larg gura , s respire adnc se introduce
captul sondei pn la peretele posterior al faringelui ct mai aproape de rdcina
limbii, invitnd bolnavul s inghit, sonda prin deglutiie ajunge n esofag i este
mpins foarte atent spre stomac ( la marcajul 40-50 cm citit la arcada dentar), se
verific prezena sondei n stomac prin aspirarea coninutului stomacal cu ajutorul
seringii.
la pacienii incontieni i cu tulburri de deglutiie sonda va fi introdus endonazal
i se menine 4-6 zile , raia zilnic se administreaz 4-6 doze foarte ncet.
3. PRIN CLISM
materiale necesare: irigator cu canul.
alimentarea se face pictur cu pictur, se folosesc solutii Ringer sau
glucoz 47%.
PE CALE PARENTERAL
ALIMENTATIA INADECVATA
SURPLUSUL n greutate are repercusiuni asupra funcionrii organelor i sistemului
organismului.
motivele pentru care individul inger mai multe alimente sunt: stresul,
anxietatea, tulburri psihice, dezechilibru endocrin.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
INDICELE PONDERAL greutatea corporal cu 15-20% mai mare dect
greutatea ideal.
BULIMIE - senzaie de foame exagerat.
POLIFAGIE - nevoia exagerat de a mnca i absena sentimentului de saietate.
GREURI I VRSTURI
RATIA ALIMENTARA
Oricrui organism i este necesar s ingereze i s absoarb alimente de bun calitate i n
cantitate suficient pentru a-i asigura dezvoltarea, ntreinerea esuturilor i pentru a-i
menine energia indispensabil unei bune funcionri.
O alimentaie adecvat trebuie s conin toi factorii necesari meninerii vieii i asigurrii
tuturor funciilor organismului n condiii normale: glucide , lipide , proteine, vitamine, ap,
sruri minerale.
RAIA ALIMENTAR se msoar n calorii.
HIDRAII DE CARBON ( GLUCIDELE)
reprezint sursa principal energetic a organismului (substana organic natural,
constituind zaharurile) care conine carbon hidrogen si oxigen.
digerarea i asimilarea lor nu solicit organismul prea mult , de aceea este bine ca 50% din
necesitile calorice ale organismului s se asigure prin hidraii de carbon dac nu exist
contraindicaii n ceea ce privete aportul lor (diabet zaharat; obezitate).
la copii aportul de glucide trebuie mrit n bolile febrile, afeciuni hepatice i renale.
necesarul: 4-6 gr/kg corp/24 ore.
PROTEINELE - reprezint materialele plastice ale organismului, ele nlocuind substanele
distruse prin uzur fiziologic sau patologic.
reprezint n acelai timp o surs important de energie i constituie materia prim a
fermenilor i a hormonilor.
aportul insuficient de lung durat al substanelor proteice determin scderea proteinelor
plasmatice, distrugerea parenchimului (celule active necesare unui organ, separate de esutul
vascular i conjunctiv) hepatic, apariia unei anemii, retenia apei n organism cu formare de
edeme .
creterea cantitii de proteine este indicat n sarcin si alptare, arsuri, anemii,
postoperator.
necesar 1-1,5 gr/kg corp /24 ore.
scderea cantitii este indicat n boli renale, afeciuni febrile.
- vitamina B1 25 mg
- vitamina B6 6 mg
- vitamina K 20 mg
- vitamina PP 8 mg
APA I SRURILE MINERALE
n ap se petrec toate reaciile biochimice din organism.
srurile minerale fiind necesare ca substane structurale i catalizatoare.
satisfacerea nevoilor de ap i sruri minerale trebuie s se fac n mod proporional, altfel
organismul rmne n deshidratare hidro-mineral.
necesitile zilnice de ap din organism sunt acoperite prin lichide ingerate i arderea
hidrailor de carbon i a grsimilor.
odat cu nevoile de ap se satisfac i nevoile de sruri minerale.
necesar 2500-3000 ml ap 24 ore, 4 g Na 24 ore, 3-4 g K 24 ore, 2 g Ca 24 ore., 0,15 g
Mg 24 ore, 18 mg Fe 24 ore, 6 g Cl-24 ore.
PSIHO
emoiile, grijile sau bucuriile influeneaz consumul de hran astfel c unii
indivizi i pierd apetitul, iar altii consum mai multe alimente.
anxietate: haranirea este strns legat de satisfacerea unei nevoi de
securitate (dragoste, bunstare).
SOCIO:
climatul iarna indivizii au nevoie de mai multe calorii (mese calde, nutritive),
iar vara sunt preferate mesele uoare i o cantitate crescut de lichide.
cultura-alimentaia este strns legat de tradiiile i superstiiile fiecrei
culturi.
srcia influeneaz negativ satisfacerea nevoii.
religia: postul urmat de srbtori, interzicerea consumului de carne de porc,
cafea alcool, dar i servirea dup un anumit ritual.
MANIFESTARI DE DEPENDENTA
ANOREXIE - lipsa poftei de mncare.
DISFAGIE - greutate n nghiire.
DEPRINDERI ALIMENTARE - greeli n prepararea i alegerea
alimentelor, orar nesatisfcator al meselor (3 mese principale, 2 gustri, 8
ore repaus nocturn).
HIDRATARE consum de lichide n funcie de nevoi.
REGIMURI ALIMENTARE
Regimurile dietetice - sunt foarte variate, in functie de calitatea si
cantitatea alimentelor ce le compun.
In functie de cantitatea alimentelor, regimurile pot fi:
hipocalorice cand scade numrul de calorii din alimentatie (recomandate
in obezitate) hipercalorice cand este necesara cresterea numrului de
calorii in alimentatie (la subnutriti).
Din punct de vedere calitativ, regimurile sunt adaptate diverselor categorii
de imbolnavirii, fiind prescrise de medic.
100g glucide pot fi asigurate prin: 100g zahar, 120g orez, 135g tiei,
450g fructe uscate, 200g pine, 200g legume uscate, 500g cartofi, 650g
fructe proaspete.
100g proteine pot fi asigurate prin: 3000ml lapte, 450g carne alba de
viel sau pasre, 650g pete sau 400g brnz.
Tipul de regim
Foaie de alimentatie
pentru ziua
luna
anul
Felul regimului
Nr. portii
precedenta
Total
110
Hidric
10
HZ
Hidrozaharat
20
HZL
Hidrozaharat lactat
15
LF
Lactofainos
20
LFV
Lactofainos vegetarian
16
Cr.
Cruditati
Mixt
10
SA
Supraalimentatie
Sp
Special
Cm
Comun
10
MEDIC
Asistenta sefa
TEMA
Regimuri alimentare
DENUMIRE VALOAREA
A
CALORICA
REGIMULUI
ALIMENTE
COMPONE
NTE
INDICATII