Sunteți pe pagina 1din 38

Asigurarea conditiilor de

igiena si confort
Tehnici de nursing si
investigatii Asistenti medicali
generalisti anul I

In cazul persoanelor dependente de


unscaun cu rotile, zonele cele mai
predispuse pentru aparitia escarelor
sunt:
- coccisul sau fesele;
- omoplatii sau coloana vertebrala
(ex: zona sacrala);
- partea interioara a membrelor
(maini/picioare);
- zona occipitala (spatele capului).

In cazul persoanelorimobilizate la
pat, zonele cele mai predispuse
formarii de escare sunt:
- spatele sau partile lateralele
ale capului;
- marginile urechii;
- umerii sau omoplatii;
- soldurile, partea inferioara a
spatelui sau coccisul;
- calcaiele, gleznele sau zona
interioara a genunchiului;

Prevenirea i ngrijirea
escarelor de decubit

Semne
Subiective; Obiective
Prurit; eritem (Stadiul I)
Usturime; flictema (superficial); atingere de epiderma sau derma (profund)
Stadiul II
Durere; plaga; ulceratie piele; ulceratie muschi; ulceratie pana la os
Stadiul III

Mijloace De Prevenire
Se adreseaza cauzelor locale sau favorizante si reprezinta cartea de vizita a
asistentei medicale. Escarele pot aparea in cateva ore sau in cateva zile, formarea
lor fiind variabila, depinzand de factorul de risc si de toleranta pielii la presiune
indelungata.
Principiile tratamentului preventiv:
Schimbarea de pozitie
Evita imobilizarea
Se schimba pozitia la 2 sau 3 ore; la nevoie, mai des
Este necesara o foaie de supraveghere a escarelor, in care se noteaza:
- orele de schimbare si pozitia: 14 DD; 16 DLS; 18 DD; 20 - DLD
Aspectul cutanat
Zonele de masaj
Asigurarea confortului si mentinerea bolnavului intr-o stare de igiena perfect
Evitarea cutelor lenjeriei de pat, renuntarea la lenjeria de corp
Spalarea zilnic, cu apa si sapun si ungerea regiunilor expuse umezelii, stiut fiind
faptul ca pielea unsa se macereaza mai greu decat pielea uscata
Scuturarea patuluji zilnic, sau ori de cate ori este nevoie

Folosirea materialelor complementare, necesare pentru prevenirea escarelor


Saltele speciale
Perne de diverse dimensiuni si forme
Colaci de cauciuc
Pentru ungerea pielii, oxid de zinc cu vitamina A+D2
Talc pe panza

Alimentatie si hidratare echilibrata


Alimentatia trebuie sa fie bogata in proteine, pentru a favoriza cicatrizarea,
de asemenea, in vitamine, dar, tinand cont de varsta si greutatea
bolnavului. In ceea ce priveste hidratarea, necesarul de lichide se va
completa cu 1,5-2l la 24 de ore.

Favorizarea vascularizatiei in zonele comprimate


Prin masaj
Obiective
Favorizeaza vascularizatia profunda si superficiala
Indeparteaza celulele descuamate si destupa glandele sebacee
Rehidrateaza pielea
Favorizeaza starea de bine si confort, inlatura durerea, anxietatea si ajuta
sa-si regaseasca forta si energia
Indicatii
Pentru toti bolnavii imobilizati, care prezinta factori de risc
In momentul schimbarii pozitiei, pe toate regiunile expuse
Principii
Se face intotdeauna pe pielea curata, dupa ce bolnavul a fost spalat si i s-a
schimbat patul
Se face cu un unguent pe mana goala, in directia circulatiei de intoarcere,
de jos in sus, iar la ceafa si umeri invers, de sus in jos, si circular spre
exterior
Se face pe o zona mai mare decat suprafata interesata
Masajul nu trebuie sa fie dureros, pozitia bolnavului sa fie confortabila, iar
durata sa de aproximativ 15 minute
Contraindicatii
Nu se face bolnavului cu febra, suferind de cancer, cu infectii ale pielii sau
cu septicemie
Materiale necesare
Unguent
Instalarea pacientului
Se inchid ferestrele, se asaza bolnavul intr-o pozitie variabila, in functie de
zona si, in acelasi timp, confortabila pentru asistenta medicala

Prin utilizarea alternativa de cald si frig


Se face in loc de masaj
Obiective
Favorizeaza revascularizatia tisulara, provocand, alternativ, o vasodilatatie
si o vasoconstructie locala
Indicatii
Escare stadiul II
Pozitia bolnavului
Ca la masaj
Materiale necesare
Cuburi de gheata si apa calda
Tehnica
Se aplica compresa cu gheata de mai multe ori pe locul escarei, pentru a
obtine o vasoconstrictie
Apoi, se incalzeste si se usuca zona prin tamponare, pana se obtine o
vasodilatatie
Se face de 3-4 ori
Tratament
Local, in functie de stadiu; pentru stadiul I, masaj, unguente, violet de
gentiana; pentru stadiul II, cald si frig, pansament gras, bioxiteracor;
pentru stadiul III, pansamente
General; se refera la alimentatie, tratamentul cu antibiotice si al starii
generale

COMPLICATII
infectii locale ale plagii
septicemie

CAPTAREA DEJECTILOR
FIZIOLOGICE SI PATOLOGICE

ELIMINAREA - este necesitatea organismului de a se debarasa de


substantele nefolositoare rezultate din metabolism.
Eliminarea se realizeaza prin: urina, scaun, transpiratie, menstruatie,
varsaturi, sputa

URINA - solutie apoasa prin care sunt eliminate substante toxice


rezultate din metabolism
MANIFESTARI DE INDEPENDENTA(normale)
MICTIUNEA - actul fizilogic constient de eliminare a urinii.
DIUREZA - procesul de formare si eliminare a urinii timp de 24
ore
frecventa
nou nascut-fecvent
copil 4-5/zi
adult-5-6/zi
varstnic 6-8/zi
ritmul
ziua mai recent, noaptea de 3 ori mai putin
culoare
galben deschis - diluata
galben inchis concentrata
miros
aromatic - la consumul de fructe
amoniacal
fermentatie alcalina diabet
ph 4,5 usor acid
cantitate
nou-nascut 300 ml/24 ore
copii 500-1200/24 ore
adult 1200-1800ml/24 ore

MANIFESTARI DE DEPENDENTA
ISCHIURIE - incapacitatea vezicii urinare de a-si evacua
continutul
POLIURIE - eliminarea unei cantitati de urina mai mare de 2500
ml/24 ore ( apare in boli infectioase, pneumonie, colici renale, in
diabet zaharat
OLIGURIE - scaderea cantitatii sub 5oo ml/24 ore ( apare in
deshidratari, transpiratii abundente, diaree acentuata, hemoragii)
DISURIE - eliminarea urinii cu dificultate si durere ( hipertrofie de
prostate, inflamatii acute ale uretrei)
HEMATURIE - prezenta sangelui in urina
ANURIE - lipsa urinei in vezica urinara - din cause renale
POLAKIURIE - senzatie de mictiune foarte frecventa, cantitate de
urina emisa f.mica ( cistite, inflamatii pelvine, afectiuni uterine)
NICTURIE - inversarea raportului dintre nr mictiunilor si cantitatea
de urina emisa in timpul zilei fata de cea de emisa in cursul noptii
ALBUMINURIE - prezenta proteinelor in urina
GLICOZURIA - prezenta glucozei in urina
ENUREZIS - eliminare involuntara de urina pe timpul noptii
HIPERSTENURIE - urina concentrata
HIPOSTENURIE - urina f. diluata

MASURAREA SI NOTAREA DIUREZEI


colectarea urinii se face pe 24 ore de la 8 dimineata pina a doua zi la 8: prima
urina se arunca, se colecteaza toate urinile pina a doua zi la ora 8, adaugandu-se
si urina acestei emisi
bolnavul va fi educat sa urineze, numai in urinar si sa nu arunce urina
se vor eticheta cu numele bolnavului si salonul
se citeste gradatia care ne indica cantitatea de urina emisa in 24 ore
se noteaza cifric , grafic pe foaia de observatie cu pix albastru sau galben,
socotindu-se pt fiecare linie orizontala a foii de temperatura 100 ml urina
examenul sumar de urina:
albumina = A negativ
++
puroi = P
negativ
++
urobilinogen = Ubg absent +++
pigmenti biliari = Pig.bil absent +++
zahar = Z
negativ
pozitiv
densitate = D
1015-10200
acetone = AC
absent pozitiv
sediment urinar = sed nimic patologic sau se descrie ceea ce se vede la
microscop

SCAUNUL - resturi alimentare rezultate in urma procesului de


digestie, eliminate din organism prin defecatie.
DEFECATIE - eliminarea materilor fecale prin anus
frecventa
nou-nascut1-2 ori/zi
adult-1/zi
varstnic 1-2/zi
orarul - ritmic, la aceasi ora
cantitate - 150-200 gr
forma cilindrica
consistent - pastoasa sau omogena
miros fecaloid

MANIFESTARI DE DEPENDENTA
DIAREEA - scaune frecvente de consistenta pastoasa, lichida sau semilichida
Cauze: tranzit intestinal accelerat, greseli in alimentatie, medicamente, stres
frecventa - 3-6 ori/zi (enterocolite), 80-100/zi (holera)
culoare - galben-aurie, verde, rosu, negru-lucios-moale (hemoragii digestive)
consistenta - scazuta cu frecventa mare, lichida-apoasa, moale
apar semne de deshidratare: oboseala, slabiciune, greturi, varsaturi,
tegumente si mucoase uscate, colica ( durere) abdominala, durere la nivelul
anusului
CONSTIPATIA - caracterizat prin scaune rare 1 la 2-4 zile sau mai mult
cauze: afectiuni gastro-intestinale, tulburari endocrine, alimentatie saraca,
emotii puternice, lipsa exercitiului fizic
cantitate redusa
forma - bile dure, masa fecaloida abundenta
METEORISM - acumulare de gaze in intestin
FLATULENTA - eliminarea frecventa a gazelor din intestin
TENESME - senzatie dureroasa de defecare, fara eliminare de materii fecale
FECALOM - acumulare de materii fecale in rect
ILEUSUL- suprimarea completa de materii fecale si gaze

RECOLTAREA SCAUNELOR
Scaunul se capteaza in bazinet si se recolteaza in coprocultoare
Notarea scaunelor:
normal - I linie verticala
moale - / linie oblica
diareea, apos ,,-,, linie orizontala
mucus - ,, X,,
puroi - ,,P,,
sanguinolent - ,,S,,
melena - ,,M,,
se noteaza nr.scaunelor, urmat de semnul conventional ( 12 scaune
diareice)

SPUTA - totalitatea substantelor ce se elimina din caile respiratorii prin tuse


EXPECTORATIA - eliminarea sputei din caile respiratorii
culoare - rosie sangvilolenta, aerata si spumoasa , in hemoptizie si cancer
pulmonar

- alba perlata-in astm bronsic

- roz in edem pulmonar

- ruginie ca si sucul de prune in pneumonii

- rosie gelatinoasa in cancerul pulmonar


miros fetid( urat) in TBC pulmonar

- fetiditate penetranta in gangrena pulmonara

- miros de pai umed-in supuratii pulmonare


consistenta - spumoasa, aerata, gelatinoasa viscoasa , lichida
HEMOPTIZIE sputa cu sange

CAPTAREA SPUTEI
materiale necesare: scuipatoare, vas gradat, tavita renala, tampoane,
foaie de temperatura
pregatirea psihica a bolnavului, va fi educat cum sa expectoreze, sa
tuseasca cu gura inchisa, sa colecteze sputa in scuipatoare , sa nu inghita
sputa
se va aseza bolnavul in pozitia care-i permite sa expectoreze cu usurinta,
fara sa oboseasca, daca e nevoie asistenta va sprijini capul bolnavului
captarea sputei in scuipatoare si se va arata medicului
sputa se colecteaza pt a observa culoarea, mirosul,consistenta, aspectul
la indicatia medicului se trimite la laborator
se noteaza in foaia de temperatura cu culoare rosie, cantitatea de sputa
colectata in vasul gradat in 24 ore

MASURAREA SI NOTAREA VARSATURILOR

VOMA = actul reflex prin care se elimina brusc, la exterior, prin gura, continutul stomacal

frecventa ocazionala - in intoxicatii alimentare

- frecvente - in bolile de stomac

- incoercibile - in sarcina, la alcolici

orarul matinale - sarcina, alcoolici

- postprandial - bolnavii psihici

- tardive-la 2-3 ore de la alimentatie-ulcer gastric

continutul - alimentare

- mucoase apoase, la alcoolici

- biliare

- sangvinolente - hematemeza, zat de cafea in H.D.S

culoare albicioasa ( hiper - aciditate gastrica)

- galben-verzuie in varsaturi biliare

- rosu cu singe nedigerat in ulcer gastro-duodenal

simptome care insotesc varsatura: durere abdominala, deshidratare

MATERIALE NECESARE:
2 tavite renale
1 pahar cu apa
musama ,aleza
prosop

TEHNICA
se aseaza bolnavul in pozitie sezanda sau decubit dorsal cu capul intors lateral
se aseaza prosopul in jurul gatului si se protejeaza patul cu musama-aleza
asistenta se spala pe maini , ofera tavita renala bolnavului si ii sustine fruntea in timpul varsaturii
la terminare se ofera bolnavului alta tavita si un pahar cu apa pt clatirea gurii
varsaturile pot fi colectate intr-un vas acoperit pana la venirea medicului,iar la indicatia acestuia vor fi duse la
laborator insotite de datele bolnavului ( data, mune, varsta, salon)
se face reorganizarea locului de munca si se va supraveghea bolnavul
se noteaza in foaia de observatie, cand sunt mai multe se scrie data si nr.varsaturilor
varsaturile: - alimentare cu pix albastru
- bilioase cu pix vede
- cu continut sangvinolent cu pix rosu

TRANSPIRATIA - fenomen fiziologic prin care organismul isi intensifica


pierderile de caldura prin glandele sudoripare
SUDOARE - solutie apoasa
DIAFOREZA - transpiratie abundenta determinata de temperatura
mediului ambiant, efort fizic si intelectual, starea fiziologica a organismului
localizare - generalizata, in palme si plante ( picioare)
miros puternic , variaza in functie de alimentatie, temperatura , igiena

MENSTRA = pierdere temporara sau periodica de sange prin organele


genitale feminine, apare la femeile sanatoase 28-30 zile
MENARHA - prima menstra, apare la 11-14 ani,
evolutie fara dureri, doar o usoara jena
durata-3-5 zile
miros - dezagreabil
AMENOREE - absenta menstruatiei
DISMENOREE - menstruatii dureroase
METRORAGII - hemoragii neregulate intre 2 menstre succesive
MENORAGII - hemoragii prelungite
OLIGOMENOREE - intervale lungi intre menstre
HIPOMENOREE - cantitate redusa de menstra
HIPERMENOREE - cantitate crescuta de menstra
LEUCOREE FIZIOLOGICA - glandele mucoasei genitale secreta o cantitate
redusa de lichid care contribuie la procesul de autoaparare a aparatului
genital faa de infecii
LEUCOREE PATOLOGICA - lichidul devine abundent si se exteriorizeaza
sub forma unei scurgeri iritante, culori si aspect diferit ( muco-purulenta in
infectii, rosie apoasa in tumori)

TIPURI DE ALIMENTAIE
Asistenta medical are o mare responsabilitate n asigurarea hranei
pacienilor.

Alimentaia poate fi: activ (atunci cnd pacientul se alimenteaz singur) sau
pasiv (atunci cnd pacientul nu se poate alimenta singur i are nevoie ca o alt
persoan s-l hrneasc). De obicei, cea care asigur alimentaia pasiv este
asistenta medical.

Ca mod de asigurare a hranei, alimentaia se clasific n:


alimentaie natural, atunci cnd hrnirea se face natural, respectnd toate
segmentele tubului digestiv;
alimentaie artificial, atunci cnd substanele nutritive sunt introduse n organism
prin dou ci:
direct la nivelul unui segment inferior al tubului digestiv, cu ajutorul sondelor;
parenteral (cu ajutorul perfuziilor).

ALIMENTAREA PASIVA
se face cnd starea general a bolnavului nu i permite s se
alimenteze singur.
scop - hrnirea bolnavului imobilizat, paralizat, n stare grav .
PREGATIREA MATERIALELOR:
tava , farfurii, pahar cu ap, sau can cu cioc, ervet de pnz,
can cu sup, tacmuri.
asistenta va purta un halat de protecie, prul aejat sub bonet,
splarea minilor.
PREGATIREA BOLNAVULUI:
Aezarea bolnavului n poziie seznd, cu ajutorul rezematoarelor
de pat sau n decubit dorsal cu capul uor ridicat i aplecat nainte
pentru a uura deglutiia.
protejarea lenjeriei cu un prosop n jurul gtului.
adaptarea msuei la pat.
aezarea alimentelor astfel nct bolnavul s vad ce i se
introduce n gur.
SERVIREA MESEI:
verificm temperatura alimentelor .
asistenta se aseaz n dreapta pacientului i servete supa cu
linguria sau cu cana cu cioc, alimentele solide se taie buci mici
i se vor administra pe rnd.
dup alimentare, bolnavul se sterge la gur , se ndeparteaz
resturile alimentare , se schimb lenjeria dac s-a murdrit.
pacientul se aeaz ntr-o poziie comod , se aeriseste salonul.

ALIMENTAREA ARTIFICIAL
const n introducerea alimentelor n organismul pacientului prin mijloace artificiale.
scop: hrnirea pacientului incontient, cu tulburri de deglutiie, operai pe tubul
digestiv, cei cu negativism alimentar.
1. PRIN SONDA GASTRIC
Prin sond, alimentele se pot introduce ntr-o form prelucrat la nivelul stomacului
(prin sondaj gastric) sau la nivelul intestinului subire (prin sod intestinal).
Alimentaia prin sond cu alimente solide, semilichide sau lichide pe ruta enteral
este preferabil pentru c ofer varietate i selectivitate, ntreine funcionarea
tubului digestiv i reprezint o alternativ mai economic dect alimentaia
parenteral.
MATERIALE NECESARE: material de protecie, alez, prosoape, sond EINHORN sau
FAUCHER, seringi de 5 sau 10 ml, tavi renal,pens chirurgical, lichid alimentar
prescris de medic, plnie.
lichidul alimentar trebuie introdus la temperatura corpului, cantitatea sa fie pina la
500 ml.
se introduce sonda ( cu mna dreapt se prinde extremitatea rotujit a sondei ca pe
un creion, se cere pacientului s deschid larg gura , s respire adnc se introduce
captul sondei pn la peretele posterior al faringelui ct mai aproape de rdcina
limbii, invitnd bolnavul s inghit, sonda prin deglutiie ajunge n esofag i este
mpins foarte atent spre stomac ( la marcajul 40-50 cm citit la arcada dentar), se
verific prezena sondei n stomac prin aspirarea coninutului stomacal cu ajutorul
seringii.
la pacienii incontieni i cu tulburri de deglutiie sonda va fi introdus endonazal
i se menine 4-6 zile , raia zilnic se administreaz 4-6 doze foarte ncet.

2. PRIN GASTRO-STOM - deschiderea i fixarea operatorie a stomacului la


piele printr-o sond n scopul alimentrii (in cazul n care calea esofagian
este ntrerupt).
se aplic n cazul arsurilor esofagiene, arsuri sau intoxicaii cu substane
caustice.
alimentele sunt introduse cu ajutorul unei seringi sau a unei plnii.
cantitatea introdus odat nu va depasi 500 ml.
tegumentele din jurul stomei se pot irita, de aceea regiunea trebuie
pastrat uscat .acoperit cu un unguent protector i antimicrobian i va fi
pansat steril.

3. PRIN CLISM
materiale necesare: irigator cu canul.
alimentarea se face pictur cu pictur, se folosesc solutii Ringer sau
glucoz 47%.

PE CALE PARENTERAL

Alimentaia parenteral este o alternativ pentru pacienii a cror


stare nu permite utilizarea cii digestive. n cazuri particulare, ea poate fi
folosit i paralel cu alimentaia natural pentru suplimentarea nutrienilor.
Substanele folosite n alimentaia parenteral sunt variate i au drept
scop, pe de o parte asigurarea factorilor nutritivi necesari metabolismului
celular, iar pe de alt parte, meninerea echilibrului hidromineral i acidobazic.
const n introducerea pe cale intravenoas de soluii izotone sau
hipertone (glucoz, 10-20-33-40%, fructoz 20%), soluie de dextran.
planul de alimentare se face dup calcularea necesarului de calorii pe 24
ore i a raiei de lichide.

ALIMENTATIA INADECVATA
SURPLUSUL n greutate are repercusiuni asupra funcionrii organelor i sistemului
organismului.
motivele pentru care individul inger mai multe alimente sunt: stresul,
anxietatea, tulburri psihice, dezechilibru endocrin.

MANIFESTARI DE DEPENDENTA
INDICELE PONDERAL greutatea corporal cu 15-20% mai mare dect
greutatea ideal.
BULIMIE - senzaie de foame exagerat.
POLIFAGIE - nevoia exagerat de a mnca i absena sentimentului de saietate.
GREURI I VRSTURI

RATIA ALIMENTARA
Oricrui organism i este necesar s ingereze i s absoarb alimente de bun calitate i n
cantitate suficient pentru a-i asigura dezvoltarea, ntreinerea esuturilor i pentru a-i
menine energia indispensabil unei bune funcionri.
O alimentaie adecvat trebuie s conin toi factorii necesari meninerii vieii i asigurrii
tuturor funciilor organismului n condiii normale: glucide , lipide , proteine, vitamine, ap,
sruri minerale.
RAIA ALIMENTAR se msoar n calorii.
HIDRAII DE CARBON ( GLUCIDELE)
reprezint sursa principal energetic a organismului (substana organic natural,
constituind zaharurile) care conine carbon hidrogen si oxigen.
digerarea i asimilarea lor nu solicit organismul prea mult , de aceea este bine ca 50% din
necesitile calorice ale organismului s se asigure prin hidraii de carbon dac nu exist
contraindicaii n ceea ce privete aportul lor (diabet zaharat; obezitate).
la copii aportul de glucide trebuie mrit n bolile febrile, afeciuni hepatice i renale.
necesarul: 4-6 gr/kg corp/24 ore.
PROTEINELE - reprezint materialele plastice ale organismului, ele nlocuind substanele
distruse prin uzur fiziologic sau patologic.
reprezint n acelai timp o surs important de energie i constituie materia prim a
fermenilor i a hormonilor.
aportul insuficient de lung durat al substanelor proteice determin scderea proteinelor
plasmatice, distrugerea parenchimului (celule active necesare unui organ, separate de esutul
vascular i conjunctiv) hepatic, apariia unei anemii, retenia apei n organism cu formare de
edeme .
creterea cantitii de proteine este indicat n sarcin si alptare, arsuri, anemii,
postoperator.
necesar 1-1,5 gr/kg corp /24 ore.
scderea cantitii este indicat n boli renale, afeciuni febrile.

LIPIDELE( grsimi) - au valoare caloric mare, alimentele pe acest baz au caliti


energetice mari ntr-un volum mic.
pe lnga rolul lor energetic , sub form depozitar reprezint rezervele de energie ale
organismului i esutului de susinere pentru organele interne.
raia de grsimi se va reduce n cazul tulburrilor n metabolismul lor, n insuficiena
glandelor care intervin n digestia i metabolizarea lor (insuficiena pancreatic, hepatic,
diabet zaharat, obezitate.
raia de grsimi se mrete n stri de subnutriie , hipertioidism (datorit arderilor
exagerate).
necesar 1-2 gr/kg corp/24 ore.
VITAMINE - sunt necesare meninerii metabolismului normal al organismului.
nevoia de vitamine crete n timpul activitii celulare exagerate (majoritatea
mbolnavirilor).
necesitile normale de vitamine pot fi asigurate prin consumarea fructelor, legumelor
salatelor i sucurilor de fructe.
necesar - vitamina C 150mg

- vitamina B1 25 mg

- vitamina B6 6 mg

- vitamina K 20 mg

- vitamina PP 8 mg
APA I SRURILE MINERALE
n ap se petrec toate reaciile biochimice din organism.
srurile minerale fiind necesare ca substane structurale i catalizatoare.
satisfacerea nevoilor de ap i sruri minerale trebuie s se fac n mod proporional, altfel
organismul rmne n deshidratare hidro-mineral.
necesitile zilnice de ap din organism sunt acoperite prin lichide ingerate i arderea
hidrailor de carbon i a grsimilor.
odat cu nevoile de ap se satisfac i nevoile de sruri minerale.
necesar 2500-3000 ml ap 24 ore, 4 g Na 24 ore, 3-4 g K 24 ore, 2 g Ca 24 ore., 0,15 g
Mg 24 ore, 18 mg Fe 24 ore, 6 g Cl-24 ore.

FACTORI CARE INFLUIENTEAZA


SATISFACEREA NEVOII
BIO:
vrsta i dezvoltarea - nevoile alimentare sunt variabile n funcie de
perioada de cretere i dezvoltare, copil , adolescent, adult...
activiti fizice i psihice - cu ct activitatea muscular este mai mare cu
att crete metabolismul i implicit aportul alimentar.
orarul i repartizarea meselor.
calitatea dentiiei i a mucoasei bucale

PSIHO
emoiile, grijile sau bucuriile influeneaz consumul de hran astfel c unii
indivizi i pierd apetitul, iar altii consum mai multe alimente.
anxietate: haranirea este strns legat de satisfacerea unei nevoi de
securitate (dragoste, bunstare).

SOCIO:
climatul iarna indivizii au nevoie de mai multe calorii (mese calde, nutritive),
iar vara sunt preferate mesele uoare i o cantitate crescut de lichide.
cultura-alimentaia este strns legat de tradiiile i superstiiile fiecrei
culturi.
srcia influeneaz negativ satisfacerea nevoii.
religia: postul urmat de srbtori, interzicerea consumului de carne de porc,
cafea alcool, dar i servirea dup un anumit ritual.

MANIFESTARI DE DEPENDENTA
ANOREXIE - lipsa poftei de mncare.
DISFAGIE - greutate n nghiire.
DEPRINDERI ALIMENTARE - greeli n prepararea i alegerea
alimentelor, orar nesatisfcator al meselor (3 mese principale, 2 gustri, 8
ore repaus nocturn).
HIDRATARE consum de lichide n funcie de nevoi.

REGIMURI ALIMENTARE
Regimurile dietetice - sunt foarte variate, in functie de calitatea si
cantitatea alimentelor ce le compun.
In functie de cantitatea alimentelor, regimurile pot fi:
hipocalorice cand scade numrul de calorii din alimentatie (recomandate
in obezitate) hipercalorice cand este necesara cresterea numrului de
calorii in alimentatie (la subnutriti).
Din punct de vedere calitativ, regimurile sunt adaptate diverselor categorii
de imbolnavirii, fiind prescrise de medic.

Regimul este fcut pentru fiecare caz n parte, bazat pe datele


fiziopatologice i componentele individuale ale bolnavului.

Zilnic, asistenta verific dac meniul trimis la blocul alimentar


corespunde cu regimul prescris, asigurnd astfel fiecrui bolnav alimentaia
corespunzatoare.

Pentru stabilirea unei alimentaii dietetice ct mai variate, trebuie


cunoscute echivalentele cantitative i calitative ale diferitelor principii
alimentare. Pe acestea se bazeaz nlocuirea unora cu altele n anumite
situaii:

100g glucide pot fi asigurate prin: 100g zahar, 120g orez, 135g tiei,
450g fructe uscate, 200g pine, 200g legume uscate, 500g cartofi, 650g
fructe proaspete.

100g proteine pot fi asigurate prin: 3000ml lapte, 450g carne alba de
viel sau pasre, 650g pete sau 400g brnz.

100g lipide se cuprind n aceeasi cantitate de ulei vegetal, unt sau


untur de porc.

Tipul de regim

Foaie de alimentatie
pentru ziua
luna

anul

Felul regimului

Observatii referitoare la hrana din ziua

Nr. portii

precedenta
Total

110

Hidric

10

HZ

Hidrozaharat

20

HZL

Hidrozaharat lactat

15

LF

Lactofainos

20

LFV

Lactofainos vegetarian

16

Cr.

Cruditati

Mixt

10

SA

Supraalimentatie

Sp

Special

Cm

Comun

10

MEDIC

Asistenta sefa

TEMA
Regimuri alimentare
DENUMIRE VALOAREA
A
CALORICA
REGIMULUI

ALIMENTE
COMPONE
NTE

INDICATII

S-ar putea să vă placă și