Capitolul 7 Reprezentarea proiectelor prin retele cu activitatile fn noduri 7.1. De la pachete de operatii, la retele Refeaua de reprezentare a unui proiect este instrumentul utilizat pentru planificatea, programarea calendaristica si monitorizarea avansarii Iucrarilor proiectului, Reteaua se construieste pe baza informatiilor culese din structura de divizare pe activitati si este o reprezentare grafic a planului lucrarilor unui proiect. Reteaua descrie activitatile proiectului ce urmeaza ase executa si incele mai multe din cazuri prezinta termenele de inceput si de sfarsit pentru activitati impreuna cu cel (cele) mai lung() drum(uri) in retea — drumul (drumurile) critic(e). Reteaua reprezinta cadrul conceptual al sistemului informational al proiectului care se va utiliza de managerii de proiect pentru a lua decizii cu privire la durata, costul si performantele proiectului. Elaborarea retelelor de reprezentare a proiectelor necesita timp, de regula, pentru un colectiv de specialisti si deci costa bani. La intrebarea daca acest efort merita, raspunsul este categoric da, exceptand cazul unor proiecte banale, de durata foarte scurta, Reprezentarea prin retea este ugor de infeles de cei interesati pentru ca prezinta o imagine graficd a desfaguririi lucriilor proiectului. Din momentul in care s-a construit o refea a proiectului, acesta este foarte usor de modificat sau de schimbat atunci cand apar evenimente neprevazute pe masura ce proiectul avanseaza. Daca, de exemplu, materialele pentru o activitate intarzie, impactul poate fi rapid apreciat si intregul proiect poate fi revizuit numai in cdteva minute cu ajutorul calculatorului. Revizuirile pot fi comunicate rapid tuturor participantilor la proiect. Reprezentarea proiectelor prin refele fumizeaza si alte informatii valoroase sio mai profunda infelegere a icrurilor. O asemenea reprezentare constituie baza programa calendaristice pentru forja de munca si pentru echipamente. Reprezentarea asigura 0 consolidare a comunicatiilor care interconecteaza toti managerii si colectivele de munca pentru respectarea termenclor, incadrarea in costuri si realizarea obiectivelor de performanta ale proiectului. Este deosebit de important de retinut ca reprezentarea ofera Oestimare a duratei proiectului, in locul unei adoptari hazardate sau dorite de cineva. Reteaua arata termenele cAnd activitatile se potincepe si termina si cdnd pot sicdttimp pot fi amanate sau intarziate. Reprezentarea prin refea asigura o baza pentru bugetarea120 Managerrentul proiectetor fondurilor necesare proiectului, identifica activitatile ,critice” si care deci nu trebuie intarziate, daca se doreste terminarea proiectului asa cum s-a planificat. De asemenea, reprezentarea prin refea pune in evidentai activitatile care trebuie late fn considerare in cazul in care este necesar ca proiectul sé fie urgentat pentru a raspunde unor cerinfe stringente. Exista si alte motive care fac din reprezentarea proiectelor prin refele un instrument de o deosebita valoare. in esenta, reprezentarile proiectelor prin retele minimizeaza surprizele de planificare si permit corecturile pe baza raportarilor. Practicienii care au aplicat cu succes acest instrument sustin cA reprezentarea proiectelor prin retele reprezinta trei patrimi din procesul de previziune. S-ar putea s fie vorba despre o oarecare extragere, dar aceasta estimare semnaleaza un nivel ridicat al perceperii importantei retelei de reprezentare a unui proiect de caitre managerii domeniului. Refelele se construiesc utiliznd noduri si arce. in figura 7.1, nodurile reprezinta activititile, iar arcele araté dependenta si succesiunea activitatilor proiectului. Activitatile reprezinta una sau mai multe sarcini care consuma timp. Procesul elaborarii refelei este similar procesului elaborarii structurii de divizare pe activitati. in esenta, pachetele de operatii sunt utilizate la elaborarea unei refele detaliate pentru managerii din prima linie (vezi nivelul 3 de planificare in figura 7.1). O retea detaliata pentru doua proiecte poate fi prezentata fntr-o retea ‘mai ampla pentru managerul de compartiment (nivelul 2), in schimb, este mai sintetica pentru nivelele managerului de proiect, managementului superior si beneficiarului. La nivelul superior este in mod uzual folosita reprezentarea printr-un grafic cu bare, numita planul componentelor principale. Validitatea informatiilor Ja fiecare nivel de sintezi se bazeaz pe precizia la nivelul pachetelor de operatii si al activitatilor. TIntegrarea pachetelor de operatii prin reprezentari in retea reprezinté punctul in care procesul de management esueaza adesea in practica. Principalele explicatii ale acestui esec sunt urmatoarele: + ladefinirea pachetelor de operatii si a activitatilor participa colective sau oameni diferiti; + structura de divizare pe activitati este de slab calitate, ea nu este orientata spre rezultate. Integrarea structurii de divizare pe activititi in reteaua proiectului este crucial pentru managementul eficace al proiectului. Managerul de proiect trebuie si fie atent pentru a asigura continuitatea, lucru realizabil prin mentinerea cftorva dintre oamenii care au definit structura de divizare pe activitati si pachete de operafii pentru a participa si la elaborarea retelei de activitati.Copitolul 7 421 Nivelul 1 Planul reperelor principale Planuri de nivelul 2 Planuri de nivelul 3 Pod Fig. 7.1. Sinteza planurilor-retea Refeaua asigura instrumente pentru programarea calendaristica a proiectului prin identificarea dependentelor (precedentelor), succesiunilor si duratelor activitatilor, cea ce nu este de conceput sd facd structura de divizare pe activitati. Principalele intrari, pentru elaborarea unui plan-refea al proiectului, sunt pachetele de operatii. Se mentioneaz inca o data ca un pachet de operafii este definit independent de celelalte pachete de lucrari, are puncte de ‘neeput side sfarsit definite, necesita resurse specifice, presupune specificatii tehnice si are estimari de cost proprii, Totusi, dependenta, succesiunea si programarea calendaristica pentru fiecare din aceste pachete de operafii nu sunt incluse in pachetele de operatii. O activitate arefelei poate cuprinde una sau mai multe pachete de operatii. Figura 7.2 prezinti un segmental structurii de divizare pe activitti din exemplul expus in capitolul 5 si modul cum sunt folosite informatiile pentru a elabora o retea a proiectului. Cel mai de jos nivel de componente livrabile din figura 7.2 este ,,placa de12 circuite”. Conturile de cost (proiectare, fabricatie, testare, software) desemneaza activitatea ncadrul proiectului, compartimentul (subunitatea) responsabil& si bugetele cu esalonare ‘in timp pentru pachetele de operatii. Fiecare cont de cost reprezinta unul sau mai multe pachete de operatii. De exemplu, contul de cost proiectare are doud pachete de lucrari D-1-1 si D-2-2 specificatii si documentare. Conturile software si fabricatie au, de asemenea, doud pachete de operatii, fiecare. Elaborarea unei refele presupune stabilirea succesiunii lucrarilor pentru fiecare pachet de operatii care are munca cuantificabila. Elementul Managementul proiectelor ulimului nivel Plac& de circuite Conceptie-Proiectare Ceniru de cost ] PO D-1-1 Specificafi Conceptie POD-1-2 Documentare Ceniru de cost] Productie Productie POF-10-t Prototip PO F-10-2 Prototip final 2 Testare Centr de cost] Testare sisteme POT-13+ Testare Software Centru de cost | Software PO S-22-1 Software preliminar PO S-22-2 Software versiune finala Reteaua activitatlor pentru pachetele de operat ale pci de circuite B > P04 Cc S224 B o a K | ez DD ABA D F K A Ate 7 Tyeckca 2 documenta siceoupente 5 4 vessiune fais pi Proto tral? |p| — Sofware ri Testare 3 Software prelimnar 3 Figura 7.2, Structura de divizare pe activitii/ Pachete de operatii reprezentate in refea 4 ;Capitolul 7 123 Figura 7.2 urmareste modul in care sunt utilizate pachetele de operatii pentru a elabora o retea de proiect. Se poate urmari utilizarea pachetelor de operatii pe schema codificatd. De exemplu, activitatea A presupune pachetele de operatii D-1-1 si D-1-2 (specificatii si documentare), in timp ce activitatea C presupune pachetul de operatii $-22-1. Aceasta metodologie de identificare a pachetelor de operatii pentru a descrie activitatile este utilizata pentru a elabora refeaua proiectului, prin care se stabilesc succesiunile si termenele activitatilor Proiectului. Trebuie acordata mare atentie pentru a include in retea toate pachetele de operatii. Managerul deduce estimiirile duratelor activitatilor din timpii sarcinilor cuprinse in pachetul de lucrati. De exemplu, activitatea B (prototip 1) necesita cinci saptam&ni pentru realizare; activitatea K (testare) necesita trei saptamani. Dupa calcularea termenelor ,,cel mai devreme” si,,cel mai tarziu” ale activitatilor, managerul poate programa resursele sielabora bugetele cu esalonare in timp. 7.2. Construirea retelei proiectului 7.2.1. Terminologie Orice domeniu are propriul sau jargon, care permite celor ce apartin domeniului sa comunice intre ei cu usurinta in privinta tehnicilor pe care le utilizeazs. Managementul proiectelor nu face exceptie in aceasta Privinta. Aici intalnim cAtiva termeni utilizati la constructia retelelor proiectelor. Activitatea, Pentru un manager de proiect o activitate este un element al Proiectului care reclama timp. Aceasta poate necesita sau nu resurse. in mod tipic, © activitate consuma timp — fie in timp ce oamenii lucreaza, fie in timp ce oamenii asteapti. Exemple de activitati din ultima categorie sunt timpii necesari pentru primirea unui aviz, pentru semnarea unui contract, pentru sosirea materialelor, pentru priza betoanelor, pentru aprobarea bugetului etc. Activitatile reprezint in mod uzual ‘una sau mai multe sarcini ale unui pachet de operatii. Descrierea activitatilor trebuie Sd facd uz de un format verb/substantiv, cum ar fi, de exemplu, elaborarea Specificatiilor produsului, Activitate de convergenjd. Este 0 activitate care are mai mult de o activitate imediat precedenta (mai mult de un arc de dependentai ce vine spre aceasta) Activitate de divergenta. Este o activitate care are mai mult de o activitate care urmeaza imediat dup’ ea (din aceasta pleaci mai mult de un arc de dependenta). Activitati paralele. Sunt activitati care pot avea loc in acelasi timp, daca managerul doreste acest lucru, Totusi, managerul poate alege ca activitatile paralele SA nu aiba loc simultan, Drum. O secventa de activitati dependente, conectate intre ele succesiv. ee124 Managementul proiectetor Drum critic. Acest termen este folosit pentru a desemna cel mai lung (cele mai lungi) drum(uri) intr-o ruta, Daca o activitate de pe un asemenea drum este intarziata, proiectul va fi intarziat cu aceeasi perioada de timp, cu care a intarziat activitatea. Eveniment. Termen utilizat pentru a reprezenta un moment in timp cfnd 0 activitate este Inceputd sau terminati. Acesta nu consumi timp. 7.2.2. Cele doua abordari de constructie a retelelor Cele doud abordati utilizate pentru a elabora refelele proiectelor sunt cunoscute sub denumirile: activitate in nod (AN) si activitate pe arc (AA). Ambele metode utilizeazi doud elemente constructive: arcul orientat si nodul. Numele celor dou abordiri deriva din faptul ca prima utilizeazdi un nod pentru a reprezenta 0 activitate, fn timp ce a doua utilizeaza un are (siigeat) pentru a reprezenta 0 activitate, De la primele utilizar ale acestor abordaii, care au avut loc la sfarsitul anilor cincizeci din secolul trecut, practicienii au oferit multe imbunditatiri; otusi, modelele de baz au rezistat incercarii timpului si sunt inca prevalente numai cu mici variatiuni de forma, Jn practica, metoda activitate in nod (AN) a ajuns sa fie dominanta in cele mai multe din proiecte. Cu toate acestea, in textul de fata se va trata si abordarea AA. Profesorul A. Simionescu are doua contributii care privesc abordarea AA. Una se refer la trecerea algoritmica de lao reprezentare AN la una AA, iar a doua se referdila calcule sistematizate ale elementelor re(elelor AA, cu ajutorul unui tablou special [44]. Exist motive serioase sé recomandam cititorului sa faca efortul de a folosi ambele metode. Exist firme si compartimente care au abordatile lor favorite” siraman de asemenea loiali unui software achizitionat si aflat in uz. Noii angajati sau persoanele din afara firmei sunt rar in situatia de a determina alegerea metodei. in cazul folosirii subcontractorilor este nerezonabil sa li se ceara s-si schimbe intregul lor sistem de management al proiectelor pentru a se conforma abordarii utilizate de beneficiar sau de antreprenorul principal. Concluzia este cd un manager de proiect trebuie sé nu se simta incomodat de trecerea de la un proiect care utilizeaza 0 abordare, la un proiect care utilizeaza cealalta abordare. 7.2.3. Reguli de baz in elaborarea retelelor proiectelor Atunci cAnd se elaboreazd o refea a unui proiect, se aplic’, in general, opt reguli, dupa cum urmeazai: 1. Refelele suntin mod tipic orientate (curg) de la stnga la dreapta. 2. O activitate de convergent nu poate incepe decdt in momentul cand toate activitatile precedente, conectate s-au terminat.Capitolul 7 125 3, Arcele (sagetile) in retele AN indica precedenta si succesiunea. Arcele se pot intersecta intre ele, fara a genera noduri. 4. Fiecare activitate trebuie s& aiba un numir unic de identificare. ‘Un numitr de identificare al unei activitati trebuie sa fie mai mare decat aloricareia dintre activitatile care o preced. 6. Ciclurile nu sunt admise (cu alte cuvinte, reciclarea printr-un set de activitati nu poate avea loc). 7. Declaratii conditionale nu sunt admise (adie’, nu trebuie sa apard declaratii de tipul: , Daca a reusit, executd ceva”, dacd nu, ,.nu execut nimic”). 8, Experienta sugereazi cd atunei cénd exist inceputuri (starturi) multiple (proiectul poate incepe prin mai multe activitati), se poate utiliza un nod comun de start pentru a indica cu claritate pe retea inceputul proiectului. fn mod similar, se poate utiliza un singur nod final al proiectului pentru a indica cu claritate sfarsitul proiectului. wv 71.2.4. Elemente de baza ale reprezentarii »,activitate in nod” (AN) Larga disponibilitate a calculatoarelor personale si programele de grafic pe calculator au jucat un rol important pentru utilizarea metodei de reprezentare a activitatilor in nod, numitd adesea si metoda diagramei de precedenta sau schema logic’. Figura 7.3 arata cateva semne utilizate in mod curent pentru constructia unei retele AN. O activitate se reprezinta printr-un nod sau bloc. Nodul poate ‘mbrdca multe forme, dar in ultimii ani reprezentarea nodului printr-un dreptunghi (bloc) a devenit dominanta. Dependentele intre activitati sunt reprezentate prin arce care unesc dreptunghiurile (blocurile) in reteaua AN. Arcele indicd modul in care sunt corelate activitatile si succesiunea in care lucrurile trebuie s& se desfasoare. Lungimea si inclinarea arcelor sunt arbitrare si se traseazd pentru conyenienta desendii retelei. Literele din dreptunghi sunt folosite in figura pentru a identifica activitatile. In practica, activitatile au numere de identificare si descrieri. Exist trei relatii de baza care trebuie stabilite pentru activitatile incluse in reteaua unui proiect. Aceste relalii pot fi gasite rdspunzind la urmatoarele trei intrebari, care se referd la fiecare activitate: 1. Care activitati trebuie terminate imediat inaintea. activitatii considerate? Acele activitati sunt numite activitati precedente. 2. Care din activitati trebuie sd urmeze imediat activitatea considerata? Acele activitati sunt numite activitati urmatoare. 3. Ceactivitati pot aparea in timp ce activitatea considerata are loc? Acele activitati sunt cunoscute drept activitati paralele.126 Managementul proiectelor @ A an rae] ‘Anu are advil precedent Beste precedatéde A. C este preoedaté de. y |e 91 Zsuntprecedete ce x Y$1Z pot incepe in aces moment, | dese dre, dad terminal X @ : 4, K i ptinoepe olen acl! imp, dac8se does (nu este necesar separ simul), dar tate cele te, K sil) tebule stein, pnd la kK ‘Mi | ultima, inate ca M s& poaté incepe. © Zesteprecedlé de XY. Weateprecedad dX si. Figura 7.3. Elemente de baza ale reprezentarii ,activitati in nod” Uneori un manager poate utiliza numai intrebarile 1 si 3 pentru a stabili relatiile intre activitati. Aceste informatii permit analistului de refele sa construiasca un graf al succesiunii si interdependentelor logice ale activitatilor proiectului. Figura 7.3.a este analoaga cu o lista a operatiilor ce trebuie facute intr-o anumita ordine: se executa la inceput sarcina din capul listei, apoi se trece la oa doua sarcina etc. Aceasta figura arata managerului de proiect ca activitatea ACepitolul 7 Pd trebuie terminata inainte ca activitatea B sa poata incepe, respectiv activitatea B trebuie terminata inainte ca activitatea C sa poatd incepe. Figura 7.3.b arata cd activitatile Y si Z nu pot incepe pana cAnd activitatea X mu s-a terminat, Aceasta figura indica, de asemenea, ca activititile Y si Z pot aparea simultan, dacd managerul proiectului doreste acest lucru. Totusi, aceasta nu este 0 conditie necesara. De exemplu, betonarea aleii (activitatea Y) poate avea loc in paralel cu amenajarea gradinii si plantarea arborilor (activitatea Z), dar nivelarea terenului (activitatea X) trebuie sa se termine inainte ca activitatile Y siZ sa poata incepe. Activitatile Y si Z sunt considerate activitati paralele. Drumurile paralele permit eforturi concurente, care pot scurta timpul executiei unei serii de activitati. Activitatea X este numita uneori drept activitate de divergent pentru cd mai mult de un are pleaca din nod. Numarul de arce arata cat de multe activitati urmeaza imediat dupa activitatea X. Figura 7.3.c arata ca activititile J, K si L pot apairea simultan, daca se doreste acest lucru, iar activitatea M nu poate incepe decat daca toate activitatile J, K si L au fost terminate. Activitatile J, K si L sunt activitati paralele. Activitatea M este numita de convergenta pentru ca mai mult de o activitate trebuie sa se termine inainte ca activitatea M sd poat’ incepe. Activitatea M ar putea fi numita gi Teper. in figura 7.3.d activitatile X si Y sunt activitati paralele care pot avea loc in acelasi timp; activitatile Z si W sunt, de asemenea, activitati paralele. Dar activitatile Z si W nu pot incepe pana cénd ambele activitatile X si Y sunt terminate. Pornind de a aceste elemente de baza ale reprezentirii cu activititi in noduri, se Poate construi o refea simpla. Se reaminteste ca arcele se pot intersecta fari a naste noduri (asa se intampla in figura 7.3.4), se pot frange sau curba, pot avea orice lungime sau inclinare. O refea valida si utila s-a construit numai atunci cnd au fost incluse corect toate activitatile proiectului, dependentele dintre ele si duratele estimate. Asemenea informatii pentru o retea simplificata a unui proiect sunt prezentate in lista de. activitati (tabelul 7.1), Acest proiect reprezinta constructia unui centra comercial, iar lucréiile si serviciile care vor fi contractate de administratia locala trebuie ficute in asemenea mod ‘inct si se coreleze cu alte colective, cum ar fi proprietarul centrului comercial si anteprenorul Figura 7.4 arata primele etape ale construirii retelei AN a proiectului pe baza informatiilor din tabelul 7.1. Se observa ca activitatea A (aprobarea cererii) nu are nicio precedent; ca urmare, va fi reprezentat de primul nod. in continuare se observa cé activitatile B, C si D (planurile constructiei, studiul traficului si analiza disponibilitatilor de servicii) sunt toate precedate de activitatea A. Se vor trasa deci tei arce care pleaca din nodul A si duc la nodurile activitatilor B, C si D. Acest prim segment araté managerului de proiect cA activitatea A trebuie sa se termine inainte ca activitatile B, C si D sa poata incepe. Dupa ce A s-a terminat, B, C si D se pot desfasura in paralel, daca acest lucru este de dorit. fe’ 128 Menagementul proiectelor Tabelul 7.1 Lista activitatilor cu informafiile privind refeaua Centru comercial ,,BIG” Institutul teritorial de proiectare Activitatea Denumirea activi ‘Activitati precedente Durata ‘A__| Aprobare cerere constructie i 5 B | Planui constructei A 15 | Studi trafcutut A 70 D | Analiza disponibiitfior de servic A 5 E Thtocmirea raportului BC 15 F | Aprobarea consiului BCD 10 | Consiruotia F 470 H | Dotarea EG 5 B ee | A Planuri constructii Cc Aprobarea cererii Studiul traficului Analiza disponibilitatii serviciilor Figura 7.4. Centrul comercial ,,Big”. Retea partial Figura 7.5 prezinta reteaua completa cu toate activitatile si precedentele reprezentate.Capitolul 7 re) B E a riers = > lanuri construct [intocmirea raportulul Dotarea A sl c F G Aprobarea cererii ‘Studiu! traficului Aprobarea Constructia consiliului D Analiza disponi- bilitétilor de serviciu Figura 7.5. Centrul comercial Big”. Retea completa 7.3. Calculele termenilor de incepere si terminare pe retea Pana in acest moment, reteaua prezinta o reprezentare grafic a activitatilor Proiectului cu succesiunea si precedentele precizate. Aceste informatii sunt deosebit de valoroase pentru cei ce conduc proiectul. Totusi, estimarea duratei fiecdrei activitati va spori mult valoarea refelei. Un plan realist al proiectului si programarea calendaristica reclama estimari corecte ale duratelor activitatilor proiectului. Completarea retelei cu duratele permite estimarea duratei proiectului. In functie de timpul alocat, se pot stabili: ~ cAnd pot sau cnd trebuie si inceapa activitatile; — cAind trebuie sa fie disponibile anumite resurse; — Care activitati pot fi amAnate sau executate mai lent; — céind se estimeaza terminarea proiectului. Determinarea unei estimatii a duratei unei activitati necesita in prealabil evaluarea resurselor necesare, in forme concrete de genul material, echipament si oameni. in esentd, reteaua proiectului cu duratele activitatilor estimate coreleaza Planificarea, programarea calendaristica si controlul proiectelor. Trasarea refelei proiectului plaseaza activitatile in succesiune adecvaté pentru calculul momentelor de incepere si de terminare ale activitatilor. Estimarile de durata ale activitatilor sunt preluate din timpii sarcinilor, stabiliti pentru pachetele de operatii Siadaugati in reprezentarea rejelei (vezi figura 7.2). Executarea unor calcule simple permite managerului de proiect s& efectueze un proces de calcul, cunoscut sub denumirile de parcurgerea directa si parcurgerea inversa. Efectuarea parcurgerii directe si inverse va raspunde la urmatoarele intrebari120 Managementul proiectelor Denumirea gi prescurtarea | Eleme aa + eee . Se aipee 7 in limba engleza a elementelor de calcul Denumire Notajie [ Denumire | Notatic Parcurgerea directa — Timpil cei mai devreme: 1. Cat de repede poate cel mai devreme slart SD [eaysiat ES Incepe o activitate? 2. Cat de repede se poate | cel mai dewreme sfargit | FD eatiyfnish | EF termina o activtate? 3. Cat de repede se poate | durata scontalé DS | expectedtime | TE termina proiectul? Parcurgerea inverS& — Timpi cei mal tara 1, Cat de térziu poate slartintéziat T Tate star ts Incepe activitatea? 2, Cat de tarzu se poate | stargitintarziet FT fate frish [LF termina activitatea? 3. Care activitati formeazd | drumul critic oC ccfitical path cP drumul critic. Acesta este cel mai lung drum in refea, iar activitatile critice, dacé ‘sunt intérziate, vor intarzia proiectul? 4. Cat de mult se poate | rezerva RT slack or float | SL amana 0 activitate?_ Am completat tabelul cu denumirea si prescurtarea in limba engleza pentru cd acestea sunt prezente in multe produse soft pe calculatoarele electronice. 7.3.1. Parcurgerea directi (stinga-dreapta) a retelei. Timpii cei mai devreme Parcurgerea direct incepe cu prima activitate a proiectului si se parcurge fiecare drum — lant de activitati succesive - din retea pana la ultima activitate a proiectului, Pe masurd ce se avanseazi pe un drum, se adauga durata activitatii. Cel mai lung drum reprezinta durata realizarii proiectului si se numeste drum critic. Tn ultima coloand a tabelului 7.1 este inscrisa durata activitatii in zile pentru centrul comercial ,,BIG”, din exemplul utilizat pentru trasarea retelei. in figura 7.6 este reprezentaté rejeaua completata cu durata estime activitatilor inscrisa in nod (vezi casuta ,.Dur” pentru durata in legenda prescurtirilor folosite). De exemplu, activitatea A are o duratii de cinci zile lucrétoare, iar activitatea Gare o durata de 170 de zile lucratoare. Parcurgerea directa — sténga-dreapta — incepe cu timpul de incepere al proiectului, care este de regula momentul zero. (De retinut cd datele calendaristice pot fi calculate ulterior, in faza de programare.) in cazul exemplului, timpul cel maiCepitolul 7 134 devreme pentru prima activitate (activitatea A) este zero. Acest timp este trecut in Partea superioara, coltul din stnga al nodului activitatii A, in figura 7.6. Cel mai devreme sfarsit al activitatii A este 5 (SD+Dur = FD sau 0+5 = 5). fn continuare trebuie observat cd activitatea A este Precedenta pentru activitatile B,C, D. Ca urmare, cel mai devreme termen in care aceste activitati pot incepe este momentul cand activitatea A este terminatd; acest termen este de cinci zile lucratoare. Se poate observa in figura 7.6 ca toate activitatile B, C siD pot incepe in momentul cAnd activitatea A este terminata si ca urmare, au un termen de start cel mai devreme SD de 5. Folosind formula SD +,,Dur’=FD, cel mai devreme sfarsit (FD) pentru activitatile B,C si D sunt 20, 15 si 10. Se pune in continuare intrebarea cu privire la cel mai devreme termen de incepere SD al activitatii E, avand in vedere ca este o activitate de Convergenta. Raspunsul este 20 si nu 15, pentru ci toate activitatile imediat precedente activitatii E, adica B si C, trebuie si se termine inainte ca activitatea E s4 poata incepe. Pentru cd activitatea B necesiti cel mai lung timp pentru a se termina, aceasta determing ‘SD pentru activitatea E. Acelasi rationament se utilizeaza pentru determinarea SD. pentru activitatea F. Aceasta este precedata de activitatile B, C si D. Determinant pentru cel mai devreme termen de terminare FD este activitatea B, care are cel mai lung termen cel mai devreme de terminare (20, fata de 15 si 10), intre activitatile imediat precedente lui F (activitatile B, C iD). 5 20 al Es |i 0 | Panurge 7 | canes constcg "apo 5 | 18] 20 185 | 15 ] 200|\ [200] HY 205 0 | bataiea 0 5] [5] ¢ 6} Yar ya 30] 6 | 200 200 | 35 | 235 Torabarea Su Apres Cons ee ie 9 eran oS OfS] 5] |} 1072] Safiya 30° [1707 200] Lecenda 80 | os | FD B]D]| 0 scat Denanes 70 rates Rr cana fervor st | Dur | FT 5] 5 | Figura 7.6. Refeaua cu activitate in noduri. Centrul comercial ,,Big”192 Managementul proiectelor {ntr-o alta formulare, parcurgerea directa (stanga-dreapta) presupune ca fiecare activitate va incepe in momentul cAnd ultima din activitatile precedente se termina, Parcurgerea direct’ reclama sd se retina exact trei lucruri cand se calculeaz timpii cei mai devreme: 1. Se adund duratele activitatilor in lungul fiecarui drum din retea: SD + Dur = FD. 2. Se preia cel mai devreme termen de terminare FD al activitatii imediat precedente pentru urméitoarea activitate, pentru care devine termenul cel mai devreme de incepere (SD), exceptnd cazul cand activitatea imediat urmatoare este de convergenta. 3. Daca urmitoarea activitate este de convergentai, atunci se alege cel mai mare numér care reprezint cel mai devreme termen de terminare FD intre toate activitatile ce converg ca imediat precedente. in exemplul considerat, in figura 7.6, FD pentru activitatile F 30 este transmis activitatii G, pentru care devine SD 30. Observam ca activitatea H este de convergenta si ca urmare, se caut cel mai lung FD pentru activitatile ei imediat precedente (activitatile B si G). in acest caz, alegerea se face intre timpii FD de 35, si 200; se alege SD al activitatii H care este 200. FD pentru activitatea H este 235 sidevine cel mai devreme termen la care este de asteptat sd se poatd termina proiectul DS in conditii normale. Cele trei intrebari mentionate pentru parcurgerea directa au primit raspunsuri; astfel cd, cel mai devreme termen de fnceput SD, cel mai devreme termen de sfaisit ED si durata DS au fost calculate. 7.3.2. Parcurgerea inversa (dreapta-sténga) a refelei. Timpii cei mai tarzii Parcurgerea inversa incepe cu ultima activitate a proiectului reprezentatd in retea. Se parcurge in sens invers fiecare drum scdzdnd duratele activitatilor pentru a gasi cel mai tirziu termen de incepere ST si cel mai tarziu termen de terminare FT pentru fiecare activitate. inainte de a putea face calculele pentru parcurgerea inversa, trebuie ales cel mai tarziu termen de terminare pentru ultima activitate a proiectului. {in stadiile preliminare de planificare acest termen este ales, de reguli, egal cu termenul cel mai devreme de terminare FD al ultimei activitati a proiectului, sauin cazul unui proiect care are mai multe activitati finale se alege activitatea cu cel mai lung termen de terminare FD. in unele cazuri se poate impune 0 duratii de terminare a proiectului, caz in care se va folosi aceast’ durata.| | Cepitolul 7 133 fn cazul exemplului se presupune cA se poate accepta cel mai devreme termen de terminare a proiectului DS de 235 de zile lucratoare, fiind si cel mai tarziu termen de terminare a proiectului. Termenul cel mai tarziu de terminare al activitatii H devine 235 de zile lncraitoare, adici FD = FT. in figura 7.6, cel mai trziu termen de terminare FT al proiectului si in acelasi timp al activitatii H se inscrie in cdsuta activitatii finale H, in coltul din partea dreapta jos. Parcurgerea inversa, in mod similar parcurgerii directe, impune retinerea a trei reguli: 1. Sescade durata activitatii de pe fiecare drum din termenul ei cel mai tarziu de terminare, incepand cu activitatea final a proiectului (FT—Dur=ST). 2. Se preia ST pentru urmatoarea activitate imediat precedent drept FT al acestei activitati, exceptind cazul cand activitatea precedenta este 0 activitate divergent, 3. incazulin care activitatea precedenta imediat urmatoare este o activitate divergenta, se va alege cel mai mic termen cel mai tarziu de inceput ST intre toate activitatile care fi sunt succesoare imediate pentru a gasi cel mai tarziu termen de terminare al activitatii considerate FT. Pentru exemplul considerat se aplica regulile mentionate. Se incepe cu activitatea H (Dotarea), care are FT de 235 de zile lucratoare, jar ST de 200 zile lucratoare (FT — Dur = ST sau 235 — 35 = 200), ST al activitatii H devine FT pentru activitatea E si G. ST pentru activitatile E si G devine 185 (200 —15= 185) si respectiv de 30 (200-170 = 30). in continuare, ST pentru activitatea G devine FS pentru activitatea F, si FT pentru aceasta activitate devine 20. In acest punct se observa ci activitatile B si C sunt divergente pentru ca ambele sunt urmate de activitatile E si F. Cel mai tarziu termen de terminare al activititii B este determinat de ST al activitatilor E si F; ST pentru activitatea E este de 185 de zile, iar pentru activitatea F, 20 de zile. De observat ca ST pentru activitatile E si F au fost plasate la dreapta nodului, pe randul de jos, astfel incat si se poat’ alege cel mai mic timp de 20 zile. Cel mai tArziu termen pentru B se alege cel mai mic timp, adica 20 de zile. Cel mai tarziu termen la care se poate termina activitatea B este 20 de zile, iar daca activitatea F va fi amAnata, va fi aménat si termenul final al proiectului. FT pentru activitatea C este identic cu cel al activitatii B pentru ca aceasta este determinata, de asemenea, de ST al activitatilor E si F. Activitatea D preia pur si simplu FT de la activitatea F. Calculand ST (FT ~Dur=ST), pentru activitatile B, C si se poate determina FT pentru activitatea A, care este activitate divergent. Se observa ca terminarea activititii A este determinata de activitatea B, care are cel mai mic ST intre activitatile B, C si D, Pentru ca ST pentru activitatea B este 5, FT pentru activitatea A este 5 si ST-ul ei este zero. Parcurgerea inversd a fost terminata si termenii cei mai tarzii ai activitatilor sunt cunoscuti.14 Managementul proiectelor 7.3.3. Determinarea rezervelor de timp I. Rezerva totala Dupa calculul termenelor ,,cel mai devreme” si cel mai tarziu”, este posibil sa se determine care dintre activitati poate fi amAnata, calculand in acest scop ,,rezerva” sau ,,flotarea”. Rezerva totala a unei activi este diferenta intre ,,cel mai tarziu” termen de start ST si ,,cel mai devreme” termen de start SD, adica ST -SD = RT sau ca diferenta intre cel mai tarziu termen de terminare FT sicel mai devreme termen de terminare FD, adica FT - FD = RT. De exemplu, rezerva totala a activitatii C este 5 zile, a activitatii D este 10 zile, iar a activitatii Geste zero. in figura 7.6 rezervele totale sunt inscrise in patratelul stanga ~mijloc. Rezerva totala reprezinta perioada de timp cu care o activitate poate fi ‘ntarziata, fara a amana insd termenul final al proiectului. Daca rezerva totala a ‘unei activititi de pe un drum este folosita (adica acea activitate este intarziata exact cu rezerva ei total), SD-ul pentru toate activitatile care urmeaza dupa ea in lant vor fi intarziate si rezerva lor se va diminua. Utilizarea rezervei totale trebuie facuta in coordonare cu toti participantiila activitatile care urmeaziin lant. Dupa calcularea rezervei totale pentru fiecare activitate, drumul critic este usor identificat. Atunci cand FD = FT pentru activitatea finala a proiectului, drumul critic poate fi identificat ca fiind format din acele activitati care au rezerva totala zero (FT - FD =0 si ST- SD = 0). Drumurile critice intr-o refea sunt drumurile care au cea mai mica rezerva totala comuni. Pluralul este folosit pentru a sublinia ci retelele unor proiecte pot avea mai qmultde un drum critic. Aceasta forma a definitiei drumului critic este necesara pentru ca atunci cand ultima activitate a proiectului are termenul FT care difera de termenul FD, de exemplu, atunci cdnd termenul final este impus, rezerva total pe drummul critic nu este zero. Aceasta va fi diferenta intre termenul FD al proiectului si termenul FT impus proiectului. in exemplu, dacd termenul FD al proiectului este 235 de zile, iar termenul impus de terminare a proiectului s-ar fi stabilit la 220 de zile, atunci toate activitatile de pe drumul critic ar avea o rezerva total’ negativa de 15 zile. Desigur, o asemenea ipotez referitoare la termenul de terminare a proiectului va avea ca rezultat termenul cel mai tarziu dencepere a proiectului—de 15 zile pentru prima activitate a proiectului. Acesta este, evident, un artificiu in caz ca proiectul urmeazé sé inceapa in momentul prezent. Rezerve totale negative aparin practic’ atunci cénd activitati de pe drumul critic au fost intarziate. fn figura 7.6 drumul critic este marcat de noduri cu contur ingrosat si arce duble — activitatile A, B, F, G si H. Activitatile critice reprezinta in mod obisnuit circa 10% din activi itile proiectului, Ca urmare, managerii de proiect acorda mare atentie activitatilor drumului critic pentru a se asigura ca acestea nu vor fi intarziate.Capitolul 7 195 2. Rezerva libera sau intervalul de flotare O activitate cu rezerva liberd este unica in felul ei pentru ca poate fi intarziata fara a intérzia SD-ul activitatilor care o urmeaza. Rezerva liberd este definita ca diferenta intre FD-ul activitatii si SD-ul activitatii care o urmeaza. Rezerva libera nu poate fi negativa. Numai activitatile care apar la sfarsitul unui lant de activitati (de regula, in cazul unei activitati de convergent) pot avea rezerva libera. Uneori, drumul nu este prea lung, acesta putind fi de numai o activitate. Pentru exemplul anterior in reteaua din figura 7.6, activitatea E este un caz de activitate cu rezerva libera de 165 de zile lucratoare: 200 — 35 = 165. Activitatile C si D au, de asemenea, rezerve libere de 5 si respectiy 10 zile. Impor-tant pentru rezerva libera este faptul ca schimbarea termenelor de incepere si terminare pentru activitatea cu rezerva liber’ impune mai patina coordonare cu alti participanti din proiect si dé managerului de proiect mai mare flexibilitate fata de rezerva totala. Pentru ca activitatea cu rezerva libera este ultima in lant, amanarea activitatii pana la durata rezervei libere nu va influenta niciuna dintre activitatile urmatoare. In capitolul urmator se vor da si alte detalii despre rezerve (rezerva evenimentului, rezerva partiald 1, rezerva partiald 2). Asemenea rezerve se pot calcula cu usurinta in cazul reprezentarii activitatilor prin arce (AA) si definirea evenimentelor prin noduri. 7.4. Utilizarea informatiilor rezultate din parcurgerea directa si inversa Se pune intrebarea referitoare la semnificatia rezervei totale. De exemplu, ce inseamnd o rezerva de 10 zile lucratoare la activitatea D, pentru managerul de proiect. In acest caz particular inseamni ca activitatea D poate fi intarziata cu 10 zile. in sens mai larg, managerul de proiect va invata repede cA rezerva este importanta pentru cd ea permite o flexibilitate in programarea resurselor deficitare ale proiectului— personal si echipament — care sunt utilizate in paralel in mai mult de o activitate. Cunoasterea celor patru timpi ai unei activitati SD, ST, FD si FT este de valoare imensa in fazele de planificare, programare calendaristica si control ale proiectului. Termenele SD si FT arata managerului de proiect intervalul de timp in care activitatea trebuie sd se termine. De exemplu, activitatea E trebuie executata in intervalul de timp 20 si 200 zile lucratoare; activitatea poate incepe cel mai devreme dupa 20 de zile sau se poate termina cel mai trziu dupa 200 de zile. Spre deosebire de aceasta, activitatea F (aprobarea comitetului) trebuie sa inceapa cel mai devreme dupa 20 de zile sau proiectul va fi intarziat cu orice zi intarziere a acestei activitati.16 Managementul proiectelor Atunci cnd se cunoaste drumul critic, este posibil si se gestioneze cu mare rigoare resursele activitatilor de pe drumul critic, in asa fel ca nicio greseala sa nu aiba loc gi s& aiba ca rezultat intarzierea lor. fn plus, daca din anumite motive proiectul trebuie fortat spre a atinge un moment de terminare mai devreme, este posibil sa se aleaga acele activitati sau combinatii de activitati, care ar costa cel mai putin pentru ascurta durata proiectului. Similar, daca drumul critic este prelungit si timpul trebuie recuperat, se va proceda la scurtarea unora sau ctorva activitati critice, care costa cel mai putin pentru afi scurtate sau accelerate. Daca exist’ alte drumuri cu rezerva foarte mica, poate deveni necesar sé fie scurtate si activitafi de pe aceste drumuri. 7.5. Nivelul de detaliere pe activitati Stabilirea duratei lucrarilor si elaborarea bugetelor unui proiect impun o atenta delimitare si definire a activitatilor care compun reteaua proiectului. in mod tipic o activitate reprezinta una sau mai multe sarcini ale unui pachet de operatii. Numiarul sarcinilor incluse in fiecare activitate determina nivelul de detaliere. in unele cazuri este posibil sd se ajunga la prea multe informafii pentru ale gestiona si acest lucru poate conduce la 0 crestere a costurilor comune pentru managementul proiectului. Managerii micilor proiecte s-au dovedit capabili si minimizeze nivelul de detaliu prin eliminarea unor pasi preliminari la trasarea retelelor. Marile firme recunose, de asemenea, costul supraincarcarii informationale si se straduiesc s4 diminueze nivelul de detaliu in retele si in cele mai multe din celelalte dimensiuni ale proiectului. 7.5.1. Cazul proiectelor mici in proiectele mici care sunt strans gestionate si au participanti care inteleg cu claritate ca sunt parte a unui efort de echipa, se poate reduce nivelul detalierii si inca isi mentin performanta. Accentul este inc pus pe componentele livrabile. in acest caz se foloseste structura de divizare pe activitati sub forma matricei responsabilitatii, figura 7.7. Un pachet de operatii devine o activitate repartizata unei subunitati organizationale. Totusi, daca durata activitatii se extinde la mai mult de cinci zile lucrétoare, momente de monitorizare clara la intervale scurte sunt imperative pentru a masura performantele de timp si cost pe durata activitatii. Aceasta abordare este posibild in cazul proiectelor mici in care coordonarea este relativ usoard. Matricea de responsabilitati va fi prezentata fn detaliu in alt capitol. De retinut cd refeaua este inca utilizata ca un instrument valoros.Tolueuuoprod e anigigunquiy 1s (1ovasdaque-rjeridosd) 3ySgo mynjqnp erieMs a1 Rs amd visooy wousrdonue 18 motidosd anut jnosts 8 vayentTiqesuodsox tugduay B ap [R90 vo 1o]a}oaT0xd jnruauageueUT UE IpuEdsE: TEU yUoARp v [yBLOUOLEY “arjeume|pou orotu aoey nu v nuquad wrouayed ap vareSoja}ul ap ynurisns o1s9 souordanue 18 reordoxd annul roparouy fe TeOIpE TNYAAIN ‘THUOUAIdanuE EOL %0¢ a1Sed No NITEIOp ap [Hfaaru IS sOpEHeoLptoads 14 JojoUasep [NABUINU LoNpor pS RINSBUT UY 9189 [ruPIOLIdosd ‘THonsUOD ap yoaTord areUT UN-NUY “njduIaxo oq. -joau09 18 pides ourans s0joure|qoxd vazeayozas po tujued snpos 1 ayeod inymyootoxd soptieoyfoods jnyoaru ‘snjd uy ‘ntpour vouourase uy asugns Raid oy Rs amngan AU areZLIO} WOU IS [ONUOD ap afaTHAUIOW BO nNUA|d punjoad vad oY Bs oINgeN nu Heyanoe nnuod 1 wexodo op jaiayoed nuaquad arerap ap [njaatu ‘oxpox9Uy ap peas yeuy inun viuoystxe pugundnsard ‘njduroxe aq ‘tnjmpooroad nzero1yaUaq 1$ souardanjue enuy axeporouy op peas ypeuy mun esturasd pzeq BI are [MIE HOULIed “sojeuio|goad soanamy voseaTozar nnuad gunasdury azaxon] zs qUITyOS UL 1S orfeUTe|oaL ofoTU aoey nu B ap mymostod pmrouardenue 1S [nzeIOYoUeg amUE VosoSopo{uE 1S [meyouoyred 2189 10 eyor0xd injmuaweSeuEUT BouuNy UE IUEIeL woLOUR] UP ouatdaajuB Nd fedyyse aABULIO; NES [NJBLIOUs}IeY °7'S°L axBayos ap [nyvatord naqued so[HENTGEsUOdsad LOOM ZZ MNBLY -poluyaa pluaisise—y forinqunuoo—3 —_‘oveujiqesuodses — y :epus8e7] S = Henanoy a arequDuTGOG inueawmedwog v ‘nosaqiwing a x ¥ ¥ TOS@A] u nosa0009) q TOSBISEA v ¥v v yu a 3 a FoBoONT eve i Vee Injvousiedwog eueossediouny ‘eajeyunqng, 2b 2 njonded138 Managementul proiectelor Proiectelor. Reducerea nivelului detaliilor pentru planificare si programare calendaristica este numai unul dintre avantajele parteneriatului. intr-un capitol separat este prezentat pe larg acest proces. 7.6. Alte probleme de reprezentare 7.6.1, Erori logice ale retelei Tehnicile de reprezentare a proiectelor prin retele au anumite reguli logice, Care trebuie respectate. Una dintre reguli const in a nu admite declaratii conditionale, cum ar fi: ,,Daca testul s-a incheiat cu succes, construieste prototipul; daca testul nu Teuseste, reproiecteaza.” Reteaua nu este un arbore decizional, aceasta este un Plan al proiectului care se presupune cA se va materializa. Daca declaratiile conditionale ar fi fost admise, parcurgerea directa siinversa ar avea o semnificatic minora. Cu toate ca in realitate un plan se materializeaza rar in forma in care s-a Scontat in toate detaliile, el reprezinta o presupunere initial rezonabild. Trebuie observat cd de indata ce un plan-retea a fost elaborat, exista un pas usor de facut pentru revizuire in vederea adoptarii unor schimbari. O alta regula care protejeaza reteaua si procesul de calcul se refera la ciclu. Ciclul este o incercare a planificatorului de a se intoarce la o activitate anterioara. Se reaminteste cd numarul de identificare al activitatii, trebuie sa fie ntotdeauna mai mic, fata de numarul activitatii care urmeaza activitatea consideratd. Aceasta regula permite sd se evite relafii de precedenta ilogice intre activitati. O activitate trebuie sd apara o singura data. Daca va ebui sa apara iar, activitatea trebuie si aiba un nume nou si un nou numar de identifica, si probabil plasata intr-o secventa Corecta in retea. Figura 7.8 arata un circuit ilogic. Daca un asemenea circuit este permis sa existe, un asemenea drum se va Tepeta perpetuu. Multe programe de calculator depisteaza acest tip de eroare logica. Cc Figura 7.8, CireuitCapitolul 7 139 7.6.2. Numerotarea activitatilor Fiecare activitate trebuie si poarte un cod unic de identificare, de regula un numér. Pentru numerotare existd in practica proceduri foarte elegante. Cele mai multe proceduri numeroteaza activitatile in ordine crescatoare, adici fiecare activitate care urmeaza unei anumite activitafi are un numar mai mare, astfel ca fluxul actiyitatilor proiectului este in sensul terminérii proiectului. Exista si practica dea lasa pauze intre numere (1,5, 10, 15,...). Pauzele sunt de dorit pentru a putea adauga ulterior activitati uitate sau noi. Dat fiind ca este aproape imposibil sa se traseze de lainceput o retea a proiectului perfect, numerotarea retelei adesea nu se face decat dupa ce reteaua este completa si definitiva. in practic exista programe de calculator care accept codificarea activitatilor sub forma numeric sau alfabetica sau o combinatie a acestora. Codificarea combinatd se foloseste adesea pentru a identifica costul, calificarea personalului, compartimentul si localizarea. Ca regula general, sistemul de numerotare trebuie si fie crescator si ct mai simplu posibil. Intentia aplicarii acestui mod de numerotare consti in a face acest lucru cat mai usor posibil pentru participantii la proiect, astfel ca ei sa urméareasca lucrarile in retea si sa localizeze activitati specificate. 7.6.3. Utilizarea calculatoarelor la elaborarea retelelor Toate instrumentele de reprezentare si tehnicile prezentate in acest capitol pot fi folosite cu software de calculator disponibile in mod curent. In figurile 7.9, 7.10 si 7.11 sunt prezentate trei exemple. ti] g | 170 % x 20 20 235 3 m0 ja 235 Legend ‘Actittes ova 80 ST Figura 7.9. Reteaua proiectului. Centrul comercial ,,Big”140. Menagementul proiectelor Figura 7.9 reprezinta o refea cu activitatile in noduri in forma generala, conceputa de calculator pentru exemplul referitor la centrul comercial. Drumul critic este reprezentat de nodurile colorate si cu contur dublat prin linii de dependenta punctate. Identificarea activitatii este plasata in coltul din stanga-sus. Imediat sub numéarul activitatii este durata si sub durata sunt termenele activitatii SD, FD, ST, FT (se citeste intai randul de sus si apoi cel de jos). in figura 7.10 se prezinta o diagrama Gantt cu inceperea activitatilor la termenul cel mai devreme. Diagramele cu bare sunt utilizate pe scara larga pentru ca sunt usorinfelese, prezinté o imagine clara pe o scard orizontald de timp. Acestea sunt utilizate pe parcursul stadiilor de planificare, programarea resurselor siraportarii stadiilor de executie. Reprezentarea este o programare calendaristica, cu activitatile pe rinduri si timpul pe axa orizontala. ‘A Aprobarea | [ | | | wel | : i | : : / BPanwise | | 1 | | | ‘onstich : i i c Sua 70 | | / aoa | | CE | | Ll i D anal 70 | sevtor |] oo] | i i Intocmrea 15 ! L i a —— a F apobarea ® / i | comes |] | | | G.Constructia. i i] eo) i H Oar j i / pape ee ie F tl eee eT teh Figura 7.10, Graficul Gantt al proiectului. Centrul comercial .,Big” De exemplu, analiza serviciilor are o durata de 10 unitati de timp (partea hasuratd a barei). Bara include, de asemenea, faptul ci activitatea poate incepe upd o perioada de cinci zile si s-ar termina dupa 15 zile, dar s-ar putea termina cel mai térziu dupa 20 de zile datorita rezervei de timp de 5 zile (partea goal a barei). ‘Atunci cdnd pe axa timpului se folosesc datele calendaristice, diagramele Grantt furnizeaza o imagine clara a programului calendaristic al proiectului si le puter giisi afisate in birourile celor implicati in echipa proiectului.Capitolul 7 141 Principalul neajuns al graficului cu bare consta in lipsa relatiilor de dependenta fntre activititile proiectului. De exemplu, daca rezerva liberd este folosita Jao activitate timpurie din lantul retelei, aceasta nu mai poate fi utilizata pentru o activitate mai tarzie a aceluiasi lant. Aceasté dependenta nu este prezentata pe o diagrama cu bare. Ca urmare, o diagrama cu bare trebuie sa fie intotdeauna utilizata impreund cu 0 refea. Cu toate cd anumite pachete de programe de calculator pot reprezenta diagrame cu bare cu liniile de dependenta, liniile devin repede prea numeroase si anuleaz4 simplitatea diagramei cu bare. De retinut ca diagrama cu bare este dedusa din reteaua proiectului, si nu viceversa. 7.6.4. Stabilirea datelor calendaristice in ultima faz este de dorit si se stabileasc& datele calendaristice ale activitatilor proiectului considerat. Daca nu se utilizeaza un program de calculator, datele sunt stabilite manual. Se stabileste un calendar al zilelor jucrdtoare, lisand la © parte zilele nelucratoare, Dupa aceea se coreleaza zilele calendarului cu zilele lucratoare din reteaua proiectului. Cele mai multe programe de calculator stabilesc datele calendaristice in mod automat dupa precizarea datelor de start, unitatile de timp, zilele nelucratoare si alte informatii. fn figura 7.11 este prezentata o retea pentru proiectul Centrului comercial ,,Big” cu datele calendaristice. 3 F ‘naliza Aprobarea senvitor comitetiti 5 op 10 sora soneoron Horm ang || oe = Aprobarea ci Intoriea ‘eres Stull reportu s tatu a aooreysao.oy FT] 10 0 3 soomsaom | 5 5 fetta i} 0 2 Legend’ | ted | Actvitatea race) = Durata 5 0 or SD FD ST FT Figura 7.11. Retea pentru proiectul Centrului comercial ,,Big” cu datele calendaristice142 Managementul proiectelor 7.6.5. Proiecte cu start multiplu si proiecte multiple in unele programe de calculator se cere introducerea unui start si unui final ca evenimente unice, reprezentate prin noduri fictive sub forma de cerc, la inceputul sila finalul refelei. Chiar daca acest lucra nu este necesar, cand proiectul are numai © singurd activitate prin care poate incepe, si numaio singura activitate prin care se termina, este recomandabil sa se foloseasca nodurile conventionale de incepere $i finalizare (S, F) pentru a evita drumurile ,deschise”. Drumurile deschise dau impresia cd proiectul nu are un inceput si respectiv, un sfarsit clare. Daca proiectul are mai mult de o activitate prin care poate incepe, fiecare drum este deschis. Acelasi lucru este valabil, daca reteaua proiectului sfarseste prin mai mult de o activitate. ‘Acele drumuri neconectate sunt numite, si drumuri deschise. Drumurile deschise pot fi evitate conectind activitatile ,,deschise” (fara nod precedent, respectiv fara nod urmator) la un nod fictiv comun de ,start” sau de ,,final” (S sau F). Jn cazul cand in cadrul firmei sunt conectate mai multe proiecte, utilizarea unui nod comun de start si a unui nod comun de final permite sa se identifice ntreaga perioada de planificare pentru toate proiectele. Folosirea activitatilor fictive de asteptare la iesirea din nodul comun de start permite stabilirea unor date diferite de start pentru fiecare proiect. 7.7. Extinderea tehnicii reprezentarii in retea pentru o mai buna apropiere de realitate Metoda utilizata pentru reflectarea relatiilor intre activitati din paragrafele anterioare este numiti relatia ,,sfarsit/start” pentru ca presupune ca toate activitatile conectate ca imediat precedente trebuie sa se termine inainte ca activitatea urmatoare si poati incepe. In incercarea de a veni mai aproape de realitatile proiectelor, pot fi addugate cateva extensii utile. Prima extensie foarte util care apare evidenta pentru practicieni este de tronsonare sau segmentare. 7.7.1, Tronsonarea activitatilor Presupunerea facuta anterior, potrivit careia, toate activitatile imediat precedente trebuie sa se termine in proportie de 100%, pentru inceperea unei activitati pe care o preced, este prea restrictiva pentru unele situafii intlnite in practica. ‘Aceastd restrictie apare cel mai frecvent atunci cdnd pe o activitate se suprapune startul unei alte activitati si are o durata lunga. in condifiile normale ale relatiei sfarsit/start, atunci cand o activitate are o durata lunga si va intarzia startul unei activitati imediat urmatoare ei, activitatea se poate fragmenta in tronsoane si reteauaCepitolul 7 143 se traseaza utilizand o ,,scara” fn retea. Exemplele clasice utilizate in multe lucrari de specialitate sunt cele cu privire la construirea drumurilor sau pozarea conductelor, pentru usurinta intelegerii pe care o prezinta. in cazul pozarii conductelor, de exemplu, trebuie spat transeea, asezata conducta si Teumpluta transeea. Daca traseul conductei are un kilometru lungime, nu este necesar si se sape un kilometru de transee inainte de a se aseza conducta. Asezarea conductei poate incepe dupa spare unui prim tronson de transee. De asemenea, umplerea transeii nu trebuie s astepte pnd la asezarea conductei pe toata lungimea. Figura 7.12 aratd cum pot aparea asemenea suprapuneri fntr-o retea cu activitatile in noduri, utilizand abordarea normala sfarsit/start. Transee 1 Trangee 2 113 43 Tee aa a iN TST Tee Figura 7.12. Exemplu de tronsonare, utilizand relatia sfarsit/start 7.1.2. Utilizarea decalajelor Utilizarea decalajelor s-a dezvoltat pentru a oferi o mai mare flexibilitate in constructia refelei. Un decalaj este o perioada minima de timp cu care trebuie aménat inceputul sau sfarsitul unei activitati dependente. Utilizarea decalajelor in retelele proiectelor apare din doua motive principale: 1, Cand activitatile cu durat lunga aména startul sau finalul activitatilor umitoare, projectantul de refele fragmenteaza in mod normal activitatea in activitati mai mici pentru a evita amanarile lungi ale activitatilor urmatoare. 2. Decalajele pot fi utilizate pentru a conditiona startul si/sau finalul unei activitati. Relatiile de extensic cu cea mai raspandita utilizare sunt start/start, final/ final si combinatii ale celor doua. in continuare sunt prezentate schemele unor asemenea relat. a, Relajia de start/start O varianta de segmentare a activitatilor const fn utilizarea relatiei start/ start. O relatic tipica start/start este prezentati in figura 7.13, Figura 7.13.a arata relafia starv/start cu decalaj zero.144 Activitatea X Menagementul proiectelor Activitatea M Decalaj 10 [ saan | b) Figura 7.13. Relatii start/start Figura 7.13. arat aceeasi relatie cu un decalaj de 10 unitati de timp. Este important de observat cd relatia poate fi utilizata fara decalaj. Daca i se asociaza timp, acesta este indicat in mod uzual pe arcul de dependent din refeaua AN. in figura 7.13.b, activitatea N nu poate incepe, decat dupa scurgerea unui timp de 10 unitati de timp de la inceperea activitatii M. Acest tip de relatie reflecta in mod tipic o situatie in care se poate executa o parte a unei activitati inainte de ‘inceperea unei activitati urmatoare, fara ca prima activitate sd se execute in totalitate. Aceasta relatie se poate utiliza in proiectul pozarii conductei. Figura 7.14 arata cazul reprezentarii proiectului cu activitatile in noduri. Relatia start/start reduce detaliile refelei si amanarile (decalarea termenilor) proiectelor prin utilizarea relatiilor de decalare. Transee +km Decalaj 3 ‘Asezare conduct 41km Decalaj 4 Umplere transee 1km Figura 7.14. Utilizarea decalajelor pentru a reduce detaliile Este posibil sa se considere potrivit si se recurgatla comprimare prin utilizarea relatiilor start/start sau final/start. BiteCapitolul 7 145 b, Relatia de final/start Relatia final/start reprezinta modalitatea tipica generala deretea utilizata in partea initiald a capitolului. Exista totusi situatiiin care urmatoarea activitate fntr-o secventa trebuie amanata chiar in momentul cénd activitatea precedent este terminata. De exemplu, scoaterea cofrajelor betoanelor nu poate incepe pandicfind nu s-au scurs dowd uunitatide timp. Figura 7.15 arata aceasta relatie de decalaj pentru o retea AN. Decalajele final/start sunt utilizate frecvent in cazul comenzii materialelor sau utilajelor. De exemplu, este posibil si fie necesara o zi pentru a lansa comanda, dar 20 de zile pentru a primi ‘materialele. Utilizarea decalajului final/start permite sa se considere durata activititii de numai 0 2i si decalajul de 20 de zile. Aceasté abordare asigur3 o corelare a costului activitatii numai de lansarea comenzii gi nu de durata de 20 de zile lucratoare. Aceeasi relatie final/start este utila pentru a specifica decalajele referitoare la transport, demersuri legale si servicii postale. Utilizarea decalajelor final/start trebuie s se verifice cu atentie pentru confirmarea validitatii lor. Managerii de proiect conservatori sau cei responsabili de finalizarea activitatilor sunt bine cunoscuti in utilizarea decalajelor ca modalitati de a-si asigura o ,acoperire” in vederea reducerii riscului de a nu se incadra in termene. O regula simpla care trebuie urmat& consta in a utiliza decalaje final/start Justificate si aprobate de cineva responsabil pentru o component important a projectului. Legitimitatea decalajului nu este de regula dificil de judecat, lepitimitatea utilizarii relatiei aditionale de genul final/start ‘poate imbunatati in mare masurd reteaua Printr-o reflectare mai adecvat’ a realitatii proiectului. Decalaj 2 Figura 7.15. Relatia final/start O revizuire a relafiilor final/start pentru activitatile critice poate pune in evidenta oportunitatea de a putea revizui relatiile, putand s& devina paralele prin utilizarea relatiilor start/start. De exemplu, in locul activitatii final/start pentru »Proiectarea casei i apoi constructia fundatiei”, se poate utiliza o relatie start/start {n care fundatia poate incepe, sa spunem cu un decalaj de 5 zile dupa inceperea Proiectului — presupundnd ca proiectarea fundatiei este prima parte din intreaga activitate de proiectare. Aceasti relatie start/start cu un mic decalaj permite unei Secvente de activitati sa fie executate in paralel si si se comprime durata dramului Critic. Un concept similar este intalnit in proiectele de constructii in care sunt Suprapuse lucrari de inginerie pentru a accelera terminarea unui proiect. Lucrarile Concurente de inginerie segmenteaza activitatile in segmente mai mici, astfel caeleCapitolul 7 “5 b. Relajia de final/start Relatia final/startreprezinta modalitatea tipica generald de refea utilizatd in partea initiald a capitolului. Exista totusi situatii in care urmatoarea activitate intr-o secventa trebuie aménata chiar in momentul cAnd activitatea precedenta este terminata. De exemplu, scoaterea cofrajelor betoanelor nu poate incepe pana cénd nu s-au scurs dowd unitati de timp. Figura 7.15 arata aceasta relatie de decalaj pentru oretea AN. Decalajele final/start suntutlizate frecvent in cazul comenzii materialelor sau utilajelor. Deexemplu, este posibil sa fie nevesara o zi pentru a lansa comanda, dar 20 de zile pentra a primi materialele. Utilizarea decalajului final/start permite sa se considere durata activititii de numai o zi si decalajul de 20 de zile. Aceastd abordare asiguri o corelare a costulti activitatii numai de lansarea comenzii si nu de durata de 20 de zile lucratoare. Aceeasi relatie final/start este util pentru a specifica decalajele referitoare la transport, demersuri legale si servicii postale. Utilizarea decalajelor final/start trebuie s8 se verifice cu atentie pentru confirmarea validitatii lor. Managerii de proiect conseryatori sau cei responsabil de finalizarea activitatilor sunt bine cunoscutiin utilizarea decalajelor ca modalitati de a-si asigura 0 ,,acoperire” in vederea reducerii riscului de a nu se incadra in termene. O regula simpla care trebuie urmaté const in a utiliza decal aje final/start justificate si aprobate de cineva responsabil pentru 0 componenta importanta a Proiectului. Legitimitatea decalajului nu este de regula dificil de judecat, legitimitatea utilizarii relatiei aditionale de genul final/start poate imbunatati in mare mAsurd reteaua printr-o reflectare mai adecvata a realitatii proiectului. Decalaj 2 Figura 7.15. Relatia final/start O revizuire a relatiilor final/start pentru activitatile critice Poate pune in evidenta oportunitatea de a putea revizui relatiile, putand sa devina paralele prin utilizarea relatiilor start/start. De exemplu, in locul activitatii final/start pentru »Proiectarea casei si apoi constructia fundatiei”, se poate utiliza o relatie start/start {in care fundatia poate incepe, sa spunem cu un decalaj de 5 zile dupa inceperea Proiectului — presupunand ca proiectarea fundatiei este prima parte din intreaga activitate de proiectare. Aceasta relatie start/start cu un mic decalaj permite unei secvente de activitati sd fie executate in paralel si sis comprime durata drumului Critic. Un concept similar este intAlnit in projectele de constructii in care sunt Suprapuse lucrari de inginerie pentru a accelera terminarea unui proiect. Lucrarile Concurente de inginerie segmenteaza activitatile in segmente mai mici, astfel ca cle146 Menagerentul proiectelor sa se poati executa in paralel si sa se predea proiectul. Relatiile start/start pot reflecta conditii concurente de inginerie si potreduce detaliile retelei. Desigur, acelasi rezultat poate fi obtinut prin fragmentarea unei activitati in proiecte mai mici, cu operatii care pot fi executate in paralel, dar o asemenea abordare mareste reteaua si conduce Ja marirea semnificativa a detaliilor. c. Relatia final/final Aceasti relatie este reprezentatd in figura 7.16. Finalul unei activitati depinde de finalul altei activitati. De exemplu, testarea nu poate fi terminata mai repede de patru zile dupa terminarea prototipului. Prototipul Decalaj 4 Figura 7.16. Relatia final/final d. Relatia start/final Aceasta relatie reprezinta situatia in care terminarea unei activititi depinde de startul une’ alte activitati. De exemplu, funizarea de documentatie nu poate si se termine decat la trei zile dupa inceperea testarii (vezi figura 7.17). Testare Documentatia sistemului Decalaj 3 Figura 7.17. Relatia start/final iii combinate de decalaj Unei activitati i se pot atasa mai mult de o relatie de decalaj. Aceste relatii sunt, de regula, combinatiile start/start si final/final care leaga doua activitati. De exemplu, activitatea de introducere in baza de date nu poate incepe decét dupa de timp de la inceperea activitatii codificate. Codificarea trebuie sise incheie cu patru unitati de timp, inainte ca activitatea de introducere in baza de date sd se poatd termina (vezi figura 7.18).Cepitolul 7 147 - Decalaj 4 Codificare - Introducere in baza de Decalaj 2 date Figura 7.18. Relatii combinate 7.7.3. Un exemplu de utilizare a relatiilor de decalaj la parcurgerea directa si inversa a refelei Procedurile de parcurgere directa si inversa a refelei sunt identice cu cele Prezentate anterior pentru cazul unei singure relatii final/start (fara decalaje). Procedura modificata consta in necesitatea de a verifica fiecare noua relatie pentru a vedea daca modifica momentele de start sau de final ale altei activitati. Un exemplu de prezentare a rezultatelor Pparcurgerii directe gi inverse este cel din figura 7.19. Activitatile C siD depind de activitatea de start B (star¥/start). Pentru startul activitatii C este necesar un decalaj in: raport cu startul lui B de 10 unitati de timp, iar startul lui D trebuie sa fie decalat cu 5 unitafi de timp, fata de activitateaB. Activitatea Erebuie terminata cu decalaj fata de finalul activitatii C de 5 unitati de timp (final/final). Activitatea G nu se poate termina decat la 10 unitati de timp dupa startul activitatii F (start/final). in fine, finalul activitatii H depinde de finalul activitatii G.cu 10 unitati de timp. Trebuie observat modul in care o activitate poate avea un final sau un start ic. Activitatea H are un final critic (rezerva zero) dupa 50 unitati de timp, dar activitatea are un start care are 5 unitai de timp rezerva, Numai finalul activitatii H este deci critic. Invers, activitatea F are rezerva zero pentru start, dar are 5 unitati ezerva pentru final. Drumul critic trece prin activitatea de start si prin restrictiile de final care apar datorita utilizarii relafiilor suplimentare disponibile si decalajelor impuse. Drumul critic poate fi identificat Pparcurgand liniile duble in retea. {n cazul existentei unei relafii de decalaj, fiecare activitate trebuie verificata Pentru a vedea restrictiile de start si de final. De exemplu, la parcurgerea direct’ FD al activitatii G (40) este controlat de startul activitafii F si de decalajul de 10 unitati de timp (30 + 10 decalaj = 40). FD(40+10 decalaj = 50) pentru activitatea H depinde de finalul activitatii G si de decalajul de 10, care este 50, in loc de 45 uunitati de timp, utilizand abordarea ,,SD + Dur = FD”. La parcurgerea inversa, ST al activitatii F este limitat de FT (40) al activitatii G si de decalajul de 10 ‘unitati de timp (40 — 10 decalaj = 30), care impune un ST de 30 pentru activitatea F.148 Managementul proiectelor Decal 10 w a 7 oe Figura 7.19. Utilizarea decalajelor pe reteaua de reprezentare a proiectului 7.7.4, Activitati de dublaj (hammock) alta procedurd de extindere a reprezentarii proiectului prin refea const in folosirea activitatii de dublaj. Ratiunea esentiala a utilizarii unei activitati de dublaj este aceea de a identifica utilizarea unei resurse indivizibile sau a unui cost fix pe durata unui segment al unui proiect. Exemple tipice de activitati de dublaj sunt serviciile de verificare, asistenta tehnicd sau serviciile de management constructii. Pentru o activitate de dublaj, durata se deduce ca interval de timp intre alte activitati pe care le insoteste. De exemplu, o masind special este necesara pe parcursul unui segment de activitati al unui proiect de instalatii. in acest caz se poate utiliza 0 activitate de dublaj pentru a indica nevoia pentru aceasta resursa gi pentru a stabili costurile de utilizare pe parcursul acestui segment al proiectului. Activitatea de dublaj este conectata cu startul primei activitati din segment, care utilizeaz masina speciala si cu sfarsitul ultimei activitati, care o va utiliza. Durata activitatii de dublaj se deduce simplu ca diferenta intre cel mai devreme termen de finalizare a ultimei activitati (FD) si cel mai devreme termen de start al primei activitati din segment (SD). Durata se calculeaza la parcurgerea retelei de la stanga la dreapta si ca urmare nu are influenta asupra termenelor altor activitati. Figura 7.20 este un exemplu ce contine o activitate de dublaj in retea. Durata activitatii de dublaj rezulta din startul cel mai devreme al activitatii B si finalul cel mai devreme al activitatii F,Capitolul 7 149 adica 13 - 5 = 8 unitati de timp. Durata activitatii de dublaj se va schimba, dac& cele dow termene ale secventei (SD) si (FD) se schimba. Activitatile de dublaj sunt foarte utile pentru stabilirea si controlarea costurilor indirecte ale proiectului. oT o >| 7 Rage Oy La 7 afc tel t lace tac tre ee fete ea | eee ee Ts so pa — pl] Revie te anti (Gamma) Figura 7.20. Exemplu de retea cu activitate de dublaj (hammock) O alta utilizare majora a activitatilor de dublaj este aceea de agregare a sectiunilor unui proiect. Acest lucru este similar cu a elabora o subretea, dar cu mentinerea precedentei. Aceasta abordare se foloseste uneori pentru a prezenta o amacroretea” pentru nivelele superioare de management. Utilizarea unei activitati de dublaj pentru a grupa activitatile poate ajuta la obtinerea unui nivel corect de detaliere pentru o sectiune specificd unui proiect.Capitolul 8 Reprezentarea proiectelor prin retele cu activitati pe arce 8.1. Elementele reprezentarii proiectelor prin retele cu activitati pe arce (AA) Reprezentarea proiectului prin retea de tip activitate pe arc (AA) foloseste totarcul si nodul ca elemente de construire a retelei ca si reprezentarea de tip activitate innod (AN). Totusi, in cazul abordarii AA, arcul reprezinta o activitate individuala a proiectului care are o anumita durata. Lungimea si panta arcului nu au nicio semnificatie, Nodul in reprezentarea AA reprezintd un eveniment care nu poate fi identificat direct pe o retea AN. in mod obisnuit, nodul in refeaua AA se reprezinté printr-un cerc. Evenimentele reprezinté momente in timp, dar nu consuma timp. Fiecare activitate a retelei are un nod de start si un nod de sfarsit. intr-o retea AA, cu nodurile numerotate dup’ anumite reguli, nodurile ofera urmatoarele informatti nodul ca eveniment inseamna momentul de terminare pana la ultima activitate a multimii de activitati reprezentate prin arcele care intra in nod, moment care coincide cu posibilitatea inceperii oricarei activitati reprezentate prin arcele care pleaca din nod; aceasta este informatia cu privire la relatia de precedenta; nodul ca o componenta de identificare univoca a activitatilor; un nod numerotat transfera numarul nodului unui cod de identificare a activititilor, astfel c4 nodul de la originea arcului (nodului i) este partea jntai a codului, iar nodul de la extremitatea arcului (nodul j) este partea a doua a codului; regulile de numerotare a nodurilor refelei asigura ca numarul nodului de la originea unui arc, ca eveniment de start al activitatii reprezentata de arcul respectiv, sd fie mai mic decat numéarul nodului de la extremitatea arcului, adica al evenimentului de sfarsit (vezi figura 8.1).152 MMenagementul proiectetor Eveniment activitate me O o Nivelare teren ae Figura 8.1. Elementele de reprezentare ale unei refele AA Cele doud numere sunt utilizate pentru identificarea activitatii prin nodul de start si nodul de sfarsit (21-24). Asa cum se poate usor observa, un nod-eveniment poate reprezenta fn acelasi timp un start sau un sfarsit pentru una sau mai multe activititi. fn figura 8.2 sunt reprezentate céteva modalitati de a rezolva problema relafiilor intre activitafi intr-o refea AA a unui project. Figura 8.2.a arat pur si simplu managerului de proiect cd activitatea P trebuie terminata si numai in momentul terminarii poate incepe activitatea Q. Activitatea P poate fi, de asemenea, identificata ca activitatea 14-15. De retinut ca evenimentul 15 este evenimentul de sfarsit pentru activitatea P si eveniment de start pentru activitatea Q. Toate retelele de tip AA Tecurg la aceasta modalitate de legare a activitatilor gi de stabilire a dependentei intre activitati. fn forma cea mai simpla retelele sunt construite in ipoteza , sfarsit- inceput” (finish-to-start), adic o activitate poate incepe numai atunci cdnd s-au terminat activitatile imediat precedente. Figura 8.2.b aratd ca activitatile J, K si L sunt paralele, adic independente si se pot desfasura simultan, daca managerul de proiect doreste acest lucru. Totusi, activitatile J, K siL trebuie toate terminate inainte ca activitatea M sa poatd incepe. Se observa ca evenimentul 23 este un final comun pentru activitatile J, K siL siin acelasi timp start pentru activitatea M. Figura 8.2.c arata ci activitatea N (20-24) trebuie sd se termine inainte ca activitatile O si P sa poata incepe. CAnd activitatea N este terminatd, activitatile O si P sunt considerate independente si se pot desfisura simultan, daca se doreste acest lucru. Evenimentul 24 este numit eveniment de divergenta pentru cd din el pleac& mai mult de o activitate. Figura 8.2.d arati c& activitatile C siD se pot desfaisura simultan, dar ambele trebuie terminate inainte ca activitatile E si F sa poata incepe. Evenimentul 7 este att un eveniment de convergenta, cAt si un eveniment de divergenta. Teoretic, un eveniment poate presupune un numar nelimitat de activitati (arce), care pot intra (converge) sau iesi (diverge) din nod.154 Menagementul proiectelor Figura 8.2.e reprezinta drumurile paralele A-C (32-34-36) si B-D (46-47- 48). Activitatea A trebuie sa preceadat activitatea C si B sa preceada D. Drumurile A-C i B-D sunt independente unul in raport cu altul. 8.2. Prezentarea unei retele de proiect de tip AA. 8.2.1. Trasarea prin incercéri in literatura de specialitate si in aplicatiile practice, o retea AA se obtine incercdnd respectarea conditionarilor de precedent pentru fiecare activitate. Pentru unele activitati apar probleme atunci cand se incearca respectarea relatiilor de precedent. Problemele au fost rezolvate prin folosirea unor artificii care au la baza asa-numitele activitati fictive si noduri fictive. Prin asemenea artificii o prima reprezentare a retelei contine in exces activitati fictive si noduri fictive. Ca urmare, prima reprezentare este supusa unor incercari de imbunatatire, in sensul eliminarii nodurilor fictive si arcelor fictive, care pot fi eliminate fara a altera relatiile de precedenta. Aparitia unor asemenea activitati si noduri fictive este inerenta la 0 prima incercare de reprezentare. Convins ca problema reprezentarii unei refele AA are 0 solutie algoritmica riguroasa, prof. A. Simionescu a cautat timp de mai multi ani o asemenea solutie si in final a gasit-o, a perfectionat-o si a aplicat-o pentru nenumarate informatii referitoare la condifiile de precedent. O prima descriere a algoritmului de trasarea unei retele AA sub numele ,,trasarea grafelor ADC” este publicata de autorul ei in 1980 [44]. Dupa prezentarea modului de trasare prin incercari vom prezenta si trasarea dupa metoda algoritmica a prof. A. Simionescu. Trebuie s& subliniem ci ambele metode de trasare presupun existenta unei liste a activitatilor in care sunt specificate, pentru fiecare activitate a proiectului, activitatile imediat precedente. Vom reveni la proiectul Centrul comercial ,,BIG”, reprezentat printr-o retea AN in capitolul 7. Se vor folosi informatiile din tabelul 8.1 pentru reprezentarea unei retele AA a proiectului mentionat, proiect care a fost reprezentat printr-oretea AN in figura 7.6. Din informatiile continute in tabelul 8.1, cunoscut si sub denumirea de lista de activitati, primele patru activitati se pot reprezenta asa cum se arata in figura 8.3. Activitatea A (1-2) (aprobarea cererii) trebuie terminat& fnainte ca activitatile B (2-4), C (2-3) si D (2-6) sa poata incepe.Capitolul 8 155 Tabelul 8.1 Informatii cu privire la refeaua proiectului (Lista activitatilor proiectului Centrul comercial BIG”) Cod 5 ag ‘Retivitati De ane Denumirea activitatitor eee : ant ‘A___ | Aprobare cerere consiruciia Nu exista 5 8 | Plenul construct? A 16 CT Stuolu tricular A 10 D | Analza cisponibitiefilor de servic A 5 Ei Tntocmirea raportulu B,C 5 F | Aprobarea consiutil B,C,D 10 G Constructia F 770 H_| Dotarea ES % 2 SS Figura 8,3, Reteaua partiala AA a proiectului Centrul comercial ,,BIG” in acest punct se ajunge la o problema comuna in refelele AA. Activitatea E este precedata de activitatile B si C. Tentatia naturala consta in a trasa arcele activitatilor B si C din evenimentul 2 direct la evenimentul 4, care este evenimentul de inceput pentru activitatea E. Totusi, rezultatul ar fi acela ca activitatile B si C ar avea aceleasi numere de identificare in refea (2-4). Acest lucru se intampla ori de cate ori exist doua sau mai multe activitati paralele (sunt conditionate de acelasi eveniment, 2, in figura 8.3 si conditioneaza acelasi eveniment —inceperea uneia sau mai multor activitati imediat urmatoare, E, in cazul din exemplu), adic au eveniment de start comun (terminarea activitatii A) si eveniment final comun (inceperea activitatii E). Pentru a asigura o identificare univoca pentru fiecare activitate se recurge la artificiul introducerii unui nod si unei activitati fictive, O activitate fictiva este reprezentata printr-un arc punctat siare durata zero, Activitatea fictiva poate fi inseratd inainte sau dupa oricare din activitatile B sau C, asa cum se aratd fn figura 8.4.a-d. in figura 8.4.e activitatea fictiva este lansata dupa activitatea C cu propria identificare X sau 3-4.16 Menagementul proiectelor Figura 8.4. Posibili lor fictive in retea de inserare a acti LeeCapitolul 8 167 Activitatea F din figura 8.4.e pune in evidenta o alta situatie in care exist dependenta intre activitati, dar nu este convenabil sa fie conectate intre ele. In acest Caz, activitatea fictiva poate fi utilizaté pentru a mentine logica dependentelor din Tefea. Activitatea F este precedata de activitatile B, Csi D. Activitatea fictiva Y (4-5) este necesarii pentru ca activitatea B precede atat pe B, cat si pe F. Accasta activitate fictiva mentine logica si succesiunea avute in vedere la ‘intocmirea listei de activitafi. Activitatea fictiva 3-5 poate fi eliminata pentru ca este redundanta; adicd, eliminarea ei nu schimbé relatiile de precedenta avute in vedere - evenimentul 4 precede activitatea F. Altfel ‘Spus, toate conditiile de precedenta care intra intr-un nod sunt intocmai transmise pe un arc fictiv. in mod uzual, prima incercare de trasare aretelei AA va include mai multe activitati fictive decdt ar fi minimum necesar. Dupa céteva parcurgeri ale refelei inainte si inapoi, vor fi gasite caile de a elimina unele activitati fictive introduse inifial in refea, numai cu scopul de a mentine logica conditiilor de precedenti si succesiune. De retinut totusi ca atunci cdnd doua sau mai multe activitati au aceleasi noduri de inceput si de sfarsit, activitatile fictive nu pot fi evitate. Figura 8.5 esteo refea completa a proiectului ,,BIG”. Legenda Cod activitate ———__+ Durata Figura 8.5. Retea cu activitati pe arce. Project Centrul comercial ,,BIG” in retelele proiectelor simple pot aparea situatii cand arcele nu se intersecteaza. Asemenea situatii insa sunt foarte rare, Intersectiile de arce nu au nicio semnificatie. Trebuie si se retind ce s-a mai spus, ¢i anume cA lungimea si inclinarea arcelor este arbitrara si deci intersectia arcelor nu genereazii evenimente. Evenimentele sunt reprezentate numai de cercuri numerotate. Pearcele retelei sunt inscrise duratele, de reguli sub arc, aproape de mijloc. Exercifiul de reprezentare a unui proiect prin retea AA prezentat a introdus numerotarea nodurilor chiar in timpul trasatrii, respectand o singur& regula — un are158, Managementul proiectelor nu poate avea in nodul de la extremitate un numar mai mic decat nodul de la originea acestuia. In mod uzual, numerotarea nodurilor retelei se face dupa trasarea si imbunatatirea reprezentarii, adic dupa eliminarea nodurilor fictive inutile si a activitatilor fictive inutile, si dupa o rearanjare esteticd a reprezentatrii. Trebuie ins mare atentie la imbunatatirea reprezentarii pentru a nu altera conditiile logice de precedenta propuse in lista de activitafi si/sau in reteaua de reprezentare AN. Trebuie dobandita deprinderea de a confrunta logica unei liste cu logica oricareia din reprezentiri (AN sau AA). Pentru retele relativ simple este indicat s& se derive 0 noua list& de activitati pentru a fi confruntata cu cea initiala. O lista cu inexactitati logice va putea fi corectata de reprezentarile care o respecta cu fidelitate. 8.2.2, Trasarea retelei AA in baza algoritmului riguros elaborat de A. Simionescu ‘Trasarea se face pentru acelasi proiect la care s-a recurs in paragraful anterior. in vederea aplicarii algoritmului de trasare, lista de activitati va avea cateva completari: + se introduce o coloana in plus pentru identificarea activitatilor dupa numerotarea nodurilor retelei; + seintroduce o coloand in plus pentru numerotarea nodurilor reale; * — seintroduce un eveniment conventional START (S), inainte de prima activitate (Inceputul activitatilor care nu au alte activitati precedente); + se introduce un eveniment conventional FINAL (TP), sfarsitul activitétilor care marcheaza sfarsitul proiectului si deci nu mai au activitati imediat urmatoare; « coloanele listei de activitati se numeroteaza pentru identificare atunci cAnd se aplica algoritmul de reprezentare. Cu completirile mentionate, informatiile din tabelul 8.1 sunt preluate in tabelul 8.2. ‘Vom numi grupurile distincte de coduri din coloana (4) evenimente reale. Primul eveniment S este startul proiectului, urmatorul eveniment este reprezentat de un singur cod (A), care semnificd terminarea activitatii A pentru putea incepe oricare din activititile B, C siD. incontinuare, grupul de coduri B si C defineste evenimentul de sfarsit pentru activitatile B si C, pentru a putea incepe activitatea E (cod situat in coloana 1, pe randul lui B si C). Evident c4 evenimentul cu codul (B, C, D) este diferit de evenimentul cu codul (B, C) pentru ca trebuie sd se termine activitatile B si Csi D pentru a putea incepe activitatea F, de pe randul codului (B, C, D). Vor fi atatea evenimente ,,reale”, cate grupuri distincte de coduri exista in coloana (5). Vom numerota in ordine, de sus‘in jos, aceste grupuri de coduri distincte.e Capitolul 8 169 Lor le vor corespunde tot atatea cercuri in reprezentarea retelei (7, in cazul exemplului). Vor aparea noduri fictive numai in a doua etapa de aplicare a algoritmului, cénd se vor reprezenta prin arce activitatile. Tabelul 8.2 Lista activitatilor proiectului Centrul comercial ,,BIG” Identificarea Numarul [actor | ee Denumitea activitafilor meena nodurilor eater arc_| noduri a mT @ & @ © S$ [~~ [START : : AY | 1-2 | Aprobare cerere constructie sv] 5 8 | 2-3 | Panui consiruciei AV] 2 45 C [2-4 | Studi trafioutat AV 10 D 2-5 | Analiza disponibiltafior de servici AY 5 EV | 4-7 | Thtocmirea raportulul BCv 3 15 FY | §=6 | Aprobarea consilului BCoV] 4 10 G 6-7 | Constructia FPY 5 170 HY | 7=8 | Dotarea EGY 6 36 PY = FINAL (Terminare proiect) HY 7 = Descrierea algoritmului se face paralel cu aplicarea lui pe lista de activitati (tabelul 8.2). Etapa I: Reprezentarea nodurilor reale 1. La mijloc si in partea stanga a plansei de reprezentare se deseneaza primul cere, care se imparte in doud parti printr-un diametru vertical. 2. fn stnga diametrului se inscriu codurile din grupul de coduri pentru care s-a desenat cercul (grupul este de un singur cod pentru primul cere, codul este S sis-a inscris in stnga diametrului). 3. Seinscrie, in dreapta diametrului, codul activitatii din coloana (1), aflat& pe randul grupului de coduri pentru care s-a desenat cercul si se marcheaza (f) grupul in coloana (4) de pe randul pentru care codul din coloana (1) s-a inscris la dreapta diametrului (grupul § apare pe un singur rand, cel al activitatii A, cod care se inscrie la dreapta diametrului primului cerc). 4. Daca exista acelasi grup de coduri pe un alt rand decat cel pentru care s-a facut marearea in coloana (4), se revine la 3. 5. Daca nu mai exist acelasi grup de coduri nemarcat in coloana (4), se deseneaza un nou cerc pentru urmatorul grup de coduri, noul cere va fi plasat la dreapta si in apropierea cercurilor deja desenate si care au la dreapta diametrului aproximativ aceleasi coduri de activitati pe care noul cere desenat le va avea la stanga (al doilea cere se deseneaza pentru grupul de coduri de un singur element A). ia 2160 Managementul proiectelor 6. Se revine la pasul 2 (pentru nodul care are A la stanga s-a marcat in coloana (4) pe rand, A pentru activitatea B, A pentru activitatea C si A pentru activitatea D), Se continua pana la ultimul grup de coduri din coloana (4) (in exemplu este vorba despre grupul de un singur cod H, inscris la stanga diametrului ultimului cere marcat dupa inscrierea codului FP din coloana (1), la dreapta diametrului). Parcurgerea primei etape a condus la reprezentarea celor 7 cercuri, pentru cele 7 grupuri de coduri distincte, numerotate in coloana (5), figura 8.6. om Figura 8.6. Nodurile reale ale refelei si activitatile care nu ridiea probleme de reprezentare Etapa a Il-a: reprezentarea activitatilor 1. Sereprezinta toate activitatile care nu ridicd probleme de reprezentare. Reprezentarea unei activitati nu ridica probleme, daca codul acesteia apare intr-un singur cerc la stnga diametrului si tot intr-un singur cerc la dreapta diametrului. Toate activitatile care nu ridicd probleme se marcheaza in coloana (1) cu semnul (¥), langa codul activitatii reprezentate (s-au reprezentat activitatile A, D, E, F, Gsi H ca activitati care nu ridica probleme de reprezentare). 2. Sereprezinta activitatile care ridica probleme de reprezentare, care pot prezenta urmatoarele cazuri speciale: 2.1. Activitdtile paralele: cand doua sau mai multe activitati au acelasi nod la origine (codurile acelor activitati apar la dreapta diametrului unui cere) si acelasi nod la extremitate (codurile acelorasi activitati apar impreuna gi la stnga diametrului altui cerc), numai una din activitati se poate reprezenta printr-un arc care uneste direct cele doua cercuri, pentru celelalte activitati paralele cu cea deja reprezentat (indiferent care din ele s-a reprezentat) trebuie introdus un nod fictiv, care va purta in stéinga codul activitafii care se va reprezenta si in dreapta acelasi cod ca si in stanga, ceea ce inseamné ca din acel nod fictiv va pleca fictiv o activitate. Precizare: daca arcele mai multor activitati intra intr-un nod, toate vor iesi a activitati precedente prin arcul fictiv.FE Capitolul 8 tet in exemplu exist doua activitati paralele B si C; arcele lor, pleaca din nodul care are la stanga diametrului codul A si ar trebui sd intre in acelasi nod din care pleaca arcul activitatii E. Arcele lor nu pot intra in nodul care are la dreapta nodul F pentru ca nodul in cauza a fost folosit pentru arcul activitatii D, care a intrunit conditia unei activitati fara probleme de reprezentare. Doud arce nu pot avea la origine si la extremitate acelasi nod pentru ca nu ar fi univoc identificate, iar sub aspectul evenimentului ar provoca o nedeterminare care nu se admite la reprezentarea proiectelor prin retele AA. Astfel, daca s-ar trasa doud arce paralele pentru activitatile B si C intre cele doua cercuri care au la dreapta $i respectiy la stanga diametrului codurile B, C ale acestor activitati, s-ar incalca regula de precedent potrivit careia trebuie sd se termine si B, si C pentru a incepe E, lucru care nu este respectat cnd am trasat doua arce paralele, caz in care E ar ‘putea incepe fie cand se termina una, fie cand se termina cealalta, si deci nu cfnd se termina sicea mai intérziata dintre ele. In exemplu s-a trasat direct arcul pentru activitatea C iar pentru activitatea B s-a recurs la nodul fictiv B stanga si dreapta. Dac’ una din activitatile paralele de reprezentat ar mai fi fost ceruta si de un alt cerc pe langd cel in care ar intra in paralel nodul fictiv, nu s-ar fi ales arbitrar, ci s-ar fi asociat activit3tii care ar mai fi fost ceruta si de alte noduri decat cel in care intra paralel cu altele. in acest din urma caz, nu este necesar si apara nod fictiv (vezi figura 8.7). vow Figura 8.7. Activitati paralele care nu necesita nod fictiv la reprezentare 2.2. Activitate care precede simultan mai multe activitati: cind o activitate are un nod Ia origine si doua sau mai multe noduri la destinatie (codul ei apare la dreapta unui singur cere si la stanga in doua sau mai multe cercuri), nu poate fi Teprezentaté dect de un singur arc si deci numai o solicitare este satisfacuta. A trasa si spre alte noduri arce pentru aceeasi activitate ar insemna o aberatie (ar ‘insemna cé exist o activitate de mai multe ori). Problema se rezolva dupa caz.162 Menagerentul proiectelor fn cazul in care codul activitatii de reprezentat apare singur la stanga unuia din cercurile in care este cerutd activitatea, arcul ei de reprezentare se va’ trasa spre acel cere, cere din care vor iesi arce fictive spre celelalte cercuri in care codul activitatii deja reprezentate mai apare si la stanga altor cercuri (figura 8.8.a). ‘in cazul in care codul activitatii nu apare singur la stdnga niciunuia dintre cercurile in care este ceruta activitatea, ci impreuna cu codurile altor activitati, reprezentarea corect nu este posibila fara un nod fictiv catre care se va trasa arcul activitatii de reprezentat (figura 8.8.b). Figura 8.8. Activitate care precede simultan mai multe activitati in exemplul considerat a fost o singura problema de reprezentare — activitatile paralele B si C. Daca B sau C ar fi aparut singur la stnga unui al treilea cerc, problema s-ar fi rezolvat fara nod fictiv. Catre nodul in care codul activitati paralele ar fi aparut singur s-ar fi trasat arcul de reprezentare, iar prin arce fictive s-ar fi rezolvat problema celeilalte conditionari de precedenta (figura 8.9). Figura 8.9. Activitati paralele care nu necesité nod fictiv Minas eeCapitolul 8 163 Prin parcurgerea celor doua etape ale algoritmului de trasare s-a ajuns la cea mai redusé refea a proiectului descris prin lista de activitati din tabelul 8.2, reprezentat in figura 8.10. E e elu \ aw De ° D Ch) Figura 8.10. Reprezentarea retelei folosind algoritmul de reprezentare 2 a 8.3. Particularitatile calculelor pe retele AA 8.3.1. Numerotarea nodurilor unei retele AA Cerinta logica a reprezentiirii prin retele a proiectelor, potrivit caireia o ‘numerotare secventiala (in ordinea de succesiune in timp) a activitatilorimpune ca numéarul de ordine al unei activitati si fie mai mare decat numarul de ordine al oricarei activitati imediat precedente si mai mic decat numiéarul de ordine al oricarei activitati imediat urmatoare. Aceasta cerintd, Tespectata de retelele AN, se traduce in cerinta ca un nod de origine al unei activitati dintr-o retea AA sa poarte un numar de ordine mai mic decat numarul de ordine al oricarui nod spre care conduc toate arcele care pleac din nodul considerat. Pe scurt, daca i este numarul unui nod de la originea mai maltor arce (din care pleaca mai multe arce), atunci j, ca numar de ordine pentru oricare nod de la extremitatea arcelor care pleaca din i, trebuie si indeplineasca conditia i< 10 20 | 20 | 9 0 0 e » 170 30 | 30 | 0 ‘ s Oe 35 | 200 | 200 | 0 a 8 235 |235 | 0 Cees ee |e 20 a0 235 5] ] 5s | 201) 20 | 20 | 30 | 200 | 235 Calculul celor mai devreme timpi de producere a evenimentelor j, ja2en Pe orice rand, la dreapta diagonalei identificim duratele activitatilor care sunt reprezentate de arcele cu originea in nodul cu numérul randului si extremitatea in nodurile cu numerele coloanelor. De exemplu, randul 2 arata c& din nodul 2 Pomesc trei arce: 2-3 (activitatea B), t,, = 15; 2-4 (activitatea C), t,, = 10; 2-5 (activitatea D), t,, = 15. Pe orice coloand, deasupra diagonalei identificam duratele activitatilor care sunt reprezentate de arcele care intra in nodul identificat prin numgirul coloanei si isi au originea in nodurile identificate de numerele randurilor pe care se gasesc duratele activitatilor. De exemplu, coloana 7 arata cd in nodul 7 intra doua arce: 4-7 (activitatea B), t,, = 15; 6-7 (activitatea G), t,, = 170. Aceasta constatare he permite si precizdm pe ce arce se ajunge intr-un nod, parcurgand arcul in sensul orientarii si pe ce arce ne fntoarcem intr-un nod, parcurgand arcele in sens invers,172 Managementul proiectelor Jn consecinta, putem aplica procedura de gasire a celui mai devreme termen de producere a oricarui eveniment t, daca identificdm evenimentele i legate prin arce de durata t, cu evenimentul i si ‘alegem durata maximé t,= max{t, + t, y}- Similar pentru calcule, cel mai tarziu termen de producere a oricarui eveniment T,, daca identificdm evenimentele j legate prin arce de durata t, parcurse in sens invers spre isi alegem durata minima T, = min(T,-t, }- Procedura t, aplicatd pe tabelul 8.3 presupune urmatoarele: ily z% ea) 2 8. Pecoloanat, se trece valoarea 0 pe randul 0 (startul proiectului), adica t=O: Pentrut, pana lat, (n = 8, in exemplu) se merge pe randal evenimentului imediat urmator t,, pand la diagonal; Se ,,urca” pe coloand cu casuta hasurata pana la prima valoare t,; Se aduna t, cu t, de pe randul lui, al valorii t,; Se urea la restul valorilor 1, de pe aceeasi coloana a lui t, cdutat si se repet pasul 4; Maxima intre sumele gasite este t, cAutat, care se inscrie in casuta t, din care am plecat; Se creste i cu o unitate gi se reiau pasii de la 2; Pentru i = n procedura se incheie, t, este cel mai devreme termen de terminare a proiectului, Pentru o mai usoar intelegere a procedurii trebuie si observim cd la completarea oricarei cdsute t,, in ordine de la J lan, diagonala i ce corespunde lui t, cdutat are casuta t, Ja capatul liniei t, pe linia vertical a literei ,,.L” (vezi figura 8.13 pentru evenimentul 5). max {20, 20) = 20 Figura 8,13. Sensul parcurgerii literei L pentru identificarea valorilor utilizate la calculul lui t,Capitolul & 173 Reyenind la datele din exemplu, dupa ce am stabilit c& t, = 0 + Coborém pe coloana t, la a doua caisuta (randul 2) pentru a giisi t, + Mergem pe randul 2, pana la diagonala + Urcam coloana 2, intalnim o singura durata t,, = + Adunamt,, gisita cut, ., )=5+0=5 + inscriem t, = 5 in casuta de pe coloana t, + Reludm cu atreia casuta de pe coloana t, pentru t,: 1,=15+5=20 + Reluam pentru t,, de pe coloana 4 gasim: t,, = 0 si pe randul 3, t,=20 t,, +1, =0 +20; mai gasimt,, = 10 si pe randul 2, t=5t,+t,=10+5=15 t, = max {20; 15) = 20 Similar, procedam pani la i = 8,t,, +t, = 35 +200 = 235 Calculul celor mai térzii timpi de producere a evenimentelor i, i= 1, n—1 O analiza atenté a logicii gasirii celui mai tarziu timp de producere a unui eveniment va pune in eviden{a natura absolut inversd a procedurii comparativ cu cea de aflare a celui mai devreme timp de producere a aceluiasi eveniment. Pentru a vizualiza acest lucru, ne imaginam cé litera ,.L” la care s-a facut referire la parcurgerea retelei de la start, a final se roteste in sensul acelor de ceasornic, mentinand fix coltul de pe diagonala, pana ce linia verticala a literei ,,L” (evident, fara valorile de pe ea) devine orizontala, iar linia orizontala devine vertical. Se observa ca ,,L” a devenit ,.~” (gama) (vezi figura 8.14). Totul se petrece acum invers, astfel: + inloc si se porneasca de lai = I cut, = 0, se porneste de la n (ultimul nod), cuT, =t, (t, - durata minima a proiectului descris cu informatii in tabel); + T, se trece pe randul T,, ultima coloana si nu pe coloana t, tn primul rand; + se urcd pana la diagonala gi se ia la dreapta, in loc sd se mearga pe orizontalé la stanga si si urce; + valorile intalnite pe orizontala se scad din valorile T, deja calculate si Jocalizate pe randul T, (Ia piciorul literei ..T” si pe Coloana valorii t, intalnite, ceea ce jardst este exact invers ca in cazul urmaririi schemet Ls + ntre valorile diferentelor calculate se adopta cea minima (deci invers fata de parcurgerea /) si se inscrie pe randul T, la piciorul literei I”.174 Managementul proiectelor Pentru informatiile din tabelul 4.3, parcurgerea schemei ,,[-” presupune: + inscrierea valorii t,=T, = 235 de zile (durata proiectului) pe randul T,, casuta coloanei n (evenimentul n); + se face ,, un pas” la stfinga, la n—I si se urea pe coloana n—/, pana la diagonala; + se ia la dreapta de la diagonala, pana se intélneste valoarea t, (t,, este singura valoare); + sescade valoarea gisita , din T, deja cunoscut si rezulta 235 ~35 = 200; + fiind singura valoare, este si maxima, adica T, = 200; + seinscrie pe randul T,, coloana 7; + sescadej cu unitate, adica se cere T, | + parcurgéind schema ,.[” pentru i= j = 6, rezulta T, = 200 - 170 = 30; singura diferenta; + pentru i = j = 5 pe schema ,I”, rezultd T, = 30 - 10 = 20, singura diferent; + pentru i= = 4, rezulti doua diferente: 20 —0 = 20 si 200 - 15 = 185; se accepté valoarea minima si rezulté T, = 20 etc. Pentru calculul rezervelor de timp se copiaza coloana t, ca rand t, dupa randul T, si randul T, ca si coloana T, dupa coloana t, informatiile ‘eprezentate prin duratele t,, timpii t/t, si T/T, permit sa se stabileasca cinci categorii de rezerve, care au semnificatiile care urmeaza: 4 (se fo |e ie i | | | oe 4 15 D sp ct a - 6 a aoe . : 7 i es % ey 4 3 y 2 | 2 | 20] 25 min {20, 185} =20 Figura 8.14, Sensul parcurgerii literei ,,I”” pentru identificarea valorilor utilizate la calculul lui T,Cepitolul 8 46 Rezerva de timp a evenimentului i, (R,) exist daca cel mai tarziu termen de producere a evenimentului, T,, este mai mare decat cel mai devreme termen de producere a evenimentului si are valoarea: R=T,-t, Pentru! evenimentele refelei descrise in tabelul 8.3, rezervele evenimentelor rezulté imediat ca diferente intre valorile de pe randul i, coloanele T, sit. Reteaua din exemplu este un caz foarte rar; toate eveni-men-tele sunt lipsite de rezerve. Semnificatia practica a rezervei R, a unui eveniment este aceea ca, atunci cAnd exista, orice activitate care este precedata de evenimentul respectiv poate fi aminata cel putin cu duratarezervei calculate R,, eventualele activitati care pleacd din acelasi nod i pot fi amAnate un timp mai lung decat R, calculat, aspect care va fi pus in evidenta calculind rezerve de timp pentru activitatile RX, (X notatie pentru orice tip de rezerva). Se pot defini patru categorii de rezerve pe care le poate avea 0 activitate: + rezerva totald a activitatii /-j (RT,); + rezerva partial ,unu” a acti ij (RA): + rezerva partiala ,doi”a activitatii ij (RU,); + rezerva libera a activitatii i-j (RL,). Rezerva totala a activitafii ij (RT, exista atunci cAnd pe seama executarii lacel mai devreme termen a activitatilor de pe drumurile care o preced si amanarii Jacel mai tarziu termen a activitatilor de pe drumurile care o succed (mentinand, evident, termenul final al proiectului), intre cele doud termene rezulta o durata strict mai mare decat t, pentru activitatea considerata. Cu alte cuvinte, dacd evenimentul ide la originea ‘arcului ce corespunde activitatii are loc la momentul t, (cel mai devreme) si evenimentul j de la extremitatea arcului are loc la momentul T, (cel mai tarziu), atunci: RT, =T,-@ +t, a) Sensul rezervei totale poate fi exprimat mai plastic si mai scurt astf Sosire cat mai devreme in nod (adica lat, si plecare cat mai tarziu din nod (adica la T,)”. Rezerva parfiald,,unu” a activitafi i-j (RA,) exista atunci cand numai pe seama executarii la cel mai devreme termen a activitatilor de pe drumurile care o preced, fara a amna cu nimic activitatile care o succed (rezervele acestora raman intacte) rezulta o diferentd strict pozitiva fata de durata activitatii. Pe scurt: .sosire cat mai devreme in nod (adica la t) si plecare c&t mai devreme din nod (adica lat)”.176 Menagementul proiectelor De aici, rezulta: Recerva parfialit,,doi” a activitafi ij (RU,) existd atunci cdnd activitatile de pe drumurile care 0 preced au fost aménate pnd la cel mai térziu termen, dar pe seama amanarii activititilor de pe drumurile care o succed pnd la cel mai tarziu termen, rezultd o diferenta superioara duratei t, a activitatii. Altfel spus: ,sosire cat mai tarziu in nod (adica la T.), dar cu plecare cat mai tarziu din nod (adicalaT,)”. De aici, rezulta: RU,=T,- (+t) Rezerva liberd a activititit i-j (RL,) exista atunci cand activitatile de pe drumurile care o preced au fost aménate pand la cel mai tArziu termen si activitatile de pe drumurile care o succed nu sunt aménate, adic& sunt demarate la cel mai devreme termen si totusi rezulta o diferent superioara duratei t, a activitatii, Altfel spus: ,sosire ct mai tarziu (adica la T)) si plecare cat mai devreme (adicd lat)”. De aici, rezulta: RL,=t-(1,+t) Rezervele RX, ale activitatilor sunt inscrise in tabelul de forma speciala in casute de sub diagonal. Casuta de sub diagonalA in care sunt inscrise rezervele activititii considerate se situeaza simetric fata de diagonala in raport cu durata t, Deexemplu, in casuta 2-3 de deasupra diagonalei se gaseste durata t, = 15, iarin casuta 3-2 de sub diagonala se giisesc cele patru tipuri de rezerve de timp ale activitatii 2-3 inscrise dupa regula de impértire a casufei din figura 8.15. O dispunere tn aceasté forma a rezervelor permite o verificare importanta: suma algebricd a rezervelor partiale ,unu” si ,doi”, este egal cu suma algebrica a rezervelor totala si liber. Pentru reteaua transpusd in tabelul 8.3, rezervele activitatilor se calculeaza, indiferent de ordine, pornind de la casuta t, (de deasupra diagonalei) si potrivit formulelor de calcul de mai sus se folosesc timpiit, t, Tt, T,depe. randurile/coloanele corespunzatoare randului/coloanei duratei t,,. De exemplu, pentru activitatea 2-5 (activitatea D) rezulta: T,-@+ ts hth.) (7, + t,,,) = 20- (5 +5) (+hCapitolul 8 17 Rezerva total RT, i Rezerva parjiala uma” : | Rezerva partial oi” Rezerva libera RL, Figura 8.15. Folosirea cisutelor de sub diagonal pentru inscrierea rezervelor activitatilor 8.3.5. Calculul timpilor de producere a evenimentelor sia rezervelor de timp prin transpunerea refelei AA intr-o reprezentare de forma special Oa doua forma imbunatatita a procedurii utilizate pentru calculul celui mai deyreme si celui mai tarziu termen (moment de timp in raport cu startul proiectului) de producerea evenimentelor si pentru calculul rezervelor de timp pentru activitati a pomnit dela constatarea ca in loc de a hasura diagonala tabelului special, casutele de pe diagonala se pot folosi pentru inscrierea valorilor calculate t,si'T,. Mai mult, pentru a mentine semnificatia reprezentarii evenimentelor prin cercuri, casutele dreptunghiulare ale diagonalei sunt inlocuite prin cercuri, cercul se imparte in doua parti printr-un diametra vertical pentru a inscrie la stnga diametrului cel mai devreme termen de producere a evenimentului, t, iar la dreapta cel mai tarziu termen de producere a evenimentului, T,, in felul acesta, nu mai sunt necesare_ randurileT;, t sicoloanele t, T,, iar valorile inscrise in cercurile de pe diagonala reprezentarii sunt mai usor identificabile si utilizabile in calcule. ‘Casutele de deasupra diagonalei, in care sunt inscrise duratele t, pot fi trasate cu un contur ingrosat, iar deasupra duratei se poate inscrie codul initial al activitatii. Se ajunge astfel la o transformare a tabelului de forma speciala intr-o figura de forma speciala (vezi figura 8.16), care contine toate informatiile din ambele Teprezentarii (AN si AA). Procedura de calcul pentru t, presupune coborarea pe diagonalai de la stnga- sus la dreapta-jos (de la i= In), astfel:178 Managementul proiectelor +t, =0-se inscrie in stanga primului cerc (stanga-sus); + t,rezulta adunfnd valoarea t,, = 5, singura situata deasupra diagonalei t,=5 +0 =5; valoarea se inscrie in stinga cercului al doilea (de pe randul ei); + t,—rezulta in mod similar, t, = 5 + 15 = 20; + t,-rezultd ca valoare maxima intre: t, +t =20+40=20sit, +t,= 1045 =15, adic t,= max(20; 15) = 20 etc. Req] 7 z a 7 5 é 7 a] a r “T “| of}o A 0 | 1 5 8 D » [xol | }-8+-34-4 ° 0 | \_B 3 Pane 1 0 5 A 5X5 | 0X0!» jo 0 5 0 oXxo[* |” 0 5 ‘4 0 6 6 OKOK® |* aa 2 og Al 0X0 [20|20} 4} 0 7 x 9 6 ie 3 [es bas 0 | Figura 8.16, Calculul timpilor evenimentelor si rezervelor de timp Procedura de calcul pentru T, presupune urcarea, pas cu pas, pe diagonala de la dreapta-jos, la stanga-sus (de la j = n, laj = /), astfel: + T, =, —se inscrie in ultimul cere de pe diagonal (dreapta-jos), in exemplu, T, = t,= 235;Capitolul 8 179 + T, —rezulta scazdnd valoarea t,, = 35, singura situata la dreapta diagonalei i = j = 7 din valoarea T, (de pe coloana ei) T,=T,-t,, = 235 —35 = 200; + T,siT,rezulta similar; + T, ~rezulta ca valoare minima intre T, -t,, = 20-0 = 20 si T, ~ty = 200-15 = 185, T, =min{20; 185} = 20 etc. Calculul rezervelor nu necesita explicatii suplimentare. Valorile R, se inscriu pe coloana R, ca diferenta intre cele doua valori din cercul i. Pentru rezervele activitatilor se folosesc valorile din cercurile corespunzatoare activitatii i-j sit pe randul ial duratei t, si coloana ja aceleiasi durate. 8.4. Alegerea intre reprezentarea AN si AA O comparatie intre cele doua reprezentéiri scoate in evidentd avantajele si dezavantajele fiecarei reprezentairi. Avantajele reprezentarii AN 1. Nurecurge la activitati fictive. 2. Nuse foloseste conceptul de eveniment decat in sensul de moment cel mai devreme, moment cel mai tarziu de incepere si de terminare pentru fiecare activitate. 3. AN este usor de trasat, dependentele fiind un rezultat direct al logicii succesiunilor. 4. Accentul pus pe activitate (incepere, terminare, durati, rezerva) este usor de inteles de managerii de la primul nivel. 5. Abordarea AN, folosita initial in abordarea CPM (Critical Path Method), utilizeaza durate deterministe Ja constructia retelelor. Dezavantajele reprezentarii AN 1. Unmirirea unui drum prin codurile de identificare a activitatilor este dificila. Atunci cand se utilizeaza programele de calculator si nu se dispune de o reprezentare arretelei, trebuie si se listeze activitatile precedente si urmatoare pentru fiecare activitate. 2. Desenarea refelei si infelegerea ei este mai dificila, atunci cénd relatiile de dependenta sunt numeroase. Avantajele reprezentarii AA 1. Urmirirea unui drum este simplificata prin schema de numerotare activitate/eveniment. 2. Reteaua AA este mai ugor de desenat, daca relatiile de dependenta sunt numeroase si complexe.180 Managementul proiectelor 3. Utilizarea celui de-al doilea tip de eveniment inceput/sfarsit cel mai devreme/cel mai tarziu pentru seturi de activitati permite o usoara marcare a evenimentelor-cheie sau a jaloanelor proiectului. Dezavantajele reprezentarii AA 1, Utilizarea activitatilor fictive sporeste volumul informatiilor necesare. 2. Trecerea accentului asupra evenimentelor diminueaza atentia ce se acorda activitatilor. AmAnarea activitatilor cauzeazi 0 intarziere a evenimentelor $i proiectelor. Alegerea unei anumite abordari de reprezentare depinde de importanta avantajelor si dezavantajelor mentionate mai sus. Unui manager de proiect i se cere s st&pdneasci in egal masura ambele abordari, avand in vedere ca alte persoane sau colective implicate in diferitele faze ale unui proiect complex (beneficiar, subcontractori, furnizori) pot avea preferinta si experienta pentru una sau alta din abordari sinu li se poate impune s-si schimbe modul de abordare. Reprezentarea special propusa mai sus si exemplificata in figura 8.16 reprezinta un pas important de intercorelare a celor doua abordari. | | j