Sunteți pe pagina 1din 21

Proiectarea structurilor in

cadre de beton armat


Calculul fundatiilor

Rol si importanta
Infrastructura se definete ca fiind ansamblul elementelor situate sub
cota la care se poate considera c este fixat suprastructura.
infrastructura = fundatie + substructura
Modelarea i calculul infrastructurilor reprezint a problem
interdisciplinar dificil:
- nu se dispune de instrumente de calcul care sa modeleze
fidel comportarea infrastructurilor si sa poata fi utlizate in proiectarea
curenta;
- proprietatile terenului prezinta un grad foarte mare de
variabilitate.
Transmiterea eforturilor de la baza suprastructurii:
a) un mecanism de ncovoiere de ansamblu. Momentul de
rsturnare este preluat de eforturile normale din seciunea de beton
armat, si de ctre presiunile de pe talpa fundaiei,
b) un mecanism care preia momentul de rsturnare prin
cuplul unor forte care se dezvolt n planee i radier, n infrastructurile
cldirilor cu subsol, cu perei perimetrali i perei interiori - mecanism
de menghin.

Metode de calcul
Pentru proioectarea fundatiilor, NP 112, ca si EN 1997,
pune la dispozitia utilizatorilor trei metode:

1. metoda prescriptiva este bazata pe experienta


comparabila. Determinarea capacitii portante prin
metoda prescriptiv se bazeaz pe valori ale unor
presiuni acceptabile determinate empiric - presiuni
convenionale.
Calculul capacitii portante a terenului de fundare pe
baza presiunilor convenionale se difereniaz n funcie
de:
- tipurile de aciuni directe sau orice combinaii ntre
acestea transmise fundaiilor de ctre construcie;
- gruprile de aciuni.
2. metoda indirecta se bazeaza pe modele semiempirice si pe incercari pe teren;

Metode de calcul

3. metoda directa se bazeaz pe parametrii de rezisten la forfecare i de deformabilitate


ai pmntului. Metoda poate fi analitica sau numerica.
Metoda analitica
Presupune evaluarea capacitatii portante Rd:
= ( + 2) ; + , in conditii nedrenate
= + + 0.5 , in conditii drenate.

este aria redusa a fundatiei;


;
este valoarea de calcul a coeziunii nedrenate;

valoarea de calcul a coeziunii efective;


, ,
factori adimensionali pentru nclinarea bazei fundaiei:
= = (1 )2 ,
= (1 )/( );
, ,
factori adimensionali pentru forma bazei fundaiei;
, , f
factori adimensionali pentru nclinarea ncrcrii V produs de ncrcarea
orizontal H;
q'
suprasarcina efectiv la nivelul bazei fundaiei;
' valoarea de calcul a greutii volumice efective a pmntului sub baza fundaiei

Presiunea conventionala de calcul

Presiunea conventionala de calcul


Valorile de baz din tabelele corespund
presiunilor convenionale pentru fundaii
avnd limea tlpii B = 1,0 m i adncimea
de fundare fa de nivelul terenului
sistematizat D = 2,0 m.
Pentru alte limi ale tlpii sau alte adncimi
de fundare presiunea convenional se
calculeaz cu relaia:
= + + .
reprezinta corectia de latime
= 1 1 .
K1 coeficient - pentru pmnturi necoezive
(cu excepia nisipurilor prfoase), K1 = 0,10
- pentru nisipuri prfoase i pmnturi
coezive, K1 = 0,05;
B limea fundaiei.

Presiunea conventionala de calcul


este corectia de adancime:

= 4 , pentru D<2m si
= 2 ( 2), pentru D>2m.
greutatea volumic de calcul a straturilor situate deasupra nivelului tlpii fundaiei (calculat ca medie
ponderat cu grosimea straturilor);
2 coeficient:

La construciile cu subsol se adopt corecia de adncime corespunztoare celei mai mici dintre valorile D i D,
unde D este adncimea de fundare msurat de la cota terenului sistematizat la exteriorul zidului de subsol:

= unde:
este suprancrcarea permanent aplicat la nivelul tlpii fundaiei n partea interioar a zidului de subsol;
greutatea volumic de calcul a straturilor situate deasupra tlpii fundaiei (calculat ca medie ponderat cu
grosimea straturilor), la interiorul zidului de subsol.

Selectarea mecanismului de disipare


Proiectarea seismic urmrete, n majoritatea cazurilor, mobilizarea unui rspuns seismic n care
deformaiile plastice i, implicit, disiparea energiei seismice s se localizeze n suprastructur, i nu
n infrastructur. O astfel de concepie implic, n consecin, realizarea unei infrastructuri cu
rspuns n domeniul elastic de deformaie.
n calculul elementelor care compun infrastructura, efectele aciunilor de la baza suprastructurii
transmise infrastructurii (fundaiilor) sunt cele asociate mecanismului de plastificare al structurii,
proiectat pe baza metodei la capacitate, considernd i efectele posibile de suprarezisten
corespunztoare deformrii oelului n domeniul de consolidare.
Pentru fundaiile elementelor verticale individuale:
, = , + ,

este factorul de suprarezisten, egal cu 1,0 pentru q 3, i 1,15 pentru q > 3;


este raportul MRd/MEd, ntre momentul capabil de proiectare i momentul ncovoietor n
combinaia seismic de proiectare;

Modelarea infrastructurii
In cazul fundatiilor alcatuite ca sisteme
spaiale sau bidirecionale exista mai
multe variante ce pot fi utilizate la
proiectare.
Varianta 1 implica modelarea separata a
sistemului de fundare . Eforturile aplicate
sistemului sunt fortele de legatura din
suprastructura
asociate
formarii
mecanismului global de plastificare:

, = , ,
,
;
, = , + , ;
, = , + , .

Modelarea infrastructurii
Varianta 2 poate fi aplicata in cazul fundatiilor alcatuite ca sisteme spaiale sau bidirecionale de
fundaii la care suprarezistena seciunilor din calculul structural la situaia de proiectare seismic
este relativ uniform i moderat (orientativ 1,5).

Eforturile secionale n elementele sistemului de fundare se vor obine utiliznd modelul de calcul
elastic complet al ansamblului suprastructur-infrastructur, pe care se aplic ncrcrile
gravitaionale i forele seismice de proiectare multiplicate printr-un factor de suprarezisten
mediu pe structur:
, = , + 1.5, .

Fundaii pentru structurile n cadre


Soluia comun este fundaia izolat. Aceasta trebuie s fie suficient de rigid, pentru a asigura un
grad ct mai nalt de ncastrare a stlpului la baz, i suficient de rezistent, astfel nct la baza
stlpului s se poat forma o articulaie plastic.

Dac momentele aplicate stlpilor sunt mari, condiiile de rigiditate i de rezisten ale bazei
acestora pot fi mbuntite prin introducerea unor grinzi de echilibrare.
Atunci cnd ncrcrile verticale pe fundaii sunt foarte mari i dezvoltarea lor la suprafaa necesar
duce la situaii n care distana dintre fundaiile isolate este mic, apare avantajos ca grinzile de
echilibrare s fie realizate ca grinzi de fundaii prin introducerea unor tlpi de rezemare pe teren.

Modelarea terenului de fundare


Elementele orizontale, grinzi de fundare sau perei de subsol, pot fi modelate ca
elemente de tip bar rezemate pe mediul elastic constituit de teren.
Forele de legtur se reduc la mijlocul grinzii de fundaie, n planul unde se
consider c este concentrat sistemul fundaiilor.
Terenul se modeleaz ca un mediu elastic, cu posibilitate de deformare numai n
direcie vertical.
Modelul Winkler
Ipoteze de calcul:
1. terenul se modeleaz printr-o serie de resorturi independente. Deformaia unui
resort nu este influenat de deformaia altuia;
2. relaia dintre presiune i deplasare se consider liniar. Coeficientul de pat: k =
p/w;
3. Se poate aplica in cazul solicitarilor de compresiune.

Modelarea terenului de fundare


Ultima din ipoteze recomand metoda pentru calculul la aciuni gravitaionale sau pentru
calculul la aciuni laterale de mic intensitate.
O grind (sau un radier) aezat pe un mediu Winkler, supus unei ncrcri uniform distribuite,
fr alte reazeme verticale, va avea eforturi nule i o micare de translaie pe direcie vertical.

Coeficientul de pat,
- nu reprezint o caracteristic intrinsec a terenului. Pentru
acelasi teren, valoarea coeficientului depinde de dimensiunile si
rigiditatea placii.
Metode de determinare:
a. pe baza incercarii cu placa de latura :

= ;

Coeficientul de pat utilizat in calculul unei fundatii de latura B se determina:


= , unde:

=
=

, pentru pamanturi coezive si

+0.3 2
2

pentru pamanturi necoezive.

Modelarea terenului de fundare


b. pe baza indicilor geotehnici
- in functie de modulul de elasticitate longitudinal, , si coeficientul Poisson, :

=
2 , unde
1

este un coefficient in functie de raportul dintre lungimea si latimea suprafetei de contact a


fundatiei.
- in functie de modulul edometric :
= 2
- pe baza valorilor date in tabelul K2 pentru B=1m si solicitari statice

Modelarea terenului de fundare


Determinarea practica a coeficientului de pat, pentru mai multe straturi de teren

Modelarea terenului si grinzilor de fundare


Valoarea coeficientului de pat pentru aciunea seismic:
Deoarece ncrcarea seismic se aplic foarte rapid, apa nu este eliminat din pori, astfel nct
rigiditatea terenului este mai mare dect la aciuni statice. Pentru proiectare, cel mai avantajos
este s se stabileasc un raport mediu ntre coeficientul de pat dinamic i cel static. Un astfel de
raport este dificil de cuantificat, acesta depinznd de muli parametri, cum ar fi tipul terenului,
porozitatea, gradul de saturaie, viteza de ncrcare, etc. O valoare rezonabil a raportului este
n jur de 3-5:
, = 3 5 .
Modelarea grinzilor de fundare
Rigiditatea terenului este caracterizat de un resort de suprafa obinut prin nmulirea
coeficientului de pat cu limea fundaiei.
Pentru a obine o acuratee adecvat a calculului, este necesar divizarea unei bare n mai
multe tronsoane. Pentru determinarea gradului de discretizare se poate rafina succesiv pn
cnd diferenele dintre diagramele de eforturi obinute n dou etape succesive se nscriu n
tolerana selectat.

Alcatuirea fundatiilor

Pentru fundaiile tip grind dreapt nlimea seciunii grinzii de fundare, Hc se recomand a se
alege cu valori cuprinse ntre 1/31/6 din distana maxim (L0), dar nu mai puin de 500 mm.
nlimea tlpii, Ht, se determin din condiia Ht Lc, dar Ht 300 mm.
Alte conditii constructive:
- bmin bs + 50 mm;
- nlimea la marginea fundaiei (Ht sau H) se stabilete astfel nct s fie asigurat lungimea
de ancoraj a armturilor transversale de pe talpa fundaiei (lbd 15 L; L = diametrul barelor
longitudinale).

Modelarea grinzilor de fundare

Cel mai indicat criteriu pentru alegerea numrului de noduri este configuraia diagramei de for
tietoare.
Momentul ncovoietor de la captul unei grinzi este transmis ca moment de torsiune concentrat pentru
grinda ortogonal. Este indicat s se reduc rigiditatea la torsiune a sistemului de grinzi de fundare.

Modelarea grinzilor de fundare

Influena major a valorilor coeficienilor de pat asupra rezultatelor calculului face necesar
considerarea mai multor valori ale acestui parametru, ntr-un domeniu de variaii rezonabil, pentru a
obine rezultatele nfurtoare acoperitoare.

Armarea fundatiilor
Armtura de rezisten din grinda de fundare rezult din calculul seciunilor caracteristice la
moment ncovoietor, for tietoare i, dac este cazul, moment de torsiune.

Armarea longitudinala:

- coeficientul minim de armare n toate seciunile (sus i jos) este = 0.26 pentru
grinzi nesolicitate de seism i este = 0.50

pentru grinzile calculate la aciunea

seismic, dar nu mai puin 0,002 n toate cazurile;


- diametrul minim al armturilor longitudinale este 14mm;
- pe feele laterale ale grinzii se dispun armturi minim =10mm la 300mm.
Armarea transversala:
-diametrul minim al etrierilor este 8mm. Dac limea grinzii este 400mm sau mai mult se
dispun etrieri dubli (cu 4 ramuri);
- armtura de rezisten a tlpii fundaiei n seciune transversal rezult din verificarea
consolelor la moment ncovoietor;
- Longitudinal grinzii, n console, la partea superioar, se dispune armtur constructiv
procent minim 0,1% din seciunea grinzii i 1/5 din armtura transversal a consolei).

V mulumesc pentru atenie!

bogdan.buzaianu@utcb.ro
LinkedIn: Bogdan Buzaianu