CALCULUL REZERVORULUI LA ACTIUNEA SEISMICA UTILIZAND

UN MODEL DINAMIC SIMPLIFICAT (METODA MASELOR

ECHIVALENTE )

In timpul unui seism major, structura de rezistenta a rezervorului

(peretele cilindric, acoperisul si radierul) trece din starea de repaus in
starea de miscare, prin vibratii fortate ale ansamblului.
Miscarea lichidului conduce la modificarea presiunilor interne,
presiunile hidrostatice permanente fiind insotite de presiuni
hidrodinamice, suplimentare.
Pentru analiza miscarii lich 727j92h idului si efectelor acesteia se
accepta urmatoarele ipoteze simplificatoare:
a) lichidul se considera perfect, omogen si incompresibil;
b) miscarea lichidului este continua, irotationala si cu suprafata
libera;
c) se admite ca structura de rezistenta a rezervoarelor cu inaltimi
mici si
medii este rigida.
In mod curent, rezervoarele din beton armat sau precomprimat,
caracterizate prin H/r < 2 (H - inaltimea rezervorului; r - raza rezervorului)
satisfac conditiile enumerate mai sus.
Analiza seismica detaliata implica considerarea urmatoarelor tipuri
de raspuns structural:
1) in acceleratii in cazul perioadelor scurte ale terenului;
2) in deplasari pentru perioadele lungi ale terenului;
3) raspuns mixt, in general, in acceleratii in prima parte a seismului si in
deplasari in continuare.
In proiectare se admite ca raspunsurile in acceleratii si in deplasari
sunt simultane, iar efectele acestora pot fi insumate.

Proiectarea rezervoarelor
umatoarelor etape:

paraseismice implica

parcurgerea

a - verificarea structurii de rezistenta (perete, radier, acoperis, stalp

central sau stalpi intermediari) cu considerarea presiunilor hidrodinamice
si a fortelor de inertie induse in structura, corespunzatoare raspunsului
seismic al ansamblului, in acceleratii si in deplasari;
b - verificarea lunecarii rezervorului (perete si radier) pe suprafata
de contact radier - teren de fundare sub actiunea fortei seismice totale; in
cazul in care aceasta exigenta nu este satisfacuta, se trece la
dimensionarea sistemului de ancorare a ansamblului;
c - verificarea presiunilor normale pe teren luand in considerare si
efectul momentului incovoietor produs de forta seismica totala;
d - verificarea stabilitatii la rasturnare a rezervorului, mai ales la
rezervoarele inalte, respectiv verificarea ancorajelor cu terenul daca este
cazul.
Presiunea hidrodinamica se determina atat pentru raspunsul in
accoleratii cat si pentru raspunsul in deplasari.
Raspunsul mixt presupune miscarea lichidului insotita de doua
efecte semnificative:
i) de impuls (este dat de partea de lichid care se misca in faza cu
structura de rezistenta a rezervorului si genereaza presiuni
hidrodinamice de impuls p, ce actioneaza pe peretele si radierul
rezervorului);
ii) de oscilatie sau convectie (este dat de acea parte a lichidului a
carei miscare se face cu o perioada proprie de vibratie, diferita de cea a
structurii de rezistenta, producand presiunea de convectie p c).
Presiunea hidrodinamica totala p(x,,t) se obtine prin sumare
scalara, conform relatiei:

Distributia circumferentiala (in plan orizontal) a presiunilor

se

descrie in raport cu unghiul , fiind aproximata satisfacator prin forma

cosinusoidala, cu amplitudinea maxima pe directia actiunii seismice:

Presiunile hidrodinamice de impuls si convective pe peretele

cilindric circular al unui rezervor rigid se determina cu relatiile:

in aceste relatii:
p - masa specifica a lichidului;
x - cota la care se determina presiunea hidrodinamica a lichidului
din
rezervor;
yt - acceleratia maxima a terenului corespunzatoare cutremurului
de
calcul/verificare;
- parametrii modurilor de oscilatie a apei din rezervor;
- acceleratiile spectrale ale sistemului cu un grad de libertate
dinamica
avand frecventele proprii egale, in mod succesiv, cu
frecventele de
oscilatie ale masei convective de fluid din rezervor.
In cele ce urmeaza se propune analiza seismica simplificata a
interactiunii structura - lichid inmagazinat, considerand elementele
geometrice ale rezervorului cilindric din beton precomprimat.

Figura 19.Rezervor cilindric cu lichid in miscare alternantasub actiunea cutremurului

II.7.1. Elemente geometrice utile pentru modelul dinamic

Se determina parametrul proprietatilor geometrico - elastice 's':

In relatia precedenta, v reprezinta coeficientul lui Poisson si a

re valoarea 0,25 pentru beton precomprimat.

Deoarece raportul
, se apreciaza ca avem in
studiu un rezervor inalt din punct de vedere al incovoierii.

Gradul
devine

maxim

de

umplere,

in

valoare

relative,

; se apreciaza ca avem de-a face cu un rezervor

rigid.
II.7.2. Etape de calcul
II.7.2.1. Stabilirea maselor echivalente de lichid si pozitiile punctelor
de aplicare a fortelor orizontale
In vederea
efectuarii analizei
seismice, se
adopta modelul dinamic simplificat din figura 20 pentru considerarea
interactiunii structura - lichid.
a) Masa lichidului 'm' se determina cu relatia:
kg

b) Masa de impuls "mi":

kg

c) Masa de oscilatie sau convectiva 'mc':

kg

d) Inaltimile la
fundul rezervorului:

care

se

concentreaza

masele fata

de

e) Inaltimile la care se aplica masele fata de suprafata de contact

dintre radier si teren considerand si efectul presiunilor hidrodinamice pe
radier:

Figura 20. Modelul dinamic pentru interactiunea structura-lichid:

a - elementele valului de lichid;
b - modelul dinamic echivalent cu doua mase concentrate

II.7.2.2. Parametrii dinamici ai masei convective de fluid

Pentru gradul (relativ) de umplere

se determina

cu ajutorul datelor din tabelul, factorul

Pulsatia, respectiv perioada de oscilatie a masei convective de
apa din rezervor se stabilesc cu relatiile:

rad/s;

Pentru coeficientul de amortizare v = 0 :015 (beton precomprimat),

Sa =
1,808
m/s2,
corespunzator
unui
amplasament
in
municipiul Constanta (P. 100 -92: pentru zona E, ks = 0,12), rezulta:

rad

Acceleratia maxima a terenului in amplasament:

II.7.2.3. Efectele oscilatiei lichidului

Amplitudinea (inaltimea) maxima a valurilor devine:

II.7.2.4. Stabilirea actiunilor dinamice laterale ale lichidului

Rezultanta (orizontala) presiunilor de impuls si de convectie ce
actioneaza peretii rezervorului in sectiunea de la baza acestuia devine:

Momentul incovoietor maxim produs de presiunile hidrodinamice

care se exercita asupra peretilor in sectiunea de la baza, imediat
deasupra radierului, se determina cu relatia:

Momentul transmis terenului, respectiv de rasturnare a ansamblului

structural:

II.7.2.5. Fortele orizontale de inertie induse de cutremur in

elementele structurale alerezervorului
Pentru determinarea fortelor orizontale induse de un cutre
mur se stabilesc masele pentru acoperis, perete cilindric si radier.

1) Acoperis:
Masa elementelor de acoperis si a subansamblului de acoperire:

Masa inelului de rezemare pe metru liniar:

Masa totala a inelului de rezemare devine:

kg
Masa acoperisului:
kg
Distanta fata de linia mediana a inelului de rezemare, unde se
aplica masa acoperisului, are valoarea:

m
Pozitiile masei ma fata de baza peretelui, respectiv fata de
suprafata de contact radier - teren se definesc prin:

m
m
In relatia precedenta

cm reprezinta grosimea radierului.

2) Masa peretelui cilindric pe unitatea de lungime

Se considera un inel cu inaltimea unitara:
kg/m
3)Masa radierului:

kg
Forta seismica in sectiunea de la baza peretelui: corespun
zatoare structurii de rezistenta:
unde

La nivelul suprafetei de contact fundatie - teren:

Momentul de
incovoiere in sectiunea de la baza peretelui datorita fortelor de inertie
ale elementelor structurale are forma:

Momentul de rotire al fundatiei: