REPREZENTRI ALE ABSENTEISMULUI COLAR

Cercetare Octombrie 2008

INTRODUCERE Absenteismul se constituie ntr-un fenomen ce nu mai poate fi ignorat.
El nu ine numai de sfera

nvmntului, ci afecteaz att elevul, ct i familia i comunitatea. Elevii care absent

a se confrunta cu mai multe probleme dect colegii lor care frecventeaz in mod regu
lat coala. In primul rnd ei vor fi primele victime ale abandonului colar si ca o co
nsecina a acestuia ,vor avea probleme in gsirea unui loc de munca sau in integrare
a sociala. Cauzele absenteismului sunt numeroase , de la evitarea obinerii unor n
ote proaste pana la srcia crunta care ingradeste . Importanta este insa cunoaterea
acestor cauze, descoperirea lor in situaii concrete si cutarea de modalitati efici
ente pentru combaterea cauzelor si, implicit, a absenteismului. Lucrarea de fata
isi propune sa ofere o imagine de ansamblu asupra fenomenului absenteismului ,
raportndu-l la starea actuala a societatii romaneti. Prima parte a lucrrii prezint o
serie de cauze generale ce determina absenteismul colar, cu accent pe srcie , in r
elaie directa cu absenteismul dar si cu ceilali factori determinani ai acestuia . D
e asemenea sunt descrise cele mai importante programe si parteneriate iniiate de
ctre Ministerul Educaiei si Cercetrii , in scopul combaterii acestui flagel; rezult
atele obinute in cadrul acestora, cat si efectele negative ce deriva din nefrecve
ntarea cursurilor. Aceste efecte sunt caracterizate din prisma realitatii social
e din Romnia .Trebuie precizat ca efectele negative prezentate nu sunt neaprat dep
endente de absenteismul colar, dar acesta poate contribui in multe cazuri la ampl
ificarea lor. In cea de-a doua parte este prezentata o ancheta sociologica reali
zat la nivelul jud. BistriaNsud. Ancheta are ca scop identificarea cauzelor declanato
are ale absenteismului, avnd ca suport pe de o parte reprezentrile elevilor si a p
rofesorilor, legate de fenomenul absenteismului colar, iar pe de alta parte docum
entele colare (cataloagele ). Iniial, prin analiza documentelor colare , s-a putut
sesiza cursul ascendent al absenteismului , pornind de la numrul de absente anual
nregistrat in cataloagele colare. Amplificarea fenomenului absenteismului colar co
nstituie una din motivaiile de baza pentru efectuarea unei analize mai aprofundat
e a acestuia. Ca punct de plecare in ancheta s-au formulat patru ipoteze , ce au
fost testate prin intermediul chestionarelor . CAPITOLUL I 1.1 EGALITATEA SANSE
LOR Egalitatea sanselor este un ideal catre care aspira invatamantul romanesc si
nu numai . Si asta pentru ca nu se poate lua mostenirea genetica, materiala, so
ciala a fiecaruia si aduce la un numitor comun. Dar parca in Romania discriminar
ea materiala a ajuns la extrem. Daca de la anumite trepte in sus scoala le este
unora inaccesibila, pentru altii constituie un lux facil, abordat de pe pozitiil
e tuturor posibilitatilor. Reactiile in fata situatiei actuale a invatamantului
sunt diferite , in functie de posibilitati. Familiile

prospere apeleaza, ca mod de suplinire a invatamantului deficitar, la formele pa

ralele ale pregatirii particulare, care cer investitii substantiale. O solutie a
plicata de o parte a elitei financiare este educatia in strainatate la scoli de
prestigiu, cu taxe mari si perspective superioare in marea provocare a formarii.
Pentru ceilalti insa nu ramane decat acceptarea situatiei, intr-o complicitate
neputincioasa. Evident , fenomenul se extinde si la nivel universitar. In timp c
e unii urmeaza institutii autohtone, unele inapte a se adapta in spirit si calit
ate reperelor contemporane, altii frecventeza universitati americane sau europen
e, de faima carora isi leaga pragmatic viitorul.. Este potrivita in acest contex
t oferirea unei definiii a clasei sociale. Astfel, majoritatea sociologilor intre
buinteaza termenul pentru a desemna deosebirile socio-economice dintre grupurile
de indivizi, in care se creeaz diferenieri in privina prosperitatii materiale si a
puterii. Mai multi autori (Bourdieu, Berger, Luckman) considera diferentele de
clasa sociala ca fiind importante pentru existenta si meninerea diferentelor dint
re rezultatele colare ale tinerilor apartinand unor clase sociale diferite. Confo
rm acestor teorii , apartenena la clasa influenteaza deciziile tinerilor si ale f
amiliilor in punctele de bifurcaie (continuarea studiilor pe diferite niveluri sa
u abandonarea studiilor dup examene, testri sau alte modalitati de selectare),infl
uenteaza opiunile educaionale , probabilitatea succesului in cazul diferitelor opiu
ni educaionale, accesul la resurse si creeaz diferente in utilizarea resurselor ce
, teoretic, sunt la dispoziia tuturor tinerilor dintr-o colectivitate mai larga.
Apartenena la clase sociale diferite conduce la urmtoarele presupuneri: 1Inegalita
tea anselor-copiii din familii bogate au acces mai mare la resurse de toate tipur
ile (carti , bunuri si alimentaie , petrecerea timpului liber, oportunitati de in
vatare suplimentara); 2Inegalitatea tratamentului social- se includ aici inegali
tati care apar intre mediile de rezidenta si inegalitatea tratamentului in cadru
l instituiei colare si al claselor de studiu; 3Inegalitatea aspiraiilor si asteptar
ilor - pstrarea statutului social sau realizarea mobilitatii sociale expectate co
mporta diferente pentru subieci din clase diferite. Conform unui studiu publicat
in revista ,,Sociologie Romaneasca, dei mobilitatea intergenerationala este predomi
nant ascendenta, aceasta s-a realizat cu precdere intre categorii vecine si ndeose
bi la niveluri inferioare ale scalei ierarhice. Exista discrepante majore intre
medii rezideniale ( rural-urban), precum si persistenta inegalitatii de anse in ed
ucaie. In acest scop prezint declinul unor indicatori de analiza relevani pentru c
aracterizarea resurselor umane din Romnia : amplificarea ratei de abandon colar ca
re a atins cota de 23%; diminuarea capacitatii de promovare sociala prin educaiedoar 5% din studeni provin din unitati colare din mediul rural; participarea sczuta
a populaiei la programele de invatare permanenta-doar 1,8%. Pentru ameliorarea a
cestor indicatori este necesara identificarea nevoilor de educaie ale copiilor, d
eoarece coala trebuie sa se adapteze nevoilor copiilor de a invata. In funcie de a
ceste nevoi se

va elabora un curriculum flexibil, cu obiective, continuturi, strategii abordate

si mijloace de evaluare specifice. In realizarea acestui curriculum este impera
tiv sa se tina cont de principiile educaiei copiilor , stabilite de UNESCO: 1.Pri
ncipiul drepturilor egale-Toti copiii au drepturi egale. 2.Principiul egalizrii an
selor - Sa dai anse egale copiilor. 3.Principiul interveniei timpurii-Cerinta nu t
rebuie transformata in problema. 4.Principiul serviciilor individualizate si per
sonalizate-In momentul in care exista cerine speciale sistemul trebuie sa fie pre
gtit. 5.Principiul parteneriatului-Trebuie sa lucrezi in parteneriat educaional-o
singura unitate de decizie si aciune se poate face numai intre parteneri, intre i
nstituii, iar beneficiarii sunt parintii, profesorii si elevii . Nu trebuie confu
ndata in acest sens egalitatea anselor cu sintagma ,,educaie pentru toti. C.Cucos ar
ata ca prin aceasta sintagma se oculteaz realitatea ca nu toate persoanele sunt c
apabile sa asimileze funciile educogene global si in acelai timp, fiind la fel de
periculoasa in semnificaii ca si apelul contrar :,,educaie numai pentru unii. Astfel
se arata ca educaia nu poate fi pentru toi, deoarece nu toi pot suporta acelai trat
ament .E nevoie de o educaie mobila, difereniata, in funcie de posibilitatile difer
itelor segmente de populaie. ,,Societatea este obligata sa asigure cadrul de form
are a tuturor dup puterile fiecruia. Pentru unii va da mai mult, pentru unii mai p
uin. Dar ,ntotdeauna, pornind de la ceea ce, in materie de educaie, indivizii pot p
rimi(C.Cucos) 1.2 FRECVENTA SCOLARA IN ROMANIA
Rata abandonului colar a crescut de doua ori si jumatate intre anii 2001-2004 la
nivelul primar si gimnazial.Astfel, Romania ajunge pe primul loc in Europa in ac
easta privinta,cu un procent de 23,6%,ceea ce inseamna foarte mult, cam un sfert
din populatia scolara.Unul din 5 elevi paraseste scoala, in principal din cauza
saraciei familiei.Cum educatia precara este cauza si efect al srciei, acesti copi
i au toate sansele sa refaca destinul social si economic al parintilor lor. De a
semenea , se mai semnaleaza ca anul 2004 a atins un record de 259.853 de someri
tineri , cu varste cuprinse intre 15 si 24 de ani ,cifra ce echivaleaza cu numar
ul de locuitori ai orasului Cluj de exemplu..Abandonul scolar in anul 2003-2004,
pe niveluri de educatie, reprezinta 1,2%-inv primar, 1,7%inv gimnazial, si 8,5%
-profesional. Procentul de 23,6% reprezinta rata de intrerupere prematura a stud
iilor elevilor /tinerilor din inv preuniversitar si universitar, include deci el
evii care nu isi continua studiile la nivel preuniversitar si universitar.10% re
prezinta decesul, migratia si abandonul. Conform raportului Comisiei Europene, 2
004 , rata iesirilor din sistem la nivelul tarilor membre este de 20%.Un nivel m
ai ridicat se nregistreaz in toate tarile din Europa de est si centrala.

Desi durata medie de frecventare a invatamantului a crescut ,ajungand la 15/16 a

ni , tara noastr continua sa se situeze pe un loc inferior , iar rata de absolvir
e a invatamantului primar si gimnazial este in scdere. In mediul rural, aproape j
umtate din elevii in vrsta de 14 ani nu dein diploma de capacitate sau nu promoveaz
testarea naionala. 1.3 CAUZELE ABSENTEISMULUI SCOLAR Cauzele absenteismului scola
r sunt diverse, ele putand fi de natura sociala, culturala, educaionala, etnica,
geografica etc. Intre toate aceste cauze exista o serie de interconditionari . 1
.3.1 Saracia determinant al traseului individual Saracia este cea care controleaz
, in cazul familiilor cu stare precara, accesul copiilor la coal . Dupa anii oblig
atorii, evolutia in termenii scolasticii devine facultativa. Ratiunile imediate
ale existentei impun orientari practice de interes imediat.Abandonul ca solutie
ultima nu poate fi eradicat in acest context. Avand in vedere amploarea acestui
fenomen in multe zone ale lumii si influenta lui directa sau indirecta asupra ce
lorlalte cauze ale absenteismului ce vor fi prezentate mai jos, consider necesar
a o incursiune in interiorul perspectivelor si teoriilor ce au vizat srcia de-a lu
ngul timpului. Referitor la cauzalitatea srciei au fost emise mai multe teorii dif
erite, explicaiile variind intre individ si sistemul social ca vinovai pentru acea
sta stare de fapt. a) Explicaia individual-psihologica a cauzalitatii srciei arata
ca vinovai de starea de srcie sunt insisi sracii, datorita greelilor personale si com
portamentului lor deviant orientat spre gratificaii uoare si imediate: alcoolism,
lipsa de interes pentru procesele educaionale si lipsa lor efectiva de interes de
a se ndeprta de starea de srcie .Din punct de vedere al acestei teorii, cauzele car
e duc la srcie sunt de natura patologica (indolenta si nepsare, resemnare, fatalism
; cauze genetice-status social dependent de inteligenta; cauze psihologice neadap
tare datorita personalitatii) si presupun blamarea victimei. b)Explicaia economic
a si sociala a cauzalitatii srciei- cauzele srciei sunt gsite in societate ,sracii fi
nd considerai victime si nu vinovai. Aceasta perspectiva apreciaz ca sracii ar fi ca
racterizai de multe valori pozitive si modele comportamentale similare clasei med
ii, dar situaia lor de viata ii obliga sa dezvolte anumite trsturi subculturale mec
anismul pieei libere. c)Perspectiva functionalista de abordare a srciei .Explicaia p
olitica a srciei .Cauzele srciei sunt identificate in disfunciile instituionale ale s
cietatii. Importante sunt doua abordri ale acestei teorii:1.sfera si natura srciei
depinde de schimbrile sociale rapide nregistrate in secolul XX;2,saracia este o pa
rte necesara a sistemului social , si nu o criza a instituiilor sociale. Pragul src
iei pentru a putea supravieui. Complementara este perspectiva economica, ce consi
dera ca srcia provine din sistemul de organizare economica bazat pe

ar constitui un factor de motivaie pentru munca. Adepii acestei perspective arata

ca pe lng o serie de disfuncii ale srciei, exista si o serie de funcii pozitive ale a
esteia (Herbert Gans,1973). Complementara, explicaia politica arata ca srcia este u
n rezultat al logicii politicii desfasurate in diferite perioade de timp. d)Teor
ii privind inegalitatile si conflictele sociale(marxism)- au la baza concepia mar
xista a conflictelor de clasa. In acest sens se susine mobilizarea politica, orga
nizarea si restaurarea puterii care sa conduc la reducerea inegalitatilor si ,imp
licit, la egalitate socio-economica. e)Perspectiva interactionista a srciei se con
centreaz asupra modului in care oamenii percep si definesc elementele care le inf
luenteaza vieile. Percepia si autodefinirea ca srac le consolideaz existenta in srcie
.Pentru cei sraci, principalul punct de referina l constituie vecinii, aflai in majo
ritatea cazurilor in aceeai situaie. Daca locuiesc intr-o zona caracterizata de oma
j, absenteism colar, abuz de alcool si droguri, pentru ei exista puine modele pozi
tive la care sa se raporteze. Numrul alegerilor pozitive este restrns si astfel ap
are o reproducere a modelelor din jurul lor. Orientarea programelor de combatere
a srciei ar trebui sa se fac prin ncurajarea investiilor in aceste zone ,dar si prin
ncercarea de a schimba patternurile comportamentale. f)Teoria etichetri sociale a
sracilor- prin etichetarea sracilor, societatea contribuie la perpetuarea srciei. D
aca sracii sunt definii ca lenesi, incompeteni, imorali, apatici, fara dorina de a s
e schimba si de a avea succes, atunci aceti indivizi vor accepta definiiile ca ata
re si acest lucru se ntmpla in special cnd sursele de socializare (familie, coala, m
ass media) aplica continuu astfel de etichete. Fara ncurajare si auto ncredere est
e mai probabil pentru un copil provenit dintr-o familie sraca sa aib rezultate sla
be si sa abandoneze coala. Desigur ca unii aduli ncearc , pentru copiii lor, sa pun a
ccent pe educaie , dar aceasta teorie a etichetrii vrea sa sugereze un proces ndelu
ngat si continuu de identificare a lor in raport cu condiiile inadecvate de viata
si cu imaginea lor sociala reflectata in percepia celorlalte segmente sociale. D
efinirea mediului lor social si de viata din perspectiva lipsurilor ,duce la con
stituirea unei imagini negative de sine, la acceptarea fatalista a situaiei de sra
c si evadarea din realitate prin comportamente deviante sau subterfugii compensa
toare (alcoolism, droguri). Soluia pentru aceste situaii ar fi eliminarea autodefi
nirii negative si o ncurajare a redefinirii pozitive a situaiei si posibilitatilor
.Astfel se obine imbunatatirea imaginii de sine ,concomitent cu creterea si asigur
area unor anse mai mari de obinere a unor venituri, in special din munca , si care
sa fie administrate in mod raional si nu orientate spre gratificaii imediate g) E
xplicaia culturala a srciei se considera ca sracii isi creeaz o lume a lor , o cultur
proprie. Acest concept a fost lansat de Oscar Lewis(1966), artnd ca aceasta cultu
ra presupune o internalizare a unui anumit tip de comportament, cu norme si valo
ri diferite , specifice, ce determina

opunerea unei rezistente crescute la alte modele culturale. O.Lewis considera ca

:1.membrii claselor de jos au o inclinatie spre subcultura care tinde sa se per
manentizeze; 2.saracii isi creeaz propria lume, din care refuza de cele mai multe
ori sa evadeze. Analiznd modul de viata al sracilor a constatat ca in comunitatil
e srace exista: ~un puternic sentiment al marginalizrii si al neajutorarii; ~un pu
ternic sentiment al dependentei si inferioritatii si lipsa unei personalitati so
ciale; ~resemnare si fatalism. Astfel, apar seturi de credine si norme de comport
ament care includ atitudini de apatie, tendine de gratificaii imediate,experienta
sexuala precoce si viata de familie instabila, discreditarea scolii . Criticii m
odelului cultural al srciei arata ca comportamentul sracilor nu este explicabil pri
n patternurile considerate de cultura srciei, ci prin situaia efectiva de viata; sc
himbarea situaiei determina schimbarea personalitatii , orientrilor si comportamen
telor. 1.3.2 Alte cauze ale absenteismului: 1mrimea familiilor din care provin co
piii Cei care nu frecventeaz coala si provin din familii numeroase sunt de doua or
i mai muli dect cei cu aceeai situaie colara, membri ai unor familii restrnse. 2viole
ta in scoli si in familie Violenta colara este definita ca ,, orice forma de mani
festare a unor comportamente precum :exprimarea inadecvata sau jignitoare, cum a
r fi poreclire, tachinare, ironizare, imitare ,ameninare; bruscare, mpingere, lovi
re, rnire; comportament care intra sub incidena legii; comportament colar neadecvat
:ntrzierea la ore, parasirea clasei in timpul orei, fumatul in scoal si orice alt
comportament care contravine flagrant regulamentului colar in vigoare. Fenomenul vi
olentei in scoli, pana in urma cu 15 20 de ani redus ca proportii, ridica mari pr
obleme in aproape toate unit ile de invatamant. Intr-un studiu efectuat de speciali
sti ai Institutului de Stiinte ale Educatiei si Institutul de Criminologie, se a
rata ca in 75% din scolile din tara noastra se inregistreaza acest fenomen. Acte
le de violenta au loc atat in relatia elev-elev, cat si intre elevi si profesori
.Ponderea elevilor cu manifestari grave de violenta este estimata de specialisti
la 2,5%, iar cea a tinerelor victime este de 3%.Orice copil din acest procent d
e 3% poate reprezenta un caz de absenteism si chiar abandon scolar din cauza vio
lentei in scoli . Copiii resimt mai acut decat profesorii sau parintii fenomenul
de violenta, 32% din ei declarand ca au asistat la astfel de evenimente in cadr
ul institutiilor de invatamant.Este semnificativ faptul ca peste o treime dintre
elevi percep spatiul scolar ca pe un mediu lipsit de securitate, ei sim indu-se
amenin ata de colegi, profesori si alte persoane din proximitatea scolii. Fara ind
oiala ca acest fenomen nu este o inventie a contemporaneit ii. La nivel interna ional
lucrarile de specialitate sintetizeaza cateva tendinte asupra formelor de manif
estare a violentei in scoala contemporana,dintre care amintim : trecerea de la

violenta fizica ,directa, vizibila, legitimata si ncurajata , uneori, la forme ma

i subtile, mascate sub forma unei violente de tip simbolic, situata la nivelul v
alorilor promovate, la nivelul tipurilor de relaii din spaiul scolii si a impuneri
i unor anumite modele dezirabile de comportamente; proliferarea violentelor in s
coal care au ca fundament diferen e etnice, religioase, de statut social sau de gen
; multiplicarea formelor de violenta asupra profesorilor; creterea numrului fenome
nelor de violenta grava in scoal, care intra sub incidena legii ca urmare a escala
drii violentei societale . Principalii factori colari generatori de violenta relev
ai in urma acestui studiu sunt: 1Dificultatile de comunicare elevi-profesori 2Sub
iectivitatea in evaluare 3Stilul didactic adoptat 4Programele colare prea ncrcate s
i programul colar supra aglomerat Ancheta a artat ca mediul colar reprezint o sursa
importanta de alimentare a comportamentelor violente ale elevilor.Cercetatoarea
M. Balica propune astfel adoptarea unor masuri care sa permit reglarea tensiunilo
r si conflictelor interne, mai subtile, mai puin vizibile si de multe ori neconst
ientizate la nivelul actorilor. In ultima vreme , la nivelul intregii tari au fo
st organizate o serie de seminarii si mese rotunde sub egida Consiliului Europei
, care au avut drept scop sensibilizarea opiniei publice si in mod deosebit a f
actorilor de decizie asupra acestui ingrijorator fenomen social. Trebuie cunoscu
t faptul ca Romania este prima tara din Europa de sud-est in care s-a realizat a
cest important studiu sub egida UNICEF pentru Romania. Reprezentantul european,
domnul Pierre Paupard a apreciat ca situatia din tara noastra nu este diferita d
e cea a altor tari din Europa, dar se impun masuri organizate in vederea stopari
i acestui fenomen. Rezultatele acestei prime cercetari au fost prezentate in cad
rul Seminarului National ,,Violenta impotriva copiilor,organizat de UNICEF pentru
Romania, Organizatia ,,Salvati copiii si Ministerul Muncii , Solidaritatii Sociale
si Familiei. Referitor la violenta ca motiv al absenteismului, trebuie aratat c
a cei mai multi autori ai conduitelor violente sunt baietii cu rezultate scolare
mediocre sau slabe,cu motivatie redusa pentru studiu, cu deficiente de autocont
rol, cu toleranta redusa la frustrare si cu potential agresiv ridicat. Ei isi al
eg victimele dintre colegii fragili, nesiguri in relatiile cu ceilalti. De exemp
lu, la Scoala Generala Nr.2 din Sighetul Marmatiei , un elev de clasa a VIII-a a
fost nevoit sa plteasc taxa de protecie timp de un an, sub ameninarea cu btaia , unu
i adolescent de 16 ani. Cnd biatul a mrturisit totul parintilor, acetia au cerut spr
ijinul oamenilor legii. S-a organizat un flagrant in urma cruia agresorul a fost
prins. Astfel de cazuri se ntmpla in majoritatea colilor, mai ales din mediul urban
, delicvenii prelund scenariile gata realizate din filmele americane sau chiar de
la emisiunile zilnice de tiri. Studiile experimentale confirma faptul ca procesel
e cognitive sunt afectate de vizionarea de filme si programe tv

saturate de agresivitate.ncrcate cu informaii si scene pe tema violentei, gndirea si

memoria indivizilor este orientata, contient sau nu, nspre violenta. De asemenea,
intamplari identice sau asemntoare cu cele din filme vor degaja secvene actionale
identice sau asemntoare in viata reala, insusindu-se in acelai timp mijloace de agr
esiune pe care oamenii sunt tentai sa le aplice. Un alt aspect vizat este cel al
desensibilizrii emoionale, ca rezultat al vizionarii sistematice a unor episoade v
iolente , in care se arata nu doar faptul ca oamenii sufer sau mor, dar se insist
a asupra actelor de cruzime, a detaliilor fiziologice .Astfel ca, publicul obinui
t cu astfel de scene violente, are mari anse sa transpun ceea ce se ntmpla pe ecran
in plan real. Cazuri concrete ale violentei in scoal sunt prezentate pe toate pro
gramele Tv: o fata de 17 ani a fost njunghiata in biroul directoarei de iubitul e
i; Gradinita nr.31 din Brasov a fost vandalizata de tlhari pentru a zecea oara in
ultimii ani,hotii furnd alimentele copiilor si distrugnd tot ce le-a ieit in cale;
doua tinere de la un liceu din Constanta s-au btut in vzul colegilor care le-au nc
urajat ca la un meci de K1;la liceul Jean Monet ,un individ a aruncat o grenada
in curtea scolii, rnind grav un grup de eleve. Aceste aciuni violente, rar ntlnite c
u ani in urma, denota faptul ca coala reflecta societatea, copiii vin la scoal cu
toate defectele familiei, strazii, comunitatii.Scoala este societatea in miniatu
ra, cel puin la nivelul propus de mass media. 1migraia populaiei Prezent tot mai ac
ut, fenomenul migraiei forei de munca determina o serie de consecine negative asupr
a copiilor, tot mai vizibile la nivelul scolii. Pentru evidenierea impactului emi
grrii parintilor asupra copiilor si implementarea unor strategii de diminuare a e
fectelor negative semnalate in rndul elevilor si implicarea partenerilor educaiona
li in intervenia asupra copiilor aflai in aceasta situaie de risc, s-a realizat in
decembrie 2004/ianuarie 2005 un studiu cu sprijinul ISJ BistritaNasaud.Studiul a
fost realizat de sociologul Dora Elisabeta Baba, CJAP B-N. Acesta s-a realizat
in trei etape: anchetarea pe baza de chestionar a dirigintilor/invatatorilor cu
privire la elevii cu parinti plecai la munca in strintate(1805 cadre didactice), ce
ntralizarea primara a datelor de ctre consilierii educativi ai colilor(110), prelu
crarea finala si analiza rezultatelor in cadrul CJAP.Au fost cuprini in studiu 39
737 elevi, acetia reprezentnd 83,87% din totalul elevilor inscrisi in inv. de zi ,
in cadrul claselor I-XII, inclusiv SAM, la 15 sept.2004, la nivelul judeului B-N
. Din totalul elevilor studiai, 5289 , respectiv 13,31% au parinti emigrai in strint
ate, frecventa plecrii acestora fiind mai ridicata in mediul rural(14,54%) fata d
e mediul urban(12,17%),iar distribuia la nivelul parintilor se prezint astfel: 55,
21% sunt tai, 16,97% mame, 27,86% din cazuri sunt reprezentate de ambii parinti.
In mediul rural se ntlnesc cu 358 mai multe cazuri de plecarea ambilor parinti, fa
pt explicabil att prin sprijinul familiei extinse in ngrijirea copiilor(cu 380 mai
muli copii sunt ingrijiti de bunici in mediul rural), cat si de lipsa surselor d
e venit de la tara. Persoanele in grija crora au fost incredintati elevii sunt: i
n cazul plecrii doar unuia

dintre parinti, responsabilitatea creterii si educrii copilului revine celuilalt pr

inte(32,82% in mediul urban si 31,55%in mediul rural),lipsa ambilor parinti este
suplinita de bunici in proporie de 24,72% din cazuri, matusile, unchii nsumeaz 7,2
9% din cazurile de ngrijire temporara, iar persoanele cunoscute din afara relaiilo
r de rudenie isi ofer sprijinul in proporie de 3,25%. Acest fenomen determina aban
donul colar, devenind factor cauzal pe doua direcii: urmarea efectiva a parintilor
in strintate de ctre copii (312 cazuri) si inocularea ideii de inutilitate a munci
i colare fata de munca peste grania in realizarea individului din punct de vedere
material. Efectele negative semnalate de ctre cadrele didactice cu privire la ace
asta categorie sunt: scderea performantelor colare(15,82%), probleme emoionale -tri
stee, iritabilitate, negativism, furie, anxietate(11,98%), absenteism-manifestat
in principal la nivelul liceului (9,22%), stres (7,07%), probleme de comunicare(
6,92%), tulburri de comportament (3,63%), consum de droguri(0,60%), infracionalita
te(0,39%).Cteva dintre aceste efecte negative duc la creterea ratei absenteismului
si abandonului colar (consumul de droguri, problemele emoionale, infracionalitatea
). Considernd drept factori responsabili in ameliorarea efectelor negative asupra
elevilor coala, familia, autoritatile locale, comunitatea, specialitii, statul, b
iserica, CJAP, ong- urile, politia, prietenii, rudele, vecinii, consiliul elevil
or, in cadrul studiului menionat se propun urmtoarele soluii: ntrirea comunicrii scoa
-familie, antrenarea acestor elevi in activitati colare si extracolare, consiliere
a elevilor in cauza de ctre specialiti, consilierea/comunicarea eficienta cu elevi
i de ctre dirigini, angajarea unui specialist in consiliere psihologica in fiecare
scoal , meditaii/sprijin in efectuarea temelor, sprijin afectiv si moral din part
ea cadrelor didactice, monitorizarea continua a rezultatelor colare si comportame
ntului acestor elevicomunicarea rezultatelor persoanelor care ii ngrijesc, implic
area elevilor, colegilor, prietenilor in sprijinirea si comunicarea cu aceti elev
i, crearea unor grupuri de dialog, grupuri de suport, teme corespunztoare problem
elor la dirigenie, implicarea parintilor in viata scolii si contientizarea acestor
a despre factori de risc asupra copiilor, consilierea familiei de ctre specialiti,
colaborarea cu politia de proximitate, biserica si autoritatile locale, consili
erea cadrelor didactice , supravegherea anturajului, tratarea difereniata/individ
uala, asocierea elevilor in cauza, implicarea vecinilor in supravegherea si info
rmarea scolii, servirea mesei de prnz la cantina. 2cauze de natura etnica : Preze
nta oamenilor ,,diferiti conduce , cel mai adesea, la dezinteres si indiferenta ,
ceeea ce ,in cele din urma, nu reprezinta altceva decat o forma de discriminare.
O alta manifestare a rezistentei umane fata de diversitate o reprezinta prejudec
atile si stereotipiile.Aceste stereotipii ,fie ele in forma lor negativa(ceea ce
gandim despre ceilalti : intoleranta, xenofobie, rasism, antisemitism) sau pozi
tiva (ceea ce gndim despre noi insine : arianism) genereaz consecine comportamental
e care , in societatile

multiculturale, dobndesc un grad sporit de periculozitate. Toate acestea pot avea

consecine sociale reale ,cum ar fi distribuia inechitabila a bunurilor , a resurs
elor si puterilor, iar in cazul copiilor si tinerilor rezultate colare slabe, ina
daptare funcionala, manifestri antisociale. Instituiile de invatamant trebuie sa de
termine daca vreuna din formele variate de discriminare este prezenta in interio
rul ei si daca este asa ,sa ia masuri adecvate pentru eliminarea lor. De asemene
a, ca institutii educationale ele trebuie sa ia in considerare ce anume sa fac pe
ntru a-i ajuta pe colari sa-si dezvolte identitati no-discriminatorii, sa achiziio
neze si sa dezvolte cunostinte , atitudini si abilitai necesare pentru combaterea
inechitatilor sub toate formele lor. De aceea pedagogii trebuie in primul rnd sa
contientizeze propriile prejudecati si sa analizeze concepiile care stau la baza
sistemului educaional, sa contientizeze modul in care el este organizat, formele p
e care le ia ,valorile pe care si le asuma etc . O minoritate importanta in Roma
nia este cea rroma. Din punct de vedere economico-social , comunitatea rroma est
e cea mai defavorizata din Romnia ,iar din punct de vedere cultural , rromii sunt
considerai o subcultura parazitara, un grup social marginal, cu probleme de igie
na elementara, infracionalitate si de integrare. Conform raportului ,,Romii in Eu
ropa Centrala si de Est, realizat de PNUD (Programul Naiunilor Unite pentru Dezvolt
are), in 2003, rromii sunt cei mai sraci din zona evaluata. De la stiinta de cart
e si mortalitatea infantila la nutriia de baza, cea mai mare parte a rromilor din
regiune triesc in condiii similare cu cele ale populaiei din sudul Saharei . Rata
srciei severe la rromi este de 75,1%. Peste 50% din familiile rrome sufer de foame
cel puin 1-2 zile pe an, 20% sufer de foame 1-2 zile pe luna, iar 15% sufer permane
nt de foame. Nivelul omajului este dezastruos: 46% dintre rromi sunt omeri, iar 85
% dintre tinerii rromi cu studii medii, sunt de asemenea omeri. Cotele ridicate d
e srcie si omaj duc inevitabil la dependenta de protecia sociala. In aceste condiii,
populaia rroma se dovedete reticenta la educaie , la proiecte de integrare, ONG-uri
care lupta mpotriva discriminrii etc. Mai mult de jumtate dintre rromii intervievai
de PNUD considera ca doar comerul si muzica le pot aduce un venit, si nu educaia
instituionalizata. Etnicii romi sunt caraterizati in doua ipostaze antinomice, am
bele constituind o realitate sociala: una e cea construita in jurul siluetelor p
alatelor tiganesti , iar cealalta o constituie ruinele bordeielor. De aceea ,abs
enteismul si abandonul scolar in randul etnicilor romi au cauze diferite : pe de
o parte bogatia, deoarece fetele bogate, la varsta maritisului(12 ani), parases
c definitiv bancile scolii.Sunt cazuri de elevi in clasa a VI-a, de exemplu,divo
rtati.Pe de alta parte,saracia este plaga ce loveste in primul rand etnia roma,
facand imposibila frecventa scolara, mai ales ca copiii sunt implicati in atrage
rea de venituri pentru familie. Alaturi de aceste doua aspecte, mai trebuie ment
ionat faptul ca etnicii romi sunt deosebit de superstitiosi. De exemplu, daca in
anumite circumstante profesorul pune mana pe umarul unui elev, in mintea lui es
te un semn ca ii va muri cineva din familie. Acesta este un motiv suficient pent
ru a nu mai

veni la scoala.De aceea, este necesara o buna cunoastere a obiceiurilor si tradi

tiilor etniei rrome, pentru ai incuraja in frecventarea scolii si pentru a nu de
clansa tensiuni intre cultura scolii si cultura familiei. Alte cauze ce determin
a absenteismul si abandonul scolar in randul etnicilor romi sunt : analfabetismu
l parental si lipsa motivatiei pentru invatare, bilingvism, cultura eminamente o
rala a romilor, valorizarea scazuta a educatiei si institutiei scolare, insufici
enta colaborare cu parintii si comunitatea, curriculum predominant monocultural,
imagine de sine proasta a copiilor romi, marginalizarea si chiar izolarea copii
lor romi in clase speciale. 3cauze culturale , nivelul redus de instruire al par
intilor, mentalitatea familiilor In familiile srace copiii achizitioneaza atitudi
ni, concepte, stiluri de munca si de viata diferite de cele care conduc la succe
s. Intra in conflict cu normele promovate de scoal, manifestndu-si refuzul fata de
orice acumulare cognitiva. Perceptia parintilor cu nivel redus de instruire viz
avi de scoala este simpla, acestia vazand in institutia scolara un loc in care e
levul trebuie sa se duca pentru a primi lapte ,corn si alocatie. In acest contex
t, slaba motivatie devine infima in momentul in care unul dintre aceste motive d
ispare.Daca din clasele a V-a nu se mai primeste corn si lapte, alocatia poate c
u greu sa se substituie motivatiei scolare, mai ales ca cecul de alocatie nu ii
este ridicat in urma a catorva absente. 4cauze educationale Sistemul autohton al
educatiei se afla intr-o situatie a carei gravitate este ignorata,in coordonata
verticala si orizontala, sub masca unei schimbari de ansamblu,mai exact ,de for
ma,dupa modelele neapropiate si aplicate fortat unui mediu inca inflexibil la pr
efaceri capitale. Sfidandu-si propria finalitate, mecanismul functioneaza in baz
a unui impuls initial, dat de definitia neasumata a statului prioritar ,impertur
babil, fara proceduri de evaluare consistenta a substantei si calitatii. Strateg
ia dezvoltarii mentale pe o traiectorie in care spiritul se regaseste este model
ul educational care trebuie sa restructureze invatamantul romanesc , intr-o meta
morfoza profunda , de fond.Impunerea acestuia reclama insa fundamentul unei prog
rame emancipate de prejudecati didactice ,falimentare astazi, proiectate dupa cr
iterii suple, care sa acorde libertatea dezvoltarii spiritului in acord cu tendi
ntele sau optiunile personale. Vocatia poate ,de asemenea, exista in stare laten
ta, asteptand doar sa fie desteptata.Din interiorul unei discipline stapanite su
b cooordonare calificata,elevul se va apropia din necesitati cognitive ineluctab
ile de altele,va stabili relatii si asocieri, isi va dezvolta o retea a cunoaste
rii tesuta laborios din centru catre margini, fortand noi orizonturi.Miza este i
mensa si justifica orice efort.In aceasta ecuatie, profesorul joaca rolul primor
dial. Spre a-l putea onora, el insusi trebuie sa parcurga o profunda reforma int
erioara. Profesorii vad scoala ca pe o obligatie si ca spatiu al coercitiei, ati
tudine in virtutea careia sarcinile impuse prin autoritatea programei sunt neave
nite, dar executabile fortat.Profesorii abordeaza actul

didactic in termenii datoriei prescrise de natura ocupatiei.Educatia ca sarcina

de serviciu nu poate produce decat efecte mediocre. Elevii se situeza , prin rea
ctie, pe pozitii antitetice fata de institutie, intr-o pozitie surda , obiectiva
ta variabil in ipostaze spontane ori in forme cronice de rezistenta precum blaza
rea sau rezistenta ,,scoala cere fara sa dea 5distantele mari de la domiciliu la sc
oala : Depopularea localitatilor rurale, manifestata cu precadere in satele marg
inase, a dus la desfiintarea unor scoli si la transferul copiilor ramasi la alte
scoli mai mari din zone invecinate. Desi pentru transportul elevilor s-au pus l
a dispozitie de catre minister o serie de microbuze scolare, unele drumuri fac i
mposibil transportul cu masina, singura cale de acces fiind mersul pe jos.De ase
menea ,o serie de drumuri practicabile in timpul primaverii-toamnei, devin impra
cticabile la vremea inghetului si a zapezii.Astfel, copiii sunt nevoiti sa strab
ata kilometrii intregi pana la scoala, chiar prin zone paduroase.In acest contex
t, absenta la ore este explicabila. 1Raportul cerere oferta pe piaa muncii O anche
ta realizata in cadrul Institutului National de Cercetare Stiintifica in Domeniu
l Muncii si Protectiei Sociale arata ca cele mai multe posturi libere la finele
anului 2004 au fost pentru absolventii scolii de arte si meserii(40%), urmate de
cele adresate absolventilor de liceu (29%), de gimnaziu si de studii superioare
(15%). Doar 1% dintre posturile libere necesitau studii postliceale sau de maitr
i. Dr. Sperana Parciog spune ca aceste investigatii dovedesc nevoia firmelor de p
ersonal ,semn al cresterii economice, dar in acelasi timp arata ca aceasta crest
ere economica nu se reflecta in marimea numarului de posturi ocupate. Cei care i
es din ocupare pe piata forei de munca sunt mai ales tineri intre 25 si 34 de ani
. Ei nu intra in omaj, ci trec, aparent ,in categoria celor inactivi. Este posibi
l ca , in realitate ,sa se regseasc in activitati care scap cuantificrilor sau sa fi
e activi pe alte piee ale forei de munca,din strintate. Sistemul de invatamant si de
formare profesionala are astfel de pierdut, pentru ca investiia in instruire nu
se regaseste in activitatea productiva. O cauza poate sa fie lipsa de atractivit
ate a salariilor din domeniile pentru care coala pregateste fora de munca. 2Exploa
tarea copiilor prin munca : Saracia, familiiile dezorganizate, nivelul scazut de
educatie al parintilor, modelele traditionale de munca ale copiilor si izolarea
satelor sunt principalele cauze care copilului in mediul urban si , mai ales, r
ural. 12 iunie este Ziua Mondiala impotriva Muncii Copiilor. Peste 150 milioane
de copii muncesc in intreaga lume, estimeaza Biroul International al Muncii(ILO)
, dintre care 70.000 de copii sunt exploatati prin munca numai in Romania, confo
rm I.N.S. Copiii lucreaza in industrie , agricultura, acasa, servicii favorizeaz
a rspndirea muncii

domestice , forme de sclavie sau diverse aranjamente de munca. Alaturi de absent

eism si abandon scolar pot fi mentionate si alte consecinte ale exploatarii copi
lului care se resimt imediat sau pe termen lung :accidente, boli grave, analfabe
tism. Intr-un studiu publicat in 2004 de Weller se arata ca munca ,,ascunsa desfas
urata de multi copii, in gospodarie sau munca neplatita au efecte negative asupr
a performantelor scolare.Copiii care lucreaza nu mai au timp sa-si fac temele pen
tru acas si au tendina de a fugi de la ore pentru adormi, din cauza ca sunt epuizai
de munca. Urmtorii pai pe care-i fac aceti tineri, conform cercettorilor sunt vicii
le, precum fumatul, alcoolul si drogurile, ca mecanisme simple de a depasi stare
a de tensiune provocata de munca, dar si de stresul vieii lor sociale. In tara no
astr, Inspectoratul colar al Municipiului Bucureti, mpreuna cu o serie de organizaii
neguvernamentale, cu sprijinul Biroului Internaional al Muncii-Programul Internaio
nal pentru Eliminarea Muncii Copiilor deruleaz in Romnia proiecte care rspund fenom
enului de exploatare sexuala si prin munca a copiilor. De mentionat este faptul
ca in numai 4 ani de activitate, aproape 2000 de copii au beneficiat in mod dire
ct de asistenta, consiliere, hrana, uniforme, manuale, sprijin material etc. 3in
coerenta unor masuri concertate , interministeriale pentru eficientizarea sistem
elor de protectie sociala, dar si a parteneriatului educational . De exemplu int
entia de a acorda calificative scolilor in functie de performantele obtinute, do
tarile tehnice etc, fara a se lua in considerare stadiul actual in care se afla
invatamantul rural fata de cel urban ca si posibilitatile diferite pe care le of
era cele doua medii. 4neimplicarea tuturor factorilor interesati in reducerea ab
s. si abandonului scolar Un exemplu il poate constitui faptul ca in urma desfiin
tarii unor scoli cu regim special, copiii cu probleme sunt trimisi in scoli norm
ale, incercandu-se integrarea acestora in colectiv si supunerea la acelasi regim
scolar ca si copiii normali.O solutie ar putea fi crearea de clase speciale si
angajarea unui personal calificat in aceste probleme. 5. inversarea scarii valor
ice la nivelul societatii romanesti ,,Scoala devine neinteresanta pentru tot mai
multi dintre discipolii sai, pentru ca nu descopera codul adaptarii la orizontu
l de asteptare al acestora ,nu stie sa-i seduca printr-o oferta greu de ignorat(So
rin Ivan). Un sondaj de opinie realizat in randul elevilor de catre I.S.E releva
care sunt segmentele sociale dominante din randul carora adolescentii ii recrut
eaza modelele.Eantionul final l reprezint un numr de 2007 elevi ai unor scoli select
ate din 17 judee, care acoper toate zonele geografice si economice ale tarii. Rezu
ltatele studiului au fost adunate in lucrarea ,,Motivaia invatarii si reuita colara,
coordonata de DR. tefan Popovici. Vedetele de televiziune constituie modele pentr
u 36,5% ;familia obtine statutul de model pentru 16,6% ;sportivii sunt modele pe
ntru 13,3% dintre cei chestionati,iar oamenii de afaceri

reprezinta modele pentru11,2%. Se remarca o schimbare evidenta in preferintele a

cestora pentru diferite profesii. Baietii doresc sa devina fotbalisti, iar fetel
e fotomodele, moderatoare de show-uri tv, cantarete, dansatoare.Castigurile bane
sti, faima, vilele, jeep-urile constituie argumente ce-i determina pe tineri sasi doreasca astfel de reusite . Viata reala, cu problemele dificile pe care le r
idica, ii determina pe elevi sa se orienteze spre acele meserii care nu-i solici
ta prea mult intelectual si de pe urma carora pot trage maxim de foloase.,,Noile
modeleau dus in derizoriu meserii pana de curand cautate si respectate, precum ce
le de : profesor, medic, actor, care cer multa pregatire , sunt stresante si ofe
ra o rasplata iluzorie. Modelele cele mai putin atractive sunt profesorii -7,5%
si oamenii de cultura, care intrunesc 1,2% din optiunile elevilor chestionati.At
ata timp cat olimpicii nationali sunt rasplatiti cu sume intre 350.000-900.000 l
ei, iar un fotbalist primeste pentru un meci din campionat intre 1000-2000 euro,
schimbarea acestor optiuni pare a fi justificata. Conform studiului I.S.E. elev
ii isi motiveaza alegerile unui anumit model in functie de : realizarea profesio
nala-30,4% ; notorietatea-24,7%; banii-20,3%; inteligenta-16,8%; competentele so
ciale si interpersonale 15,9%; frumusee fizica-10,4%; persoana de succes-9.9%.; bu
ntatea, altruismul, educaia, credibilitatea si familia au ntrunit procente variabil
e de 1-2,9%. Autorii studiului semnaleaz pericolul ca coala sa reprezinte , in curn
d doar locul in care se obin diplome, iar nu o motivaie intrinseca pentru invatare
. Posibilitatile simple de a obtine o diploma, mai ales prin unitatile de invata
mant particulare, au diminuat interesul elevilor pentru invatatura. Mirajul pseu
do-vedetelor este accentuat si de mass-media care nu mai pun in evidenta si nu m
ai promoveaza competenta.Statutul de personalitate incepe sa fie definit prin nu
marul aparitiilor televizate.Adevaratele valori, personaje lipsite de vedetism,
ce exista printre sportivi, actori, cantareti, cercetatori, profesori etc., au f
ost inlocuite ,prin artificii de imagine,cu niste anonimi,cu pseudocompetente, t
ransformati peste noapte in vedete.Emisiunile de cultura, de stiinta , au fost i
nlocuite,sub pretextul lipsei de audienta cu emisiuni indoielnice, copiate dupa
show-uri straine,neconcordante culturii romanesti .Schimbarea optiunilor elevilo
r este explicabila prin aceasta,,nebuniemateriala ce a cuprins societatea romaneas
ca de care elevii devin tot mai constienti, incepand sa trateze scoala ca o pier
dere de vreme si indepartandu-se treptat de latura spirituala. In acest context,
scolii ii este tot mai greu sa faca fata acestui ,,miraj al vedetelor ce se manif
esta asupra elevilor. Copiii care inteleg educatia ca o obligaie externa si coerc
itiva adera la un model existenial empiric, nfiripat din valori pragmatice si repe
re instabile, care consacra supremaia timpului neutru, al evoluiei libere, conform
e cu aspiraiile, deseori confuze si anarhice ale eului. O astfel de optica se obi
ectiveaza printr-o serie de manifestari atipice pentru conduita canonica a educa
tiei.Absenta de la

cursuri, prezenta decorativa, indiferenta fata de rolul invatarii in ecuatia dev

enirii, mediocritatea sunt semne distincte ale dezinteresului.
1.3
PROGRAME
SI
PROIECTE
PENTRU
PREVENIREA
ABSENTEISMULUI
SI
ABANDONULUI SCOLAR Pentru a putea elimina o serie dintre cauzele ce determina ab
senteismul si ca o consecinta, abandonul scolar, trebuie sa se ia in calcul timp
ul liber al elevului.O definitie simpla a timpului liber arata ca acesta reprezi
nta ,,timp aflat la dispozitia individului si in care acesta poate decide ce sa
faca ,dincolo de constrangerile profesionale, biologice, familiale si sociale(Voic
ulescu/Tudor-,,Managmentul timpului2004). Copiii, elevii si tinerii evita situatii
le creative, nu-si mai petrec timpul liber citind o carte sau construind un joc.
Mai mult, actorii educationali-elevi si cadre didactice- isi petrec o mare parte
a timpului liber in zone de munca aducatoare de venituri suplimentare. Absenta
unei balante echilibrate intre cei trei 8 (munca,odihna si timp liber) are efect
e negative nebanuite.Cel mai grav este cel de a irosi intregul beneficiu al timp
ului liber prin supradimensionarea efectelor de risc-oboseala, frustrare, epuiza
re, absenteism, abandon care duc la randul lor la alte efecte negative :consum d
e alcool si tutun,violenta, marginalizare etc. In acest sens poate fi explicata
necesitatea deschiderii unor centre de zi in scoli, unde elevii sa ramana dupa o
re(sau sa vina din timp ,inainte, daca invata dupa amiaza) si sa-si faca temele,
sa manance la pranz, sa participe la activitati educative, recreative, totul su
b supraveghere profesionista.Astfel de centre constituie un sprijin pentru intre
aga familie,care primeste aici consiliere in diverse probleme medicale,juridice,
educative. Aceste centre sunt preferate de majoritatea parintilor ocupati, care
prefera sa-si stie copiii in siguranta si hraniti pana la intoarcerea lor acasa.
Importanta si eficacitatea acestor centre creste, avand in vedere faptul ca in
mediul rural influenta scolii se termina odata cu programul. Ajunsi in mediul fa
milial, multi copii sunt obligati sa ia parte la muncile grele ale campului sau
gospodariei. Pregatirea temelor trece pe planul al doilea.Oboseala acumulata isi
spune cuvantul in randamentul slab al invatamantului rural. Atata timp cat 99%
din studentii romani vor proveni din mediul urban, nu se poate vorbi de egalitat
e de sanse in mediul educational autohton. In acelasi sens, si pornind de la pre
misa ca educatia din scoala nu poate acoperi toate domeniile vietii in care exis
ta nevoia si dreptul fiecarui individ de a se instrui , se pot adauga ca alterna
tive educationale oferta de activitati extrascolare ale actualelor Palate ale Co
piilor, foarte bogata (cercuri de creatie literara,educatie ecologica,sport,muzi
ca desen,dans,teatru) dar din pacate accesibila doar unora,

deoarece aceste activitati nu mai sunt gratuite.Alaturi de aceste oferte se insc

riu si teatrele, cinematografele, muzeele, opera,circul sau bibliotecile publice
, care ofera reduceri substantiale pentru elevi.Aceste alternative insa sunt apr
oape inexistente in mediul rural. In mod paradoxal , cei care beneficiaza din pl
in de activitati extrascolare, minutios organizate, sunt copiii cu cerinte educa
tive speciale, cei cu handicap si cei aflati in casele de copii.Pentru acestia,
psihopedagogii organizeaza o multime de activitati instructive si recreative in
timpul lor liber, iar institutiile societatii civile le ofera spectacole, excurs
ii, tabere si cadouri de sarbatori .In cazul copiilor normali cu familie, trebui
e ca familia si ei insisi sa se implice in gestionarea instructiva a timpului ra
mas dupa indeplinirea obligatiilor profesionale. Pentru specialisti, timpul libe
r este, in societatea postindustriala, o resursa civilizatoare in etosul actiuni
i umane, creuzetul noilor valori, care transforma valorile muncii, ale credintei
si familiei si confera calitate vietii individului. Printre cele mai importante
programe si proiecte derulate la nivel de minister si inspectorate judetene se
afla : 1. ,, Accesul la educatie al grupurilor dezavantajate-program Phare finanta
t de Uniunea Europeana, care isi propune imbunatatirea accesului la o educatie d
e calitate cu focalizare pe minoritatea roma si pe elevii cu cerinte educative s
peciale,integrati in invatamantul de masa.Pentru atingerea scopurilor acestui pr
ogram au fost calificati meditatori scolari care sa mearga in comunitatile rome
si sa le informeze despre posibilitatea de a-si relua studiile.Dar acest program
nu a reusit deocamdata sa scada nivelul analfabetismului in aceste comunitati.
datoreaza unei inadecvari institutionale. Pentru copiii defavorizati, multe ONGuri si institutii ale societatii civile strang fonduri si organizeaza activitati
artistice distractive.De sase ani, fundaia Prada desfasoara , cu ocazia srbtorilor
de iarna, diverse activitati si spectacole in instituii de protecia copilului , c
u intenia de a le oferi o luna de srbtoare. Menionez campaniile ,,Decembrie magiccu p
rietenii tai (2003);,,Decembrie magicin coala ta(2004). 2. ,,Proiectul pentru invata
mantul rural Scopul programului l constituie imbunatatirea accesului elevilor din
mediul rural la un invatamant de calitate, cuantificat prin rezultate superioare
si rate de promovare mai bune, prin ntrirea legturilor dintre comunitate si scoal.
Una dintre oportunitatile oferite are in vedere si reducerea abandonului si abse
nteismului colar prin crearea unor spatii educative prietenoase si motivante. Pro
gramul , in valoare totala de 91 milioane de dolari, se desfasoara in perioada n
oiembrie 2003-decembrie 2009 si este susinut de trei parteneri importani: Banca Mo
ndiala-60 milioane dolari, Programul multiculturalitatii se desfasoara, se pare,
in sens unidirectional.Se poate concluziona ca abandonul scolar al anumitor min
oritari se

Guvernul Romaniei-30 milioane dolari si comunitatile locale- 1 milion dolari. 3.

,,Educaia pentru informaie in mediul rural defavorizat este un proiect bilateral fr
ancoroman care se nscrie in programul de relansare a invatamantului rural menionat
mai sus .Acest proiect vizeaz remedierea a doua aspecte negative ale sistemului
educativ romanesc, prin : accesul scolilor la informatie si documentatie moderne
; imbunatatirea nivelului de calificare a cadrelor didactice.

Constituirea Centrelor de Documentare si Informare(CDI)este rezultatul concret a

l punerii in practica a ,,educatiei pentru informatiein scoli, principalii benefic
iari fiind elevii, profesorii, dar si comunitatea locala.Telurile proiectului su
nt egalizarea sanselor scolii din mediul rural cu cele ale scolii din mediul urb
an si deschiderea sistemului educativ romanesc spre spatiul european. 4. ,,Lapte
le si cornul In cadrul acestui program, copiii din invatamantul prescolar si invat
amantul primar beneficiaza de corn si lapte gratuit. In acest fel se incearca at
ragerea copiilor spre scoala, mai ales a celor ce nu frecventeaza scoala din mot
ive sociale. 5. ,,A doua sansa Programul are drept scop sprijinirea persoanelor cu
varsta de peste 14 ani care, din motive sociale, nu au finalizat invatamantul g
imnazial, astfel nct acetia sa-si poat completa si finaliza educaia de baza din cadru
l invatamantului obligatoriu, precum si pregtirea pentru obinerea unei calificri pr
ofesionale de nivel 1, intr-un anumit domeniu. In programul ,,A doua ansa se pot nsc
rie persoane cu vrste peste 14 ani care au absolvit ciclul primar. Se pot nscrie s
i persoane care au parcurs o parte din clasele corespunztoare ciclului gimnazial,
au abandonat pe parcurs si au depasit vrsta maxima legala pentru reinscrierea in
invatamantul gimnazial ,cursuri de zi. colarizarea in acest program se desfasoar
a pe durata a patru ani, prin cursuri organizate saptamanal ,mbinnd pregtirea in do
meniul educaiei de baza cu pregtirea pentru obinerea calificrii profesionale. Progra
mul are o durata flexibila, iar durata standard de colarizare se poate micora pent
ru fiecare elev in parte, in funcie de competentele demonstrate, att in domeniul e
ducaiei de baza, cat si in cel al pregtirii profesionale . 6. ,,Sa construim mpreun
a imaginea fiicelor noastreeste un proiect finanat de UNICEF si pus in aplicare de
Centrul Educaia 2000+.Initiativa se refera la fetele de etnie roma intre 12 si 18
ani ,care triesc in condiii de srcie in judeele Calarasi , Ialomia si Buzu. Proiect
isi propune ,,diminuarea problemelor legate de casatoria timpurie si graviditatea
implicata. Mijloace de aciune: burse colare pentru fete, susinerea sistemului educai
onal ,,A doua ansa. 7. ,,anse egale - proiect organizat si finanat de Ministerul Afa
ilor Externe al Olandei (programul Matra) si Centrul Educaia 2000+, are ca obiect
iv fundamental ,,imbunatatirea situaiei copiilor rromi, printr-un model de dezvolt
are colara, asociat cu stimularea participrii parintilor si elevilor rromi, pe fon
dul schimbrii institutionale.Proiectul ,declanat in 2001,se desfasoara in 15 judee

si vizeaza 52 de scoli. Strategia acestuia presupune: facilitarea schimbrii organ

izaionale in sensul creterii nivelului de participare a comunitatii; educaie incluz
iva; materiale educaionale pentru elevi si profesori; noi abordri in invatare, ada
ptate populaiei rrome; formarea cadrelor didactice rrome si nerrome; promovarea i
mplicrii parintilor si a comunitatii in via a colara, ca factor crucial al succesul
ui colar si social al copiilor si tinerilor romi; Proiectul este susinut de un ntre
g aparat teoretic si administrativ: conferine naionale, seminarii, stagii de forma
re reea de monitori, scoli ,,prietenoase(friendly), tabere multiculturale, publicai
i, si desigur de un aparat financiar. Fondurile se ridica la aproximativ un mili
on de euro. 8. ,,Bani de liceu- In anul colar 2004-2005 Guvernul a decis sa acorde
sprijin elevilor de liceu provenii din familii cu venituri insuficiente. In urma
acestui program peste 80.000 de liceeni au avut banii necesari pentru a-si conti
nua studiile. Motivaia frecventrii cursurilor a fost ntrita deoarece la un numr de ab
sente nemotivate, alocaia era retrasa. In anul colar 2005-2006 s-au nregistrat 60.3
63 de beneficiari ai acestui program. Un neajuns este faptul ca acest program nu
este destinat tuturor liceenilor, cei care nu beneficiaz de bani pentru liceu nu
beneficiaz nici de ntrirea motivaionala a frecventrii cursurilor. De asemenea, avnd
n vedere ca invatamantul obligatoriu este de 10 clase, cei din clasele IX X, care
nu beneficiaz de acest sprijin financiar, sunt obligai sa fac coala pe banii lor, f
iind un fel de invatamant obligatoriu negratuit. 9.,,Euro 200 In cadrul acestui pr
ogram fiecare elev cu un venit sub 506.250 ROL pe membru de familie va primi 200
de euro sub forma de bonuri valorice pentru a-si putea cumpra un calculator. La
aceasta suma elevul (printele) trebuie sa adauge diferena. Pentru anul colar 2005-2
006 au devenit beneficiari ai acestui program un numr de 27.570 elevi si studeni. n
grijortor este faptul ca au fost inregistrati un numr de 13.455 de elevi si studeni
cu un venit de zero lei /membru de familie. 10.,,Programul de infrastructura ru
rala prin care 36 de scoli din judeul Constanta vor beneficia de ,,asigurarea de fa
cilitai minime perioada 2003-2009. 11.,, Dezvoltarea formarii continue a personalul
ui din invatamantul preuniversitar perioada 2005-2009 , subproiect in cadrul progr
amului Phare (jud.Constanta) -susinerea iniierii de proiecte la nivel regional, ju
deean si de unitate colara in funcie de particularitatile specifice zonei si contex
tului. In acest sens organigrama Inspectoratelor colare Judeene a fost structurata
astfel nct sa asigure initierea,indrumarea si monitorizarea derulrii proiectelor p
entru reducerea abandonului si absenteismului -eficientizarea parteneriatului ed
ucational cu comunitatea locala prin initierea si implementarea de proiecte -efi
cientizarea consilierii elevilor si a parintilor att prin programe la nivel na iona
l,cat si prin

Centrele de Asistenta Psihopedagogica; pentru atingerea acestui obiectiv este ne

cesara realizarea unui profil psihologic al profesorului de consiliere- orientar
e. Astfel in structura personalitatii sale ar trebui identificate o serie de tra
saturi : sensibilitatea si dragostea pentru copii ;capacitatea de anticipare si
cunoastere a elevilor ;empatia ;echilibrul afectiv ;capacitatea comportamentala
. Abilitatile de baza in consiliere sunt urmtoarele: ascultarea activa; observare
a; adresarea ntrebrilor ; oferirea feed-back-ului; furnizarea de informaii; parafra
zarea; sumarizarea; reflectarea. - initierea de activitati scolare menite sa con
tribuie la reducerea absenteismului si abandonului scolar . Un alt program reali
zat in cadrul Scolii Superioare Comerciale N.Kretzulescu, Bucuresti , intitulat
,,MAI INTAI CARACTERUL, s-a constituit intr-un cadru al formarii profesionale din
perspectiva educatiei morale: ofera tipuri de strategii de abordare a unei situa
tii problematice in functie de reactiile elevului care are o anumita problema de
comportare, exemple de modalitati eficiente de comunicare, tehnici de memorare,
de povestire. 1.4 Efecte ale absenteismului ~conduite deviante 1.Esecul scolar
: absenta repetata de la cursuri duce la o acumulare de lacune, ce pun elevul in
situatii dificile de invatare .Esecul repetat devine principala sursa a erodari
i si instalarii sentimentului de neajutorare. Copiii care au suferit un esec tre
buie invatati sa treaca peste el si sa mearga mai departe. C.Noica spunea ca tot
i te invata cum sa reusesti. ,,Dar o virtute mai mult mai mare si in orice caz m
ult mai utila decat tehnica de a reusi este de a sti ce sa faci cu nereusitele.
Nu numai ca e greu sa reusesti intotdeauna, dar e si infecund. Esecul scolar poate
fi corectat prin ceea ce se numete ,,ntrirea eu-lui, adic refacerea imaginii de sine
si a respectului de sine. 2. Abandonul scolar : Nu este un fenomen izolat, ci re
zultatul unui proces declansat cu mult timp in urma. Notele proaste, neputinta d
e a tine pasul cu ceilalti, probleme de disciplina, absenteismul, imposibilitate
a de a se adapta rigorilor vietii de elev sunt premise ale abandonului scolar.Co
pii cu probleme comportamentale vor alege un mediu mai putin coercitiv decat sco
ala, de obicei cel al strazii. Aici se pot insusi sau aprofunda o serie de condu
ite deviante. In general, scoala putina, intrerupta , creeaza dificultati in evo
lutia ulterioara a tinerilor, ajunsi in fata responsabilitatilor familiale , soc
iale.Cateva date in acest sens se dovedesc elocvente : 28,6 % dintre somerii inr
egistrati sunt tineri cu varsta sub 35 de ani, fara scoala. 85 % dintre tinerii
fara scoala au nevoie de peste 24 de luni (2 ani) ca sa-si gaseasca un loc de mu
nca.Celor care au facut numai clase primare le este necesara aceeasi durata in p
roportie de 76%. Prin comparatie , dintre tinerii cu studii superioare numai 6,6
% au nevoie de peste 24 de creatoare ;capacitatea de comunicare ;energia ;persev
erenta ;mobilitatea

luni pentru gasirea unui loc de munca. Rata saraciei afecteaza in proportie de 5
0,5 % persoanele fara studii sau absolvente numai de ciclu primar. Saracia extre
ma are rata cea mai ridicata 25%intre oamenii care au terminat doar clasele prima
re.Recurgand din nou la comparatii,in cazul categoriei de persoane cu studii sup
erioare,rata saraciei este de numai 4,29%, iar rata saraciei extreme este de 1%.
Se poate afirma aici prezenta unui lant cauzal , ce se perpetueaza si la nivelu
l descendentilor. Astfel , absenteismul scolar determina abandonul scolar, care,
adeseori ,ingreuneaza gasirea unui loc de munca.Ca o consecinta, lipsa unui loc
de munca nu poate avea ca efect decat saracia. 3.Fuga de la scoala :Este un com
portament deviant, rezultat al lipsei de monitorizare a activitatii copilului de
catre parinti si a atitudinii permisive a profesorului. Fuga de la scoala are d
iferite cauze ,ce se regasesc in atitudinea elevului fata de scoala si de anumit
i factori scolari. 4.Toxicomania Timpul liber nascut in urma nefrecventarii curs
urilor necesita o alta intrebuintare.Tentatiile sunt nenumrate, iar printre ele s
e numra si consumul de droguri. Un studiu realizat de ANA -Prelevanta consumului
de droguri in Romnia-arata ca cei mai expui pericolului consumului de droguri sunt
tinerii intre 15 si 24 de ani, dar exista cazuri ngrijortoare de copii cu vrste fo
arte sczute , dependeni de droguri. Tanarul , odat intrat in reeaua densa a consumur
ilor de droguri, cu greu poate iei, mai ales ca dependenta anuleaz voina. Se creeaz
un cerc vicios, al crui capt nu poate fi identificat: absenteismul poate duce la c
onsum de droguri, in timp ce consumul de droguri pune elevul in imposibilitatea
frecventrii cursurilor si chiar abandon colar. Inca din anul 2002, Federatia Inter
nationala a Comunitatilor Educative(FICE)-Romania,cu participarea directa a Agen
tiei Nationale Antidrog, a Confederatiei Nationale a femeilor din Romania si a I
SMB, deruleaza in sectorul 2 al capitalei doua programe antidrog,cu prioritate i
n colegii ,licee si grupuri scolare :,,Cunoaste si decide si ,,Centrul de voluntar
iat pentru prevenirea consumului de droguri . 5.Consum de alcool si tutun - o alta
tentatie a timpului liber colar. Pentru a fuma nu trebuie neaparat sa parasesti
incinta scolii. Este suficient sa iesi in pauza sau sa-ti prelungesti pauza daca
nu ai chef de ore .In fiecare coala exista un loc special,de obicei toaleta scol
ii, in care elevii fumatori pot sa-si exercita acest viciu. Pentru a preveni ace
ste vicii s-au realizat o serie de campanii de genul ,,clase fara fumat sau ,,copi
ii fac ce vad. Pe de alta parte, Oficiul National pentru Protectia Consumatorului
nu face controale agentilor economici, avand ca tema vanzarea catre minori a alc
oolului si tutunului.Nu exista o lege clara care sa exprime fara echivoc ca sunt
pedepsiti adulii care ncurajeaz tinerii si mai cu seama minorii spre comportament
deviant sau chiar delicventa. 6.Violenta Intre absenteismul scolar si violenta e
xista o strnsa relaie de intercondiionare. De aceea nu trebuie sa ne surprind consid
erarea violentei att cauza cat si efect pentru absenteismul colar.

Privind fenomenul violentei din perspectiva victimelor sale din scoli, putem int
elege de ce violenta poate fi o cauza a absenteismului colar. Schimbnd perspectiva
, ii remarcam pe cei care produc violenta. Potrivit directorului FICE Romnia, un
a din cauzele violentei in scoal este mediul de proveniena al copilului: educaia ca
re ii este data acas, condiiile in care traieste mpreuna cu familia, nivelul de pre
gtire al parintilor sau chiar violenta in familie. Violenta este un rspuns al celo
r saraci la adresa societatii ;de aceea pentru a duce la scaderea agresiunilor s
i actelor violente este necesara frecventarea scolii si intregirea educatiei.Sau
,altfel spus : ,,Ca sa indepartam copiii de violenta, trebuie sa-i apropiem de
scoala(Toma Mares, presedinte FICE, Romania) 7.Marginalizare si distantare cultura
la si sociala- studiile facute de experti in politici educationale ai Comunitati
i Europene evidenteaza faptul ca analfabetismul, esecul scolar, saracia sunt pri
ncipalele mecanisme care genereaza fenomenul excluderii sociale, iar educatia co
nstituie condiia indispensabila a integrrii si participrii tinerilor la viata comun
itatii. In condiiile in care educaia este singura ansa pentru realizarea socio-prof
esionala, absenteismul si abandonul colar nu trebuie privite sub aspect procentua
l, ci ca nite fenomene interdependente ce trebuie stopate. CAPITOLUL II 2.1 EVOLU
TIA ABSENTEISMULUI COLAR IN JUDE Studiul de fata are ca subiect absenteismul colar n
judeul Bistria-Nsud , la nivelul ciclului gimnazial. Pentru a putea oferi o imagine
de ansamblu asupra situa iei frecventei in jude si pentru a putea reprezenta grafi
c evolu ia absenteismului la nivel judeean, au fost consultate documentele colare (c
ataloagele). In urma analizei documentelor colare , pentru anii colari 2002-2003 ;
2003-2004 si 2004-2005 s-a ob inut urmtoarea situa ie

Evolutia absentelor in perioada 2002

18000
-2005
16000 15310 14000 12731 12000 13088
10000 To ta l nr.a bse nte 8000
6000
4000
2000
0 2002 -2003 2003 -2004 2004 -2005
Figura 2.1-Evolutia absentelor in perioada 2002-2005 In ceea ce priveste abandon
ul scolar situatia este putin diferita.Se pot observa fluctuatiile pe care le in
registreaza abandonul colar : dup o cretere destul de importanta in anul colar 20032004, situaia ncepe sa se redreseze. Rata abandonului colar la nivel local continua
sa ramana destul de ridicata, avnd in vedere ca in anul colar 2003-2004 rata aban
donului colar la nivel naional, pentru invatamantul gimnazial, avea o valoare de 1
,7 %. Aceste fluctuaii pot fi reprezentate grafic astfel:
Evolutia abandonului scola r in pe rioada 2002-2 005
7
6
6.2
5 4.39 4 4.09 Rata abandonului scolar 3
2
1
0 2002-2003 2003-2004 2004-2005
Figura 2.2-Evolutia abandonului colar in perioada 2002-2005

0100090000032a0200000200a20100000000a201000026060f003a03574d46430100000000000100
0be30 000000001000000180300000000000018030000010000006c0000000000000000000000350
000006f0000 000000000000000000b2460000871c000020454d4600000100180300001200000002
00000000000000000 0000000000000981200009e1a0000ca0000002101000000000000000000000
00000003e13030016670400 160000000c000000180000000a000000100000000000000000000000
0900000010000000b5100000bd060 000250000000c0000000e000080250000000c0000000e00008
0120000000c000000010000005200000070 01000001000000a4ffffff0000000000000000000000
0090010000000000ee04400022430061006c0069006 200720069000000000000000000000000000
0000000000000000000000000000000000000000000000000 000000000000000000000000000000
1100dc5f11001000000040631100c06011005251603240631100386 0110010000000a8611100246
311002451603240631100386011002000000049642f313860110040631100 20000000ffffffffec
01d700d0642f31ffffffffffff0180ffff01800f020180ffffffff000001000008000000080000 f
cf0110001000000000000005802000025000000372e9001ee00020f0502020204030204ef0200a07
b20004 000000000000000009f00000000000000430061006c0069006200720000000000c00e4b02
70a06032650ef 798cc01d7001443c9006c6011009c3827310600000001000000a8601100a860110
0e878253106000000d0 601100ec01d7006476000800000000250000000c00000001000000250000
000c000000010000002500000 00c00000001000000180000000c000000000000025400000054000
0000000000000000000350000006f00 0000010000005fcc874078b8874000000000570000000100
00004c000000040000000000000000000000b 3100000bd060000500000002000ffff36000000460
00000280000001c0000004744494302000000fffffffffff fffffb5100000be0600000000000046
00000014000000080000004744494303000000250000000c0000000e 000080250000000c0000000
e0000800e00000014000000000000001000000014000000040000000301080 0050000000b020000
0000050000000c02ea004302040000002e0118001c000000fb020200010000000000 bc02000000e
e0102022253797374656d00000000000000000000000000000000000000000000000000000 40000
002d010000040000002d01000004000000020101001c000000fb02f4ff0000000000009001000000
e e0440002243616c696272690000000000000000000000000000000000000000000000000004000
0002d01 0100040000002d010100040000002d010100050000000902000000020d000000320a0c00
0000010004000 00000004502ea0020cb0700040000002d010000040000002d01000003000000000
0 Figura 2.3- Evolutia absentelor pe clase, an scolar 2006-2007, semestrul I Se
observa ca la nivelul clasei a V- a se nregistreaz cele mai multe absente 2191, iar
la clasa a VI-a valorile sunt cele mai mici - 1290. Explicaia acestor fluctuaii s
e afla in faptul ca riscul de abandon colar este mai mare la nceput de ciclu colar.
Fiind vorba , in clasa a V-a , de nceperea ciclului gimnazial este normal ca muli
copiii sa ntmpine greutati de adaptare sau sa fie nehotarati in continuarea studi
ilor. Succesul colar in clasa a V-a depinde foarte mult de dirigintele pe care il
va avea copilul , de capacitatile elevului de adaptare .

In acelasi sens , la nivelul clasei a VIII-a , nivelul este ceva mai scazut deca
t in clasa a VII- a, tocmai datorita finalitatii ciclului gimnazial. Procentual,
valorile nu sunt prea indepartate, singura exceptie facand-o clasa a V-a. 01000
90000032a0200000200a20100000000a201000026060f003a03574d464301000000000001000be30
000000001000000180300000000000018030000010000006c000000000000000000000035000000
6f0000 000000000000000000b2460000871c000020454d460000010018030000120000000200000
000000000000 0000000000000981200009e1a0000ca000000210100000000000000000000000000
003e13030016670400 160000000c000000180000000a00000010000000000000000000000009000
00010000000b5100000bd060 000250000000c0000000e000080250000000c0000000e0000801200
00000c000000010000005200000070 01000001000000a4ffffff000000000000000000000000900
10000000000ee04400022430061006c0069006 20072006900000000000000000000000000000000
00000000000000000000000000000000000000000000 0000000000000000000000000000001100d
c5f11001000000040631100c06011005251603240631100386 0110010000000a861110024631100
2451603240631100386011002000000049642f313860110040631100 20000000ffffffffec01d70
0d0642f31ffffffffffff0180ffff01800f020180ffffffff000001000008000000080000 fcf011
0001000000000000005802000025000000372e9001ee00020f0502020204030204ef0200a07b2000
4 000000000000000009f00000000000000430061006c0069006200720000000000c00e4b0270a06
032650ef 798cc01d7001443c9006c6011009c3827310600000001000000a8601100a8601100e878
253106000000d0 601100ec01d7006476000800000000250000000c00000001000000250000000c0
00000010000002500000 00c00000001000000180000000c00000000000002540000005400000000
00000000000000350000006f00 0000010000005fcc874078b887400000000057000000010000004
c000000040000000000000000000000b 3100000bd060000500000002000ffff3600000046000000
280000001c0000004744494302000000fffffffffff fffffb5100000be060000000000004600000
014000000080000004744494303000000250000000c0000000e 000080250000000c0000000e0000
800e00000014000000000000001000000014000000040000000301080 0050000000b02000000000
50000000c02ea004302040000002e0118001c000000fb020200010000000000 bc02000000ee0102
022253797374656d00000000000000000000000000000000000000000000000000000 40000002d0
10000040000002d01000004000000020101001c000000fb02f4ff0000000000009001000000e e04
40002243616c6962726900000000000000000000000000000000000000000000000000040000002d
01 0100040000002d010100040000002d010100050000000902000000020d000000320a0c0000000
10004000 00000004502ea0020cb0700040000002d010000040000002d010000030000000000
Figura 2.4 Distribu ia absentelor pe clase ;an scolar 2007/2008,sem I Pentru a dete
rmina sensul evoluiei absenteismului in acest an, s-a recurs la o comparaie a date
lor

din acest an (2007-2008 ), mai exact din semestrul I, cu datele corespunztoare di

n anul anterior (20062007) 2006-2007 Clasa a V a SEM I 838 2007-2008 SEM I 2191
1290 1979 1947 7407
Clasa aVI a 950 Clasa a VII 1814 a Clasa a VIII 1549 a Total absente 5151
Tabelul 2.4 Distributia comparativa a absentelor pe clase,sem I An scolar 2006-2
007, respectiv 2007-2008 Din nou , datele brute ne indica sensul evolutiei absen
teismului, care pare a fi crescator. Este adevrat ca in acest semestru s-au inreg
istrat mai multe absente dect in semestrul analog din anul 20042005 , la fiecare
nivel de varsta. Un tabel ce va asocia numarul absentelor cu numarul de elevi pe
fiecare nivel de varsta, va arata daca aceasta evolutie cresctoare este si reala
. Anii Clasa a V a Clasa a VI a Clasa a VII a Clasa a VIII a Media totala 20042005 9,97 11,87 23,86 27,66 17,40 2005-2006 24,61 16,12 27,48 27,42 23,74
Tabelul 2.5 Numarul mediu de absente pe nivele si ani scolari, comparativ Grafic
, evolutia comparativa poate fi reprezentata astfel:

Dinamica absentelor in S em I,anii scolari 2004/2005 si 2005/2006

30
27.48 24.61 23.86
27.66 27.42
25
20
16.12
nr. mediu de absente pe nivele 15
2004/2005 SI 2005/2006 SI
11.87 9.97
10
5
0 Cls a V a Cls a VI a Cls a VII a Cls a VIII a
Figura 2.5-Dinamica absentelor in perioada 2004-2006,cu referire la semestrul I
2.2 MOTIVAREA STUDIULUI In urma analizei evolutiei absenteismului la nivel local
, s-a concluzionat ca acesta este in continua crestere, ca de altfel in majorita
tea scolilor din tara. Intentia studiului este de a identifica adevaratele cauze
ale unui astfel de comportament din perspectiva actorilor sai- elevii, cat si d
in perspectiva profesorilor, direct interesa i de scaderea acestui fenomen. Rezult
atele studiului vor oferi o modalitate tiin ifica si rationala de a construi si imp
lementa o strategie prin care sa se urmreasc diminuarea amplorii acestui fenomen n
egativ si a efectelor indezirabile ale acestuia. INTREBARI de cercetare: 1.Ce lo
c ocupa scoala in sistemul de valori al individului(profesor,elev) ? 2.Care este
relatia intre programul scolar si atitudinea elevului fata de scoala ? 3.Care e
ste relatia intre profilul profesorului si frecventarea cursurilor ? 4.In ce mas
ura apartenenta la etnia roma favorizeaza absenteismul scolar ? IPOTEZE : 1.Abse
nteismul scolar este un rezultat al scaderii importantei scolii in sistemul de v
alori al individului 2.Programul scolar incarcat influenteaza negativ atitudinea
elevului fata de scoala 3.Profilul profesorului influenteaza intensitatea frecv
entarii cursurilor 4.Rata absenteismului este mai mare in cazul elevilor de etni
e roma. SCOP :Analiza reprezentarii absenteismului de catre elevii de varsta 1014 ani, respectiv a cadrelor didactice direct implicate. OBIECTIVE :

1.Identificarea rolului scolii din perspectiva elevilor/a profesorilor 2.Aprecie

rea programului si regulamentului scolar 3.Determinarea gradului in care absente
ismul influen eaz actul invatarii si rezultatele scolare 4.Identificarea cauzelor a
bsenteismului 5.Precizarea modalit ilor de petrecere a timpului colar 6.Determinarea
rela iei dintre apartenenta la etnia roma si frecventa colara 2.3 INSTRUMENTUL DE
LUCRU Analiza s-a bazat pe rezultatele unei anchete realizate in perioada 20.09.
2008 - 31.10.2008 avnd ca subieci 250 de elevi din ciclul gimnazial. Datele au fos
t culese pe baza a doua chestionare : 1.un chestionar pentru profesori si dirigi
nti, format din 14 ntrebri (8 nchise si 7 deschise), majoritatea fiind ntrebri de opi
nie ; 2. un chestionar pentru elevi , format din 25 de ntrebri ( 20 nchise si 5 des
chise), axate in mare parte pe culegerea de informaii concrete , fiind insa si ntr
ebri ce vizeaz opinia elevilor . Analiza rezultatelor s-a facut pe baza distributi
ilor de frecventa. Studiul s-a centrat pe urmtorii indicatori , care se regsesc in
formularea ntrebrilor pentru chestionar: -rolul scolii in viata elevului/profesor
ului -traseul de cariera -regulamentul scolar -programul scolar -surse de invata
re -cauzele absenteismului -motivarea absentelor -modalitati alternative de petr
ecere a timpului scolar -consecintele absentelor -atitudini si roluri educative
-profiluri de profesori In completarea datelor obinute prin chestionar s-a apelat
la documentele colare si o serie de tabele completate de dirigin ii claselor V VIII
. Aceasta a avut un dublu scop : 1.un scop cantitativ : ob inerea unor informa ii le
gate de structura clasei, componenta etnica , starea sociala si diferitele riscu
ri la care ar putea fi expu i elevii clasei : risc de absenteism si abandon colar,
risc de abandon familial, risc de institu ionalizare, risc de abuz emo ional, risc
de abuz fizic,

risc de neintegrare sociala. 2.un scop calitativ : verificarea gradului de cunoat

ere de ctre dirigin i a propriei clase, respectiv a viziunii pe care o are despre a
ceasta. 2.4 REZULTATELE CERCETARII Absenteismul colar este un fenomen negativ ce
se nregistreaz la nivelul fiecrei coli i care este perceput ca atare de majoritatea e
levilor (53%). Dei 38% nu au definit absenteismul din punctul lor de vedere , 37%
n eleg prin absenteism pierderea unor lecii importante , imposibilitatea ajungerii
la liceu 6%, note mici 5% si chiar corigenta-5%.Exista insa si o parte care asocia
z absenteismul cu libertatea 5% , obinuinta- 2% si lipsa prezentei la ore plictisit
oare-2%. In continuare datele vor fi prezentate in funcie de ipotezele propuse in
aceasta cercetare. O prima ipoteza a cercetrii leag absenteismul colar de scderea i
mportantei scolii in sistemul de valori al individului. coala reprezint ,din punct
ul de vedere al profesorilor , un loc de munca (65%), a doua familie (21%), inve
stiia de o viata(14 %).Pentru elevi coala este un loc unde invata (48%), cale de r
euita in viata(42%), ceva neimportant (10%).Se observa ca att profesorii cat si el
evii au definit coala , prioritar, prin raportare la activitatea lor in scoal. Dup
terminarea clasei a VIII-a 73% si-au propus sa urmeze un liceu, 21% doresc sa-si
caute un loc de munca , in vreme ce 6% sunt nedecii. Orientarea spre cursurile l
iceale ale unui procent ridicat dintre elevi, denota faptul ca acestia constient
izeaza in mare parte importanta scolii in devenirea personala , ea ocupand un lo
c important in sistemul valoric al elevilor. Din pacate, un procent destul de ri
dicat , se orienteaza spre integrarea rapida pe piata muncii pentru obtinerea un
ui venit .De asemenea si procentul de 10% care considera scoala neimportanta est
e semnificativ. Cea de-a doua ipoteza afirma ca programul colar ncrcat influenteaza
negativ atitudinea elevului fata de scoal. n urma anchetei s-au obtinut urmatoare
le rezultate :Profesorii considera ca programul scolar al elevilor este foarte i
ncarcat (50%) si incarcat(50%). In acest timp elevii, raportandu-se la propriul
lor program scolar , considera , in mare parte, ca acesta este optim-rezonabil (
41%), unii chiar lejer(5%), iar numai 28% considera ca acesta este foarte incarc
at, respectiv 26 % incarcat. Faptul ca programul scolar este considerat rezonabi
l de aproape jumatate dintre elevii chestionati isi poate avea explicatia in bun
a organizare a timpului. Astfel 55 % isi organizeaza timpul foarte bine, 44% bin
e, in vreme ce un procent de 1% nu stiu cum isi organizeaza timpul. Nici unul di
n cei chestionati nu are probleme cu organizarea timpului. Este foarte interesan
t de aflat de ce parerile elevilor legate de programul scolar sunt atat de varia
te, in timp ce profesorii afirma cu convingere ca programul scolar este incarcat
si foarte incarcat. Un raspuns il putem gasi analizand variantele oferite de el
evi si profesori legate de principala sursa

de invatare.Astfel profesorii pretind ca principala sursa de invatare manualul (

50%), caietul de notite (25%) si lecia susinuta in clasa (25%).Nimic despre suplim
entara. Elevii se axeaz in invatare pe caietul de notie (58%), lecia profesorului(2
2%) si manualul (16 %).Cat despre bibliografie si Internet , ele nregistreaz proce
nte minimale de 3 %, respectiv 1%. Analiznd datele se poate explica de ce elevii
considera ca programul colar este relativ lejer : in primul rnd invata doar strict
ul necesar (caietul de notie), iar o parte din informaii le rein din clasa (lecia pr
ofesorului).Astfel ca putini apeleaz, din pcate , la manual pentru completarea si
sistematizarea cunostintelor, dei acesta este sursa principala indicata de profes
or. Celelalte surse de invatare sunt neglijate, in parte si din cauza ca profeso
rii nici nu le solicita. In al doilea rnd , profesorii, convini ca programul colar
este extrem de ncrcat, scad standardele de performanta, selectnd din programa colara
informaiile considerate mai importante si ,,uitnd sa apeleze la alte activitati com
plementare. In lumina celor prezentate se poate afirma ca nu programul colar ncrcat
influenteaza negativ atitudinea elevilor fata de scoal, ci mai degrab programul co
lar neadecvat cerinelor actuale. Cunostintele nu sunt neaprat multe din punctul de
vedere al posibilitatii elevilor de a le asimila, ci din punctul de vedere al u
tilitatii lor , respectiv al preocuprilor actuale. Elevii sunt con tien i de faptul
ca absentele le influen eaz att invatatul in foarte mare msura (58%) si in mare msura(
5%), cat si rezultatele colare in foarte mare msura (59%) si in mare msura (26%). I
n ciuda acestui lucru continua sa lipseasc de la ore, unii mai mult de 50 de ori.
Profesorii sunt si ei de acord ca invatatul si rezultatele colare sunt influenate
de absente. Locurile cele mai frecvente in care isi petrec timpul cnd pleac de la
ore ,in urma rspunsurilor oferite de ei sunt: acas (65%), pe strada (14%), la pri
eteni (12%), in bar/cofetrie (7%), la magazine (2%). In aceste locuri, principale
le activitati sunt: plimbarea (27%), jocul pe calculator(27%), fumatul(10%), mun
ca in agricultura(10%), rezolvarea unor probleme (7%), discuii cu prietenii (10%)
, vizionarea de programe v (7%) sau citirea unor reviste (2%).Nu toate aceste ac
tivitati se desfasoara pe cont propriu , doar 9%, in vreme ce restul isi petrec
timpul cu prietenii (49%) ,familia (31%) sau colegii (11%). Se remarca procentul
mare de elevi (65%) care au rspuns ca pleac acas atunci cnd absenteaz, procent ce in
dica un grad de distorsionare a rspunsurilor, avnd probabil doua cauze principale:
1.in baza principiului dezirabilitii sociale, copiii considera ca este mai putin
condamnabil faptul ca pleaca de la ore si stau acasa, decat sa se plimbe sau sa
stea in localuri; 2.dorinta de a nu deconspira unul din locurile importante in c
are isi petrec timpul; analiza raspunsurilor profesorilor la aceleasi intrebari
indica un nou loc in care elevii isi petrec orele si anume internetul cafe din ap
ropierea scolii (18%), unde alte surse ca internetul sau bibliografia

elevii se joaca pe calculator, fumeaza etc. Astfel se explica si procentul ridic

at de elevi ce declara ca principala activitate este jocul pe calculator. Se par
e ca acest joc nu se desfasoara neaparat la calculatorul personal. Alte locuri i
n care profesorii spun ca isi petrec elevii timpul sunt pe strada (32%), acasa (
26%), in bar/cofetarie (9%), la prieteni (9%), la magazine(6%). In acest timp pr
ofesorii afirma ca isi umplu timpul cu inutilitati (36%),se joaca pe net(32%) ,
isi ajuta parintii(25%) sau se plimba pe strada(7%). Elevii afirma ca parintii c
unosc situatia freventei lor scolare in totalitate (60%), in mare parte(27%), ce
ea ce duce la o serie de intrebari legate de responsabilitatea si interesul pari
ntilor , a scopurilor si standardelor pe care si le-au stabilit in cresterea si
educatia copiilor.Comparand cu raspunsurile oferite de profesori ,se poate conch
ide ca elevii au exagerat in afirmatii , deoarece cadrele didactice arata ca par
intii cunosc doar in mare parte (64%) situatia frecventei scolare a copiilor lor
, respectiv doar unele aspecte (36%). Desigur ca profesorii au putut sa aleaga v
ariantele de mijloc din dorinta de a sublinia dezinteresul parintilor fata de ac
tivitatea copiilor. A treia ipoteza acestei cercetri stipuleaz ca profilul profeso
rului influenteaza intensitatea frecventrii cursurilor. Cauzele principale ale ab
senteismului colar semnalate de elevi sunt: -m plictisesc-25% -evit luarea unei no
te mici-18% -nu-mi place profesorul 13% -nu m intereseaz materia-13% -particip la a
lte activitati 13% -nu inteleg ce mi se preda- 7% -munca in agricultura-7% -dispe
nsar-4%

C auzele absenteism ului scolar din perspectiva elevilor

7% 13%
4%
13% dezinteres pt.materie 13% profilul profesorului neintelegerea lectiei evitar
ea notelor mici plictiseala participarea la alte activitati 7% munca dispensar 1
8%
25%
Figura 2.6 Cauzele absenteismului colar din perspectiva elevilor Dup cum se poate o
bserva cele mai multe cauze au legtura directa cu profilul profesorului. Principa
la cauza este plictiseala (25%), faptul ca lecia propriu zisa nu suscita interesu
l elevului. In acest scop se solicita o mai mare atenie acordata metodelor utiliz
ate de ctre profesor. Pe locul secund se afla evitarea lurii unei note mici (18%).
Dei unele cauze invocate pot fi manifestri ale teribilismului, opoziiei specifice
vrstei , trebuie totui luate in seama si reconsiderata conduita didactica si reviz
uite strategiile didactice . Dei profesorii men ioneaz ca utilizeaz metode activ-part
icipative ca brainstormingul, problematizarea, acestea se pare ca raman la rangu
l de intenie. Stilul rutinier este mai greu de abandonat. Din pcate (din fericire?
!), calitatea de dascl presupune o continua perfecionare , cunoaterea celor mai noi
metode , reconsiderarea si readaptarea stilului didactic adoptat ,in funcie de c
lasa, nivel de vrsta, dezvoltare economica si sociala. Toate acestea presupun un
efort considerabil ,de aceea unele cadre sunt mai puin dispuse sa se schimbe. Dac
a in cazul elevilor principala cauza a absentelor este plictiseala (25%), pentru
profesori aceasta este lipsa de motivaie (36%) . Alte cauze sunt acceptarea nonvalorilor (27%), evitarea lurii unei note mici (9%) ,munca in gospodrie (14%), pro
filul profesorului (9%), plictiseala (5%).

ca u z ele a b s en te is m u lu is co la rd in p e rsp ec tiv ap ro fes o rilo

r
9 % 9 %
5 % 3 6 % lip s ad em o tiv a tie a c c e p ta re an o n -v a lo rilo r m u n c
ain g o s p o d a rie e v ita re alu a r ii u n e in o tem ic i p ro filu lp ro
fe s o ru lu i p lic tis e a la
1 4 % 2 7 %
Figura 2.7 Cauzele absenteismului colar din perspectiva profesorilor Trsturile pe ca
re profesorii consider ca elevii le apreciaz in mod deosebit la ei sunt: - corecti
tudinea - 28% - apropierea fa de ei - 28% - buna pregtire profesionala - 20% - conti
inciozitatea -16% - toleranta - 4% - notele mari pe care le dau - 4% Din rspunsur
ile elevilor, profilul dezirabil al profesorului ar conine urmtoarele calitati: co
municare, intelegere, bun simt, colaborare, simul umorului. Copiii asteapta din p
artea profesorului sa predea bine, sa nu strige ,sa noteze corect, sa treac toate
absentele, sa-i ajute in unele probleme, sa discute cu ei si pe alte teme dect c
ele referitoare la lecia propriu zisa. Comparnd rspunsurile se poate observa o supr
apunere pariala intre calitati, profesorii punnd insa un mai mare accent pe latura
profesionala, corectitudine, contiinciozitate, lsnd pe un plan secund ceea ce elev
ii asteapta mai mult de la un profesor: comunicativitatea , colaborarea . Relaia
profesor elev n-ar trebui sa consiste numai in ,,predare-invatare-evaluare, ci sa
se pun accent pe colaborare, schimb de experiena, educaie. Asta pentru ca profesoru
l nu este numai instructor, ci si formatorul zilnic al elevului. O ultima ipotez
a a lucrrii de fata afirma ca rata absenteismului este direct proporionala cu apar
tenena la etnia roma. Pentru aceasta s-a ntocmit un tabel de contingena avnd ca baza
datele din tabele completate de diriginii claselor referitor la etnia elevilor s
i la distribuia acesteia in cadrul copiilor cu frecventa colara sczuta. Este import
ant de menionat ca etnia elevilor a fost completata pe baza conceptului de hetero
identificare , mergnd pe ideea ca felul in care este considerat cineva de ctre

comunitate determina un anumit comportament. In situaia de fata, daca comunitatea

considera pe cineva rrom/tigan, ea va manifesta fata de el un tratament marcat
adeseori de prejudecatile referitoare la rromi, aceasta avnd un efect de discrimi
nare si marginalizare a indivizilor respectivi. Variabila independenta este apar
tenena etnica, iar variabila dependenta este nivelul frecventei colare. Nivelul fr
ecventei colare Ridicat Sczut Romana Roma Total 210 /87,5% 20 / 47% 230(100%) 30/
12,5% 23 /53% 53 (100%) 240 (100%) 43 (100% 283 (100%)
Tabelul 2.6 Nivelul frecventei colare in funcie de apartenena etnica (N=250) In tabe
l au fost trecute att frecventele absolute , cat si frecventele relative. Procent
ajul s-a calculat pe coloane pentru a arata influenta variabilei independente as
upra variabilei dependente. Dup cum se poate observa, valorile maxime se dispun p
e diagonale ,ceea ce ne arata ca relaia dintre cele doua variabile este statistic
semnificativa. Aceste valori se nscriu in datele oferite de recesamantul din 200
2 legate de pondere populaiei cu studii gimnaziale in fiecare etnie. Din etnicii
rromi 29,60% au studii gimnaziale ,in vreme ce pe locul I se afla etnia maghiara
cu 39,65% ,urmata de cea germana (39,62%) si cea romana 31,38%. Concomitent cu
ipotezele cercetrii, am prezentat perspectiva profesorilor, respectiv a elevilor
legate de tema abordata. Sintetiznd cele doua perspective , se ajunge la urmtoarel
e viziuni. 1.Perspectiva elevilor: Elevii vad coala ca un ,,loc unde invata, nu nea
prat cu plcere. De aceea, din cauza plictiselii sau pentru a nu lua o nota mica, c
opiii pleac de la ore acas sau pur si simplu pe strada, unde prefera sa se joace p
e calculator sau sa se plimbe in compania familiei sau a prietenilor. 2.Perspect
iva profesorilor: Considernd coala un loc de munca , acetia pun problema din perspe
ctiva datoriei. Ei cred ca elevii pleac de la coala din lipsa de motivaie si din ca
uza ca accepta non-valorile. Din cauza standardelor sczute ale acestora , ei pref
era sa plece de la coala in alte locuri mai plcute lor ca strada , internetul cafe
sau chiar acas , unde ,,isi umplu timpul cu inutilitati sau se joaca pe calculator.
Dup cum se poate observa cele doua perspective nu sunt dihotomice, diferena constn
d

in asumarea responsabilitatii acestui comportament. Daca elevii isi motiveaz abse

nta prin faptul ca coala , si implicit profesorii, nu le trezete un real interes p
entru studiu, profesorii pun accentul pe superficialitatea elevilor si lipsa ace
stora de motivaie si mobilizare in asumarea sarcinilor colare. Se poate ghici in a
ceasta perspectiva si un alt vinovat- printele. Desigur ca am prezentat aceste do
ua viziuni prin nsumarea valorilor dominante, insa acest lucru nu minimalizeaz cel
elalte aspecte. De exemplu, un procent important este cel al copiilor care absen
teaz de la coala pentru a-si ajuta parintii in gospodrie . Acest aspect este foarte
des ntlnit in mediul rural, unde membrii familiei sunt mobilizai pentru obinerea un
or surse de subzistenta. Orizontul colar al acestor copiii se limiteaz de cele mai
multe ori la ciclul gimnazial sau in cel mai bun caz la o coala de arte si meser
ii. Alturi de acetia se nscriu si copiii de etnie rroma care , dup cum am artat mai s
us, au o slaba frecventa colara. Aceasta are drept cauza principala srcia, ce-i det
ermina pe parinti sa-i trimit la cerit. In fiecare zi, indiferent de anotimp, copi
i de vrsta colara si precolara pot fi intalniti pe strzile Rodnei, cerind bani sau mn
are. Ei sunt calatorii clandestini ai trenurilor ce leag localitatea de celelalte
sate. Copiii ceretori ai Rodnei sunt cunoscui de toi cei din zona, ajungnd la dista
nte de 50-60 km pentru a-si procura strictul necesar. Trebuie adugat la cauze si
faptul ca profesorii ncurajeaz, voluntar sau nu, absenteismul. Acest lucru se real
izeaz prin neaplicarea regulamentului colar(scderea notei la purtare la un anumit n
r. de absente nemotivate) si prin omiterea trecerii absentelor sau prin motivare
a ulterioara a acestora. La clasa a VIII- a B, de exemplu , din totalul de 575 d
e absente pe semestrul I al acestui an colar, tot attea sunt motivate. Nici o abse
nta nemotivata . De asemenea deloc neglijabila este plecarea parintilor in strinta
te. La nivelul localitatii Rodna , pentru anul colar 2005-2006 , un numr de 77 de
elevi au parinti plecai in strintate. Elevii in cauza , dup afirmaiile cadrelor didac
tice, sunt predispui riscului colar si social (15 copiii), sufer din punct de veder
e afectiv (44 copii) si au tendina evidenta spre indisciplina si violenta (21). 1.
5 MASURI pentru creterea frecventei colare a elevilor nainte de indicarea unor masu
ri care vizeaz nlturarea cauzelor ce determina absenteismul colar este important de
aratat ce s-a intreprins pana acum in acest scop la Scoala Generala ,,Florian Po
rcius.Astfel , in calitate de diriginti si profesori ,cadrele chestionate au indic
at ca principala masura discutiile cu parintii (41%).Pe locul doi se afla scader
ea notei la purtare (28%) , urmata de discutii cu elevul(16%), vizite la domicil
iul elevului(9%).Procente mai scazute obtin observatia in fata clasei(3%) si cer
cetarea cauzelor(3%).Grafic ,procentele se distribuie astfel :

M a s u r i lu a teinc a z u le le v ilo rc ua b s e n t e
3 % 1 6 %
9 %
3 % 4 1 % d is c u tii c up a r in tii s c a d e r e an o t e i lap u r ta r e d
is c u tii c ue le v u l o b s e rv a tieinfa tac la s e i v iz itelad o m ic i
liu c e r c e ta re ac a u z e lo r
2 8 %
Figura 2.7-Masuri luate in cazul elevilor cu absente Analizand aceste masuri se
remarca faptul ca , desi scaderea notei la purtare se afla pe locul doi in topul
masurilor luate de profesor , toti elevii chestionati au avut anul trecut media
10 la purtare. Acest lucru este un indicator al faptului ca profesorii , desi c
unosc masurile ce ar trebui luate in astfel de cazuri (scaderea notei la purtare
este prevazuta in regulamentul scolar), nu le aplica.Daca acest lucru se face i
n ideea de a ajuta elevul , rezultatul nu este cel scontat, motivarea fara disce
rnamant a absentelor si neaplicarea regulamentului incurajand elevul sa absentez
e in continuare.Ca urmare se recomanda : 1.Cunoasterea si respectarea regulament
ului scolar de catre profesori ; prelucrarea acestuia si elevilor.Respectarea co
nsecventa a regulilor. 2.Revizuirea atitudinii profesorilor , a tinutei si in pr
imul rand initierea unei mai mari comunicari cu elevul. Pentru a putea ajuta ele
vul sa frecventeze mai intens scoala, este foarte important ca profesorul sa cun
oasca cauzele care il determina pe elev sa lipseasca de la ore.Aceste cauze nu p
ot fi determinate decat printr-o atenta observare a conduitei elevului, cunoaste
rea situatiei lui familiale si mai ales a problemelor care il preocupa. Iar mai
ales acestea din urma nu pot fi aflate decat printr-o comunicare sincera , ca re
zultat al apropierii profesor-elev. Numai un procent de 3% dintre profesori a in
dicat ca masura pentru prevenirea absenteismului cunoasterea cauzelor absenteism
ului. 3.Intensificarea comunicarii cu parintii .In acest sens este indicata stab
ilirea unui parteneriat scoalafamilie . Scoala trebuie sa convinga parintii sa s
e implice in viata scolara a copiilor lor, sa manifeste interes pentru situatia
lor scolara, pentru perspectivele lor, sa se implice in alegerile pe care acesti
a le fac, sa-i ajute sa inteleaga implicatiile actelor si deciziilor lor. Acest
parteneriat trebuie sa constientizeze si profesorii de responsabilitatea pe care
o au in educatia copiilor si sa-i incurajezeze sa aprofundeze

relatiile de colaborare pe care le au cu parintii . Comunicarea cu acetia este es

en iala. Faptul ca nici un profesor nu a putut afirma ca parintii cunosc in totali
tate situatia frecventei colare a copiilor este un indicator al gradului comunicri
i diriginte familie, tiut fiind ca informarea prin ilor referitor la frecventa colara
intra in atributiile dirigintelui . ,,Vina este a ambelor parti : dirigintele care
nu a ncercat suficient sa cunoasc si sa prezinte situa ia reala printelui, respectiv
printele dezinteresat. 4. Utilizarea cu modera ie a observa iei in fata clasei .Numa
i dup ce dirigintele s-a informat asupra cauzelor care l-au determinat pe elev sa
lipseasc , a incercat sa discute cu el si cu prin ii in particular, se poate recur
ge la o astfel de metoda , daca se considera necesar. Oricum, profesorul trebuie
sa de-a dovada de diplomatie si sa nu puna elevul intr-o situatie umilitoare. A
lte masuri care ar trebui luate se refera la : 1Stilul de predare si evaluare Or
ganizarea orei de curs intr-un mod neatractiv , care nu implica activ elevul si
nu leag cunostintele predate de actualitate si de experiena concreta a elevilor nu
face dect sa ndeprteze elevul de realitatea colara. De asemenea evaluarea inadecvat
a, oferirea de note necorespunzatoare, subiective creeaza frustrari in randul el
evilor si priveaza profesorii de respectul cuvenit, ce include si prezenta la or
a. Trebuie contientizat faptul ca admiterea la un nivel superior de invatamant se
face in func ie de notele ob inute la examenul de capacitate si de media din anii d
e gimnaziu. De aceea cei care isi doresc note mari vor aprecia mai mult profesor
ii care ii supraevalueaz si care ii iart cnd nu s-au pregtit suficient. Pentru evita
rea acestor lucruri ,ar trebui instalata obiectivitatea, notarea ritmica, deoare
ce elevii trebuie sa accepte standardele de performanta promovate,sa fie capabil
i sa se autoevalueze si sa-si fixeze obiective pe care sa le poat atinge. Profeso
rului ii revine sarcina de a ajuta elevul sa-si formeze strategii eficiente de nv ar
e, organizare a studiului, precum si cultivarea interesului si a motivaiei pentru
nv are. 2Particularit ile elevilor cu probleme Profesorii trebuie sa trateze diferenti
at si individualizat elevii cu probleme legate de frecventa colara si cu risc de
abandon. Sa se ocupe de motivarea lor, adaptarea sarcinilor de invatare la ritmu
l lor intelectual, la capacitatea de efort, iar orice mic progres nregistrat treb
uie laudat si recompensat. Astfel se sporete ncrederea elevului in propriile posib
ilitati. Evident ,in acest sens sunt necesare din partea profesorului serioase c
unotin e psihopedagogice, pe langa o solida pregatire de specialitate. 3Particulari
t ile de vrsta ale copiilor Trebuie sa se tina cont de faptul ca, datorita particula
rit ilor de dezvoltare ale varstei sale , colarul mic, mai ales, nu are capacitate
de gndire critica(se afla in stadiul piagetian al operaiilor concrete), pe de alta
parte, potrivit lui E.Ericson, traverseaz criza ,,marii copilrii sau criza colarit i

mici(6-11 ani),respectiv la ieirea din acest interval aproximativ de vrsta, colarul

mic va pleca fie cu sentimentul srguin ei, al propriilor sale capacita i, fie cu sen
timentul inferiorit ii sale,mai ales inferioritate intelectuala .De aceea invatator
ii trebuie sa acorde o mare aten ie raporturilor cu elevii, contien i fiind ca de na
tura acestor raporturi depinde viitoarea atitudine a elevului. Profesorii percep
elevii dintr-o perspectiva specifica, fondata pe scheme reduc ioniste, de genul
lene - harnic. Cercetrile referitoare la efectul Pygmalion arata ca elevii se comp
orta aa cum sunt privii si in funcie de expectan ele mediului. 4Particularitatile etn
ice Dup cum am subliniat in prezentarea rezultatelor, absenteismul colar este depe
ndent i de apartenenta la etnia rroma. De aceea sunt necesare o serie de masuri s
peciale pentru copiii rromi. Exista o serie de proiecte ce vizeaz aceasta categor
ie (proiecte prezentate in capitolul I al lucrarii de fata) si este recomandat s
a se incerce atragerea acestor proiecte si in aceasta zona. nainte de aceasta ins
a este necesar un alt demers :convingerea prinilor ce apar in acestei etnii s-si decl
are apartenenta etnic. Pe principiul autoidentificrii, majoritatea rromilor se dec
lara romni , fcnd imposibila atragerea acestor fonduri, prin simplul fapt c, oficial
, procentul rromilor este extrem de sczut. 5Timpul liber al elevului Elevii trebu
ie educa i asupra modului in care sa-si gestioneze timpul ,a importantei odihnei,
dar si a studiului. De asemenea ar trebui sa li se sugereze diferite alternativ
e de ocupare a timpului liber , care s mbine factorul educativ cu cel recreativ. U
n rol important in gestionarea timpului liber al elevului il au activit ile extracol
are. 6Responsabilit ile rolului de elev Elevii trebuie contientiza i asupra amplorii i
consecin elor negative ale absenteismului colar. Ei trebuie responsabiliza i , ncadra i
in programe cu reguli clare. Rolul de elev presupune respectarea regulilor, asum
area succesului si eecului colar, munca,competitivitate, prezent n primul rnd. Nu est
e vorba aici de a for a elevul sa se supun unor reguli impuse, ci nscrierea in forma
rea fireasca a viitorului adult. Aa cum Durkheim arata ,creterea copiilor nseamn o c
onstrngere continua a acestora nc din primele zile de via. Aceste constrngeri duc la
ormarea unor obiceiuri i tendin e interne care nu mai necesita constrngere, dar car
e nu o pot nlocui pentru ca sunt derivate ale ei. Teoretic, elevii cunosc respons
abilit ile rolului de profesor si elev, ei artnd c dac ar fi profesori ar trece absent
le ntotdeauna , s-ar comporta cu elevii in func ie de cum merit , notarea ar fi i ea
dup merit etc. De aceea profesorilor nu trebuie s le fie teama ca i ndeprteaz elevi
aca renun la o serie de concesii fcute pn acum. 7nvmntul precolar Se recomanda a
ei aten ii sporite nvmntului precolar. Statisticile arata ca

jumatate din elevii confrunta i cu un eec colar pronun at i chiar cu abandon au avut gr
euti n ciclul primar in formarea deprinderilor de citit - scris, ct i in acceptarea u
nui program colar organizat. 8Rela ia coal comunitate - familie Localitatea, prin rel
atiile stranse dintre locuitori si prin putinele locuri de divertisment oferite
, limiteaz variantele copiilor de evadare din spa iul colar. De aceea mul i prefera sa
plece acas unde sunt ,,ascuni de ochii lumii. Totui, sunt copii care i petrec timpu
lar in internet cafe, pe strada etc. Avnd in vedere tocmai acest spa iu restrns al l
ocalit ii, este posibila supravegherea elevului si aceasta se poate face prin conlu
crarea dintre familie, comunitate si coala. Concret, se pot purta discu ii cu propr
ietarii localurilor, internetului si solicitarea ajutorului, prin neprimirea ele
vilor in aceste spatii publice in timpul programului colar.Toi trebuie sa colabore
ze prin implicare, oferirea de exemple pozitive, promovare a valorilor. Fr s se ia
atitudine nu se pot obine rezultate. CONCLUZII
Iniial am prezentat caracteristicile absenteismului si abandonului colar la nivel
naional, apelnd la o serie de statistici publicate. Ca fenomen social absenteismul
colar este in continua cretere , fapt cauzat de o schimbare in sistemul de valori
naional. Derivat al absenteismului, abandonul colar este i el n cretere, nregistrnd
lori ridicate fa de cerinele unei societi moderne i competitive. Trebuie subliniat ca
aceste doua fenomene se manifesta preponderent in mediul rural, marcat de srcie si
subfinantare. De aceea multe programe de dezvoltare se ndreapt actualmente spre m
ediul rural, ncercndu-se astfel o apropiere de nivele intre rural si urban. Am pre
zentat cele mai frecvente cauze ale absenteismului colar, punnd in prim plan srcia ,
ca determinant , direct sau indirect , al tuturor celorlalte cauze .Acestei cauz
e i se altura o serie de determinani etnici, geografici, psihologici ,culturali si
sociali . In funcie de cauzele considerate ale absenteismului si abandonului cola
r, Ministerul Invatamantului si Cercetrii a adoptat o serie de masuri pentru erad
icarea acestora ,masuri ce se contureaz sub forma unor proiecte si programe. Cele
mai importante sunt : ,,Proiectul pentru invatamantul rural, ,,A doua ansa, ,,Accesu
l la educaie al grupurilor dezavantajate, ,,anse egale, ,,Sa construim mpreuna imagi
fiicelor noastre. In vederea sublinierii importantei frecventei colare s-au artat p
rincipalele efecte negative ale absenteismului colar. Un prim efect este abandonu
l colar care , cu cat are loc la un nivel de educaie mai jos ,cu att scade ansele in
dividului de a ocupa un post si de a se integra in societate. De asemenea trebui
e luate in calcul si celelalte efecte negative , pe termen lung: consumul de alc
ool si droguri, eecul colar, violenta, marginalizarea sociala . Ca efecte negative
pe termen scurt, se nregistreaz fuga de la coala, libertinajul, lipsa unui program
stabil, luarea de note proaste, situaii conflictuale intre elev si profesor , nde
prtarea de realitatea colara. La terminarea scolii, aceste manifestri isi vor fi pu
s amprenta asupra personalitatii viitorului adult si asupra comportamentului soc
ial al acestuia.

In ancheta sociologic am cutat sa prezint fenomenul absenteismului colar aa cum este

vzut de ctre elevii si profesorii din jude i reliefnd cauzele absenteismului specifi
ce acestei zone. Aceste cauze au fost determinate prin analiza rspunsurilor la do
ua chestionare aplicate, cat si prin studierea documentelor colare si a datelor g
enerale despre elevii scolii. Necesitatea acestei cercetri se impune lund in calcu
l evoluia ascendenta a absenteismului colar in ultimii ani, ca si rata ngrijortoare
a abandonului colar. Analiza reprezentrilor profesorilor si elevilor arata ca ambe
le pari nu sunt suficient de contiente de repercusiunilor unor aciuni si ca sunt pr
ini in starea anomica dominanta. Principalele cauze determinate se refera la comp
onenta etnica (romii reprezint o parte importanta n populaia colar din unele coli ale
judeului), la profilul profesorului (nivelul de pregtire a acestora si conduita pr
ofesionala si sociala), relaia elev-profesor i la fenomenul migraiei, care nregistre
az un procent de 25% din totalul prin ilor copiilor. Pentru atenuarea acestor cauze
s-au propus urmtoarele msuri: -acordarea unei atenii mai mari nvmntului precolar;
lirea unui parteneriat coal-familie, cu aciuni concrete; -eficientizarea comunicrii
profesor elev prin instituirea unor teme la dirigenie cu tematici ca: expectan ele
elevilor legate de conduita profesorilor, probleme pe care le ntmpina cu diferii pr
ofesori , modaliti de realizare a unor lecii, centre de interes ale elevilor etc. atragerea unor programe ce vizeaz populaia de etnie rroma; - organizarea unor act
ivit i extracolare menite sa atrag copilul spre activitatea scolii si pentru ca acest
a instituite s-i rectige respectul meritat Aspectele menionate drept cauze ale absent
eismului la nivel judeean au la rndul lor ali determinani care in de sfera mai larga
societii. Fiecare coal are realitatea ei care, subsumata celorlalte, ofer o imagine
de ansamblu a nvmntului actual, aezat sub semnul inadecvrii: ncepnd cu metodele di
utilizate, mijloacele de nvmnt avute la dispoziie, pn la planul de nvmnt i p
o consecin a acestor inadecvri se nate absenteismul colar romnesc , imposibil de stop
t n contextul perpeturii unor criterii de selecie ce nu se bazeaz pe competene i valo
re, respectiv a dezorientrii generale a societii noastre actuale. Aa stnd lucrurile n
u ne rmne dect sa adoptam poziia propus de M. Montessori i ,,s nu-i educm pe copiii
pentru lumea de azi. Aceasta lume nu va mai exista cnd ei vor fi mari. Nimic nu
ne permite sa tim cum va fi lumea lor. Atunci s-i nvm s se adapteze

BIBLIOGRAFIE : 1.Baban, Adriana-Consiliere educationala, Editura Ardealul, ClujNapoca, 2001 2.Chelcea , Septimiu -Metodologia cercetarii sociologice,Editura Ec
onomica, 2001 3.Cucos, Constantin- Pedagogie, ediia a II-a, Editura Polirom, Bucu
reti, 2002 4.Durkheim, E - Regulile metodei sociologice, Editura Antet, 2002 5.Gi
ddens, Anthony Sociologie ,Editura BicAll ,Bucureti ,2001 6.Marginean, Ion- Proiec
tarea cercetrii sociologice, Polirom, Iai, 1999 7.Rotariu,Traian ; Ilut Petru (coo
rd) - Sociologie, Editura Mesagerul, Cluj-Napoca, 1996 8.Siebert, Horst- Pedagog
ie constructivista, Editura Institutul European, Iai, 2002 9.Francois de Singly,
Alain Blanchet, Anne Gotman, Jean-Claude Kaufmann-Ancheta si metodele ei, Editur
a Bucuresti,1995 Polirom, Iai, 1999 10.Zamfir C. &Zamfir E.(coord) - Politici soc
iale. Romnia in context european, Editura Alternative,