UNIVERSITATEA ,,TITU MAIORERSCU” Deparment de Specatite cs Pron uhepnGegoe RRL ODEN E SSS GF ewe 5 am 2 YA PARI a ee Didactica domeniului $1 dezvoltarii in didactica specialitagit Prof. dr. Florin Ulete BUCURESTI, 2015CUPRINS. Didactica- stlinté pedagogic’ fundamentalé a. Conceptul de didactic si evolutia sa istoricd b. Didactica generals si didactici speciale c. Elemente de didactic’ moderna si didactic’ aplicata 2. Nerma’ a. Definitie si caracteristici b. Scurté prezentare a principiilor didactice 3. Procesul de imvatimént ca relatie de predare-invatare- evaluare a. Predarea b. Invatarea ¢. Evaluarea d. Procesul de invatamant ca act de comunicare 4. Projectarea activitatii didactice a. Definirea si caracterizarea proiectarii didactice b. Etape ale proiectarii procesului de invatamant 5, Strategia didacticd- concept integrator a. Metodologia didactica b, Mijloacele de invatamant 6. Bibliografie 7. AnexaPrelegerea |. Conceptul de didactica si evolutia sa istorica Din punct de vedere etimologic, termenul de didacticd provine din grecescul ,didaskein” care inseamné a invata pe alti, a instrui. Aceasté acceptie indicd faptul cd sfera conceptului de didactic& este extrem de cuprinzétoare, ea incluzand intreaga problematicd a procesului de predare, invatare sievaluare. Conceptul de didacticd a fost introdus in circulatie in secolul al XVI-lea de catre celebrul pedagog ceh Jan Amos Comenius, prin lucrarea sa , Didactica Magna (Arta de a invata pe toti toate). Ulterior opera lui Comenius a fost continuata de multi pedagogi, care si-au construit propriile conceptii educative contribuind la dezvoltarea didacticl ca stiintS a educatiel pind in zilele noastre: Pestalozti, Disterweg, Herbart etc. Prin contributille lor au fécut ca domeniul didacticii s8 cunoascé atat extinder la nivelul intregii pedagogi, cat si restrangeri( la educatia intelectuala, la instruire, la metodologia invatamAntulut etc. Obiectul didacticii este procesul de invatémént. Ca atare, didactica poate fi considerat’ 0 teorie stintfic’ 2 procesului de invatmént, ea reflectind pe de o parte, relatille dintre laturile acestuia, iar pe de alt parte interdependenta dintre acest proces si contextul social in care se desfasoara. Principalele probleme de care se ocup8 didactica ar putea fi sistematizate astfel: ‘© continutul procesului de invatamént. Este vorba de volumul side calitatea cunostintelor. Din acest punct de vedere didactica se ocupa cu criterile pe baza cdrora se efectueazd selectarea si ordonarea cunostingelor astfel incat si fie in concordanté cu cerintele societatii i s8 asigure integrarea individului ‘¢ tehnologia desfasurdrii procesului de invatémént. Se referd la ansamblul principillor, viata socials; metodelor, procedeelor si mijloacelor folosite in vederea transmiterii si asimilérii cunostintelor, practic didactica se concentreaz8 asupra intrebarii: Cum poate fi transmis © cantitate de informatii pentru a putea fiinvatat mai usor?; + asigurarea unui echilibru functional intre predare si invatare. Ea vizeazé masura in care predarea favorizeaza aparitia unei atmosfere coparticipative intre profesor si elevi intre elevil ingsi; ‘+ evaluarea randamentului procesului de invétémént. Didactica se concentreazé asupra eficientei pedagogice a procesului de invatémant urmérind surprinderea coreiatiei dintre obiective, tehnologia aplicata si consecintele asupra dezvoltarii personalittii. Este vorba de masurarea si aprecierea progresului in activitatea de invatare; + relatia profesor-elev include toate acele aspecte privitoare la personalitatea profesorului, {a locul si rolul su in procesul de invatémant. Referitor la relatia profesor-elevi, didactica se orienteaza spre cuncasterea cat mai detaliat’ a functiilor cu care sunt instruiti cei doipon, astres incat sa se reanzeze 0 cooperare intre el $1 un schimb reciproc $1 intensw ae mesaje. Didactica ups cum am vazut didactica studiazd procesul de invatamant. Cunoasterea didactici generale serveste la prolectarea si organizarea programaticd si stlintificd 2 pregatiril initiale si formarii continue a indiviilor, dezvoltérii tuturor dimensiunilor personalitétii lor. Cunoasterea didacticilor speciale este 0 conditie a organizariis1 desfasurdrli moderne $i eficiente a activititli de predare si invatare, a diferitelor obiecte de invatamant si de asigurare a succesului acestor activitat Didacticii scolare, generale i se subordoneaza didacticile speciale proprii, diferitelor obiecte de Invatamant, discipline care studiaz4 teoria si practica instruiri, a predarii si invatarii obiectelor de wwatdmant. Rezults ci didactica generals ofer’ didacticilor speciale baza teoretics, necesara si cadrul general de orientare: cunostinge, recomandar, orientéri, tendinte, norme $i principi Didacticile speciale studiazé aspecte specifice rezultate din aplicarea didacticii scolare, generale la diferite obiecte de studiu, respectiv: obiectivele educationale ale predari si invatarii acestora, continutul specific, principille didactice, metodologia adecvat8, evaluarea etc. ste Important de precizat c& didacticile speciale nu sustin preluarea si aplicarea rigid si uniform’ a recomandarilor didacticii generale, ci aplicarea lor creatoare, adaptata la specificul obiectelor de invatamant. Asadar, didacticile speciale nu sunt doar parti constitutive ale didactiii scolare generale, jar aceasta nu este o suma de didactici speciale; intre didactica scolar generald si didacticile speciale se stabilesc raporturi de interdependent. Elemente de didactic’ modem si didactic aplicata Didactica clasicd 2 avut ca obiect de studiu esenta procesului de invitémant cu componentele, scopul 51 sarcinile sale, organizarea invéyamantului, clasa, scoala, obiectivele ‘educationale, continutul, principile didacticii, tehnologia didacticd, formele de organizare a activit&tii instructiv- educative. Didactica moderna actual Incorporeazd intreaga didactica clasied gi Isl extinde continutul prin: studierea influentelor educative nonformale si informale, valorizarea elementelor care asiguré autoinstruirea, studierea problematicil instruiril $l educatiel pentru toate segmentele de varstd, ete, Astfel, printre preocuparile didacticii moderne figureaza teme noi cum ar fi: instruirea 5) autoinstruirea asistatd de calculator, studierea eficientei diferitelor modalititi de organizare a 4activitatilor instructiv-educative in contexte formale si nonformale, pregatirea continud a cadrelor didactice etc. Analizind comparativ didactica clasica cu cea moderna putem conchide (M. 80Co$ $1. sucan, 2008, p. 25)+ dupa statutul elevului, dacd Tn didactica clasied acesta era privit ca obiect al eaucayies, receptor pasiv de informatii furnizate de profesor, in didactica moderna este obiect $1 cubiect al educatiei, dobandeste nou! prin efort propriy: * dupa sursa cunoasterii, in didactica clasicé avem perceptia care nu ofers o baz’ solid a cunoasteril, spre deosebire de didactica modernd unde aver actiunes externd, obiectulé st actiunea interna, mintala, practic cunostintele se datoreaz’ actiunil efective; + dupa mecanismul cundagteril, in didactica clasic’ celula géndiril este imaginea, iar in didactica moderns celula géndirii este operatia; cunoasterea este reflectarea activa si reconstructie mintal + didactica clasics punea accentul pe latura informativa a invatarii, pe transmiteres de cunostinte gata elaborate, in didactica modernd accentul este pus pe latura formativs, pe formarea competentelor, pe dezvoltarea imaginatiel 51 a creativi = orientarea generalé era in didactica clasicd pur intelectualist’, neglijandu-se afectivitatea 51 voinga, In didactica moderna se imbind teoria cu practica si se are in vedere dezvoltarea integrals a personalitstii elevilor ( intelectuald, fizicd 51 afectiv- votitiva. Didactica aplicata reprezinté un ,,domeniu al stlintelor educatiel care urmareste valorificarea fundamentelor procesului de invétimant, definite la nivelul didacticit generale In diferite contexte particulare” (Cristea, 2000, p. 97). Din anelize operationalé a conceptului se despring trel semnificatii complementare: + didactica experimentalé, care exerseazd diferite variante de inovare 2 programelor gcolare la nivelul cercetaril pedagogice; © didactica specific programelor scolare, care orienteazi proiectarea oblectivelor sco! inter- si transdisciplinar, functie de criterile asumate la nivel de politics 9 ducatiei; + didactica obiectelor scolare, care orienteazs activitatea de predare- invitare- evaluare in diferite situati semester, ani scolari etc) Calitatea didacticit diferitelor obiecte de invatémant reflects, in ultims istants, raporturile instituite la nivel de sistem 3i de proces intre didactica generalé si didactica aplicativs, Prelegerea 2. Normativitatea didactica Principle didactice cuprind ansamblul normelor generale calduzitoare pentru cadrul didactic in activitatea de organizare si destasurare a procesulul de invtémant, in vedere realizarii optime a obiectivelor educationale, Caracteristici:= caracterul orientativ al principillor didactice este determinat de complexitatea 31 dinarnismul procesului de Invatdmant , drept pentru cere adaptarea sa continu ia situagit nol se impune = caracterul oblectiv al principtior didactice este conferit de logi cxigentelor existente Ia nivelul actiunilor pedagogice: gxiomoticd a imperativelor $1 = Caracterul sistemic, este determinat de interdependenta fireased dintre corintele, normele si regurile pedagogice specifice gctivitagi de predare-invatare-evaluare: = Coracterul global este datorat faptului cS principle didactice vizeaza toate componentele si Subcomponentele structurale gi functionale ale procesulul de Invatamant considerat ca sistem complex, dinamic $1 deschis. 4. Principlul participirit constiente si active a elevilor in activitates de invitare. Acest principit Studiacd necesitatea ca educatul s8 participe efectiv actl 31 interact Ia activitatea didactica, jar aceasta sé se desfasoare in conditii de Intolegere cSt mai profunda 2 continuturilor studiate. Ca atare, principiul promoveazs urmatoarele recomandini pedagogice’ “= constientizarea 41 interiorizarea de eatre educat! a principalelor oblective ale = ingelegeres cAt mai clara, 31 profunda a materialulul de invatats + integrarea flexibilé a noulu! In sistemul cognitiv, raportarea nollor informatil Ia informatie anterior constituite: + adaptarea une! atitudini active vizavi de materialul studlat, treceres prin Filtra! propriai gandiri 51a tuturor celorlalte procese intelectuale + asigurarea unui suport motivational solid cu deosebire de naturi intrinsecs, adica © motivatie care are un rol dinamizator, de stimulare a efortulul de invatare: = angajarea realé 31 depling @ educatulut in sarcinile de invltare, practic elovi trebuie s8-si insuseased stlinta ca proces prin descoperire 41 rezolvare de probleme si nu ca produs (primiri de-a gata a unor cunostinte dinainte elaborate), Al sau al orlentarit dupa particularitatile de varsta sl individuale Recomanda ca organizarea si desfSsurarea procesului de invatamant 58 se realizeze tindndu-se cont de particularitatile de varsta $i individuale ale elevilor, de realele lor posibil S$) intelectuale 51 fizice: varsta, sex, nevel de pregatire anterioars, potential fizic si intelectual. Pentru 2 asigura eccesibilitatea in procesele educationale este Important 23 se tind cont de resursele psihologice ale Clasel, de posibiltstile i disponibityile reale ale educatilor # fireste, de ificultatile obiective Intampinate in procesul instructi-educatlv. Dat flind faptul cd, flecare individ prezint’ particularitay) specifice 3), in consecint4, adopts atitudint specifice in fata situapilor de invitare, se recomand’ Individualizarea instruirl, respect diferentierea sarcinilor st a callor de indeplinire @ lor, potrivit Darticularititilor de varsta s1 individuale ale elevilor. De asemenea, se recomanda imbinarea formelotde organizare a activitatil educatillor pentru a da posibilitatea fiecaruia de a se manifesta atét ca Individualitate cat si ca membru al unul grup, in situatii de invatare structurate cooperativ. 3. Principiul temeiniciet 51 durabilitatii rezultatelor abtinute in procecul de invitimant Potrivit acestui principiu, cadrele didactice trebuie <4 fle preocupate de fixaree i consolidarea profunda a materialului predat si de gisirea conditilor si modalitatilor strategice, de asigurare a durabilitstt si trdiniciei achizitilor. Obtinerea unor cunastine stabile $i usor active presupune: + limitarea cantitatli volumului informational in vederea fixérit solide a notiunilor esentiaie; +58 se asigure feed-back-ul in vederea intdririt 5 stabiliril corectitudinii rispunsurilor; area cunogtintelor, limitindu-ce + s8 se acorde un timp necesar pentru sta Interferentele care determina uitare: ‘+ desfdjurarea de citre elevi a unei munci intelectuale de calitate superioaré, bazatd pe structurarea activa a cunostintelor si pe © motivatie puternica;, organizarea activitatl de tovatare dupa legile memorial; exersarea prin efectuarea de exerciti; + Repetiri curente si verificée frecvente in vederea insusirii temeinice 3 cunostintelor si deprinderiior. 4. Principiul legari teorlel de practicd. In didactic’, notiunes de ,teorie” se refers la ansamblul cunostingelor, legilor, notiunilor ete. ce urmeazs a fi predate + invitate. Notiunea de ractica” Include intreaga scar a formelor de activitate practieS, de naturé s8 transforme, intr-un fel oarecare realitatea. Principiu legarii teoriei de practic formuleaza tocmal aceast8 ceringd ca tot ce se Insugeste In activitatea didactic’ 8 fie valorificat in activitati ulterioare, cognitive, intelectuale. s0u practice. Asigurarea legsturilor dintre teorie s1 practicé devine posibild in conditile in care se realizeazd transferuri cognitive in urmatoarele dous forme: ‘+ wanster specific, care const in valorificarea cunostintelor si achizitilor unei discipline in cadrul aceleiagi discipline; + transfer nespecific, care consta tn aplicarea principillor, strategilior unui anumit domeniu, intrun alt domeniu, Acest principiu se traduce prin destisurarea de activitati foarte diversificate ; rezolverea de exerciti si probleme, confectionarii de obiecte, efectuarli de experiente, lucrari de atelier, etc 5+ Principiul conexiunil inverse. Conexiunea inverss sau feed-back-ul reprezintd un mecanism de regiare a proceselor de comunicare interumané menit s8 imbundtdteascé din mers rezultatele elevilor. Procesul de invatamant este un sistem de reglare si autoreglare. Conexiunea lnversi detine urmatoarele roluri‘= rol de comands si de dirjare continu’, adicS de orientare si reorientare permanent’ 3 ‘modificdrilor structurale si functionale, functie de finalittile educationale; + rol de control, presupune realizarea de operatli de verificare @ functionalittiisistemului, de stabilire a eficientel acestuia; ‘ = rode ameliorare, vizeaza imbunatatiris1inovatil de diferite grade. 6. Principiul sistematizaril si continuitatil. Acest principiu comporté oud laturi: realizares sistematizérii cunostingelor si asiguraréa continultagi in predare- invatare. Cu alte cuvinte, studierea continuturilor se realizeazd intr-o anumité ordine logicd cu respectarea unor coerente specifice 3i didactice, Sistematizarea cunostintelor presupune predarea integraté a informatillor, asigurarea unor coordonéri si conexiuni firesti ale acestora. Ca atare, ceea ce se predi la un moment dat trebule si aiba legaturé cu cea ce s-a Insusit pana in momentul respectiv.Explicatia corect8 si sistematics reflects, in ultima Instanta, sistematizarea si coerenta lumii obiectuale si procesuale. Continuitates in actul predarli $i Invatili presupune asigurarea unei treceri si evolutil firesti, naturale de la antecedent la consecventul explicativ. Predarea se va realiza intr-o viziune holistica, globals, prin asigurarea unei legéturi in timp a cunostintelor care se vehiculeazé. In fapt, ‘consecintele respectirii acestul principlu constau in formarea deprinderilor de muncé sistematic’, 3 perseverentei, a constiinciozitati, a spiritului de disciplind in gandire si actiune, a unui stil de munca ficient’ si coerents. Din cele prezentate pand aici se desprinde concluzia c& principiile didactice alcétuiesc un sistem lunitar, se presupun logic unele pe altele. Respectarea unuia dintre ele nu numal cd atrage respectarea celorialte, dar asigur& in acelagi timp teren favorabil pentru realizarea cerintelor acestora. In concluzie, numai prin respectarea unitar3 a acestor principil se poate imprima un ‘aracter functional procesului de invatamant. Prelegerea 3. Procesul de invatamant ca relatie — predare - invatare- evaluare Predarea Considerat ca proces, invatamantul reprezintd alternarea activitstilor de predare-invatare $i evaluare. Conceptul de predare a suferit de-a lungul timpului modificari substantiale. in didactica traditional actul predrit era unidirectional, adic3 de la profesor spre elev si avea ca obiecthy transmiterea de cunostinte gata elaborate. in didactica modern, predarea nu mai este conceputd ca activitate de transmitere de cunogtinte, cl ca 0 problema de organizare $1 conducere a activitatii de invatare desfaguratd de elevi. Practic masura in care determina un efort corespunzator de invitare din partea elevilor, respectiv declanseaza | Intreyine activitatea de invatare a acestora. Etapele principale are procesului de predare sunt: predarea nu are sens decat‘© prezentarea unut materia concret sau verpat, cate, evenimente, etc; ‘+ organizarea sau conducerea unor activitati in care sa se valorifice materialul concret, siverbal oferit; 2% ‘+ acordarea de sprijin elevilor pentru a putea observa, analiza, compara etc. * extragerea esentialuiui (impreund cu elevii) si fixarea lui in concepte, judecsti si rationamente; ‘© operationalizarea cungstintelor elevilor prin conceperea si rezélvarea de exerci Cele mai multe cercetari s-au concentrat asupra delimitaril st descrierit uncr tipologi de stiluri educationale. upd modul tn care se realizeaza managementul in clasé, deosebim intre: ‘+ stilul autoritar (accentueazé rolul educatorulul In defavoarea celui educat); * democratic (valorificd integral resursele corelatiei dintre subiectul si obiectul educatiei) ; + laissez-faire (exprim un educator pasiv in relatia cu. educatul, accentuaind rolul celui educat in defavoarea educatorului).. Dupa strategiile didactice folosite avem: + stilul expozit = conversativ. Dupa specificul comunicarii deosebim intre: ‘= stilul comunicativ; = necomunicativ. Dupa pozitia agentilor educationali, avem: _stilul centrat pe cadrul didactic; © stilul centrat pe elevi; ‘© stilulinteractiv invitarea scolara Definim invatarea scolard ca activitate intelectuala i fizicd desfagurata in vederea insusiri unot Informatii si formarii de abilitat! necesare dezvoltarii continue a personalitéti, Invatarea scolard poate fi analizat8 din perspectiva a doua aspecte: procesual si motivational Aspectul procesual se refer la momentele sau etapele care compun o secventé de invitare precum sila conditile interne si externe ale invatiri 9Activitates de invitare prezinta 0 desfasurare procesuala In care distingem o serie de etape sau perceperea/ receptarea materialulul; Ingelegerea informatilor; “ stocares cunostintelor: actualizarea cunostintelor; aplicaréa cunostintelor Pentru a deveni eficient3 , invatarea mediati scolar presupune identificarea tuturor conditilor au factorilor, care intr-un fel sau altulinfluenteaza si concurs la obsinerea rezultatelor dorite, Jnvatarea este determinata de factor interni si externi: Factori biolosici -ereditatea| -sexul warsta -starea de sanatate, ete. Factor! psihologici -cunostinte -aptitudini ‘motivate woinga creativitatea , ete, F F Factor! scolari A IN stilul didactic c c -sistem de ceringe T T -strategi didactice ° ° relatii profesor-clevi, et R R 1 invatare i & scolars N e Factori extrascolari >. x familia o ° -mediul socio-economic s s -mediul cultural E E -grup de prietent ete. N N 10Modelul teoretic al conditiilor interne si externe ale invatarii aaAspectul motivational al invatarii reprezintd ansamblul mobiluriior care dectansaza si sustin energetic activitatea de invatare cum ar fi, de pild’: dorinta de autorealizare, autoafirmare, dorinta de a obtine note bune , interesele, curiozitatea, etc. COptimul motivational reprezinté 0 20nd situata Intre nivelul de activare minim si cel maxim, zoné careia Ti corespunde un nivel mediu de activare cerebral care sé permité obtinerea unor performante inaite sau cel putin a celor scontate. Optimul motivational diferd de la o persoana la alta, in functie de gradul de dificultate al sarcinil, de aptitudini, de echilibrul emotional, temperament, ete. Legea optimului motivational arata ca depasirea unui anumit grad de activare duce la scdderea eficientei rezolvérii sarcinii, Ca atare, atat supramotivarea cat si submotivarea au efecte negative supra invatari COptimul motivational se poste obtine prin actiunea a celor doud variabile care intra in joc~ Intensitatea motivatiei si complexitatea sarcinil. Ca atare, se recomandé obisnuirea indivizilor de 2 percepe cat mai corect gradul de dificultate al sarcinii prin atragerea atentiei asupra importangei ei gi prin sublinierea momentelor mai dificile, precum si manipularea motivatiei in sensul cresterii sau descresteri Evaluarea Evaluarea este 0 activitate complexé de stabilire a relevantet sia valorii unor procese performante prin raportarea acestora la un sistem de indicatori de performants. Eunctille evalu ‘= funetla de a constata dacd activitatea instructivl s-a derulat ori a avut loc in conditii optime; ‘+ functia de informare a socletati, in diferite forme, privind stadiul si evolutia pregatiri populatiei scolare; functia de diagonsticare a cauzelor care au dus la 0 slaba pregatire; funetla de prognosticare a nevoilor si disponibilitatilor viitoare ale elevilor/studentilor; functia de decizie asupra pozitiei unui elev/student intr-o lerarhie sau Intr-o forma a pregitirii sale; + funesia pedagogic’ in perspectiva elevului/studentului de orientare scolard si profesional. Strateaii de evaluar Din perspectiva temporala putem identifica: ‘+ evaluarea initial (predictiva) care se face la inceputul une! etape de instruire si se realizeazd prin teste docimologice (instrumente standardizate care asigurd 0 obiectivitate mai mare in procesul de evaluare); ‘© evaluarea continua (sau formativs) care se face in timpul secventei de instruire prin tehnicle curente de ascultare si teze: ‘+ evaluarea finalé (sumativa) care se realizeazé la sfarsitul unei perioade de formare ( se realizeaza prin examene), 2Metodele utilizate in evaluarea performantelor scolare sunt de mai multe feluri. Cele mai frecvente sunt probele orale, scrise si practice, Verificarea oral const in realizarea unel conversatii prin’ care profesorul urmareste Identificarea cantitili 1 calitatii cunostintelor. Avantajele probelor orale: realizeazs 0 comunicare deplina Intre profesor-elev, feed-back-ul ‘este mult mai rapid, dezvoltd capacitatea de exprimare a elevilor/studentilor. Dezavantajele prabelor orale: starea de moment @ examinatorului, gradul diferit de dificultate a intrebarilor puse, starea psihicd a evaluagior, timpul alocat evaluarii, etc. Verificarea serlsd se coneretizeazs in lucrari de control, extemporale si teze, Avanrajele probelor scrise: posibilitatea verificarl unui numar relativ mare de elevii Intr-un Interval scurt de timp: raportarea rezultatelor la un criteriu unie de validare, avantajarea unor ‘levi timizi, ete. Dezavantajele probelor scrise: inplica un feed-back mai slab, Tn sensul cd unele erori nu pot fi eliminate operativ, prin interventia profesorulul Examinarea prin probe practice vizea2s identificarea capacitatilor de aplicare in practics a unostintelor dobandite. Aceste probe constau in confectionarea unor obiecte sau aparate, lexecutarea unor lucréri experimentale, etc. Tehnici de notare: Aprecierea gcolaré se face fle ca atribuire a unei judecati de evaluare, ca expresie verbala, fe prin note. Tn teoria $1 practica notaril s-au Incetdtenit trei modele de notare: + modelul notérif prin raportare la grup vizeo28 raportarea rezultatelor elevilor Ja un standard mediu de expectante stabilit pentru acestia; + modelul notéril prin roportare la standarde unice se bazeaz3 pe luarea tn calcul a obiectivelor operationale ale lect + modelul norarit individualizate se caracterizea2a prin incercarea de raportare a rezuitatelor obyinute de elevi [a alte rezultate individuale, realizate de aceiagi elevi in timp. Foe Jononts apreciere i noatre cu privie la activitaten 1) Efectul ,nalo” const in supraaprecierea rezultatelor unor elevi sub influenta impresie| generale bune despre acestia, Un elev cu o bund reputatie face 8 aparé in jurul su un sy halo” datorits cdruia Th sunt trecute cu vederea unele grseli sau rezultate mai slabe: 2) Efectul ,,Pygmalion” aprecierea re2ultatelor obtinute de un elev este influentaté de parerea nefavorabila pe care profesorul si-a format-o despre el, prere care a devenit ‘elativ stabild. Ca atare, predictia se autoimplineste: a3) Ecuatia persoanals a examinatorului potrivit carela flacare cadru didactic isi strucutureazs criterit proprii de asociere. Ca atare, unl profesori sunt mai generosi, alti, mai exigenti; 4) _Efectul de contrast. Se intémpl& uneori ca acelasi rezultat 8 primeascd 0 not mai bund, dacé urmeaza dupa evaluarea unui rezuitat mai slab, sau sé fle cansiderat mediocru, daca urmeaza dupa un rezultat foarte bun; 5) Efectul de ordine const in faptul ¢& examinatorul are tendinta dé a nota idenitic mai multe lucréri diferite , dar consecutive, fara necesarele discriminéri valorice. 6) Eroarea logicd canst In substituirea obiectivelor evaluirii prin oblectlve secundare cum ar fi: efortul depus de elevi, gradul de constiinciozitate, etc. 7) Efectul de zimilaritate. Profesorul are tendinta de a valoriza elevii prin raportare la sine (prin contrast sau prin aseménare), normele proprii constituind principalele criterii de judecare a rezultatelor scolare. Procesul de invatdmant ca act de comunicare Ca act de comunicare procesul de invatamant poate fi anallzat prin prisma modelelor oferite de teoria comunicai Modelul comunicirii Interumane presupune urmétoarele componente: receptorul si ‘emitétorul, canalul au calea de transmitere, codul, mesajul §1 conexiunea inversa. Este evident ci pentru fiecare dintre aceste componente, comunicarea didactica are specificul s3u, determinat de cadrul institutional in care se desfasoar3. Ca atare, comunicarea in clas presupune repertoriul ‘emitatorului, repertoriul receptorului si repertoriul comun care se léegeste necontenit ca urmare a procesului de invatare. 4Canal de comunicare sFeed-back Rorurile alterneazs Schema comunicdrii didactice Trebuie sa existe 0 anumitd disjunctie intre cele doud repertoril (profesor si elev) pentru a antrena elevii in comunicare. Daca repertoriul comun este prea mic nu se poate realiza comunicarea, lar elevii nu pot recepta mesajul profesorului. Pe de alté parte, dac& repertoriul comun este prea mare se diminueaza intersul si motivatia elevilor pentru studiu. De aceea amintim necesitatea de a pune mesajul didactic intr-un limbaj accesibil elevului gi de a-I face compatibil cu sistemul operatillor si actiunilor mintale de care el este capabil. O comunicare didactic& totald cuprinde atat elemente semantice (informatli abstracte, notiuni), cat si elemente ectosemantice (trairi afective, mimica, keestica, etc. Ambele asigurénd continutul procesului educational Prelegearea 4. Projectarea activitatii didactice Prolectarea didacticd reprezintaansambii strategi operstillor de anticipare a obiectivelor, continuturilor, F instructiv-educative, strategilor de evaluare, precum sia relatillor dintre acestea, Caracteristicile proiectaril didactice: Proiectarea didactid presupune articularea si corelarea obiectivelor operationale, 3 strategillor de intruire si autointruire si a strategiilor de evaluare, precum $i elaborarea unot intrumente de lucru, Ea integreazé urmatoarele demersuri ale cadrulul didactic. aslectura personalizatd a programei si manualelor scolare; elaborarea pianificdriicalendaristice(enuale); claborarea projectarii secventiale a unitatiior de invatare: proiectul de lectie Lectura personalizaté a programei s/ manualelor scolare vizeaz adaptarea demersului proiectiv la sintalitatea clasei de elevi, la responsabilitatea cadrului didactic de a lua decizii propril in legaturé cu modalitatile efective de crestere a eficientei activitstli didactice Programele scolore sunt stabilite la nivel national si reprezints elemental central in realizarea priectariididactice. Ele nu sun privite ca ansamblu de continuturi care ar limita libertatea profecorulul, ci ca Instrumente de lucru. Atragem atentia cé programele scolare trebuie parcurse in totalitate de catre profesort si elevi, functie de curriculum ( trunchi comun sau diferentiat). ca documente scolare programele cuprind: ‘© nota de prezentare; competentele cadru cérora le sunt asociate competente specifice; continuturile; activititi de invatare; valor! si atitudin! (se referd la rezultatele procesului instructiv-educativ care nu pot fi definite in termini de actiuni si comportamente observabile); Sugestii metodologice. Plonificarea calendaristicd Parcurge urmatoarele etape: ‘+ stabilirea asocierilor 51 corespondentelor dintre competentele specifice 51 continuturile prin intermediul carora se ating acestea; ‘= impartirea continuturilor in unitati de fnvatare: + stabilirea succesiunii de parcurgere a unititilor de invatare dupé o logicd pedagogic’ 2 cadrului didactic si detalierea continuturilor tematice ale fiecdrei unitatiin raport ‘cu acele competente specifice; + alocarea resurselor de timp necesare parcurgerilfiecdrel unitati de invatare Planificarea calendaristica ( anuala} -model orientativ Uunitatea de invatamant: Diseitina: Profesor: Clasa: Numér de ore pe siptimans: Anut scolar: 16Uniti de Obiective | Confinuturi invatare de referinta ore. Nanaede | Sitimdna | Obseat— | Precizim cd intregul cuprins al planificdrii calendaristice are valoare orintativa, eventualele modificéri ale demersurilor didactice putand fi consemnate in rubrica observatil. Projectarea unitatilor de tnvatare: Proiectele unitailor de invatare se realizeaza in mod ritmic pe parcursul anului scolar cu un avans de timp corespunzitor pentru ca ele sé reflecte realitatea educational In proiectarea unitatilor de invatare se urmareste corelarea continuturilor cu competentele specifice, activitatille de invatare, resurse si evaluare. Proiectul unitdtli de invatare- model orientativ Scoala Unitatea de invatare: Disciptina: Profesor: Clasa: Numar de ore pe sdptamana: Anul scolar: Cominaturi | Competente | Actvitt Resurse fvaware (detalieri) | specifice de | invitare v7Proiectarea lectilor/proiectul didactie{ model orientativ) Jn general o lectie se proiecteazs dup scenariul urmator: 1) Stabilirea tipului de lectie. Adic& este o lectie de descoperire a cunostintelor, de comunicare, mixté, ete., 2) Stabilirea obiectivelor operationale care directioneazs intreaga activitate intructiv- educativa. R, Mager a propus 0 tehnicd de elaborare a obiectivelor operationale bazat pe considerarea performantelor sub forma comportamentelor finale, observable si masurabile. Conform acestei tehnici, orice oblectiv operational include un singur comportament final caracterizat prin trei indicatori: 42) specificarea comportamentului final, b) descrierea conditilor de organizare, ©) specificarea nivelulul de reusitd minimal (numarul minim de raspunsuri corecte solicitate}, De exemplu: La finalul activitati, studentul vo fi capabil $0 identifie factoril de rise pentru HA In functie de gradul de control pe care il avem azupra lor, mentiondnd cel putin 3 factor! din fiecare categorie: 43) Selectarea si prelucrarea continutului stintiic. Continutul stintifie trebule $8 tin cont de nivelul general de pregitire al elevilor de interesul si mativatia acestora de studiul disciplinei; 4) Elaborarea strategiel de instruire presupune ansamblul metodelor si mijloacelor de Invatamant, 5) Stabilirea structus procesuale ale lectiei care include urmétoarele etape: + captarea atentiei: + reactualizarea cunostintelor predate anterior: = comunicarea obiectivelor operationale urmarite in cadrul lectiei respective; = prezentarea meterialului nou; + dinjararea invari de cdtre cadrul didactic( sprijn, oferirea de sugestii, etc); + fixarea $i stabilirea performantei presupune purtarea de discutil profesor-elevi, elev-elevi, asigurarea feed- back- ului in scopul insusiri corecte noilor infomotil; ‘= Stobitirea temelor pentru acasé( generale sau individuale,sugestii metodologice, bibliografie etc.): 6) Stabilirea strategiel de evaluare se referd Ia identificarea probelor de evaluare a elevilor. Proiectul de lectie( model orientativ). aria curieurara: Obiectul de invatsmant Timpul lectiek: a8Tema lectie': Durata: Scopul lectiei: Obiectivele operationale: on. 2: 03: Strategia didactica(metode si mijloace): Biblogratie: Tiapele | Timp] Obiectve | Elemente esentiale de | Startegi'didacice | Evaluare legiel_|_abocat_| continit | ‘Rativiatea | Activitatea | Metode | Miloace | profesorului | elevilor | Prelegerea 5. Strategia didactica - concept integrator Strategia didacticé reprezinté un ansamblu de metode si procedee orientate spre realizarea unuia su a mai multor obiective stabilite la nivelul activitatii de predare-Invatare-evaluare. In stabilirea strategie’ didactice a unet lecti cadrul didactic trebule sd tind cont de urmatoarele: conceptia pedagogic’ si didactic generals a momentului actual si concepti pedagogicd a cadrulul didactic ; sistemul principiilor, normelor si regulilor didactice care obligé la alegerea preferentiala a unei strategii; obiectivele/ competentele specifice unei situatii de instruire; trepta de scolaritate si ciciul curicular: natura continutului stiintific; sintalitatea clasei de elevi cu particularitatile sale; experienta cognitivd de invatare pe care o detin elevi natura probei de evaluare (exerciti, sarcini de lucru, activitati practice, etc.) dotarea didactico-materialé a scoli; ‘timpul scolar disporibil pentru realizarea activitatil didactice; personalitatea si competenta cadrului didactic. FryCAteva tipuri de strategii didactice (M.B0cos si. Jucan, 2008, pp. 91-93). 1. Dupa gradul de generalitate + generale (comune mai multor discipline de studiu); + particulare ( specifice unei discipline de studiu), ‘ 2) ‘in functie de elementul pe care sunt centrate: © centrate pe elev; © centrate pe continut; ‘2 _centrate pe elev si continut 3) Dupa natura obiectivelor sia activitatilor pe care le implicd avern: = cognitive; + actionale; + afectiv-atitudinale. 4) Dupé modalitatea in care se asigurd impulsionarea invataril; ‘+ externe (stimularea invatérii este asiguratd din exterior de catre profesor: ‘+ interne (cel care invat pune in actiune propriile strategii). 5) Dupa indirea elevilor: © deductive; = Inductive; = analogice( bazate pe modelare). 6) Dupa gradul de dirijare a invataril avem: + algoritmice; + semiaigoritmic * euriste. Metodologia instruirii Metodologia didactica vizeazi ansamblul metodelor si procedeelor didactice utilizate in procesul Instructiv- educativ. Etimologic, termenul de metoda provine din cuvintele grecesti (odos- cale si metha-spre, catre) cu ingelesul de drum spre ceva anume. in didactic’ , metoda se referai la calea de urmat in vederea atingerii obiectivelor educationale. 20Funetille metodelor: + functia cognitival cale de acces pentr \susirea stiingel); + functia formativ-educativa (formarea unor noi deprinderi intelectuale, a unor noi atitudini etc); + functia instrumentals (tehnicé de executie, mijlocind atingerea obiectivelor educationale); = functia normativa (metoda aratd cum trebuie si se predea si cum_s& se Invete pentru atingerea celor mai bune rezuitate). Clasificarea metodelor didactice ‘Taxonomia pe care 0 avansim este orientat pedagogic tn functie de principala modalitate de structurare a metodel, evidenta la nivelul actiunil didactice. Din aceastd perspectiva avem in vedere urmatoarele patru categorii de metode integrate la nivel de sistem. L.Metode didactice in care predomind actiunea de comunicare a cunostinelor: = -metode de comunicare orald ( prelegerea, povestirea, explicatia etc.); = -metode de comunicare serisi (activitatea cu manualul, proiecte, referate etc.); + _metode de comunicare la nivelul limbajului intern (reflectia personals, introspectia). 2.Metode didactice in care predomina actiunea de cercetare/ explorare a realitatil: = metode de explorare directa a realitatil ( observatia directs, experimentul, metoda cercetarit documentelor istorice); + metode de explorare indirects a realltatii (metoda demonstrat Invatarea prin descoperire). metoda modelari, 3.Metode didactice in care predomind actiunea practic’ a realitati: © Metode de actiune reali (metoda exercitiulul, metoda algoritmizarii, metoda lucrérilor practice, metoda studiului de caz); © Metode didactice in care predomind actiunea practicd simulatd (metoda joculut didacti metoda dramatizaril. 4.Metode didactice in care predomina actiunea de programare specialé a instruir + Metoda instruiri programate: + Metoda instruiri asistata de computer. Mijloacele de invatamant Definim mijioacele de tnvayamant ca fiind ansamblul de instrumente menite a facilita transmiterea de cunostinte, formarea unor deprinderi, realizarea unor aplicatii practice in cadrul procesului instructiv-educativ. aaFuncsiile mijioacelor de invatémént: + functia stimulativé de (dezvoltare a motivatiei); + functia formativa (de dezvoltare a gandirii); = functia informativa (de comunicare a informatilor); = functiailustrativa (de exemplificare si sprijinirea demersurilor de predare). Clasificarea mijloacelor didactice > 1) Milloace de invatamant ce cuprind mesajul didactic: + obiecte naturale (animale vil sau conservate, acva + obiecte substitutive (machete, mulaje, modele); = suporturi figurative si grafice ( hati, planse iconice, panouri, etc.); + mijloace simbolico-rationale (tabele cu formule, planse cu litere, etc.): + Mijloace tehnice audio-vizuale (diapozitive, filme, ete.). | lerbare, etc.): 2) Mijloace de invatamant care faciliteaz4 transmiterea mesajelor didactice: ‘+ Instrumente aparate si instalati de laborator ‘+ Echipamente tehnice pentru ateliere; 1+ Instrumente muzicale si aparate sportive; = masini de instruit si calculatoare electronice; = jocuri didactice si simulatoare didactice, instalatii pentru laboratoare fonice, etc. Forme de organizare a activitatii elevilor: Relatia dinamics dintre componentele procesului de invagémant a determinat adoptarea unor forme variate de organizare a activititil instructiv-educative de-a lungul evolutiei scoli 11) Organizarea frontal presupune indrumarea $i controlarea activitatii tuturor elevilor din class, simultan si in conformitate cu obiectivele educationale propuse; 2) Organizarea Individuala se asigura atunci cénd profesorul isi exercitd influentele educative asupra unui singur elev; 3) Organizarea pe grupe profesorul indrums activitatea unor microcolectivitati alcatuite din elevi unei clase; 4) Organizarea in perechi/diade: 5) Organizarea combinaté care presupune imbinarea formelor prezentate in functiel de obiectivele educationale urmarite. 226. Bibliografie selectiva 1. Bocos, M,Jucan, D., Teoria si metodologia insiruirtt i eoria si metodoiogia evaluarii, Bditura Paralela 45, 2008, 2. Bocos, M., Didactica disciplinelor pedagogice, Editura Presa Universitara Clujeand, Clui- Napoca, 2007, 3. Boncu, §,, Ceobanu. C., Psiosociologie scolard, Editura Polirom, 2013; 4. Cerghit, L, Radu, LT., Popescu, E.,Didactica, Editura Didactica si Pedagogica, Bucuresti,1995, 5. Cerghit, L, Sisteme de instruire alternative si complementare, Editura Aramis, Bucuresti, 2002; Cerghit, L, Metode de invajamént, Editura Didactica si Pedagogicd, Bucuresti, 1997; Cristea, S,, Pedagogie, Editura Hardiscom, Bucuresti 1997; 8. Cristea, S., Proiectarea pedagogicd, Dimensiuni teoretice, metodologice si practice, Educatia Azi, anul I, nr-1, Editura Universitatié din Bucuresti, 2008; 9. Cristea, S,, Dictional de Pedagogie, Grupul Editorial Litera International Chisinau, Bucuresti, 2000; 10, Cucos, C., Psihopedagogie pentru examenele de definitivare si grade didactice, Editura Polirom, 2009; 11, Cucos,C.,Pedagogie, Editura Polirom, Bucuresti, 1998, 12. Herlo, D., Didactica, Editura Universitatii Aurel Viaicu, Arad, 2006. 13. Ionescu, M., Chis, V.(coord), Pedagogie- Suporturi pentru formarea profesorilor, Editura Presa Universitara Clujeand, Cluj Napoca, 2003; 14, ucu, R., Instruirea scolard - Perspective teoretice si aplicative, Editura Polirom, Jasi, 2001; 15. Nicola, L, Tratat de pedagogie scolara, Editura Aramis, Tg. Mures, 2003, 16. Paun, E., Potolea, D., (coord), Pedagogie - Fundamentari teoretice si demersuri aplicative, Editura Polirom, Iasi, 2002. 23Anexd Teme pentru eseuri: 1. Realizati un eseu cu tema ,,Evolutia didacticii de la J.A. Comenius pani prezent, Etape relevante si personalitti” in care sa descrieti principalele momente care au marcat existenta si evolutia diacronicd a conceptului; izati un eseu pe tema,,Cum sunt si cum vor evolua relatiile profesor- 3. Realizati un eseu pe tema ,, Procesul de invataméant un mod particular de comunicare interumana”; 4, Realizati un eseu pe tema ,,Teoria bund este o practic buna”; 5. Construiti un réspuns de tip eseu la intrebarea ,,Ce relatie exist’ intre caracterul constient si ce activ al invatarii”? 6. Realizati un eseu pe tema ,, Metoda reflect unitatea dintre activitatea profesorului si cea a elevilor/studentilor, interdependenta acestora”; 7. Realizati un eseu pe tema ,, avantajelor/valentelor - dezavantajelor/limitelor metodelor de comunicare orala pentru disciplina pe care urmeaza sd o predati; 8, Realizati un eseu pe tema ,, Criterii in alegerea strategiei didactice a unei lectii la disciplina pe care urmeaza sa o predati”; 9. Construiti un raspuns de tip eseu la intrebarea ,, Ce avantaje/ dezavantaje considerati ca are utilizarea metodei ciorchinelui la disciplina pe care urmeazs s& 0 predati?”; 10. Construiti un raspuns de tip eseu la intrebarea ,, Ce avantaje/ dezavantaje considerati cd are utilizarea discutiei panel ca metoda de predare - invatare la disciplina pe care urmeaza si o predati?”; 2411. Construi un raspuns de tip eseu la Intrebarea ,, Ce avantaje/dezavantaje considerati c4 are utilizarea metodei acvariului la disciplina pe care urmeaza s8 0 predati?”; 12. Construiti un rAspuns de tip eseu la intrebarea ,, Ce avantaje/dezavantaje considerati c& are utilizarea metodei cubului Ia disciplina pe care urmeaza sa 0 predatl 13. Construiti un rspuns de tip eseu la intrebarea ,, Ce avantaje/dezavantaje considerati ci are utilizarea metodei brainstormingului la disciplina pe care urmeaza si 0 predati?”; 14, Construiti un rspuns de tip eseu la intrebarea ,, Ce avantaje/dezavantaje considerati cd are utilizarea metodei SINELG- lui ca metoda de predare-invatare la disciplina pe care urmeazé s& 0 predati?”; 15. Realizati un eseu pe tema relatiei intre metoda observarii si cea a demonstratiei; 16. Realizati un eseu pe tema ,,Avantajele si limitele organiza invatamant pe clase si lec sistemului de 17. Construiti un raspuns de tip eseu la intrebarea ,, De ce trebuie si plecim de la obiective, si nu de la continuturi in proiectarea pedagogica?”; 18. Realizati un eseu aducand argumente in favoarea sau impotriva ideilor conturate in contextul criticii demersului de operationalizare; 19. Construiti un rspuns de tip eseu la intrebarea: Credeti cd formele si procedurile actuale de evaluare sunt satisfcdtoare pentru ceea ce doresc sau spera educatii sa fie evaluati? Nu cumva rman conduite (importante!) ale elevilor/studentilor care nu sunt luate in seama de aceste proceduri? 20. Se cunoaste ca un principiu didactic important se referd la respectarea particularitatilor de varsta si individuale, care se traduc prin asigurarea unei diferentieri si individualizari a actului de predare —invatare. Cum se aplicd aceastd cerint& didactica in procesul de evaluare? Construiti un raspuns de tip eseu; 21. Realizati un eseu pe tema ,, Educarea capacitatii de autoevaluare la elevi"; 2522. Realizati un eseu prezentand avantajele si dezavantajele notarii prin raportare la grup, prin raportare la standardele fixe si ale notari individualizate; ° 23. Realizati un eseu din care sé reiasd o lista de reguli care $4 conduc la eliminarea subiectivitatii in evaluarea elevilor Ia disciplina pe care urmeaza s4 0 predati 24, Realizati un eseu pe tema ,, Modalitati de combatere a factorilor distorsionanti in procesul de evaluare”’; 25. Realizati un eseu pe tema ,, Modalitati de prevenire si combatere a didactogeniei scoala romaneasca; 26. Realizati un eseu in care sé demonstrati necesitatea existentei unui sistem unitar al principiilor didactice si interrelatiile dintre acestea; 27. Realizati un eseu construind un raspuns la urmatoarea intrebare: Presupunand ca sunteti profesor, de ce metoda de invatdmént credeti cd v-ati atasa? 28. Realizatil un eseu proiectand ansamblul de metode si mijloace necesare la disciplina pe care urmeaza sd 0 predati; 29. Realizati un eseu pe tema ,, Rolul proiectarii pedagogice in formarea competentelor didactice necesare unui cadru didactic”; 30. Realizati un eseu analizand prin comparatie avantajele si dezavantajele probelor de examinare: orale, scrise si practice. 26