CURS 9

26.11.2013
Etapa dezbaterilor
Activitatea premergatoare sedintei de judecata
Toate masurile premergatoare sedintei de judecata sunt luate de instanta.
Aceasta instanta dispune citarea partilor si a altor participanti la procesul
civil(martori, experti, interpreti etc.) precum si comunicarea actelor de procedura.
Grefierul de sedinta, pentru fiecare termen, preia dosarele de la arhiva cu cel putin
2 zile inaintea sedintei, verifica daca au sosit la instanta actele cerute de aceasta,
iar in cazul unor deficiente constatate informeaza presedintele de sedinta despre
aceste lucruri.
Pentru fiecare termen de judecata, grefierul de sedinta intocmeste liste in
care va trece mai intai cauzele declarate de catre lege urgente, cele ramase in
divergenta, cele amanate din lipsa de timp, lista respectiva afisand-o in fata salii de
judecata cel mai tarziu cu o ora inainte de inceperea sedintei de judecata. Dupa
luarea tuturor acestor masuri, grefierul de sedinta preda dosarul respectiv
completului de judecata. Presedintele completului trebuie sa asigure partilor cat si
procurorului posibilitatea consultarii din timp a dosarului.
Conducerea si politia sedintei de judecata
Procesul se solutioneaza in sedinta de judecata in fata unui judecator unic
sau a unui complet de judecatori. Presedintele completului de judecata deschide,
suspenda si ridica sedinta, iar prin intermediul acestuia ceilalti judecatori pun
intrebari daca acest lucru nu li s-a dat direct de catre presedinte. In acelasi fel
procedeaza si partile. De asemenea presedintele are dreptul de a asigura politia
sedintei in cazurile in care una dintre parti este recalcitranta. In acest caz, partea va
fi evacuate din sala, dar inainte de incheierea dezbaterilor aceasta va fi chemata in
sala pentru a lua cunostinta de cele intamplate.
Daca cel care tulbura linistea sedintei este insasi aparatorul partii, presedintele il
va chema la ordine si daca datorita atitudinii lui continuarea dezbaterilor nu mai
este posibila, procesul respectiv se va amana, aplicandu-se o amenda aparatorului.
Desfasurarea procesului cunoaste urmatoarele faze.
a) Grefierul face apelul in cauza dupa care va vorbi pe scurt despre obiectul
pricinii, stadiul in care se afla dosarul, modul de indeplinire a procedurii de
citare dupa care preda dosarul completului. Presedintele verifica personal
daca partile au fost citate legal si daca s-a platit taxa de timbru. In cazul in
care cu toate ca partile au fost legal citate acestea nu se prezinta si nici n-au
facut cerere de judecare a pricinii in lipsa, dosarul se va lasa la sfarsitul
cauzelor cand se face un nou apel al cauzei, iar daca nici acum nu se prezinta
nimeni, judecata se suspenda.
b) In tot cursul procesului judecatorul va starui la impacarea partilor. In litigiile in
care obiectul lor pot face subiectul medierii, judecatorul cauzei poate
recomanda medierea. Cu toate acestea medierea nu este obligatorie fata de

c)
d)
e)

f)

parti. Daca totusi partile se impaca in fata mediatorului sau a instantei, acest
lucru va fi mentionat in cuprinsul hotararii pronuntate.
Instanta se pronunta mai intai asupra exceptiilor de procedura, a exceptiilor
de fond care fac inutila, total sau partial administrarea de probe ori
cercetarea in fond a cauzei
Dupa realizarea acestor probleme preliminare, se va trece la cercetarea
cauzei. In aceasta etapa se vor administra probele propuse de catre parti sau
cerute imperative de catre instanta.
In etapa dezbaterilor dupa ce presedintele completului de judecata constata
ca nu mai sunt probe de administrat va da cuvantul partilor in fond pentru a
pune concluzii. Ordinea luarii cuvantului este aceea a reclamantului si apoi a
paratului. In cazul in care in proces au intrevenit si tertii, li se da si acestora
cuvantul. In cazurile prevazute de lege, cand la sedinta participa si
procurorul, acestuia i se va da cuvantul ultimul. In cazul in care procurorul
porneste procesul, acesta va vorbi primul.
Cand instanta se va socoti lamurita pe deplin, presedintele va declara
dezbaterile inchise si completul se retrage pentru deliberare. Cu toate
acestea, partile vor putea chiar dupa dezbateri a pune concluzii scrise in
ajutorul sustinerilor verbale pe care le-a facut in instanta. Pe tot parcursul
sedintei de judecata, grefierul de sedinta consemneaza in caietul de note
numarul dosarului, sustinerile orale ale partilor, daca este cazul a
procurorului, masurile dispuse de instanta precum si toate celelalte aspecte
rezultate din desfasurarea procesului. Daca procesul nu se termina la un
singur termen asa cum se intampla de obicei nu se va parcurge integral
aceeasi schema in fiecare sedinta de judecata ci se va proceda in raport cu
stadiul in care se afla procesul.

Amanarea procesului de la un termen la altul se face prin incheiere. Principiul

contradictorialitatii este esential in desfasurarea procesului civil. Judecatorul roman
a stabilit regula ca judecata nu poate avea loc decat daca partile sunt legal citate si
acestea se prezinta in instanta personal ori prin reprezentant. Cu toate aceste
judecata poate avea loc si in lipsa partilor daca ele au fost legal citate.
Procesul civil presupune de regula mai multe termene de judecata. Termenul la
care are loc judecata propriu-zisa cand partile pun concluzii, se stabilieste de
instanta in momentul in care ea apreciaza ca s-au administrat toate probele, iar
procesul se afla in stare de judecata.
Pentru a evidentia importanta practica a primului termen la care partile sunt legal
citate vom face trimitere la urmatoarele dispozitii legale:

Paratul, la acest moment, daca intampinarea nu este obligatorie, poate largi

cadrul subiectiv al procesului formuland cerere de chemare in judecata a altor
persoane, cerere de chemare in garantie si in fine aratarea titularului
dreptului.
Necompetenta materiala si teritoriala de ordine publica trebuie invocata de
catre parti, de catre judecator ori de catre procuror la primul termen in care
partile sunt legal citate in fata instantei de judecata.

La primul termen la care partile sunt legal citate in fata primei instante,
judecatorul este obligat din oficiu sa verifice si sa stabileasca daca instanta
este competenta general, material si teritorial, sa judece pricina respectiva.
Daca legea nu prevede altfel, nulitatea relativa pentru neregularitatile
savarsite pana la inceperea judecatii trebuie invocate in conditiile in care
intampinarea nu este obligatorie pana la primul termen de judecata.
Reclamantul poate sa modifice cererea, poate sa propuna noi dovezi sub
sanctiunea decaderii numai pana la primul termen de judecata la care este
legal citat.
Cererea reconventionala a paratului. Daca intampinarea nu este obligatorie
se depune cel mai tarziu pana la primul termen de judecata
La primul termen de judecata la care partile sunt legal citate, judecatorul
dupa ascultarea partilor va estima durata necesara pentru cercetarea
procesului.

Activitatea ulterioara sedintei

Dupa terminarea sedintei de judecata, grefierul care a participat la acesta va
intocmi incheierea de sedinta pe baza notelor luate in timpul dezbaterilor.
Redactarea incheierii se face in termen de 3 zile de la data incheierii sedintei de
judecata. Datorita faptului ca sunt anterioare sedintei de judecata s
Incheierile de judecata se intocmesc pentru fiecare termen, inafara de cazul in care
instanta a fost
Incheierile de sedinta trebuie sa cuprinda:

Denumirea instantei si dosarul

Data sedintei de judecata
Numele, prenumele si calitatea membrilor completului de judecata. Numele
grefierului.
Numele prenumele si dupa caz denumirea partilor, a persoanelor care le
reprezinta, a aparatorilor
Numele si prenumele procurorului daca participa si a parchetului de care
acesta apartine
Daca procedura de citare a fost legal indeplinita
Obiectul procesului
Daca probele au fost administrate
Cererile, declaratiile si prezentarea pe scurt a sustinerilor partilor
Solutia pronuntata
Caile de atac si termenele de exercitare a acestora
Daca judecata a avut loc in sedinta publica, in sala de consiliu, fara prezenta
publicului
Semnatura membrilor completului si a grefierului.

Cercetarea procesului

Ca noutate introdusa de NCPC este aceea a organizarii judecatii in prima

instanta in 2 etape si anume cercetarea procesului si dezbatererea
procesului.
In cercetarea procesului se indeplinesc in conditiile legii, actele de procedura
la cererea partii ori din oficiu pentru pregatirea dezbaterii in final a procesului.
In acest scop instanta:

Va rezolva exceptiile care se invoca ori pe care ea le poate ridica din oficiu
Va rezolva cererile de interventie formulate de catre parti sau terte persoane
Va examina fiecare peretentie, aparare in parte pe baza cererii de chemare in
judecata, a intampinarii, a raspunsului la intampinare
Va constata care dintre pretentii sunt recunoscute si care sunt contestate
Va dispune luarea masurilor asiguratorii daca este cazul
Va lua act de renuntare a reclamantului, de achiesare a paratului sau de
tranzactia partilor
Va incuviinta probele solicitate de catre parti daca le va gasi concludente
Va decide referitor la alte cereri care pot fi formulate la primul termen de
judecata.
Va indeplini orice act de procedura necesar solutionarii cauzei

Cercetarea procesului are loc in fata judecatorului in camera de consiliu ori in

caile de atac daca este necesara aceasta etapa in sedinta publica cu citarea partilor.
Pentru cercetarea procesului, judecatorul citeaza termene scurte de la o zi la alta
daca este cazul. In cazul in care in cursul cercetarii procesului, reclamantul renunta
la judecarea cererii ori la dreptul pe care il pretinde ori intervine invoiala partilor, se
va pune capat procesului.
Pentru dezbaterea fondului, daca se acorda un termen, judecatorul pune in
vederea partilor sa redacteze anumite note privind sustinerile lor si sa le depuna la
dosar cu cel putin 5 zile inainte de termenul fixat pentru dezbatere.
Exceptiile procesuale
Prin aparari in sens larg se intelege totalitatea mijloacelor procesuale folosite
pentru respingerea pretentiilor reclamantului. Intre acestea distingem apararile de
fond si exceptiile.
Apararile de fond reprezinta raspunsul pe care paratul il ofera pretentiilor
reclamantului si tind la respingerea cererii ca nu e intemeiata sau nefondata.
Exceptiile sunt mijloace de aparare care privesc incalcarea normelor de procedura si
tind la amanarea cauzei, ca respingerea pretentiilor reclamantului, netrecandu-se la
examinarea in fond a cauzei.
NCPC defineste exceptia: Mijlocul prin care in conditiile legii partea
interesata, procurorul sau instanta invoca fara sa puna in discutie fondul dreptului,
neregularitatile procesuale privitoare la compunerea completului, constituirea
instantei, competenta instantei, procedura de judecata sau lipsuri referitoare la

dreptul la actiune, urmarind dupa caz declinarea competentei, amanarea judecatii,

refacerea unor acte ori anularea, respingerea sau perimarea cererii.

Clasificarea exceptiilor procesuale

In functie de obiectul lor:
-

Exceptii procesuale- aplicarea unor norme de organizare judecatoreasca

Exceptii de fond - privesc lipsuri referitoare la exercitiul dreptului la actiune,
intrand in aceasta categorie interesul , calitatea si capacitatea procesuala

Dupa efectul pe care tind sa-l realizeze, exceptiile de procedura pot fi dilatorii si
peremptorii.
Exceptiile dilatorii au ca efect intarzierea judecatii si declinarea competentei
In cazul exceptiilor peremptorii efectul general consta in impiedicarea judecatii
prin respingerea sau anularea cererii in functie de exceptia ridicata
In raport cu caracterul lor - exceptiile sunt absolute si relative.
Exceptiile absolute vizeaza normele de ordine publica.
Exceptiile relative vizeaza norme care de regula urmaresc interesele partilor
procesului.
Referitor la deosebirea dintre apararile de fond si exceptiile procesuale este de
semnalat faptul ca instanta de judecata este obligata sa se pronunte inainte de a
intra in fondul dezbaterilor asupra exceptiile de procedura si asupra exceptiilor de
fond care ar face inutila in tot sau in parte administrarea de probe ori dupa caz
cercetarea in fond a cauzei.